MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT “ION CREANGĂ”

DIN CHIŞINĂU

Facultatea Științe ale Educației și Informatică

Catedra Pedagogie Preşcolară, Educație Fizică și Dans
Program de studii Management şi consiliere în educaţie preşcolară

PORTOFOLIU
practică de master de profesionalizare
Perioada de desfăşurare 25.11.2019 - 28.12.2019

Masterandul-practicant: URECHE ALINA-ISABELA

Instituţia de aplicaţie: Şcoala Gimnazială "Grigore Tabacaru" HEMEIUȘ

Coordonatorul stagiului de practică:

Lidia Cojocari, doctor, conferențiar universitar

Mentorul:
Delia-Nicoleta Popescu, Profesor, grad I, Director
numele, prenumele, funcţia, gradul didactic/managerial

Chişinău, 2019
 Elemente de organizare

1. Practica pedagogică de masterat se desfășoară în semestrul III, anul II de studii, timp de 5

săptămâni.
2. Instructajul de iniţiere a practicii profesionale de master are loc până la începutul practicii.
3. Conferinţele de totalizare au loc la sfârșitul practicii.
4. Forma de evaluare a practicii – oral; metoda de evaluare – portofoliul; prezentare - Power
Point.
5. Portofoliul va conţine:
- agenda practicii completată;
- material factologic - poze, materiale, imagini etc.;
- un proiect al unei activități integrate;
- un proiect al şedinţei metodice, organizate cu cadrele didactice;
- un proiect al activităţii manageriale organizate/asistate în instituţia de învățământ;
- o fișă de evaluare a unei activități asistate.

2
 I. Obiectivele fundamentale ale practicii profesionale de master:

1. Studierea activităţii cadrelor didactice şi manageriale din instituţiile educației timpurii.

2. Demonstrarea competenţelor profesionale/didactice prin prezentarea unei activităţi didactice-
model.
3. Implicarea şi realizarea activităţii manageriale în instituţia preşcolară:
- studierea documentaţiei manageriale din grădiniţa de copii;
- formarea competenţelor pentru gestionarea activităţii instituţiei preşcolare pe domenii:
resurse umane didactice și nondidactice, resurse materiale, resurse financiare, gestionarea
timpului de lucru;
- formarea competenţelor manageriale de formare continuă a cadrelor didactice în cadrul
instituţiei preşcolare.
4. Analiza parteneriatului instituție preşcolară-familie-şcoală, instituţie preşcolară-comunitate
plan de lucru anual, planul de perspectivă; studierea parteneriatului dintre instituţia preşcolară
şi alte instituţii sociale. Formarea competenţelor de realizare a parteneriatului dintre instituţia
preşcolară şi alte instituţii.
5. Studierea şi analiza activităţii manageriale.
6. Dezvoltarea competenţelor de a proiecta un demers investigativ.
7. Dezvoltarea capacităţilor de a analiza, interpreta şi descrie rezultatele cercetării ştiinţifice;
formarea abilităţilor şi competenţelor de validare a rezultatelor cercetării ştiinţifice.

II. Direcţiile practicii profesionale de master

Direcţiile prioritare de activitate Activitatea masterandului

- Analiza psiho-pegagogică a activităţii - Studierea şi analiza documentaţiei grupelor
cadrelor didactice din activităţii cadrelor de copii;
didactice din instituţiile preşcolare; - Organizarea activităţilor didactice
- Analiza activităţii manageriale din demonstrative.
instituţiile preşcolare şi implicarea în - Studierea şi analiza documentaţiei
realizarea ei; managerilor instituţiilor preşcolare;
- Observări asupra procesului educativ- - Analiza bazei materiale a instituţiei
instructiv al educatorilor; preşcolare;
- Analiza parteneriatului grădiniţă-familie; - Organizarea unui consiliu metodic axat pe
grădiniță-șoală; grădiniță-soscietate. problemele actuale ale psihopedagogiei
preşcolare;
- Organizarea unei şedinţe cu părinţii, meselor
rotunde cu părinţi sau educatori etc.

3
 III. Etapele şi conţinutul practicii profesionale de master

Activitatea profesională și activitatea de cercetare ştiinţifică

Săptămâna I  Sarcina 1. Familiarizarea cu instituția preșcolară şi studierea/analiza
documentației ce reglementează activitatea managerială și cea metodică.
 Sarcina 2. Studierea și analiza actelor normative şi documentaţiei
educatorilor la grupă.
 Jurnalul de reflecţie pentru săptămâna № 1.

Săptămâna II  Sarcina 3. Asistaţi împreună cu metodistul, directorul instituţiei la 2

activități didactice realizate de un anumit educator şi participaţi în
analizarea şi evaluarea activităţii. Completaţi fişa de evaluare de mai jos
pentru fiecare asistare.
 Sarcina 4. Desfășurați o activitate integrată model pentru cadrele
didactice din instituție. Filmați activitatea sau realizați poze. Anexați
proiectul didactic, discul/pozele, fișa de observare a activității după
modelul sarcinii 3 realizată de metodist/mentor.
 Sarcina 5. Elaborați și prezentați planul (capitole și subcapitole) tezei de
master, susținut de o listă bibliografică min. 30 surse. Anexați la
portofoliu planul lucrării și lista bibliografică.
 Jurnalul de reflecţie pentru săptămâna № 2.

Săptămâna III  Sarcina 6. Proiectați și organizaţi o activitate metodică (seminar, şedinţă

metodică, reuniune metodică, Şcoala experienţei avansate) cu educatorii
la nivel instituţional sau interinstituțional la una din temele: educația
incluzivă sau prevenirea abuzului față de copii. ( anexați agenda şi
materialele informaționale repartizate cadrelor didactice, materialele
lucrului în ateliere, prezentările Power Point, proiectul activității
metodice conform modelului)
 Sarcina 7. Elaborați design-ul cercetării (experimental,nonexperimental
etc.)
 Jurnalul de reflecţie pentru săptămâna № 3.

Săptămâna IV  Sarcina 8. Realizați Analiza SWOT a instituției.

 Sarcina 9. Organizaţi/participați și analizați o activitate managerială la
alegere în instituţia educației timpurii. Proiectul se va anexa în portofoliu.
 Sarcina 10. Realizați Analiza SWOT a personalității Dumneavoastră.
 Sarcina 11. Elaborați și prezentați Planul individual de dezvoltare
profesională, bazat pe propriile nevoi în baza autoevaluării și reflecţiilor
asupra practicii pedagogice de master, în care veţi realiza autoanaliza
activităţii profesionale, veţi indica dificultăţile întâlnite, soluţii de
îmbunătăţire.
 Sarcina 12. Elaborați un proiect cu elementele de structură și conținut ale
tezei de master (Conform cerințelor stipulate în Regulamentul și Ghidul
pentru elaborarea tezelor de master la Universitatea Pedagogică de Stat
„Ion Creangă”. aprobate la ședința Senatului din 29.05. 2014, proces-
verbal nr. 9)
 Jurnalul de reflecţie pentru săptămâna № 4.

Săptămâna V  Lucrul asupra portofoliului practicii de master de profesionalizare.

 Lucru asupra dării de seamă a practicii pedagogice-manageriale.

4
 SĂPTĂMÂNA I

Sarcina 1. Familiarizarea cu instituția preșcolară şi studierea/analiza documentației ce

reglementează activitatea managerială și cea metodică.

Materiale de suport: Certificări și standarde profesionale, competențe etc. (România); Fișe de post

Prezentarea instituţiei, în care ați realizat practica profesională de master:

Date generale
Denumire scurtă: Şcoala Gimnaziala "Grigore Tabacaru" HEMEIUS
Denumire completă: Şcoala Gimnaziala "Grigore Tabacaru" HEMEIUS
Cod SIRUES: 801442
Județ:BACĂU
Fel unitate: Unitate independenta
Formă finațare: buget
Formă de proprietate: publică
Mod de funcționare: un schimb/zi
Tip unitate: Grup şcolar agricol
Locații: BACĂU , HEMEIUŞ, Str. , Nr. [Locaţie Principală]
Date contact
Telefon Fix: 217521
Mail: lica_ramona@yahoo.com
Cronologia și locașurile de educație în comuna Hemeiuș
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
În februarie 2018, se inițiază la Școala Gimnazială „Grigore Tabacaru” Hemeiuș o activitate de
infodocumentare de tip monografie. Această activitate, realizată cu ajutorul fondului documentar aflat
în
CDI Hemeiuș, face parte integrantă a politicii de documentare a instituției de învățământ mai sus
menționate. Principalul obiectiv este realizarea unei colecții ordonate cronologic a educației copiilor
și tinerilor în zona Hemeiuș. Cronologia realizată, deși incompletă în multe privințe (numar de elevi,
absolvenți, etc.), dorește a fi un document „viu” care să fie mediatizat continuu în vederea informării
comunității școlare și extrașcolare prin intermediul Internet-ului pe adresa de web a școlii:
http://scoalagrigoretabacaruhemeius.ro.
Această cronologie pornește de la două repere istorice care atestă începuturile educației în zonă.
Primul reper este cel referitor la înființarea primei școli primare fondată și finanțată de către Prințesa
Pulcheria Catacuzino în anul 1861, cu 18 elevi înscriși în clasele I-IV *1+. Clădirea, cu două etaje, a
servit drept locaș de educație până în anul 1940, când s-a deteriorat de cutremurul din noiembrie.
Cel de-al doilea reper este înființarea Orfelinatului „Principele Mircea”, fondat și finanțat de către
Princepele Schönburg în anul 1919. Transformările petrecute în cadrul acestei instutuții sunt
oglindite în documentele păstrate în Arhivele Statului Filiala Bacău *2+.
PERIOADA ÎNAINTE DE 1858
Înainte de 1858, nu există un locaș numit școală; educația se efectuează de către preoți în cadrul
bisericilor din localitatea Hemeiuș, acestea fiind două la număr.
1771 – Biserica „Sfinții Voievozi” Fântânele (monument istoric), ctitoria lui Lascăr Bogdan și
Costache
Cantacuzino Pașcanu, probabil în jurul anului 1700. Pictura de la catapeteasmă este orginală *3, 6+
1850 – Biserica „Sfinții Constantin și Elena” se sfințește în Hemeiuș
PERIOADA DE DUPĂ 1858 [4]

