terapie logopedică

Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţi in

insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să fie util
logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturor celor care
doresc să se informeze.
Corectarea pronunţiei sunetului S
Pentru pronunţia sunetului S copilul este pus să zâmbească cu buzele cât mai întinse (ca un
elastic).

Distanţa dintre buze este cam de 2 mm.Limba ia poziţia,,lopată,,şi se suflă uşor aer peste buze,
emiţând un sssss prelung.Limba trebuie să fie bine sprijinită de dinţii din faţă în aşa fel încât să nu
permită nici un spaţiu între ea şi maxilar.

I se cere copilului să verifice dacă simte aer rece pe dosul palmei.

Exerciţiile iniţiale se execută în şoaptă.Foarte bune sunt onomatopeele:

-sssssss -sâsâitul sarpelui

-sâ-sâc -a face în ciudă

-ploeosc -ceva care cade în apă

-piss -pisss-a chema pisica

-uups -surprindere, greşeală

La fel ca şi în cazul celorlalte sunete supuse corectării sunetul S se introduce în silabe directe ,
indirecte, logatomi, grupuri consonantice, cuvinte mono, bi şi multisilabice.
S-articulare animată

sursa://http: //corectarealimbajului.ro/fisiere/resurse/articulare/gif/S.gif

Modele de exerciţii pentru exersarea sunetului S

sssa, ssse, sssi, ssso, sssu, sssă

asss, esss, isss, osss, usss, ăsss

asssa,esse, isssi, ossso, usssu, ăsssa

sssasss,sssesss, sssisss, sssosss, sssusss

sssasssa, sssessse, sssisssi,sssossso, sssusssu

soi său soc sac sub sun sul

sar ser soţ sur suc sui sus

semn stă stuf stop stea scop scor scap slab sloi surd

sală sapă sare sate sere sete sită soră sobă supă sună

salam salut secat sărat sirop singur senin seară semne sobar

semnal sertar surdă supărată salată serată suferă surâde sârmă serenadă seminţe
surzenie silabă sufocată supusă suge

masă casă vase lasă nisip coase oase plasă deasă fisă desen

pastă muscă pistol prosop viscol mustos gustos găsit pescar

pasăre fasole nasture fustă cusută mireasă miroase făinoase creste

vis nas dos vas ras dus las pas fâs ras tos gras gros bis

voios miros ploios curajos rămas glas pios vârtos haios miros

pufos jos găunos mieros frumos puls compas urs tuns vărs

Pun sare în supă.

Silvia desenează.

Sabina este somnoroasă.

Sorina scrie.

Costin sare.

Silvia soseşte.

Simion se spală.

Pisica se ascunde.

O muscă stă pe biscuit.

Sorin este la baschet.

Salata este din castraveţi cu usturoi.

Vasile pescuieşte.

Sorin iese afară.

UNCATEGORIZED

2 COMENTARII »

Corectarea pronunţiei defectuoase a sunetului R

DE LOGOPEDVIORICA

Pâna la vârsta de 3-4 ani, pronunţia “defectuoasă” sau înlocuirea sunetului R este “normală”,
fiziologică si nu necesită exerciţii logopedice.
Important este ca cei din jurul copilului să pronunţe corect cuvintele şi de asemenea, copilul să nu
sufere de o deficienţă auditivă.

La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele şi dinţii sunt
întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile laterale dinţii de
sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba
este fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii
superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraţia să fie localizată g>la nivelul vârfului
limbii. Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba franceză, sau dacă
emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare atenţie la
localizarea vibraţiei!

Exercitiile pentru impostarea sunetului R sunt:

– umflarea obrajilor si suflarea aerul afara cu putere;
– limba rotunda/ascutita alternativ;
– limba rotunda intre dintii;
– limba rotunda intre buze, vibrarea varfului limbii;
– limba sus, in spatele incisivilor superiori, imitarea tropaitului calului;
– lmba sus, in spatele incisivilor superiori si articularea: bruuummm.

