.

file:///C:/Users/user/Desktop/Jocuri%20si%20activitati%20prin%20care%20ajuti%20copilul%20sa%20vorbeasca%20corect%20_%20
Ești părinte și te întrebi cum ai putea să stimulezi dezvoltarea armonioasă a copilului tău? Îți propunem câteva idei și activități pentru
dezvoltarea limbajului copilului mic.

Ce trebuie să știi mai întâi?

 Fiecare copil este unic și se dezvoltă în ritmul său. Încearcă să eviți compararea celui mic cu alți copii de vârsta lui.
 În cazul în care ești îngrijorat și constați o întârziere a dezvoltării limbajului, nu ezita să apelezi la un logoped.
 Există două tipuri de limbaj – cel receptiv (abilitatea copilului de a întelege ceea ce i se cere, de a fi capabil să discrimineze, să îndeplinească cerințe, să înțeleagă
concepte și acțiuni logice) și cel expresiv (abilitatea copilului de a denumi obiecte, concepte și noțiuni).
 Încă de la naștere, copiii își dezvoltă o serie de abilități pentru a putea comunica și anume: atenția, ascultarea, imitarea, alternarea rolului, jocul, înțelegerea,
gesturile și vorbirea.
Etapele dezvoltării limbajului expresiv:
 0-2 luni: Gângurește când este fericit.
 2-6 luni: Face diverse vocalize și se joacă cu sunetele. De altfel, poate începe să pronunțe unele vocale, iar gânguritul devine ceva mai sofisticat, cu sunete mai
variate. Poate să înțeleagă intonația și să încerce să coboare sau să ridice vocea.
 6-12 luni: Vocalizează combinații repetitive de consoană-vocală (apare lalațiunea: ma-ma-ma, ta-ta-ta, pa-pa-pa). Învață să folosească două sau mai multe
gesturi (ex: “mare”, “pa-pa”).
 12-18 luni: Știe 2, 3 cuvinte pe care le repetă când are ocazia: mama, tata, papa. Spre finalul etapei, poate avea un vocabular de 10 până la 20 de cuvinte, inclusiv
nume, verbe și adjective. Spune “pa-pa” (sau echivalentul) atunci când trebuie.
 18-24 de luni: Începe să folosească propoziții scurte pentru a exprima ceea ce observă sau ceea ce își dorește (“mama banana” sau “tata pa”). Poate răspunde cu
“da”sau “nu”. Denumește obiectele cele mai uzuale. Are deja un vocabular de 50 până la 100 de cuvinte (în general cele uzuale precum denumiri de animale,
jucarii, alimente).
 2-3 ani: Poate avea un vocabular de 200 până la 300 de cuvinte. Îi place să i se citească și să povestească. Cere ajutorul sau permisiunea. Participă într-o
conversație scurtă (face schimb de replici). Pune frecvent întrebări simple și folosește propoziții formate din 3-5 cuvinte. Este receptiv și ascultă cu atenție la
cuvintele noi (poate cere repetarea lor).
 3-5 ani: Poate folosi 4-5 propoziții pentru a descrie o imagine și folosește mai mult de un verb într-o propoziție. Folosește cuvinte pentru a descrie însușirile
jucăriilor sau mâncării (de exemplu: forma, mărime, culoare, legături cu obiectele din jur). Descrie ce se întâmplă sau relatează ce vede. Spune o poveste uitându-se
pe imagini. Pronunță în mod corect majoritatea sunetelor, dar poate întâmpina în continuare probleme cu unele consoane: t, r, s, l, v si z.
Idei de activități pentru stimularea dezvoltării limbajului de la 2 luni – 5 ani
 Masajul facial la bebeluș– în timpul masajului facial poți să faci diverse jocuri cu degetele-vibrarea buzelor (b-b-b), strângerea obrajilor ca un pupic pentru
formarea vocalelor O și U, tragerea buzelor în formă de zâmbet pentru vocalele E și I și alternarea acestora. Mișcarea mandibulei sus-jos- și emisia vocalei A. Fiind
un moment intim în care bebelușul este atent la tine, profită de ocazie și emite și tu sunetele în timp ce îi faci masaj. Dacă îți dorești să-i stimulezi mușchii buzelor si