5
1858 – Se înființează prima școală mixtă, fondată și finanțată de Prințesa Pulcheria Cantacuzino;
învățător
preot Vasile Mascan
1865 – Se desfășoară prima examinare formală a elevilor
1866 – Școala devine Școala Hemeiuș cu clasele I-III, cuprinde 3 clase (43 elevi), învățător preot
Vasile
Mascan
1879 - Școala devine Școala Hemeiuș cu clasele I-V, cu 32 absolvenți în 1892, învățător preot
Alexandru
Tabacaru (1879-1921), Grigore Tabacaru (1904), Aglaia Tabacaru (din 1918), Ion Bratu (din 1919)
1920 – Școala devine Școala Primară cu clasele I-IV, cuprinde 5 clase, 171 elevi înscriși, 144 elevi
frecvenți,
învățători Constantin Brumă, Ana Botcu, Pintilie
1924 – Primele cursuri pentru adulți, 16 înscriși, 5 absolvenți ai clasei a V-a
1934 – Se înființează Școala Liliecii de Sus (astăzi Școala Gimnazială „Ion Simionescu” Lilieci) cu
clasele I -IV,
81 de elevi, fondată și finanțată de Prințul Schoemburg; învățători David Constantin, Ion Bejan,
Virginia Bejan, Ion Chiriac, Mihai Geangalău
1948 – Școlile din Hemeiuș și Liliecii de Sus devin școli generale cu clasele I-VII
1956 – Se înființează școala de la Fântânele
1961 – Școlile din Hemeiuș și Liliecii de Sus devin școli generale cu clasele I-VIII
1969 – Școala Generală Hemeiuș devine Școala Generală cu clasele I-X
1971 – Se deschide Căminul Cultural Hemeiuș
1973 – Se finalizează etajarea Școlii Generale Hemeiuș
2014 – Școala Gimnazială „Grigore Tabacaru" Hemeiuș dobândește personalitate juridică și cuprinde
urmatoarele structuri: Gradinița cu Program Prelungit Hemeiuș, Gradinița cu Program Normal Lilieci,
Gradinița cu Program Normal Lilieci 2 și Școala Gimnazială „Ion Simionescu" Lilieci
Alte locașuri de educație în comuna Hemeiuș [5]
1919 – Se înfiinţează Orfelinatul „Principele Mircea” cu școală (grup cu 20 de clădiri, din care doar
una mai
există în prezent clădirea fostului Grup Școlar Agricol Hemeiuș), 150 copii orfani frecventează școala
primară „Principele Mircea” și școala de meserii „Principele Mircea”
1939 – Școala de Meserii „Principele Mircea” devine Școala Profesională de Ucenici Industriali
1947 – În cadrul orfelinatului, se înfiinţează Şcoala de Grădinari şi Stupari
1952- Şcoala Profesională de Ucenici Industriali devine Şcoala de Metal-Lemn Fântânele
1953 - Şcoala de Metal-Lemn Fântânele devine Şcoala Profesională de Tractorişti Agricoli
1955 - Şcoala Profesională de Tractorişti Agricoli devine Şcoala de Mecanici şi Tractorişti Agricoli
1975 - Şcoala de Mecanici şi Tractorişti Agricoli devine Liceul Agroindustrial Hemeiuș
1991 – Liceu Agroindustrial Hemeiuș devine Grupul Şcolar Agricol Hemeiuș, cu o ofertă educațională
de 9
specializări, 470 elevi absolvenți în 2004
2014 – Se desființează Grupul Școlar Agricol Hemeiuș
Directori ai școlilor din Hemeiuș (în ordine cronologică):
Preot învățător Alexandru Tabacaru (1878-1919)
Învățător Constantin Brumă (1919-1921)
Învățător Dumitru Sechelarie (1921-1931)
Învățător Alexandru Marcoci (1931-1944)
Învățător Ioan Doroftei (1944-1945)
Învățător Nicolae Niculescu (1945-1958)
Învățător Radu Niculescu (1958-1963; 1965-1969)
Învățător Vasiel Bucă (1963-1965)
Profesor Petre Juverdeanu (1968-1980; 1982-1991)
6
Profesor Maria Vâlciu (1991-1995)
Profesor Mihai Laslău (1995-2012, 2014-2017)
Profesor Ovidiu Neacșu (2012-2014)
Profesor Delia-Nicoleta Popescu (2017-prezent)
BIBLIOGRAFIE
1. Arhivele Statului Filiala Bacău. Fond Școală Hemeiuș, dosar 44/1950, p.6.
2. Arhivele Statului Filiala Bacău. Fond Școală profesională metal-lemn Fîntănele, dosar 3/1939,
p. 205.
3. Tabacaru, Grigore. Bisericile Bacăului. 1932.
4. Juverdeanu, Petru. Monografia comunei Hemeiuș, județul Bacău, Ed. Euro-Print: Buhuși,
2004.
5. Web site-ul Primăriei din Hemeiuș, adresă www.primariahemeius.ro (accesat pe data de
25.02.2018)
6. Căpitanu, Viorel. Ursache, Vasile. Ghidul Monumentelor din județul Bacău și Neamț. Editura
Ghid: Bacău, 1971, pp. 29.
NOTĂ DE ÎNCHEIERE
Document realizat de prof. Anita Karlsen, sub coordonarea prof. de Istorie Neculai Mihăilă
Document revizuit de prof. Limba și Literatura Română Raluca Jora
Baza materială
Şcoala Gimnazială Grigore Tabacaru Hemeiuș - bază materială:
• Grădinița cu Program Prelungit este amplasată în corp de clădire separat de şcoală, şi dispune
de următoarele spaţii:
- Spaţiul de primire şi vestiare pentru copii (80 m2)
- Cabinet medical
- Cameră de izolare şi grup sanitar
- Bloc alimentar cu două spaţii separate:
- loc servire masă (45 m2), capacitate: 40 locuri; orar: mic dejun (8.00-9.00) şi prânz (12.00-
13.00)
- loc pregătire alimente (20 m2)
- Patru săli de grupă (4 x 75 m2) echipate cu mobilier adaptat şi patuţuri pentru dormit. Acestea
dispun de spaţii separate de depozitare fond educativ-instructiv (4 x 20 m2)
- Două grupuri sanitare (1 pentru fete şi 1 pentru băieţi)
- Loc de joacă exterior (250 m2)
• Cabinet Director
• Departament Secretariat şi Contabilitate
• Cabinet Informatică (14 calculatoare conectate la internet)
• CDI (spaţiu de bibliotecă)
• Săli de Curs (9 clase de curs)
• Teren de sport

În procesul de studiere și analiză a documentației se vor avea în vedere următoarele

7
criterii/aspecte:

Realizat/ Comentarii
Criterii
nerealizat (+, -)
 existenţa şi operaţionalitatea documentelor de +
management a instituţiei;
 existenţa şi operaţionalitatea documentelor de activitate
+
și dirijare metodică;
 existenţa şi operaţionalitatea notelor, scrisorilor
metodice a metodologilor şi altor documente emise de +
Ministerul Educației Naționale și modalitatea de
diseminare a informațiilor în colectiv;
 existenţa a cel puţin a unui exemplar din publicaţiile şi
+
revistele de specialitate nou apărute în fondul de carte
al cabinetului metodic al instituţiei;
 prezența materialelor ce confirmă:
- realizarea autoanalizei activității profesionale a +
educatorilor;
- asigurarea dezvoltării profesionale și sprijinul
consultativ cadrelor didactice prin activități de
mentorat;
- evaluarea cadrelor didactic conform Standardelor
profesionale/criteriilor (din țară);
 organizarea şi desfăşurarea activităţilor metodice la nivel
instituţional şi inter-instituţional (seminare, şedinţe +
metodice, reuniuni metodice, Şcoala experienţei
avansate
- prezenţa agendelor şi a materialelor informaționale
repartizate cadrelor didactice, materialele lucrului în
ateliere, rapoarte);
 organizarea şi desfăşurarea controalelor interne +
(tematice, comparative, personale, operative cu prezenţa
agendei, emiterea ordinelor de efectuare şi rezultate ale
controalelor, note informative referitoare la rezultatele
controalelor).
 organizarea şi desfăşurarea activităţilor de stimulare a +
participării părinților și a comunității în viața grădiniței;
realizarea educației parentale în instituția preșcolară.
 realizarea interacțiunii cu cadrele didactice de la clasele +
primare pentru stabilirea relațiilor de continuitate;
+
 realizarea educației incluzive în instituția preșcolară.