Onomatopee pentru fonemele L, R:

– senzaţia de frig (brrr)
– mârâitul ( mrrr)
– ursul ( mo ursul ( morr)
– porcul ( groh)
– cioara ( crra)
– greiere ( cri-cri)
– galop ( trop)
porumbelul ( grrru)
– motorul ( brrum)
– ceasul ( ţârrr)
– raţa ( lipa-lipa)
– clopoţelul ( cling-cling)

Sunetul “R” se poate obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetulu iZ cu varful limbii
îndreptat spre alveolele superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare
impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce în ce mai rapida a succesiunii T-D, sau D-T-L.
Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare atunci este necesara interventia cu spatula
logopedica. Odata obţinut, sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat în silabe, apoi în
cuvinte.

sursa:www.psihologos.ro

UNCATEGORIZED
LASĂ UN COMENTARIU »

Cum poate fi ajutat copilul acasa

CUM POATE FI AJUTAT COPILUL ACASA

• Petreceţi mult timp comunicând cu copilul dvs.- vorbiţi, cântaţi şi încurajaţi imitarea sunetelor şi a
gesturilor.
• Citiţi-i copilului dvs. – începând mai devreme de 6 ani. Nu trebuie să terminaţi o carte întreagă, dar
căutaqţi o carte potrivită cu vârsta sau o carte cu poze şi încurajaţi copilul să privească, în timp ce
denumiţi pozele. Încercaţi la început cărţi cu animale sau cărţi cu imagini decupate, pe care copilul
poate să le atingă cu mâinile. După ce copilul mai creşte, lăsaţi-l să recunoască imaginile singur.
Apoi, continuati cu povestiri scurte, cărora copilul ar putea să le anticipeze finalul. Copilul va începe
să reţină povestirile care îi plac mai mult.
• Folosiţi-vă de orice situaţie – pentru a întări şi dezvolta limbajul copilului. Vorbiţi continuu cu el,
explicându-i ce cumpărături faceţi, numiţi produsele (ex. lapte, zahăr, ouă etc.), explicaţi-i la ce le
folosiţi, cum le veţi prepara. Atrăgeţi-i continuu atenţia asupra sunetelor din jur (foşnet defrunze,
claxoane). Puneţi-i întrebări şi cereţi-i să vă răspundă. Păstraţi lucrurile la un nivel simplu, dar nu
utilizaţi niciodată vorbirea deformată “ca a unui copil mic”.

• Vorbiţi-i copilului. Copilul învaţă cuvintele şi utilizarea lor ascultându-i pe cei din jur. El îşi
modelează limbajul după ceea ce aude la dvs. De aceea, ceea ce souneţi şi modul cum spuneţi este
important. Dialogul este normal în orice moment al zilei, la micul dejun,la baie şi în timp ce se
îmbracă. Prin repetare, copilul se familiarizează cu limbajul foarte repede.

• Încurajaţi-vă copilul să pună întrebări, să facă alegeri şi răspundeţi-i la întrebări la nivelul limbajului
său. Obişnuiţi copilul să folosească cuvintele în loc să plângă si să ţipe, atunci când trebuie să-şi
satisfacă nevoile de bază (sete, foame, frig etc.).
• să-şi satisfacă nevoile de bază (sete, foame, frig etc.).

• Ascultaţi-vă copilul. Încurajaţi-l să vă povestească şi povestiţi-i la rândul dvs.

• Încurajaţi-i jocul. Oferiţi-i obiecte şi jucării potrivite cu vârsta. Jucaţi-vă chiar dvs. cu aceste jucării
pentru a-i atrage atenţia cum trebuie folosite. Stabiliţi-vă un interval de timp foarte clar, în fiecare zi,
pentru a vă juca cu copilul dvs. Oferiţi- i şansa de a se juca şi cu alţi copii.
• Cântaţi-i sau puneţi-i să asculte muzică. Ajutaţi-vă copilul să înveţe cântece noi. În timp ce cântă,
copilul învaţă cuvinte noi şi propoziţii, memorează, ascultă, imită, reţine expresii şi sentimente
exprimate prin cuvinte.

• Mergeţi în excursii sau ieşiri în aer liber. Limbajul se bazează pe idei şi experienţe. Vorbiţi despre
noile experienţe avute împreună.

