Educatia incluziva

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

,STUDIU DE CAZ

” DEFICIENTA MINTALA USOARA/

INTEGRAREA IN COLECTIVITATE”

PROF.INV. PRESCOLAR: ……………………………..

Gradinita cu P.P. Nr. ………., ……………

--

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

-STUDIU DE CAZ:DEFICIENTA MINTALA USOARA / INTEGRAREA IN

COLECTIVITATE-

PROF. INV. PRESCOLAR: …………………………………..

NUME: C. A.

DATA NASTERII:

GRUPA:

GPN.

IPOTEZA:

,,Daca parintii si educatoarea colaboreaza pentru interesele copilului, atunci situatia se va

imbunatatii”

Prezentul plan de interventie personalizat propune integrarea unui baiat ce prezinta intarziere
in dezvoltarea cognitiva, survenita din neasimilarea abilitatilor cognitive specific varstei.

Gandirea copilului la aceasta varsta este strans legata de dezvoltarea senzatiilor si

perceptiilor: copilul ia contact cu obiectele si fenomenele din jurul lui prin investigatii
practice, desfasurand in continuare actul perceptiei.

I. DATE PERSONALE

Copilul C. A., nascut la…………, in, , jud……….., prezinta intarziere in dezvoltarea

limbajului, intarziere mintala(QI59),sindrom hiperchinetic, diagnosticate si atestate prin
certificate medical ce recomanda incadrarea copilului intr-un plan de recuperare.

STRUCTURA SI ATMOSFERA FAMILIALA

Situatia economica modesta, tatal muncitor ,39 ani ,mama casnica,35ani. Parintii foarte
ocupati destul de frecvent au aparut moment conflictuale, datorita lipseide comunicare.

II.ANAMNEZA:

ANTECEDENTE PATOLOGICE: Iminenta de avort la 4 luni si doua saptamani,nastere

prematura.

ISTORICUL DEZVOLTARII: Este crescut de ambii parinti intr-o familie legal

constituita. Prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului, primul cuvant este rostit la varsta de
2 ani. Instabilitate psihomotorie, agresivitate fizica fata de mama la frustari minore sau in
relatiile conflictualie din familie.

ISTORICUL ADAPTARII PEDAGOGICE: S-a adaptat greu la activitatea si disciplina

din gradinita din cauza tulburarilor de comportament si tulburarilor de limbaj.
 III.DIAGNOSTICARE:

EXAMENUL SOMATIC: Prezinta o dezvoltare staturala, ponderala si toracica normal,

situate la limita superioara.

EXAMENUL PSIHOPEDAGOGIC: Bine dezvoltat,fizic placut,ordonat in tinuta

vestimentara, inteligent sub limita normalului.Capacitate slaba de efort in genere, de
concentrare in special, nu poate urmari activitatea prezentata de educatoare. Trece mai usor
de la activitate la joc decat invers. Prezinta sindrom hyperkinetic,ceea ce i-a creat premisele
aparitiei unor tulburari de comportament.

EXAMENUL LOGOPEDIC: Prezinta bradilalie, caracterizata printr-o vorbire incetinita,

greu de urmarit. Apare mai frecvent la copiii cu nivel scazut de inteligenta. Prognosticul este
insa favorabil, ritmul vorbirii putand fi ameliorat.

EXAMENUL NEUROPSIHIATRIC: Intirziere in aparitia si dezvoltarea limbajului,

intarziere mintala(QI59),sindrom hyperkinetic.

IV. RECOMANDARI:

-terapie logopedica;

-ludoterapie;

-terapie cognitiva;

-consilierea parintilor.

V.INTERVENTIE IN CADRUL GRADINITEI:

DOMENII:

-educarea limbajului;

-activitati practice.

TIPUL DE INTERVENTIE SPECIALIZAT:

-dezvoltarea abilitatilor cognitive specifice varstei prescolare;

-dezvoltarea abilitatilor de comunicare;

-insusirea unor deprinderi de comunicare.

SPECIALISTI CARE INTERVIN IN APLICAREA PROGRAMULUI:

-consilier psihopedagog;
 -educatoare;

-logoped.

SCOPUL-dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in

activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii.