8
 Analiza și descrierea fișei postului (obligaţiile de funcţie) ale directorului, metodistului,
cadrului didactic/educatorului instituţiei. Argumentați-le din punctul D-tră de vedere.
Fișa postului directorului/managerului

Funcția: Director
Numele și prenumele: Profesor Delia-Nicoleta Popescu
Unitatea de învățământ: Şcoala Gimnazială Grigore Tabacaru Hemeiuș, Bacău
Studii: superioare
Specialitatea: Limba si literatura engleză
Vechime în învățământ: .....de ani
Gradul didactic: I
Obligația de predare: 2 ore/săptămână
Numire prin Decizia inspectorului școlar general nr.:
Data numirii în funcția de conducere: 2017
Vechime în funcție: 3 ani
Integrarea în structura organizatorică
Postul imediat superior: inspector școlar general
Subordonări: personalul didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic din unitatea de învățământ
Este înlocuit de:
Relații de muncă
Ierarhice: inspector școlar general, inspector școlar general adjunct
Funcționale: inspectori școlari, directori/directori adjuncți ai altor unități de învățământ, autorități ale
administrației publice locale/județene
De colaborare: cu alți furnizori de educație și de formare, structuri consultative din învățământ,
sindicate, organizații neguvernamentale
De reprezentare: reprezentarea oficială a unității de învățământ
Atribuțiile directorului se raportează la:
— prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile legislației și actelor normative subsecvente Legii nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare;
— ordinele, instrucțiunile și precizările emise de Ministerul Educației Naționale și Cercetării
Științifice
— deciziile emise de inspectorul școlar general;
— hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ.

I. Atribuții generale
1. Realizează conducerea executivă a unității de învățământ preuniversitar, în conformitate cu
atribuțiile conferite de legislația în vigoare, cu hotărârile consiliului de administrație al unității de
învățământ, precum și cu alte reglementări legale.
2. Manifestă loialitate față de unitatea de învățământ, credibilitate și responsabilitate în deciziile sale,
încredere în capacitățile angajaților, încurajează și susține colegii, în vederea motivării pentru formare
continuă și pentru crearea în unitate a unui climat optim desfășurării procesului de învățământ.
3. Răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a unității în calitatea sa de ordonator de credite
și coordonează direct compartimentul financiar-contabil.
4. Realizează activitatea de îndrumare și control asupra activității întregului personal salariat al unității
de învățământ. Colaborează cu personalul cabinetului medical și stomatologic.
5. Este președintele consiliului profesoral și al consiliului de administrație, în fața cărora prezintă
rapoarte semestriale și anuale.

II. Atribuții specifice

9
1. În exercitarea funcției de conducere executivă:
a) este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;
b) organizează întreaga activitate educațională;
c) organizează și este direct responsabil de aplicarea legislației în vigoare, la nivelul unității de
învățământ;
d) asigură managementul strategic al unității de învățământ, în colaborare cu autoritățile administrației
publice locale, după consultarea partenerilor sociali și a reprezentanților părinților și elevilor;
e) asigură managementul operațional al unității de învățământ și este direct responsabil de calitatea
educației furnizate de unitatea de învățământ;
f) asigură corelarea obiectivelor specifice unității de învățământ cu cele stabilite la nivel național și
local;
g) coordonează procesul de obținere a autorizațiilor și avizelor legale necesare funcționării unității de
învățământ;
h) asigură aplicarea și respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă;
i) semnează parteneriate cu agenții economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;
j) prezintă, anual, un raport asupra calității educației în unitatea de învățământ pe care o conduce,
întocmit de comisia de evaluare și asigurare a calității; raportul, aprobat de consiliul de administrație,
este prezentat în fața consiliului profesoral, comitetului reprezentativ al părinților/asociației de părinți
și este adus la cunoștința autorităților administrației publice locale și a inspectoratului școlar;
k) coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare instituțională a școlii, prin care se stabilește
politica educațională a acesteia;
l) lansează proiecte de parteneriat cu unități de învățământ similare din Uniunea Europeană sau din
alte zone;
m) solicită consiliului reprezentativ al părinților și, după caz, consiliului local/consiliului județean, și
consiliului reprezentativ al elevilor desemnarea reprezentanților lor în consiliul de administrație al
unității de învățământ;
n) numește, prin decizie, componența comisiilor pentru examenele de corigențe, amânări sau diferențe;
o) coordonează activitățile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru
elevii care participă la olimpiade, concursuri, competiții sportive și festivaluri naționale și
internaționale;
p) în exercitarea atribuțiilor și a responsabilităților stabilite, directorul emite decizii și note de serviciu.
2. În exercitarea funcției de angajator:
a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;
b) întocmește, conform legii, fișele posturilor pentru personalul din subordine; răspunde de selecția,
angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului
din unitate, precum și de selecția personalului nedidactic;
c) propune consiliului de administrație vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post și
angajarea personalului;
d) îndeplinește atribuțiile prevăzute de metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de
predare din învățământul preuniversitar, de metodologia de ocupare a posturilor didactice care se
vacantează în timpul anului școlar, precum și de alte acte normative elaborate de Ministerul Educației
și Cercetării Științifice;
e) coordonează organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice;
f) stabilește atribuțiile coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, în
funcție de specificul unității;
g) aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic, pe
baza solicitărilor scrise ale acestora, conform Codului muncii și contractului colectiv de muncă
aplicabil;
h) aprobă concediu fără plată și zilele libere plătite, conform prevederilor legale și ale contractului
colectiv de muncă aplicabil, pentru întreg personalul, în condițiile asigurării suplinirii activității
acestora;
i) coordonează comisia de salarizare și aprobă trecerea personalului salariat al unității de învățământ,
10
de la o gradație salarială la alta, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;
j) coordonează realizarea planurilor de formare profesională în concordanță cu prevederile Legii nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 — și Codul muncii, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, și supune aprobării acestora de către consiliul de
administrație;
k) monitorizează implementarea planurilor de formare profesională a personalului didactic de predare,
didactic-auxiliar și nedidactic.
3. În calitate de evaluator:
a) apreciază personalul didactic de predare și de instruire practică, la inspecțiile pentru obținerea
gradelor didactice, precum și pentru acordarea gradațiilor de merit;
b) informează inspectoratul școlar cu privire la rezultatele de excepție ale personalului didactic, pe
care îl propune pentru conferirea distincțiilor și premiilor, conform prevederilor legale.
4. În exercitarea funcției de ordonator de credite:
a) propune în consiliul de administrație, spre aprobare, proiectul de buget și raportul de execuție
bugetară;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unității de învățământ;
c) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea și modernizarea bazei materiale a unității
de învățământ;
e) urmărește modul de încasare a veniturilor;
f) răspunde în ceea ce privește necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor
bugetare, în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;
g) răspunde de integritatea și buna funcționare a bunurilor aflate în administrare; h) răspunde de
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a
conturilor de execuție bugetară.
5. Directorul unității de învățământ îndeplinește și următoarele atribuții:
a) propune inspectoratului școlar, spre aprobare, proiectul planului de școlarizare, avizat de consiliul
de administrație;
b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaționale a unității de învățământ și o propune
spre aprobare consiliului de administrație;
c) coordonează și răspunde de colectarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori pentru
educație, pe care le transmite inspectoratului școlar, și răspunde de introducerea datelor în Sistemul de
informații Integrat al învățământului din România (SIIIR);
d) propune consiliului de administrație, spre aprobare, regulamentul de organizare și funcționare al
unității de învățământ;
e) coordonează efectuarea anuală a recensământului copiilor/elevilor din circumscripția școlară, în
cazul unităților de învățământ cu nivelurile de învățământ preșcolar, primar și gimnazial;
f) stabilește componența formațiunilor de studiu în baza hotărârii consiliului de administrație;
g) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare, precum și schema de personal
didactic auxiliar și nedidactic și le supune, spre aprobare, consiliului de administrație;
h) numește, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administrație,
profesorii diriginți la clase, precum și coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare;
i) numește cadrul didactic care face parte din consiliul clasei, ce poate prelua atribuțiile profesorului
diriginte, în condițiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
j) numește, în baza hotărârii consiliului de administrație, coordonatorii structurilor care aparțin de
unitatea de învățământ, din rândul cadrelor didactice — de regulă, titulare — care își desfășoară
activitatea în structurile respective;
k) stabilește, prin decizie, componenta catedrelor și comisiilor din cadrul unității de învățământ, în
baza hotărârii consiliului de administrație;
l) coordonează comisia de întocmire a orarului și îl propune spre aprobare consiliului de administrație;
m) aprobă graficul serviciului pe școală al personalului didactic și al elevilor; atribuțiile acestora sunt
11
precizate în regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;
n) propune consiliului de administrație, spre aprobare, calendarul activităților educative al unității de
învățământ;
o) aprobă graficul desfășurării lucrărilor scrise semestriale;
p) aprobă, prin decizie, regulamentele de funcționare ale cercurilor, asociațiilor științifice, tehnice,
sportive și culturalartistice ale elevilor din unitatea de învățământ, în baza hotărârii consiliului de
administrație;
q) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control și evaluare a
tuturor activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ și le supune spre aprobare consiliului
de administrație;
r) asigură, prin șefii catedrelor și responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învățământ, a
programelor școlare și a metodologiei privind evaluarea rezultatelor școlare;
s) controlează, cu sprijinul șefilor de catedră/responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului
instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin asistențe la ore și prin participări la diverse
activități educative extracurriculare și extrașcolare. În cursul unui an școlar, directorul efectuează
săptămânal 4 asistențe la orele de curs, astfel încât fiecare cadru didactic să fie asistat cel puțin o dată
pe semestru;
t) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;
u) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante și sprijină integrarea acestora în colectivul
unității de învățământ;
v) aprobă asistența la orele de curs sau la activități educative școlare/extrașcolare a șefilor de
catedră/responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
w) consemnează zilnic în condica de prezență absențele și întârzierile la orele de curs ale personalului
didactic de predare și de instruire practică, precum și întârzierile personalului didactic auxiliar și
nedidactic, de la programul de lucru;
x) își asumă, alături de consiliul de administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității de
învățământ pe care o conduce;
y) numește și controlează personalul care răspunde de sigiliul unității de învățământ;
z) asigură arhivarea documentelor oficiale și școlare:
aa) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea și gestionarea actelor de
studii; răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea,
rectificarea și gestionarea documentelor de evidență școlară;
bb) aprobă vizitarea unității de învățământ, de către persoane din afara unității, inclusiv de către
reprezentanți ai mass-media. Fac excepție de la această prevedere reprezentanții instituțiilor cu drept
de îndrumare și control asupra unităților de învățământ, precum și persoanele care participă la procesul
de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ;
cc) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea și modernizarea bazei materiale și
sportive a unității de învățământ, coordonează activitatea din internat și de la cantină;
dd) răspunde de întocmirea corectă și la termen a statelor lunare de plată a drepturilor salariale;
ee) răspunde de asigurarea manualelor școlare pentru elevii din învățământul obligatoriu, conform
prevederilor legale. Asigură personalului didactic condițiile necesare pentru studierea și alegerea
manualelor pentru elevi;
ff) răspunde de stabilirea necesarului de burse școlare și a altor facilități la nivelul unității de
învățământ, conform legislației în vigoare;
gg) răspunde de respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de igienă școlară, de protecție
și securitate în muncă, de protecție civilă și de pază contra incendiilor, în unitatea de învățământ; hh)
aplică sancțiuni pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul unității de învățământ, în limita
prevederilor legale în vigoare;
ii) aplică sancțiunile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar și de regulamentul intern, pentru abaterile disciplinare săvârșite de elevi;
jj) răspunde de transmiterea corectă și la termen a datelor solicitate de inspectoratul școlar;
kk) raportează în timpul cel mai scurt orice situație de natură să afecteze procesul instructiv-educativ
12
sau imaginea școlii;
ll) directorul îndeplinește și alte atribuții stabilite de către consiliul de administrație, potrivit legii,
precum și orice alte atribuții rezultând din prevederile legale în vigoare și contractele colective de
muncă aplicabile.