• Citiţi-i copilului. Căutaţi cărţi potivite cu vârsta lui. Cititul îi oferă sansa de a învăţa cuvinte şi idei
noi.

1-2 ani

• Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului

– încurajaţi primele eforturi atunci când spune cuvinte noi;

– vorbiţi cu copilul despre tot ceea ce faceţi în timp ce sunteţi împreună;
– vorbiţi-i în cuvinte simple, dar şi rar;
– vorbiţi-i despre situaţiile noi, înainte, în timpul şi la întoarcerea acasă;
– priviţi-vă copilul în timp ce vă vorbeşte;
– descrieţi în cuvinte ceea ce face copilul, ceea ce simte, ceea ce vede;
– lăsaţi copilul să asculte înregistrări audio pentru copii;
– premiaţi efortul copilului de a comunica.

2-3 ani
• Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului
– repetaţi mereu cuvintele noi;
– ajutaţi-vă copilul să asculte şi să urmeze instrucţiuni pentru a se juca: “aruncă mingea”, “atinge
nasul tatălui”;
– luaţi-vă copilul în excursii şi vorbiţi-i despre acestea înainte de plecare, în timpul şi după excursie;
– lăsaţi-vă copilul să vă răspundă la întrebările simple;
– citiţi-i ceva în fiecare zi, poate înainte de culcare;
citiţi-i ceva în fiecare zi, poate înainte de culcare;
– descrieţi ceea ce faceţi sau aveţi de gând să faceţi;
– rugaţi copilul să transmită mesajele dvs. celor din jur (“spune-i tatei că îl rog să cumpere pâine”);
– purtaţi conversaţii cu copilul şi ceilalţi membri ai familiei;
– puneţi-i întrebări care să-i dea de gândit şi care să-l provoace să vorbească;
– arătaţi-i copilul că aţi înţeles ce spune, răspunzandu-i, zâmbindu-i;
– extindeţi ceea ce spune copilul, dacă el cere “mai mult suc”, repetaţi “Andrei mai doreşte suc”.

3-4 ani
• Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului
– vorbiţi despre asemănările şi deosebirile dintre obiecte;
– ajutaţi-vă copilul să spună poveşti după imagini;
– lăsaţi-vă copilul să se joace cu alţi copii;
– citiţi-i poveşti lungi;
– fiţi atent şi receptiv la copil atunci când acesta vă vorbeşte;
– vorbiţi-i despre locurile unde aţi fost sau urmează să mergeţi.

4-5 ani
• Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului

– ajutaţi-vă copilul să sorteze lucrurile (ex. alimente, animale etc.);

– învăţaţi copilul să utilizeze telefonul;
– lăsaţi copilul să vă ajute la planificarea activităţilor: de ex. “Ce pregătim pentru ziua de Craăciun?”;
– continuaţi să-i vorbiţi despre ceea ce îl interesează;
– citiţi-i poveşti lungi;
– lăsaţi-l şi pe el să vă spună poveşti;
– arătaţi-i că vă face plăcere când vine să vorbească cu dvs.;

5-6 ani

• Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului

– premiaţi copilul atunci când vorbeşte despre sentimentele

sale, gândurile, speranţele şi temerile sale;
– comentaţi despre ceea ce credeţi despre sentimentele şi gândurile sale.
– cântaţi, recitaţi poezii împreună;
– vorbiţi-i ca şi unui adult;
– priviţi împreună fotografiile de familie şi povestiţi poveşti de familie;
– ascultaţi când vă vorbeşte;
 Intervenţia logopedică

Intervenţia logopedică este un proces complex ce implică pe lângă o muncă în echipă (logoped –
copil – părinte – cadru didactic) şi multă răbdare putând să se desfăşoare pe o perioadă scurtă sau
mai îndelungată de timp.