OBIECTIVE:

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:

-cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare a senzatiilor

si perceptiilor.

-dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor verbale;

-cresterea nivelului de dezvoltare motrica.

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT:

-sa realizeze deosebiri si asemanari privind conversarea numarului de obiecte,

lungimii,volumului, suprafetei.

-sa intrebe si sa raspunda la intrbari.

-sa ia parte la discutii in mici grupuri informale.

-sa ia parte la activitatile de invatare in grup.

PROGRAMUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

Programul de interventie personalizat are la baza metode si strategii centrate pe copil in

functie de particularitatile lui, pentru a crea un mediu care sa favorizeze si sa sprijine
invatarea.

TINTA 1:

Dezvoltaera abilitatilor de comunicare.

Scopul acestei actiuni sete activizarea vocabularului pe baza experientei immediate, cu

cuvinte cunoscute, insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective.

Obiectivele actiunii sunt conturate raportat la particularitatile baiatului Adrian.

-sa transmita un mesaj simplu in cadrul activitatii de invatare.

-sa primeasca mesaje,sa indeplineasca actiuni simple.

 -sa raspunda adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce I se spune.Copilul nu poate
formula propozitii. Adesea cuvantul are rol de propozitie sau foloseste propozitii in care
lipsesc pronumele si liantele gramaticale (holofraze).

Anamneza pune in evidenta o intarziere in evolutia motricitatii generale,ca si stagnarea in

evolutie sub aspect fono-articulator dupa perioada lalatiunii.

Examenul vorbirii constata urmatoarele manifestarii:

-vocalele sunt prezente, consoanele dificile sunt omise sau inlocuite. Grupurile
consonantice sunt inlocuite cu o consoana mai usor de pronuntat. Diftongii sunt redusi la o
vocala. Silabele sunt eludate in special la sfarsitul cuvantului.

Logopedul va selection exercitiile ce corespund particularitatilor copilului care se afla in

tratament. In cadrul terapiei logopedice se vor realize corespunzator:

-reglarea respiratiei

-gimnastica aparatului fonoarticulator

-imitarea de sunete sub forma de onomatopee:bazaitul albinei, zgomotul trenului

-exercitii de dezvoltarea auzului fonematic

-repetarea unor serii de silabe

-exersarea pronuntarii cuvintelor mono-, bi- si polisilabice.

-denumirea unor imagini sau obiecte

-repetarea unor propozitii scurte intr-o intonatie expresiva.

-formarea de mici propozitii pe baza unor imagini concrete

-formularea de raspunsuri la intrebari.

Avand in vedere importanta deosebita a mediului social in tratarea tulburarilor de limbaj,

am cautat sa ne asiguram de sprijinul familiei, in sensul de a-I determina sa-si schimbe
atitudinea, sa fie mai afectuosi fata de copil.

Activitatea logopedica este reluata de catre educatoare in cadrul activitatilor de invatare

de la grupa. C.A. este asezat in interiorul grupuluide copii, preintampinandu-se o eventuala
tendinta de automarginalizare, prezenta de cele mai multe ori la copiii cu dizabilitati ca
urmare a faptului ca se simtneputinciosi in participarea la activitate. Educatoarea va apela
frecvent in cadrul grupei la activitati cu sarcina” Povesteste ce vezi in imagini!”, copiii
urmand sa relateze inchegat in povestioare actiunule sugerate de plansele prezentate. Pentru
aceasta va trebui ca ei sa-si utilizeze imaginatia.Pentru a-l include pe C.A. in activitate,
acesta va fi solicitat sa raspunda la intrebari cu un grad mic de dificultate- de exemplu:” Pe
cine vezi in imagine?”. Dupa ce reuseste sa denimeasca obiectele sau personajele, sarcina
mai complexa de formulare a povestioarei este peluata de alt copil.Pentru fiecare raspuns ,
C.A. este recompensat verbal de catre educatoare, iar atunci cand este ajutat I se ofera un
stimulant pozitiv ca Bravo, “Foarte bine!”)

Integrarea copilului C. A. in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi

incurajat astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si
socializare din grupa.

In consecinta, abilitatile cognitive ale copilului pot fi stimulate, avand insa grija ca
sarcinile sa nu fie prea dificile, ele trebuind sa fie conturate inspre adaptarea la
particularitatile copilului.