Argumente
Directorul e cumva ministru în școala sa, puterea de care dispune trebuie să fie semnificativă.
Directorul nu este „un simplu intendent, un fel de slugă la dârloagă, cum zice proverbul” (Operele lui
Spiru Haret, Vol. VII: Polemice și politice: 1887-1900, Editura Comunicare.ro, București, 2010, p.
47), care execută ordinele de la inspector, de la primar, prefect ș.a.m.d.
Deși profesor, directorul joacă rolul de funcționar administrativ, căruia i se acordă o importanță mai
mare în ierarhia școlară decât inspectorilor de orice grad, pentru bunul mers al activității în
învățământ.

13
Fișa postului metodistului

Art. 1. – (1) În cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ preuniversitar sau în cadrul consorțiilor,
catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, pe discipline de studiu, pe
discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de
clase sau pe ciclu de învăţământ.
(3) Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful comisiei metodice, numit de
director, dintre membrii comisiei, în prima ședință a comisiei, la propunerea acestora și aprobat de
consiliul de administrație.
Art. 2. – Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:
a) elaborează programele de curriculum la decizia şcolii şi îl propune spre dezbatere consiliului
profesoral.
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;
c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor
semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
f) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea
elevilor;
g) planifică și organizează pregătirea practică a elevilor;
h) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene/evaluări şi concursuri
şcolare;
i) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de
învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
j) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii catedrei/comisiei
metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
k) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice;
l) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii.
Art. 3. – Atribuţiile responsabilului de catedră/comisie metodică sunt următoarele:
a) organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte planul
managerial al catedrei, realizează instrumente de lucru la nivelul catedrei, elaborează rapoarte şi
analize, propune planuri de performanţă şi remediale, după consultarea cu membrii
catedrei/comisiei metodice, precum şi alte documente stabilite prin regulamentul intern);
b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
atribuția de responsabil catedră/comisie metodică este stipulată în fișa postului didactic;
c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii de învăţământ
preuniversitar, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, activitatea fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;

14
 d) monitorizează aplicarea codului de etică profesională pentru membrii catedrei/comisiei;
e) răspunde în faţa directorului, a consiliului de administraţie şi a inspectorului de specialitate de
activitatea profesională a membrilor acesteia;
f) are obligaţia de a participa la toate acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitatea de
învățământ și cu acceptul conducerii acesteia;
g) efectuează asistenţe la ore, conform planului managerial al catedrei sau la solicitarea
directorului.
Art. 4. – Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, după o tematică elaborată la nivelul
catedrei, sub îndrumarea responsabilului de catedră/comisie metodică şi aprobată de directorul
unităţii de învăţământ preuniversitar sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei
metodice consideră că este necesar.
Argumente

A fi metodist presupune a fi foarte bine pregătit d.p.de vedere profesional.

15
 Sarcina 2. Studierea și analiza actelor normative şi documentaţiei educatorilor la grupă

În procesul de studiere și analiză a documentației se vor avea în vedere următoarele

criterii/aspecte:
Realizat/ Comentarii
Criterii
nerealizat (+, -)
• crearea în grupele de copii a unui mediu de învățare
dezvoltativ, care să prezinte prin sine un sistem de
condiții de socializare și individualizare a copiilor;
• modul în care sunt respectate prevederile
Curriculum pentru educația timpurie, 2019 (Anexa
la ordinul ministrului Educației Naționale nr.
4.694/2.08.2019), cu privire la punerea în aplicare a
principiilor (individualizării, învăţării bazate pe joc,
diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare,
parteneriatului cu familia şi cu comunitatea);
• modul în care cadrul didactic relaționează cu copiii,
este sensibil la dorințele, necesitățile de cunoaștere
ale copiilor și modalitățile prin care satisface aceste
necesități;
• modul în care cadrul didactic stimulează
interacțiunea copilului cu alți copii, învățarea prin
cooperare;
• libertatea de mișcare și de explorare, oferită
copilului prin mediul educațional, gândit și construit
de educatoare;
• modul în care se face evaluarea copilului în baza
actelor normative de către educatoare (instrumente
de evaluare, modul în care sunt completate,
prezentarea rapoartelor);
• organizarea şi desfăşurarea activităţilor de stimulare
a participării părinților și a comunității în viața
grădiniței; realizarea educației parentale la nivel de
grupă;
• realizarea parteneriatului cu școala pentru stabilirea
relațiilor de continuitate;
• realizarea educației incluzive la nivel de grupă.

Analiza și descrierea fișei postului (obligaţiile de funcţie) cadrului

didactic/educatorului instituţiei. Argumentați-le din punctul D-tră de vedere.

16
 Argumente

Un dascăl bun este acea persoană care dovedește, în egală măsură, umanism și dragoste de copii (în
special), spirit de obiectivitate, dreptate, principialitate, cinste, corectitudine, răbdare, optimism,
modestie, stăpânire de sine. La acestea se adaugă și calitățile aptitudinale (empatie, organizare). Un
dascăl bun este cel care are conștiința responsabilității și a misiunii sale, care înseamnă să arzi ca o
lumânare pentru a-i lumina pe alții, adică să te dăruiești în totalitate, în mod dezinteresat, să fii oaza
de verdeață într-un deșert nesfârșit sau sarea în bucate.

Gradinita are o mare importanta pentru pregatirea scolarizarii.Rolul fiecarei educatoare este de a si-l
face pe copil partener in demersul educativ.Ea trebuie sa sustina si sa consolideze dezvoltatea si
comportamentul copilului,raporturile cu sine si cu ceilalti,astfel incat acesta sa poata atinge momentul
cand isi formuleaza singur reguli si principii.
Realizarea obiectivelor educatiei depinde in mare masura de calitatile si competentele
educatoarei,care,prin actiunile sale,prin personalitatea sa reprezinta un model pentru copil,un sprijin
pentru familie,un factor de cultura in comunitate.
Educatoarea indeplineste o misiune importanta aceea de a asigura formarea si pregatirea copilului
catre viata.Este dificil de a descrie in cateva fraze trasaturile ce disting o buna educatoare.Chiar daca
am incerca sa alcatuim o lista a ingredientelor necesare,nu vom reusi sa oferim decat o schita de
porteret,niste repere care ar putea servi ca ghid general de formare,si nu solutia certa pentru edificarea
unei imagini integre.
Daca intrebam copiii cum ar vrea sa fie educatoarea lor,ei ne vor raspunde desigur"frumoasa si buna".
Chiar daca nu seamana cu zana buna ea ii poate fermeca printr-un zambet sau printr-o privire incarcata
de dragoste prin calitati deosebite pin voce blanda si copii o vor considera dret cea mai frumoasa si
cea mai buna educatoare din lume.

17
 JURNALUL DE REFLECŢIE PENTRU SĂPTĂMÎNA I

În rezultatul activităților realizate:

Am dobândit următoarele cunoştinţe: despre competențele directorului, profesorului
metodist și al educatoarei.
 Mi-am antrenat următoarele capacităţi:
 Mi-am confirmat următoarele atitudini:
 Am conştientizat că am nevoie să-mi dezvolt în continuare următoarele:
-cunoştinţe: informații despre competențele profesionale;
-capacităţi: diferențierea tipurilor de competențe
-calităţi personale: implicare, entuziasm, perseverență.

18
 SĂPTĂMÂNA II
Sarcina 3. Asistaţi împreună cu metodistul, directorul instituţiei la o activitate didactică
realizată de un anumit educator şi participaţi în analizarea şi evaluarea activităţii. Completaţi
fişa de evaluare de mai jos.