Intervenţia logopedică se desfăşoară pe o perioadă diferită de la copil la copil, putând fi de la

câteva luni la 1-2 ani, depinzând de mai mulţi factori: nivelul de colaborare a copilului, implicarea
părinţilor în continuarea exerciţiilor acasă, vârsta copilului, tipul sunetului afectat (unele sunete se
corectează mai uşor, pe când altele au nevoie de mai mult efort), tipul tulburării de limbaj, gravitatea
tulburării, nivelul dezvoltării auzului fonematic, prezenţa vreunei deficienţe (de auz, de văz, mintală,
etc), diferite modificări sau malformaţii ale aparatului fono-articulator.

Factori care cresc eficienţa terapiei logopedice:

- colaborarea părintelui cu logopedul are un efect pozitiv, vizibil în progresul corectării pronunţiei
copilului; sunt bine-venite discuţiile dintre logoped şi părinte la sfârşitul şedinţei logopedice în care se
comunică conţinutul şedinţei (obiective atinse, exerciţii efectuate, progrese realizate);

- tema dată după fiecare şedinţă logopedică şi realizarea acesteia acasă scade durata de corectare a
tulburării;

- frecvenţa la şedinţele de logopedie este de asemenea foarte importantă – se recomandă minim 2

şedinţe a câte 45 de minute săptămânal)
Şedinţele logopedice conţin:

 exerciţii şi jocuri de scurtă durată, variate pentru corectarea pronunţiei, a ritmului şi fluenţei
vorbirii, a tulburărilor de voce;
 formarea structurilor perceptiv-motrice de orientare temporală, spaţială, forme, mărimi,
culori;
 dezvoltarea structurii gramaticale;
 stimularea comunicării expresive;
 corectarea scris-cititului;
 creşterea încrederii în sine, reducerea agresivităţii şi înlăturarea insuccesului şcolar prin
dezvoltarea capacităţii de comunicare (Hărdălău şi Drugaş, 2010).

POEZII DE LOGOPEDIE
FIXAREA SI CONSOLIDAREA PRONUNTIEI SUNETULUI Z
Pisicuta
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie iti puneam.
Insa tu te-ai suparat
Luna
Uite luna sus pe case
Suie scarile de raze
Si presara zahar tos
De lumina, dulce jos

FIXAREA SI CONSOLIDAREA PRONUNTIEI SUNETULUI S

Luna
Luna blanda si sfioasa
Rasare de dupa o casa
E palida si frumoasa.
Spune povestea c-ar fi o craiasa
Tacuta su misterioasa

Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mamica lor pisica
La fereastra sta si coase
Hainute noi si frumoase.
Se tine de tine scai
N-o ridici, nu poti s-o tai,
Sta culcata la picioare
Si alergi cu ea sub soare.
(Umbra)

Somnoroase pasarele,
Pe la cuiburi se aduna
Se ascund in ramurele,
Noapte buna!
In desisul din padure
Unde-i zmeura si mure
Sta stapanul astui loc
Somnoros, intr-un cojoc.
(Ursul)

TESTE

TEST DE NUMIRE (după dr.G.Vermeylen) – 6-12 ani

Material: 10 obiecte diferite: toc, creion, radieră, creion colorat, caiet, liniar, carte, ceas, cui. În
locul acestor obiecte ce par a da loc la asocieri între ele se pot utiliza 10 obiecte care să nu aibă nici o
legătură între ele, nici o întrebuinţare comună, spre a nu permite asociaţii sugestive.

Tehnica: Se aranjează toate obiectele pe o linie. Se denumesc de către subiect, denumirea fiind
repetată până poate fi reprodusă pe de rost. După 48 de ore se cere subiectului să spună care au fost
obiectele pe care le-a văzut. La prima şedinţă nu li se atrage atenţia că vor fi altădată întrebaţi asupra
lor. Experienţa se poate face cu toată clasa o dată, iar cercetarea pe rând, cu fiecare elev în parte,
ceilalţi fiind afară. Nu li se spune elevilor de ce sunt chemaţi în clasă. Cei chemaţi şi examinaţi nu mai
ies din clasă spre a împiedica comunicarea între ei. Notarea se face în raport cu numărul denumirilor
reproduse corect, în sensul că numărul denumirilor reproduse reprezintă gradul obţinut de elev.