ai limbii folosește cu încredere o periuță de silicon. De altfel, în momentele în care bebelușul gângurește, fă și tu la fel și purtați primele voastre conversații.
 Provoacă-l pe copil să bea din mai multe tipuri de sticle și paie (se găsesc și paie amuzante). Acest exercițiu îl va ajuta să-și dezvolte musculatura obrajilor și a
buzelor.
 Jucați-vă împreună – Cucu-Bau (vă puteți folosi de o eșarfă), cântecele pentru copii, gâdilat, încercări de a dansa, faceți baloane de săpun – să le prindă și să sufle.
Puteți încerca să imitați împreună cum mănâncă animalele, cum strănută, cum râd, cum tușesc, cum se spală etc. Jucați- vă în oglindă și strâmbați-vă cât mai mult
(scoateți limba, umflați obrajii, vibrați buzele). Astfel, copilul își va dezvolta abilitățile de imitare și va avea o bună mobilitate a aparatului fono-articulator pentru o
emisie corectă a sunetelor.
 Jocuri simbolice – Cele mai utilizate jocuri simbolice sunt cele de autonomie personală (îmbrăcăm bebelușul, spălăm bebelușul, îi dăm de mâncare bebelușului),
de însușire a meseriilor (doctor, bucătar, pompier, profesor), dar și jocuri cu animale (animalele la fermă). Cu ajutorul jocului simbolic sunt stimulate abilitățile de
joc imaginativ, precum și abilitățile de limbaj, dar și socializarea deoarece implică acceptarea unui partener de joacă, ceea ce duce la utilizarea limbajului spontan.
Jocul simbolic îl ajută pe copil să înțeleagă cât mai bine situațiile din viata reală, să utilizeze obiectele cu funcționalitatea lor, să dobândească comportamente
adecvate vârstei. De obicei, acest joc se dezvoltă în jurul vârstei de 2 ani, când copilul are deja cunoștintele necesare pentru a înțelege noțiuni, acțiuni, situații cauză-
efect.
 Jocuri pentru identificarea emoțiilor– vă puteți folosi de cartonașe cu imagini ale emoțiilor, de baloane desenate cu expresii faciale și de oglindă. Astfel, puteți crea
împreună un joc în care copilul poate identifica emoțiile de bază ( fericire, tristețe, furie, frică, uimire), le poate desena și poate povesti despre situații în care s-a
simțit și el la fel. De altfel, ai ocazia de a-i oferi copilului protecție și siguranță în momentul în care povestește despre întâmplările neplăcute.

 Jocul „O zi de Sâmbătă”– Faceți poze împreună cu copilul în decursul unei zile în ordine cronologică- de dimineață la trezire, micul dejun, plimbare în parc, mers
la cumpărături, prânzul, activități casnice, cina. La finalul zilei, uitați-vă pe poze și povestiți împreună tot ce ați făcut în ziua respectivă. Acest joc îl va ajuta să
urmeze succesiunea activităților și să povestească mai detaliat.
 Jocuri creative – Creați peisaje, personaje, lipiți, tăiați, jucați-vă cu făină/orez/biluțe în apă/zăpadă artificială, fetru, foi colante. Nu uitați să povestiți și să denumiți
obiectele pe care le folosiți.
 Jocuri muzicale– Cântați împreună la diverse instrumente- xilofon, muzicuță, tobă și încercați să păstrați ritmul. Exercițiile de dans și muzică ajută la stimularea
dezvoltării limbajului, dar și înțelegerea ritmicității. Puteți încerca să faceți vocalize în timp ce cântați la instrument.
 Teatru de păpuși– Creează împreună cu copilul tău o poveste dorită și roagă-l să îți prezinte un spectacol de teatru cu păpuși. Puteți achiziționa păpușile sau le
puteți confecționa împreună. Întreabă-l pe copil despre fiecare personaj în parte și interacționează cu el (dacă e cazul) în timpul spectacolului, punându-i întrebări
pentru a-l ghida în povestire.
 Povești din gama “Invăț să citesc” și povești terapeutice – Cărțile cu poze ajută pentru a povesti împreună- părintele citind și copilul completând cu imaginea
dorită. De altfel, poveștile terapeutice ajută în conștientizarea și gestionarea emoțiilor, creșterea stimei de sine și depășirea momentelor neplăcute.
 Recomandări:
 Coboară la nivelul copilului în momentele în care dorești să îi vorbești. Astfel, acesta poate vedea și imita modul în care sunetele sunt emise.
 Folosește orice ocazie pentru a-i vorbi copilului: în timpul jocului, la cumpărături, în parc, în timpul activităților casnice. Descrie și numește cât mai simplu ceea
ce copilul vede în jurul lui.
 Încă de mic, poți începe să-i citești și să-i cânți copilului tău.
 Deși, copilul care abia începe să vorbească este foarte drăgălaș, neputând să emită corect toate sunetele și având un limbaj specific de bebeluș, este recomandat să
îi vorbești cât mai clar și cât mai corect.
 Încurajează-ți copilul de fiecare dată când încearcă să-ți vorbească și oferă-i cât mai multe ocazii să inițieze conversația.
În ce situații apelăm la o evaluare logopedică?
 Copilul mic pronunță greșit vocalele sau vorbește prin folosirea exclusivă a vocalelor (omite orice fel de consoană);
 Copilul mic (2 ani) nu folosește cuvinte simple pentru a-și comunica nevoile sau dorințele sau a denumi obiectele.
 Copilul are un vocabular limitat.
 Copilul pare să nu reacționeze la comenzi verbale simple.
 Copilul nu răspunde la întrebări sau răspunde repetând ultima parte a întrebării.
 Copilul nu reușește încă să lege propoziții simple, măcar din 2-3 cuvinte.
 Limbajul oral al copilului stagnează în evoluție de-a lungul mai multor luni.
 Pronunță greșit sunete, le înlocuiește sau le omite.
 Îi este dificil să învețe să citească sau să scrie- cofundă des literele.

Nu uitați … un copil care se joacă este un copil motivat să învețe lucruri

noi!
Copilul.ro.html#:~:text=Jocurile%20prin%20care,personaje%20sau%20cariere..