FIŞA DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII

(după Camelia Munteanu ”Ghid pentru învăţămîntul preşcolar”)

Numele cadrului didactic Leonte Alina

Data 3.12.2019

Grupa mica
Denumirea şi tipul activităţii „Fulg de nea”memorizare
Durata activităţii: a) propusă 15 minute b) realizată 15 minute
Scopul activităţii: formarea derinderilor de comunicare verbală expresivă şi nuanţată (receptarea
expresiilor literare, utilizarea corectăr a intonaţiei, mimicii şi gesticii)
Obiectivele activităţii
O1:să asculte conținutul poeziei pentru a recepta armonia și frumusețea versurilor;
O2: să memorize voluntar și logic poezia cu ajutorul materialelor;
O3: să utilizeze cuvintele noi în contexte adecvate;
O4: să exprime deschis gânduri, idei, sentimente față de conținutul poeziei;
O5: să prezinte interes pentru activitate.
Strategii utilizate
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul,problematizarea,
învăţarea prin cooperare
Mijloace didactice: flanelograf, imagini, răvaș cu poezia, videoclip cu poezia recitată de o altă
grupă, lumânări
Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală
Analiza managementului activităţii:
I. Organizarea activităţii:
a) A fost pregătită sala înainte de începerea activităţii
Introducerea în activitates-a realizat cu ajutorul Zânei Iarna care a sosit în clasă. Sala a fost
pregătită corespunzător de cadrul didactic.
b) Managementul spaţiului destinat lucrului/activităţii cu copiii:
Spațiul a fost eficient organizat pentru desfășurarea activității de memorizare.

c) Managementul timpului:
Încadrarea în timp: s-a realizat adecvat; cât vorbeşte educatorul: pe parcursul întregii activități
Cât vorbesc copiii: în partea de dirijare a învățării în mod predominant, când au enunțat
versurile poeziei

II. Proiectarea activităţii:

a) Gradul de respectarea a Curriculumului Naţional
Obiectivele operaționale au fost elaborate în acord cu cerințele Curriculumului pentru educația
timpurie.
b) Gradul de respectarea a Standardelor de Dezvoltare
Au fost respectate toate standardele de dezvoltare ale preșcolarilor de grupă mică, prin
adaptarea activității la particularitățile de vârstă.
c) Corectitudinea formulării obiectivelor operaţionale
19
 Obiectivele opraționale sunt formulate corect.
d) Resursele utilizate
Au fost utilizate materiale variate, cum ar fi: flanelograf, imagini, răvaș cu poezia, videoclip cu
poezia, lumânări.
e) Conţinuturile activităţii: versurile poeziei- calitatea de auditor și de vorbitor
Fulg de nea, ca o stea
Cazi ușor pe casa mea
Și împarte bucurii
La armate de copii.

Fulg de nea, ca o stea

De unde vii, sau nu știi?
Spune iarna cât o ții?
Că-i prea rece și bătrână
Iarna multă nu e bună

Strategiile didactice
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, învăţarea prin
cooperare
Mijloace didactice: flanelograf, imagini, zâna iarna,
Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală
f) Metode şi tehnici de evaluare: observarea activității și comportamentului copiilor,

III. Orientarea şi reglarea activităţii

A. Climatul afectiv şi motivaţional
1. Comportamentele şi atitudinile educatorului

Comunicare verbală
a) Debit verbal: moderat nr. de cuvinte pe minut: 25 de cuvinte
b) Tipul discursului/mod de adresare: echilibrat
c) Tonul vocii: vioi, plăcut
d) Gradul de relaxare în exprimare: timbrul vocal destins
e) Claritatea şi concizia mesajelor verbale: nivel ridicat de claritate și concizie
f) Fluenţa şi expresivitatea mesajelor verbale: fluență verbală optimă și expresivitate în
transmitera conținutului poeziei

Comunicarea nonverbală:
g) Caracteristicile privirii: orientată spre copii
h) Expresia feţei: veselă
i) Gestica: utilizată eficient pentru înțelegerea conținutului versurilor de către copii
j) Tonusul muscular: menținerea posturii corecte pe parcursul activității
k) Ritmul respiraţiei: optim
l) Poziţia corporală: corectă
m) Expresivitatea corporală: optimă
n) Ţinuta vestimentară: adecvată și adaptată la mesajul transmis
o) Buna dispoziţie: stare optimistă și veselă
p) Calm şi răbdare: pe tot parcursul activității
q) Tipul interacţiunilor dominante: democratism

2. Comportamentele şi atitudinile copiilor

20
 Comunicarea verbală:
a) Manifestarea verbală a entuziasmului:de către toți preșcolari
nr. de situaţii:....nr. estimativ de copii:20
b) Manifestarea verbală a curiozităţii: curiozitate față de mesajul din răvaș și față de conținutul
noii poezii
nr. de situaţii:.......nr. estimativ de copii:20
c) Manifestarea verbală a unor emoţii negative: nu este cazul
nr. de situaţii: -nr. estimative de copii: -

Comunicarea nonverbală:
d) Expresiile faciale ale copiilor: deschise, vesele, curioase
e) Gradul de disciplină: ridicat
f) Gradul de atenţie: sporită
g) Gradul de motivare:ridicat
-manifestarea nonverbală a curiozităţii: ridicarea mâinii pentru a răspunde
nr. de situaţii: .......nr. estimativ de copii: 20
- manifestarea nonverbal a entuziasmului: ridicarea ochilor
nr. de situaţii: .......nr. estimativ de copii: 20
- participarea copiilor: constructivă
- manifestarea nonverbal a unor emoţii negative: nu este cazul
nr. de situaţii: - nr. estimative de copii: -
- menţinerea interesului pe toata perioada activităţii:
nr. de copii care îşi menţin interesul: 16
nr. de copii care nu îşi menţin interesul: 2
nr. de copii care alternează în menţinerea interesului: 2

B. Climatul învăţării

1. Ambientul educaţional
 Numărul de copii prezenţi:20
 Există jocuri, jucării şi alte materiale de lucru la îndemâna copiilor (în cantităţi suficiente):
există imagini și lumânări pentru toți copiii

 Stimuli vizuali: imagini reprezentative pentru versurile poeziei

-se află la nivelul vizual al copilului: da
- culori dominante în sala de grupă: bleo
- gradul de luminozitate: ridicat
d) Lucrările copiilor sunt expuse:nu este cazul
e) Copiii au acces la aceste lucrări: nu este cazul

2. Interacţiune pe verticală (copil-educator)

a) Numărul de întrebări pe care le adresează copiilor: Înainte de expunerea poeziei, au fost
adresate 11 întrebări introductive.
b) Caracteristicile întrebărilor puse de educator:deschise, închise, frontale, simple
c) Numărul de întrebări pe care copiii le adresează educatorului: 5
d) Numărul de răspunsuri pe care copiii le adresează educatorului: 10
e) Caracteristici privind facilitarea învăţării
Recitarea model se realizează cu expresivitate pentru a sensibiliza copiii.
Se recită poezia și sunt explicate cuvintele noi din text.
Copiii formează propoziții cu cuvintele noi din textul poeziei: smerit, bucurie, hărmălaie.
Se recită primul vers cu toţi copii, apoi cu 1-2 copii.
21
 Se recită primul și al doilea vers cu trei copii.
Se recită primele două versuri cu toți copiii de două ori.
Se recită primele două versuri, împreună cu următoarele două cu toți copiii de două ori.
Se recităpoezia integral, de trei ori.

3. Interacţiunile pe orizontală (relaţiile copil-copil)

a) Numărul de întrebări pe care copiii le adresează altor copii:3
b) Numărul de răspunsuri pe care copiii le adresează altor copii: 3
c) Caracteristicile comunicării dintre copii
Copiii comunică eficient între ei. Fiecare ascultă cu atenție întrebările și răspunde pe rând.
d) lucrul în perechi/grupuri mici de copii
Întrucât a fost o activitate de memorizare, copiii au lucrat în mod frontal.
e) strategii de învăţare prin cooperare
Demersul de realizare a activității de predare-învățare se bazează în întregime pe învățarea prin
cooperare, cu accent pe ajutorarea între copii.
C. Rezultatele învăţării
a) Tipul achiziţiei dobândite (cunoştinţe, deprinderi, atitudini)

deprinderi de memorare a unui text scurt

atitudini pozitive față de ceilalți din jur
b) Caracterul interactiv al învăţării
Un exemplu de realizare a învățării interactive l-a reprezentat conversația cu zâna iarna
c) Caracterul concret-aplicativ al învăţării
Copiii au avut ocazia de a aplica ceea ce au învățat, prin manifestrea sentimentelor de bucurie
față de gestul de a dărui.
d) Respectarea ritmului şi stilului individual de învăţare
Au fost respectate particularitățile de vârstă și stilurile individuale de învățare ae copiilor. Au
fost valorificate stiluriule de învățare vizuală, auditivă și kinestezică.

Alte observaţii

Sarcina 4. Desfășurați o activitate integrată model pentru cadrele didactice din instituție. Filmați
activitatea sau realizați poze. Anexați proiectul didactic, discul/pozele, fișa de observare a
activității după modelul sarcinii 3 realizată de metodist/mentor.