Funcţia examinată: memoria de conservare

Nr. Numele Puncte

GRADELE OBS.
crt. elevului obţinute
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE INVERSIUNE (după dr.G.Vermeylen) – 6-12 ani

Material: Un tablou de carton pe care sunt scrise 10 cuvinte din ce în ce mai lungi. O
ascunzătoare cu deschiderea tot atât de mare ca şi cel mai lung cuvânt ales.

Grade: La fiecare grad un cuvânt cu o literă mai mult. Exemple de cuvinte: un, cap, cerc, negru,
căruţă, glastră, săniuşul, fereastră, semănători, sărbătoare.

Tehnica: Se prezintă un cuvânt subiectului, ţinându-le pe celelalte ascunse. Profesorul

(învăţătorul) le citeşte, apoi le silabiseşte şi le ascunde. Se cere subiectului să spună cuvântul invers ca
şi când l-ar citi de la coadă.

Funcţia examinată: imaginaţia simplă

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE ARANJARE A POVESTIRILOR (după Decroly) – 6-12 ani

 Material: 10 istorioare cu multiple episoade (fără cuvinte). Fiecare episod este lipit pe un
carton separat.

Grade:

1. Micul curios: a) o fetiţă zăreşte un borcan pe raft; b) fetiţa ia un scaun; c) se urcă pe scaun; d) cade.
Ordinea de prezentare a imaginilor: c-a-d-b.

2. Micul tâlhar: a) un băiat fură mere; b) vânzătorul îl vede; c) îl prinde şi-l trage de urechi; d) îl duce la
poliţist. Ordinea de prezentare: a-c-d-b.

3. Micul imprudent: a) un băiat se joacă în ploaie; b) s-a îmbolnăvit; c) mama îl îngrijeşte. Ordinea de
prezentare: a-c-b.

4. Incendiul: a) o fetiţă cheamă ajutor de la fereastra unei case în flăcări; b) un muncitor îi vine în ajutor;
c) el duce fetiţa la părinţii ei; d) familia mulţumeşte muncitorului. Ordinea de prezentare: d-a-c-b.

5. Plimbare greşită: a) un băiat şi o fetiţă se plimbă prin parc; b) un vârtej întoarce umbrela lor; c) apoi o
trânteşte la pământ; d) umbrela ajunge într-un bazin; e) o femeie vine în ajutor; f) paznicul le face
observaţie. Ordinea: a-b-d-f-c-e.

6. Cei doi negustori: a) doi băieţi se hotărăsc să ia cireşe dintr-o grădină; b) unul îl ajută pe celălalt să
sară peste gard; c) cel din grădină mănâncă cireşe, fără să-I pese de tovarăşul său; d) acesta pleacă
plângând. Ordinea: d-b-a-c.

7. Duşul întrerupt: a) un ţăran stă lângă un baraj cu cădere de apă; b) el se hotărăşte să facă o baie; c)
un ştrengar îl vede; d) el pune bucăţi de lemn în sensul apei care cade; e) beţele cad pe capul
ţăranului; f) paznicul îi face observaţie. Ordinea: c-f-e-d-a-b.

8. O aventură: a) un om încredinţează umbrela câinelui; b) acesta îl urmează cu umbrela în gură; c)

începe ploaia; d) omul cere umbrela; e) câinele refuză să i-o dea; f) omul fuge prin ploaie. Ordinea: e-c-
b-f-a-d.

9. Reparaţia: a) unui ţăran i se rupe o roată la căruţă; b) se duce în sat să caute un meşter; c) acesta
repară căruţa; d) ţăranul pleacă, iar meşterul îşi numără banii. Ordinea: b-a-c-d.

10. Caritate: a) bunicul aduce nepoatei lui o pungă cu portocale; b) în curte fetiţa află că prietena sa este
bolnavă; c) ea intră în casă şi ia câteva portocale; d) duce portocalele prietenei sale; e) mama o
îmbrăţişează. Ordinea: c-d-e-a-b.

Tehnica: Se prezintă diferitele episoade în ordinea indicată. Subiectul trebuie să le aranjeze în ordine
logică

Instrucţiuni: Aici este o poveste. Vezi ce poveste este. Cum trebuie aranjate imaginile ca să înţelegem
despre ce este vorba ? La sfârşit cerem copilului să povestească istorioara cu cuvintele sale.
 Funcţia examinată: înţelegerea

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE CONTRADICŢII (după Toulouse şi Pieron) 6 –12 ani

Material: 10 imagini cu situaţii mai mult sau mai puţin absurde.

Grade:

1. un cap de bătrân cu urechile pe craniu;

2. căruţă încărcată cu saci, trasă de un copil fugind;

3. un om stă în echilibru la extremitatea unei bănci care are un singur picior la mijloc;

4. găini şi pui înoată în lac;

5. balanţă are greutăţi de acelaşi tip, dar de valori diferite şi e înclinată spre partea cu volum mai mic;

6. un copil învaţă să patineze vara pe lac;

7. vântul apleacă arborii, dar fumul de la casă se ridică drept;

8. norii plutesc spre stânga, iar pânzele corăbiei spre dreapta;

9. soarele fiind la zenit, umbra este prelungită;

10. pendula arată ora 12 şi soarele apune.

Tehnica: Se arată imaginea şi i se cere copilului să spună ce este cu neputinţă sau greşit în
imagine.
 Funcţia examinată: judecata

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE ANALIZĂ (după Ziehen) 6 – 12 ani

Material: Se dau părţi constitutive ale imaginii unui obiect pe care copilul trebuie să-l reconstituie. Pe
parcursul cercetării se dau figuri din ce în ce mai complexe în funcţie de gradul ce se rezolvă.

Funcţia examinată: discriminarea

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE NUMIRE (după G.Vermeylen) 6 – 12 ani

Se enunţă elementele urmând să se precizeze genul sau se spune o acţiune pe care subiectul trebuie să
o califice.

Grade:

1. Un câine, un peşte, o pasăre – Care pot fi împreună ?

 2. haină, o vestă, o cămaşă – Care pot fi împreună ?

3. Ionel îşi ridică pălăria de pe cap ori de câte ori întâlneşte o persoană cunoscută. – Cum este Ionel ?

4. Sorin se serveşte de mai multe ori din toate felurile de mâncare în timpul mesei şi nu se opreşte decât
atunci când este bolnav. – Cum este Sorin ?

5. Un copil se află într-o casă în flăcări. Un bărbat se repede în casa aprinsă şi salvează copilul. – Cum s-a
arătat acel bărbat ?

6. Un arbore, flori, legume – Care pot fi împreună ?

7. Ana a fost crescută cu multă dragoste şi grijă de către părinţii ei. Ea devine medic renumit. La
bătrâneţe părinţii Anei devin neputincioşi. Ana le poartă de grijă. – Cum s-a purtat Ana ?

8. Emil a spart un geam. Văzând că vina a căzut pe cel mai bun prieten al său, Emil mărturiseşte
păgubaşului că el este autorul stricăciunii. – Cum s-a arătat Emil ?

9. Un ceas, un cocoş, un clopot – Care pot fi împreună ?

10. Un muncitor, în loc să cheltuiască tot câştigul său lunar ca şi tovarăşii lui, a depus la bancă lunar o
sumă de bani. La bătrâneţe el a trăit fără grija zilei ce vine. – Cum a fost acel muncitor ?

Functia examinata: generalizarea

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TEST DE RECONSTITUIRE (după Rossolimo) 6 – 12 ani

Material: 10 cartonaşe pe care sunt desenate obiecte sau fiinţe. Desenele sunt neterminate.
 Grade: casă, găină, câine, flori, peşte, cărucior, peisaj – lac cu o corabie, răţoi, fetiţă, papagal.

Instrucţiuni: Se spune subiectului următoarele: N-am reuşit să termin aceste desene. Ce-ar fi
reprezentat dacă ar fi fost terminate ?

Funcţia examinată: imaginaţia creativă

Rezultatele examinării.

GRADELE
Nr. Numele Puncte
OBS.
crt. elevului obţinute
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

SURSA :http://www.terapiam.ro/diverse-teste