TINTA 2 Terapia cognitiva

Terapia cognitive se constituie din actiuni si programe compensatorii care faciliteaza

intelegera lucrurilor, fenomenelor, persoanelor si situatiilor de viata in dimensiunea lor
instrumental- integratoare.

Conform stadialitatii lui J. Piaget , de la 2 la 6/7 ani conform se afla in stadiul

preoperational. Insa considerand si teoriile cognitive dezvoltate de relatia dintre gandire si
limbaj, in acesta etapa rolul limbajului este recunoscutpentru activitatea intelectuala.
Utilizand sistemul symbolic(actiune, imgini schematice si cuvinte/ limbaj cf. Bruner), copilul
isi protejeaza achizitiile din sfera limbajului in activitatea sa de cunoastere a lumii
inconjuratoare. Gandirea copilului in aceasta perioada este egocentric, adica el analizeaza
totul din perspectiva proprie.

Antrenamentul cognitive propus pentru C.A. reflecta cele expuse mai sus si incearca sa
fixeze cateva repere specific stadiului gandirii preoperatorii, respective intelegerea aspectelor
privind conservarea numarului de obiecte, a materiei, lungimii, volumului.

INCEPEM APOI… INTREBAM IN

CU… COPILUL GENERAL
COPILUL
CONSERVAREA Doua siruri Distantam Unde sunt mai In sirul mai
NUMARULUI egale de litere biletele dintr- multe bilete? lung
DE OBIECTE un sir
CONSERVAREA Doua pahare Punem Care pahar Cel mai inalt
MATERIEI identice cu lichidul dintr- contine mai
cantitati egale un pahar intr- mult lichid
cu lichid unul mai inalt
 si mai subtire
CONSERVAREA Doua Mutate unul Care este mai Cel indreptat
LUNGIMII bastoane spre stanga lung spre dreapta
egale ca
lungime
CONSRVAREA Doua Rearanjam Care corp are Cel in care
SUPRAFETEI suporturi cuburile pe acoperita o cuburile au
egale pe care unul din ele suprafata fost reasezate
asezam
identic cuburi
Aceste activitati au fost continuate si reluate in cadrul gradinitei sub sprijinul si
supravegherea atat a educatoarei cat si a psihologului.

Deci, terapia cognitiva este inteleasa ca un proces complex de echilibrare mintala prin
organizarea specifica a cunoasterii la copiii cu cerinte educative special al caror
comportament cognitive se caracterizeaza printr-un fenomen generalde perturbare a
organizarii cunoasterii(disfunctii la nivelul proceselor cognitive, lipsa de motivatie pentru
cunoastere, imaturitate cognitiva).

TINTA 3. Dezvoltarea motricitatii .

Scopul acestei activitati este urmatorul: copilul sa fie capabil sa realizeze lucrari practice
inspirate din viata cotidiana , valorificand deprinderile de lucru insusite.

Miscarile, in general, poarta cu sine si incarcatura afectiva, semantica. Prescolarul imita,

gesticuleaza, incercand sa ajute, pentru a se pune in valoare.Implicarea copilului in actiuni
prin executarea anumitor miscari de manipulare contribuie la constituirea bazei dezvoltarii
psihice a acestuia.Imaginea corecta a obiectului se formeaza chiar in procesul actiunii, iar
manevrarea acestuia dezvaluie si precizeaza forma, marimea, natura materialului din care
este alcatuit.

Obiectivele demersului nostrum sunt adaptate la particularitatile lui C.A.:

-sa utilizeze unelte usor de manevrat.

-sa foloseasca tehnici simple de lucru( asamblare, lipire).

- sa selecteze materialul necesar temei propuse.

- sa verbalizeze actiunile intreprinse.