22
 FIŞA DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII
(după Camelia Munteanu ”Ghid pentru învăţămîntul preşcolar”)

Numele cadrului didactic URECHE ALINA

Data 9.12.2019

Grupa mijlocie
Denumirea şi tipul activităţii activitate integrată
Durata activităţii: a) propusă 1 zi b) realizată 1 zi
Scopul activităţii: formarea derinderilor de comunicare verbală expresivă şi nuanţată (receptarea
expresiilor literare, utilizarea corectăr a intonaţiei, mimicii şi gesticii)
Obiectivele activităţii
O1:să realizeze sarcinile de la ALA1
O2: Să numere de la 1-3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O3: să-ți formeze deprinderea de a lipi hârtia după diferite cerințe;
O4: să se integreze în desfășurarea jocurilor de la ALA2
O5: să prezinte interes pentru activitate.
Strategii utilizate
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul,
problematizarea, învăţarea prin cooperare
Mijloace didactice: flanelograf, imagini, jetoane…….
Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală
Analiza managementului activităţii:
III. Organizarea activităţii:
d) A fost pregătită sala înainte de începerea activităţii
Introducerea în activitate s-a realizat cu ajutorul Elsei care a sosit în clasă. Sala a fost pregătită
corespunzător de cadrul didactic.
e) Managementul spaţiului destinat lucrului/activităţii cu copiii:
Spațiul a fost eficient organizat pentru desfășurarea întregii activități.

f) Managementul timpului:
Încadrarea în timp: s-a realizat adecvat; cât vorbeşte educatorul: pe parcursul întregii activități
Cât vorbesc copiii: când sunt solicitați

IV. Proiectarea activităţii:

g) Gradul de respectarea a Curriculumului Naţional
Obiectivele operaționale au fost elaborate în acord cu cerințele Curriculumului pentru educația
timpurie.
h) Gradul de respectarea a Standardelor de Dezvoltare
Au fost respectate toate standardele de dezvoltare ale preșcolarilor de grupă mică, prin
adaptarea activității la particularitățile de vârstă.
i) Corectitudinea formulării obiectivelor operaţionale
Obiectivele opraționale sunt formulate corect.
j) Resursele utilizate
Au fost utilizate materiale variate, cum ar fi: obiecte uzuale, jucării, Olaf de pluş, tablă magnetică,
baghetă.coşuleţe, jetoane, jucării din material plastic sau pluş, fişă individual, creioane colorate.
planşă pentru brainstorming, planşă demonstrativă(etapele de lucru) lipici, şabloane din carton,
lucrare model...
Conţinuturile activităţii:
 Jocuri liber alese: ALA1
 Activități matematice
23
  Activitate practică
 Jocuri liber alese: ALA2
Strategiile didactice
Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, învăţarea prin
cooperare
Mijloace didactice: obiecte uzuale, jucării, Olaf de pluş, tablă magnetică, baghetă.coşuleţe,
jetoane, jucării din material plastic sau pluş, fişă individual, creioane colorate. planşă pentru
brainstorming, planşă demonstrativă(etapele de lucru) lipici, şabloane din carton, lucrare model...
Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală
k) Metode şi tehnici de evaluare: observarea activității și comportamentului copiilor,

III. Orientarea şi reglarea activităţii

D. Climatul afectiv şi motivaţional
3. Comportamentele şi atitudinile educatorului

Comunicare verbală
r) Debit verbal: moderat nr. de cuvinte pe minut: 30 de cuvinte
s) Tipul discursului/mod de adresare: echilibrat
t) Tonul vocii: vioi, plăcut
u) Gradul de relaxare în exprimare: timbrul vocal destins
v) Claritatea şi concizia mesajelor verbale: nivel ridicat de claritate și concizie
w) Fluenţa şi expresivitatea mesajelor verbale: fluență verbală optimă și expresivitate în
transmitera conținutului poeziei

Comunicarea nonverbală:
x) Caracteristicile privirii: orientată spre copii
y) Expresia feţei: veselă
z) Gestica: utilizată eficient pentru înțelegerea conținutului versurilor de către copii
aa) Tonusul muscular: menținerea posturii corecte pe parcursul activității
bb) Ritmul respiraţiei: optim
cc) Poziţia corporală: corectă
dd) Expresivitatea corporală: optimă
ee) Ţinuta vestimentară: adecvată și adaptată la mesajul transmis
ff) Buna dispoziţie: stare optimistă și veselă
gg) Calm şi răbdare: pe tot parcursul activității
hh) Tipul interacţiunilor dominante: democratism

4. Comportamentele şi atitudinile copiilor

Comunicarea verbală:
h) Manifestarea verbală a entuziasmului:de către toți preșcolari
nr. de situaţii:....nr. estimativ de copii:20
i) Manifestarea verbală a curiozităţii: curiozitate față de mesajul din răvaș și față de conținutul
noii poezii
nr. de situaţii:.......nr. estimativ de copii:20
j) Manifestarea verbală a unor emoţii negative: nu este cazul
nr. de situaţii: -nr. estimative de copii: -

Comunicarea nonverbală:
k) Expresiile faciale ale copiilor: deschise, vesele, curioase
24
l) Gradul de disciplină: ridicat
m) Gradul de atenţie: sporită
n) Gradul de motivare:ridicat
-manifestarea nonverbală a curiozităţii: ridicarea mâinii pentru a răspunde
nr. de situaţii: .......nr. estimativ de copii: 20
- manifestarea nonverbal a entuziasmului: ridicarea ochilor
nr. de situaţii: .......nr. estimativ de copii: 20
- participarea copiilor: constructivă
- manifestarea nonverbal a unor emoţii negative: nu este cazul
nr. de situaţii: - nr. estimative de copii: -
- menţinerea interesului pe toata perioada activităţii:
nr. de copii care îşi menţin interesul: 16
nr. de copii care nu îşi menţin interesul: 2
nr. de copii care alternează în menţinerea interesului: 2

E. Climatul învăţării

1. Ambientul educaţional
 Numărul de copii prezenţi:20
 Există jocuri, jucării şi alte materiale de lucru la îndemâna copiilor (în cantităţi suficiente):
există imagini și lumânări pentru toți copiii

 Stimuli vizuali: imagini reprezentative pentru versurile poeziei

-se află la nivelul vizual al copilului: da
- culori dominante în sala de grupă: bleo, alb
- gradul de luminozitate: ridicat
d) Lucrările copiilor sunt expuse:nu este cazul
e) Copiii au acces la aceste lucrări: nu este cazul

4. Interacţiune pe verticală (copil-educator)

f) Numărul de întrebări pe care le adresează copiilor: Înainte de expunerea poeziei, au fost
adresate 11 întrebări introductive.
g) Caracteristicile întrebărilor puse de educator:deschise, închise, frontale, simple
h) Numărul de întrebări pe care copiii le adresează educatorului: 5
i) Numărul de răspunsuri pe care copiii le adresează educatorului: 10
j) Caracteristici privind facilitarea învăţării
Atmosfera feerică
5. Interacţiunile pe orizontală (relaţiile copil-copil)
f) Numărul de întrebări pe care copiii le adresează altor copii:3
g) Numărul de răspunsuri pe care copiii le adresează altor copii: 3
h) Caracteristicile comunicării dintre copii
Copiii comunică eficient între ei. Fiecare ascultă cu atenție întrebările și răspunde pe rând.
i) lucrul în perechi/grupuri mici de copii: da
j) strategii de învăţare prin cooperare
Demersul de realizare a activității de predare-învățare se bazează în întregime pe învățarea prin
cooperare, cu accent pe ajutorarea între copii.
F. Rezultatele învăţării
e) Tipul achiziţiei dobândite (cunoştinţe, deprinderi, atitudini):DA
f) Caracterul interactiv al învăţării
Un exemplu de realizare a învățării interactive l-a reprezentat costumarea dnei educatoare in
Elsa
g) Caracterul concret-aplicativ al învăţării
25
 h) Respectarea ritmului şi stilului individual de învăţare
Au fost respectate particularitățile de vârstă și stilurile individuale de învățare ae copiilor. Au
fost valorificate stiluriule de învățare vizuală, auditivă și kinestezică.

Alte observaţii
Demersul de predare-învățare s-a centrat pe stimularea curiozității și creativității copiilor pe tot
parcursul activității.

Sarcina 5. Elaborați și prezentați planul (capitole și subcapitole) tezei de master, susținut de o listă
bibliografică min. 30 surse. Anexați la portofoliu planul lucrării, lista bibliografică.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT
"ION CREANGĂ" DIN CHIȘINĂU

Facultatea Științe ale Educației și Informatică

Catedra Pedagogie Preșcolară Educație Fizică și Dans
Programul de studii Metodologia Educației Preșcolare

Ureche Alina Isabela

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

DE CONDUCERE PRIN VALORIFICAREA STILURILOR MANAGERIALE
Teză de master

Conducător științific:
Ohrimenco Aliona,
dr. în șt. ped., conf. univ. inter.

26
 Chişinău - 2020
CUPRINS

Introducere

1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

A CADRELOR DIDACTICE DE CONDUCERE
1.1. Concepte și aspecte ale managementului educațional
1.2. Analiza standardelor profesionale ale cadrelor didactice de conducere
(Competențe profesionale ale cadrelor didactice de conducere., funcțiile și
rolul managerului)
1.3. Profilul cadrului didactic cu funcție de conducere (descriere cum trebuie să fie
cu privire la calitățile profesionale)

2. REPERE TEORETICE ALE STILURILOR MANAGERIALE

2.1. Clarificări terminologice ale stilurilor manageriale
2.2. Semnificații ale stilulului managerial asupra unităților școlare..... (impactul și
rolul managerului asupra conducerii)
2.3. Indicatori, descriptori de apreciere a stilului managerial sau un test de
identificare a stilului managerial, poate fi selectarea opiniilor cadrelor
didactice asupra stilului managerial printr-un chestionar

3. CONTRIBUȚII EXPERIMENTALE LA VALORIFICAREA STILURILOR

MANAGERIALE ALE CADRELOR DIDACTICE DE CONDUCERE
3.1. Structura și organizarea experimentului constatativ
3.2. Modelul experimental de valorificare a stilului managerial
3.3. Analiza și interpretarea datelor experimentale
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI GENERALE

27
BIBLIOGRAFIE:
1. BURDUŞ, E., CĂPRĂRESCU, GH. Fundamentele managementului organizaţiei.
Bucureşti: Editura Economică, 1999.
2. COJOCARU, V., SACALIUC, N. Management educaţional. Chişinău: Cartea
Moldovei, 2013.
3. COVAŞ, L. Cultura afacerilor. Chişinău: Editura ASEM, 2004.
4. GHERGUŢ, A. Management general şi strategic în educaţie. Ghid practic. Iaşi:
Polirom, 2007.
5. GUZGAN, V. Managementul educaţional: CO în unitatea şcolară. Chişinău: Valinex,
2003.
6. HUŢU, A. Cultura organizaţională şi transfer de tehnologie. Bucureşti: Economia,
2001.
7. MACREA, D. Dicţionarul limbii române moderne. Bucureşti: Editura Academiei
R.P.Române, 1958.
8. MÎNDÎCANU, V. Etica şi arta comportamentului civilizat. Chişinău: Sirius, 2001.
9. NICOLESCU, O., VERBONCU, I. Management. Bucureşti, 1999.
10. PATRAŞCU, D., ROTARU T. Cultura managerială a profesorului: Teoria şi
metodologia formării. Chişinău: UPS „Ion Creangă”, 2006.
11. PĂUN, E. Şcoala, abordare sociopedagogică. Iaşi: Polirom, 1999.
12. ZELENSCHI, A. Cultura organizaţională: tipologii şi criterii de evaluare. Chişinău:
ASEM, 2007.
13. www.humansynergistics.ro
14. Cojocaru V. Gh. Management educațional. Ghid pentru directorii unităţilor de
învăţământ. Chișinău: Ştiinţa, 2002.
15. Cojocaru V., Sacaliuc N. Management educaţional. Ediţie completată şi revăzută.
Chișinău: Cartea Moldovei, 2013.
16. Cojocaru V., Slutu L. Management educaţional. Suport de curs (ciclul II). Chişinău:
Cartea Moldovei, 2007.
17. Cojocariu V. Introducere în managementul educaţiei. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică, 2004.
28
18. . Dragomir M. ş.a. Manual de management educaţional pentru directorii unităţilor
de învăţământ. Turda: Hiperborea, 2000.
19. Lazăr I. ș.a. Management general. Cluj-Napoca: Dacia, 2002.
20. Neculau A. Stilul de conducere: conducerea școlii. In: Tribuna învățământului,
1992, nr. 15.
ANEXE

JURNALUL DE REFLECŢIE PENTRU SĂPTĂMÎNA II

În rezultatul activităților realizate:

 Am dobândit următoarele cunoştinţe:
 Mi-am antrenat următoarele capacităţi:
 Mi-am confirmat următoarele atitudini:
 Am conştientizat că am nevoie să-mi dezvolt în continuare următoarele:
- cunoştinţe:
- capacităţi:
- calităţi personale:
SĂPTĂMÂNA III

Sarcina 6. Proiectați și organizaţi o activitate metodică (seminar, şedinţă metodică, reuniune

metodică, Şcoala experienţei avansate) cu educatorii la nivel instituţional sau interinstituțional
(anexați agenda şi materialele informaționale repartizate cadrelor didactice, materialele
lucrului în ateliere, prezentările Power Point, proiectul activității metodice).
Materiale de suport
 Anexa 1. Schema de organizare şi desfăşurare a activității metodice.
 Principiile pedagogice pe care se bazează dezvoltarea profesională conform actelor normative
din țară.

Cerințe față de proiectare și organizare:

- Masterandul-practicant dirijat de mentor elaborează proiectul activității metodice,
conform anexei 1/ fie modelului din instituție.
- Masterandul realizează activitatea metodică proiectată.
- Mentorul anexează analiza în scris, în formă liberă, a activităţii metodice organizată de
masterand, precizând succint punctele slabe şi cele forte.

29
 Sarcina 7. Elaborați design-ul cercetării (experimental, nonexperimental etc.)

Recomandări metodice

Design-ului cercetării - este etapa de anticipare a strategiei cercetării, de fixare a

paşilor care vor fi urmaţi şi a demersurilor investigative şi de articulare a tuturor
elementelor implicate într-un proiect al cercetării, unitar, coerent, dar, în acelaşi timp,
flexibil.
Design-ul cercetării la tema:
1. Locul de desfăşurare a cercetării: județul Bacău
2. Perioada de cercetare: 1 an
3. Etapele şi subetapele implicate (dacă e cercetare experimentală)
- etapa de constatare: perioada când va fi realizată: 1-10 septembrie 2019
- etapa de formare: perioada când va fi realizată: 10 septembrie 2019-1 mai 2020
- etapa de control: perioada când va fi realizată: 1-10 mai 2020
4. Strategia cercetării corespunzătoare fiecărei etape a
cercetării De exemplu, etapa de constatare:
- obiectivele etapei de constatare;
- descrierea metodelor de cercetare aplicate la această etapă;
- instrumentele operaţionale de culegere a datelor;
- strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute de subiecţi;
- metodologia de prelucrare a datelor cercetării.

JURNALUL DE REFLECŢIE PENTRU SĂPTĂMÎNA III

În rezultatul activităților realizate:
 Am dobândit următoarele cunoştinţe:
 Mi-am antrenat următoarele capacităţi:
 Mi-am confirmat următoarele atitudini:
 Am conştientizat că am nevoie să-mi dezvolt în continuare următoarele:
- cunoştinţe:
- capacităţi:
- calităţi personale:

30
 SĂPTĂMÂNA IV
Sarcina 8. Realizați Analiza SWOT a instituției educației timpurii.
PUNCTE FORTE
-Toate cadrele didactice sunt calificate, titulare cu
gradele didactice I si II, au gradatii de merit ;
-Existenta programelor MEN. de formare a
cadrelor didactice ;
-Participarea cadrelor didactice la stagiile de
formare in problematica reformei ;
-Cadre didactice angrenate in elaborarea de
auxiliare curriculare si mijloace de invatamant,
avizate de MEN. ;
-Numarul mare de prescolari participanti si
premiati la concursurile nationale si internationale
-Frecventa foarte buna la cursuri ;
OPORTUNITĂȚI
-Caracterul de prioritate nationala al
invatamantului ;
-Existenta unui cadru legislativ relativ stabil in
domeniul invatamantului ;
-Posibilitatea implicarii in programe de cooperare
nationale si internationale ;
-Cresterea calitatii parteneriatului social, a
initiativei private si a sprijinului comunitar pentru
dezvoltarea si sustinerea educatiei scolare ;
-Largirea ofertei de formare continua a
personalului didactic,dar cu plata ;
-Buna colaborare cu Primaria, Consiliul Judetean
si ISJ. ;
PUNCTE SLABE
-Lipsa spatiilor pentru cabinet de
informatica, cabinet metodic si sala de sport
-Insuficienta preocupare a cadrelor didactice
pentru realizarea unor venituri proprii ;
-Reticenta fata de nou si de schimbare a unor
cadre didactice ;
-Neimplicarea unor cadre didactice in actul
decizional si educational;
-Uzura fizica si morala a unei parti din
materialul didactic din unitate;
RISCURI, AMENINȚĂRI
-Nevoia de fonduri mai mari pentru educatie
-Migrarea cadrelor didactice tinere catre
domenii mai bine platite ;
-Scaderea populatiei prescolare, cu implicatii
asupra normarii personalului didactic si a
retelei scolare ;
-Prezenta sporadica in gradinita a
personalului calificat in consilierea copiilor
cu nevoi speciale ;
31
 Sarcina 9. Organizaţi/participați și analizați o activitate managerială la alegere în instituţia
educației timpurii. Proiectul se va anexa în portofoliu.

Materiale de suport (model): Anexa 3 în format PDF.

Sarcina 10. Realizați Analiza SWOT a personalității Dumneavoastră.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

ALE PERSONALITĂȚII D-STRĂ ALE PERSONALITĂȚII D-STRĂ
(convingeri, atitudini, comportamente) ce ar trebui diminuate
putere de muncă De timp, volumul prea mare de flux
spirit de decizie informaţional
spirit de echipă Stăpânirea într-un procent mai mare a unei limbi
experienţă de circulaţie internaţională
competenţă profesională Timp, ajutor extern şi apoi banii
spirit organizator Timpul fizic este prea puţin, insuficient şi
capacitate de diseminare a priorităţilor multitudinea sarcinilor de îndeplinit
capacitate de comunicare

OPORTUNITĂȚI RISCURI, AMENINȚĂRI

Selectarea priorităţilor pentru asigurarea unui
echilibru correct între efort şi remuneraţie
Prin puterea de organizare, spiritual de echipă,
cooperare, comunicare pe verticală şi
orizontală
Timpul fizic, multitudinea sarcinilor
Veniturile foarte mici în comparaţie cu
eforturile depuse, ceea ce determină lipsa
motivaţiei
Pierderea încrederii în sistem
Riscuri:-degradarea stării de sănătate datorită
stresului

Sarcina 11. Elaborați și prezentați Planul individual de dezvoltare profesională, bazat pe

propriile nevoi în baza autoevaluării și reflecţiilor asupra practicii de profesionalizare de
master, în care veţi realiza autoanaliza activităţii profesionale, veţi indica dificultăţile întâlnite,
soluţii de îmbunătăţire.

Materiale de suport: Anexa 2. Principiile pedagogice pe care se bazează dezvoltarea profesională

Sarcina 12. Elaborați un proiect cu elementele de structură și conținut ale tezei de master
(Conform cerințelor stipulate în Regulamentul și Ghidul pentru elaborarea tezelor de master la
Uiversitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. aprobate la ședința Senatului din 29 mai 2014,
proces-verbal nr.9)

Proiectul va avea următoarea structură:

 argumentarea actualităţii temei de cercetate – descrierea relevanței temei de cercetare pentru

domeniul în care se susține masteratul și argumentarea din punct de vedere științific;
32
 motivarea alegerii – relația cu domeniul de specialitate și recunoașterea necesității de cercetare
a temei din punct de vedere național, indicându-se direcțiile neexplorate sau care solicită
investigații suplimentare și reconsiderări;
 definiția problemei este formulată într-o frază‚ care reflectă unele aspecte neclare, discutabile,
având anumite ipoteze și cere rezolvare prin calcule sau prin raționamente;
 scopul și obiectivele cercetării – se elaborează în funcție de problema cercetării;
 inovația cercetării/valoarea teoretică și practică – menționarea elementelor noi într-un sistem,
într-o practică, într-o activitate etc. cu scop de îmbunătățire, perfecționăre sau raționalizăre;
 metode și tehnici de cercetare, de prelucrare a rezultatelor, aplicate în funcție de domeniul și
orientare a studiilor de masterat (de cercetare, profesionalizare);
 descrierea subiecților (lot, eșantion, cazuri) în funcție de domeniul de cercetare și orientare a
studiilor de masterat.

33
 JURNALUL DE REFLECŢIE PENTRU SĂPTĂMÎNA IV

În rezultatul activităților realizate:

 Am dobândit următoarele cunoştinţe:
 Mi-am antrenat următoarele capacităţi:
 Mi-am confirmat următoarele atitudini:
 Am conştientizat că am nevoie să-mi dezvolt în continuare următoarele:
- cunoştinţe:
- capacităţi:
- calităţi personale:

34
 REFERINŢĂ

dată masterandului stagiar URECHE ALINA-ISABELA

de către managerul/directorul …………………………………………………………………….

instituției Școala Gimnazială „GRIGORE TABACARU”, Hemeiuș, Bacău

Nota generală ……………….. Semnătura

L.Ș.

 CRITERII DE APRECIERE ȘI NOTARE ÎN BAZA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE

Numele, prenumele masterandului URECHE ALINA-ISABELA

35
 № Denumirea activităţii desfășurate Nota Semanătura Directorului
sau metodistului
instituției
1. Sarcina 4. Desfășurarea unei activități
integrate model pentru cadrele didactice
din instituție.
2. Sarcina 6. Proiectați și organizaţi o
activitate metodică (seminar, şedinţă
metodică, reuniune metodică, Şcoala
experienţei avansate) cu educatorii la nivel
instituţional sau interinstituțional
3. Sarcina 9. Organizarea/participarea și
analiza unei activitate managerială.
4. Referinţa dată masterandului stagiar şi
nota medie

 CRITERII DE APRECIERE ȘI NOTARE ÎN BAZA PORTOFOLIULUI

Criterii de apreciere Gradul de realizare
integral parțial nerealizat
2 puncte 1 punct 0 puncte
1. Prezentare
- Respectarea structurii portofoliului.
- Acuratețea prezentării materialelor.
- Corectitudinea și coerența exprimării
scrise.
2. Conținut
- Corectitudinea realizării sarcinilor
propuse.
- Calitatea realizării sarcinilor propuse.
- Justețea soluțiilor și propunerilor
realizate.
- Judiciozitatea prezentării ideilor și
argumentelor.
- Originalitatea și creativitatea în
realizarea sarcinilor.
3. Reflecția
- Claritatea concluziilor și reflecțiilor
asupra propriei activități.

Nota ≈ (Punctaj acumulat : Punctaj maxim) × 10

Conținutul prezentării POWER POINT

Pentru conferința de totalizare

36
1. Prezentarea succintă a instituției.
2. Prezentarea Planului de activitate pe parcursul practicii (sub formă de tabel).
3. Descrierea succintă a activității integrate desfășurate (tema, metode utilizate, forme de
activitate a copiilor, materiale didactice utilizate, confecționate, poze de la activitate).
4. Descrierea succintă a activității asistate, evaluarea ei succintă (puncte forte; puncte slabe,
recomandările executate).
5. Descrierea succintă a activității didactice executate cu educatorii (tema, obiective, metode
utilizate, forme de organizare a activității, proces-verbal, poze).
6. Descrierea succintă a activității manageriale executate/asistate (tema, ordinea de zi,
obiective, metode utilizate, forme de organizare a activității, proces-verbal, poze).
7. Comunicare despre cercetările efectuate la tema tezei de master (tema, rezultatele
experimentului de constatare, experimentul formativ, etc.).
8. Descrierea altor activități interesante desfășurate în cadrul practicii (vizită la Direcția
învățământ, asistarea la un seminar metodologic, etc.)
9. Reflecție asupra practicii de profesionalizare master (Ce e bine; Ce e rău? Soluții de
îmbunătire).

ANEXE
37
 Anexa 1.

Schema de organizare şi desfăşurare a activității metodice

Pregătirea:

1) Stabilirea temei
2) Formularea scopului şi a obiectivelor
3) Stabilirea strategiei de lucru (forme, metode, mijloace)
4) Pregătirea suportului informaţional
5) Elaborarea proiectului activității
Desfăşurarea reuniunii:
1) Stabilirea regulamentului de lucru
2) Respectarea regulamentului
3) Elaborarea sarcinilor de lucru pentru diminuarea problemei abordate
Generalizări şi concluzii.

Proiectul activității metodice

1. Instituția:
2. Autorul proiectului:
3. Participanți:
4. Scopul:
5. Obiective operaționale:
6. Strategii de realizare:
6.1 Forme:
6.2 Metode:
6.3 Mijloace:
7. Bibliografie:

Etape O.O Conținutul activității t Strategii de

realizare
Moment organizatoric
Anunțarea scopului și
obiectivelor
Comunicarea teoretico-
metodologică la tema
(prezentare power point)
Abordarea praxiolofică a
temei de către participanți
(atelier e lucru)
Formularea concluziilor
Reflexia
Discutarea sarcinilor de
lucru pentru diminuarea
problemei abordate pe pași
concreți

Anexa 2.

38
Principiile pedagogice pe care se bazează dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din educația
timpurie sunt următoarele

1. Principiul reflecţiei şi deciziei profesionale responsabile, care implică necesitatea de a privi

educatorul drept un profesionist, ale cărui decizii pedagogice se întemeiază pe reflecţie asupra
propriei practici şi pe o argumentare psiho-pedagogică temeinică atât în activitatea cu copiii, cât şi
în construirea propriei dezvoltări profesionale;
2. Principiul coerenţei şi continuităţii, care implică transferul fundamentelor valorice şi conceptuale
ale schimbării din educaţia timpurie în formarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor
didactice din educaţia timpurie. Dezvoltarea copilului şi dezvoltarea profesională a angajaţilor în
educaţia timpurie trebuie să se încadreze în aceeaşi paradigmă educaţională. Paradigma educaţiei
centrate pe copil necesită încadrarea formării continue a educatorilor în paradigma centrării pe cel
ce învaţă. Dezvoltarea profesională a educatorilor trebuie să fie un proces continuu iniţiat de
cadrele didactice pentru perfecţionarea măiestriei profesionale,de comunitatea academică pentru
eficientizarea procesului educaţional,de Guvern pentru implementarea documentelor de politici
educaţionale;
3. Principiul individualizării, care vizează două aspecte: (I) formarea continuă răspunde nevoilor de
formare ale fiecărui formabil; (II) formarea continuă oferă oportunităţi de dezvoltare a
individualităţii formabililor. Primul aspect implică studierea nevoilor de formare ale cadrelor
didacticeşi racordarea conţinuturilor, formelor şi strategiilor de formare continuă la acestea.
Crearea condiţiilor de dezvoltare a individualităţii educatorului constituie sarcina principală a
instituţiei abilitate în formarea continuă a cadrelor didactice din educaţia timpurie. Este necesar nu
numai a determina/identifica particularităţile individuale ale persoanei/educatorului, dar şi a
contribui la dezvoltarea lor. Prin acest principiu se pune în valoare subiectul acţiunii educaţionale –
în cazul formării profesionale continue– educatorul. Principiul individualizării presupune formarea
omului integru, care poate îmbina autonomia cu responsabilitatea;
4. Principiul liberei alegeri/opţiunii. Fără alegere este imposibilă dezvoltarea individualităţii şi a
ipostazei de subiect al acţiunii educaţionale, autoactualizarea capacităţilor celui ce învaţă,
dezvoltarea competenţelor profesionale. Existenţa oportunităţii de a alege pachetul de servicii
educaţionale, temele de maxim interes, forma de organizare a activităţilor de formare profesională,
furnizorul de servicii educaţionale, de a construi propriul traseu de dezvoltare profesională pentru
fiecare educator şi angajat al instituţiei educaţionale preşcolare devine indispensabilă în formarea
continuă. Din punctul de vedere al educaţiei centrate pe cel ce învaţă,educatorului trebuie să i se
ofere oportunitatea de a alege. Calitatea de subiect implică capacitatea de a da dovadă de
proactivitate şi libertate în alegere, de a fundamenta alegerea pe argumente deduse din
autoevaluarea propriei activităţi;
5. Principiul creativităţii şi succesului. Activitatea individuală şi colectivă contribuie la
identificarea/descoperirea şi dezvoltarea particularităţilor individuale şi a unicităţii grupului de
învăţare. Datorită creativităţii,educatorul, ca şi copilul, îşi descoperă capacităţile, cunoaşte
39
aspectele

40
 forte ale personalităţii sale. Atingerea succesului într-o activitate sau alta contribuie la formarea
imaginii pozitive de sine, care stimulează realizarea activităţii orientate spre autoperfecţionare şi
edificare a eu-ului profesional. Autoevaluarea propriei activităţi profesionale, reflexia şi învăţarea
experienţială sânt factori ce determină succesul;
6. Principiul încrederii şi susţinerii. Încrederea în cel ce învaţă, susţinerea tendinţelor lui de
autorealizare şi autoactualizare trebuie să substituie controlul excesiv şi dirijarea activităţii
formabilului de către formator. Vom ţine cont de faptul că nu influenţele externe, ci
motivaţia/mobilurile interne determină succesul în educaţie. Educatorul trebuie să fie
împuternicit(motivat, responsabil şi abilitat cu putere de decizie) în propria activitate şi dezvoltare
profesională şi susţinut prin programe de sprijin. [Guţu, V. Formarea continuă a cadrelor didactice
din domeniul educaţiei timpurii, Centrul educaţional Pro-Didactica, 2010.]

Anexa 3.

Vezi documentul 2.

41