Am denumit tema activitatii practice:”Hai sa recunoastem culorile semaforului!”, in

fapt, un colaj. Vom folosi ca material de lucru hartie colorata(rosie, galgena, verde),lipici,
forfeca , plansa.
 Copiii sunt asezati la masute, iar C.A. este asezat langa educatoare pentru a primi
ajutorul acesteia in realizarea colajului. Spre deosebire de alte activitati in care C.A. este
asezat in interiorul grupului de copii, in aceasta activitate C.A. este asezat langa educatoare
deoarece are nevoie nu numai de sprijin verbal , dar si de spijin fizic in realizarea miscarilor.
Sunt distribuite copiilor materialele nesesare( plansa, support pentru cartonas, aracet, foita
staniol, servetele de sters pe maini)si le sunt date indicatii despre utilizarea lor.Activitatea
consta in decuparea cerculetelor colorate ce reprezinta luminile si lipirea lor pe carton pentru
a forma semaforul. Pe parcursul realizarii colajului , copiii primesc sprijin in realizarea
acestuia, iar C.A. sub indicatiile educatoarei(ex.”luam plansa…, o asezam pe masuta…,
decupam cerculetele de hartie colorata…”). Pentru fiecare etapa realizata C.A. primeste
stimulente positive si aprecierea educatoarei; de asemenea , va fid at ca exemplu pentru
ceilalti copii, primind astfel si apreciera lor. La sfarsitul activitatii fiecare copil descrie
colajul realizat.(“ce culori ati folosit/ ce ne arata culoarea verde a semaforului?”etc).

Astfel, in perioada prescolara , si dezvoltarea lui capata un character global, iar actele
sale motorii se vor traduce in instrumente de adaptare a lui la lumea exterioara.

TINTA 4. Consilierea parintilor.

Intelegand dezamagirea , frustrarea si neputinta familiei in fata refuzului si /sau a

dificultatilor copilului de a indeplini sarcini si de a se integra in grupul de copii, am
considerat ca este necesara colaborarea cu familia printr-un program de actiune comun
convenit.

Prin discutii , exemplificare si explicatii la fiecare intalnire, i-am ajutat pe parinti sa

inteleaga ca modul in care gandesc ei insisi despre implinirea copilului lor in viata, va
determina maniera in care isi vor educa baiatul, inoculandu-I totodata acestuia o anumita
imagine de sine. Aceasta este cea care ar putea sa potenteze sis a accelereze achizitiile
copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea sa le franeze
accentuand si fixand deficientele. De asemenea , in discutii am subliniat faptul ca in aceasta
situatie parintele trebuie sa fie un bun ascultator , sa fie flexibil, realist, capabil sa zambeasca
sis a colaboreze cu copilul pentru a-I intelege problemele si a-l ajuta corespunzator.

Prin informare , parintii au inteles cum sa gaseasca sis a aplice Solutia cat mai eficienta in
rezolvarea problemelor ridicate de copil. Ei au realizat ca prin rabdare , intelegere, incurajare
pot ajuta copilul sa treaca peste inhibitii sis a inceapa sa execute acele activitati la care
intampina dificultati.

In plan psihologic s-a realizat imbunatatirea relatiei mamei cu copilul , prin acordarea de
timp si mai multa intelegere, mai multa afectivitate.

VI CONCLUZII
 Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa , formata din
educatoare, psiholog, logoped, familie, toti cei implicati in activitatile desfasurate de C.A. in
comunitate.

In urma interventiilor educative ( terapie logopedica, ludoterapie, terapie cognitive) ,

am realizat un progres favorabil , prin ameliorarea tulburarilor de limbaj. Acesta a fost un
factor de favorizare a dobandirii achizitiilor specific varstei prescolaritatii, pe care le-am
antrenat si dezvoltat prin demersuri specifice.

Bibliografie:

1. Albu, A., Albu, C., 2000, Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic,
Iasi, Polirom

2. Gherguţ, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Iaşi, Editura Polirom

3. Gînu, Domnica, 2002, Copii cu cerinţe educative speciale, Chişinău, Editura Pontos

4. Ionescu, S., 1975, Adaptarea socioprofesională a deficientilor mintal, Bucuresti, Editura

Academiei P.S.R.

5. Paun, E., Verza, E., 1998, Educaţia integrată a copiilor cu handicap, Unicef

6. Popovici D. V., 1999, Elemente de psihopedagogia integrării

7. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare

8. Şoitu, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării

9.http://articole.famouswhy.ro/
modele_ale_comunicarii_didactice_la_copilul_cu_deficiente_mintale

10. Vlaicu Claudia , “Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare”