Sunteți pe pagina 1din 7

RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA ORDINII ŞI SIGURANŢEI PUBLICE

Funcţionarea statului de drept nu poate fi concepută în lipsa unui cadru normativ adecvat, cu
încălcarea frecventă a ordinii şi securităţii publice. Problema ordinii publice şi a siguranţei
cetăţeanului se pune în spaţiul Uniunii Europene, cu multă obiectivitate, fiind tot mai evidente
preocupările factorilor de decizie în aceste demersuri. În centrul preocupărilor autorităţilor
publice se află în mod permanent ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, ca repere majore ce
condiţionează buna funcţionare a societăţii.

Toate acţiunile şi măsurile implementate de structurile M.I.R.A. şi îndeosebi cele întreprinse de


structurile Jandarmeriei Române, indiferent de specializarea acestora – acţiuni speciale,
antiteroriste sau de ordine publică – au ca scop apărarea eficientă a democraţiei, a statului de
drept, a ordinii constituţionale şi a valorilor supreme garantate de Constituţie, asigurându-se
astfel funcţionarea normală a instituţiilor statului şi implicit menţinerea unui climat de siguranţă
publică, unde respectarea şi protejarea drepturilor cetăţeneşti reprezintă mobilul oricărei acţiuni
desfăşurate de structurile M.I.R.A.

Definirea riscurilor şi amenintarilor este in primul rând o problemă de percepţie acţională.


Ameninţările actuale nu pot fi sesizate în mod absolut, întrucât unele dintre acestea, pot fi
nesemnificative în realitate. De asemenea, este necesară departajarea între ameninţările care pot
aduce atingeri ordinii şi siguranţei publice şi ameninţările care pun în pericol însăşi conceptul se
siguranţă naţională, în situaţia în care gestionarea acestora s-ar face într-un mod insuficient.

Putem afirma că ordinea publică reprezintă un raport reciproc între stat şi societate şi că nu
exprimă doar un echilibru static, ci unul în mişcare, între puterile, voinţele şi interesele
cetăţenilor şi forţa de coerciţie a statului, prin intermediul structurilor specializate.

1.FACTORI DE RISC GENERICI

− proliferarea economiei subterane, pe fundalul săvârşirii unor grave infracţiuni


de evaziune fiscală, contrabandă, a nerespectării legislaţiei în domeniul organizării şi funcţionării
societăţilor comerciale şi a contabilităţii, comise, îndeosebi, de agenţii economici privaţi
implicaţi în circuitul criminalităţii transfrontaliere;

− intensificarea preocupărilor unor persoane interesate din Europa şi din alte continente, care
prin fapte de corupţie, urmăresc preluarea activităţilor unor domenii deosebit de profitabile
pentru economiile ţărilor acestei regiuni, ce au făcut obiectul privatizării, cu scopul vădit de
constituire a unor forme de monopol ori conducerii din umbră a pieţei;

− dezvoltarea, consolidarea şi specializarea filierelor crimei organizate, internaţionalizarea


acestora prin atragerea unor elemente de diferite naţionalităţi şi

includerea teritoriului României şi a Republicii Moldova în circuitul transnaţional pe linia


migrării clandestine, a traficului de droguri, fiinţe umane, armament, explozive, substanţe toxice,
radioactive şi bancnote false;

− desfăşurarea unor acţiuni specifice războiului psihologic, în scopul subminării încrederii în


instituţiile statului, creării de confuzie şi panică;

− producerea unor dezastre cu efecte transfrontaliere;

− exodul masiv (emigrarea ilegală) a sinistraţilor din ţările vecine afectate de dezastre sau
conflicte armate;

− desfăşurarea unor activităţi împotriva democraţiei, principiilor statului de drept, a suveranităţii,


integrităţii sau independenţei statului;

− penetrarea instituţiilor statului şi a sferei afacerilor de către reţelele criminale, influenţarea


actului decizional şi al administrării justiţiei;

− proliferarea corupţiei în mediul politic, domeniul finanţelor, comerţului, privatizării,


direcţionării fondurilor guvernamentale şi a creditelor externe, utilizării licenţelor de import-
export şi derulării contractelor guvernamentale;

− accentuarea tendinţelor de atragere în activităţile ilegale a unor persoane cu funcţii de decizie


din administraţia de stat, justiţie sau din alte domenii, subminarea

autorităţii instituţionale, proceselor democratice şi stării de legalitate, promovarea

neîncrederii în valorile statului de drept;

− scăderea siguranţei cetăţeanului, creşterea fenomenului infracţional, înstrăinarea valorilor


autentice ale statului de drept, disoluţia autorităţii organelor de justiţie;

− răspândirea ideologiilor extremiste, negarea valorilor morale, creştine, proliferarea grupărilor


naţionaliste, contestare sau paramilitare;
− diminuarea şanselor de integrare socială, persistenţa tensiunilor sociale, interetnice şi
interconfesionale;

− organizarea, pregătirea, conducerea şi controlul unor grupuri de persoane, cu scopul de a


acţiona împotriva autorităţilor, de a stânjeni sau împiedica exercitarea

atribuţiilor legale ale armatei, poliţiei, jandarmeriei sau poliţiei de frontieră;

− exercitarea dreptului la grevă, contrar condiţiilor şi în afara limitelor stabilite

prin lege;

− desfăşurarea mitingurilor, demonstraţiilor, procesiunilor sau a oricăror alte întruniri, cu


folosirea oricărui fel de arme sau cu încălcarea prevederilor legale referitoare la adunările
publice;

− creşterea gradului de poluare a mediului, a riscurilor producerii unor dezastre naturale,


accidente chimice, biologice sau nucleare, avarii la centrale hidroelectrice, construcţii magistrale,
instalaţii cu înalt risc în exploatare sau periculoase;

− desfăşurarea unor acţiuni de distrugere sau de incendiere a unor valori (culturale, muzeistice,
arhivistice etc.), a clădirilor, instalaţiilor, precum şi amenajărilor din domeniul public;

− creşterea agresivităţii unor medii sau persoane interesate pentru a intra în posesia unor produse
strategice sau materiale supuse controlului destinaţiei finale (substanţe radioactive, toxice etc.);

− traficul de materiale (deşeuri) periculoase (radioactive, chimice, biologice, explozive) şi/sau


depozitarea (abandonarea) acestora pe teritoriul naţional;

− apariţia pe piaţa şi comercializarea unor produse periculoase, neomologate sau incompatibile


cu infrastructura, existenta, organizarea şi desfăşurarea unor activităţi

productive în spaţii improprii, cu instalaţii tehnologice improvizate.

Consecinţele producerii riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii publice, plan intern, pe


fundalul unei tranziţii prelungite, în condiţiile uzurii încrederii populaţiei în instituţiile statului,
ca urmare a amplificării corupţiei, agravării crizei economice, diminuării drastice a veniturilor,
degradării condiţiilor de viaţă şi deprecierii siguranţei cetăţeanului, producerea situaţiilor de risc
la adresa ordinii publice, poate genera efecte multiple, din care reţinem:

− diminuarea autorităţii statului şi degradarea imaginii instituţiilor acestuia;

− amplificarea corupţiei şi proliferarea fără precedent a fenomenelor antisociale


din sfera criminalităţii;

− dereglarea circuitului economic şi blocarea activităţii pe piaţa muncii;

− creşterea frecvenţei situaţiilor generatoare de insecuritate, arbitrar, dezordine şi

nemulţumire;

− favorizarea fenomenului infracţional intern şi transnaţional;

− pierderea controlului asupra acţiunilor revendicative, accentuarea stării de confuzie şi panica;

− declanşarea crizei de putere şi sociale, prin dezorganizarea sistemelor de conducere şi execuţie;

− eşuarea procesului de reformă şi producerea dezechilibrelor financiare, ca urmare a deturnării


fondurilor în vederea susţinerii acţiunilor de amploare şi de lungă durată, pentru restabilirea
ordinii publice;

− punerea în pericol a stabilităţii democratice a statului.

2. EVENIMENTE, SITUAŢII SAU FENOMENE GENERATOARE DE RISCURI ŞI


AMENINŢĂRI

Acţiunile asociate campaniilor electorale când atenţia şi majoritatea acţiunilor nu sunt în mod
concret focalizate pe competitiţia electorală corectă, ci pe alte aspecte, precum:

provocarea specială şi/sau spontană de incidente în scopul atragerii forţelor de ordine,


urmărindu-se astfel obţinerea unor lovituri puternice de imagine;

manipularea maselor de electori pentru crearea unei stări de haos social, adevăratele scopuri
rămânând ascunse şi nedeclarate public;

organizarea deficitară premeditată a alegerilor;

exercitarea dreptului la vot într-un mod duplicitar/dezorganizat;

repetarea voită a scrutinului;

câştigarea nejustificată de timp;

intimidarea electorilor;

cumpărarea voturilor;

fraudarea alegerilor;

Manifestările sportive, îndeosebi meciurile de fotbal, indiferent de caracterul lor: intern, zonal
sau internaţional, unde cazuistica demonstrează că prin intermediul acestor activităţi se pot crea
presiuni asupra structurilor de ordine M.I.R.A. şi unde există posibilitatea apariţiei unor
manifestări violente. Trebuie amintit că nu în toate situaţiile miza competiţiei sportive este cea
care mobilizează grupurile de suporteri, constituite în galerii, ci mai degrabă rivalităţile şi
tendinţele de dominare sau de “supremaţie”. Există posibilitatea ca suporterii constituiţi în
grupuri/galerii să profite de această organizare pentru a-şi putea desfăşura acţiunile violente,
mult mai greu de controlat de către structrurile de intervenţie, faţă de cele organizate izolat. De
multe ori galeriile pot fi “paravanul” unor persoane care, pe baza unor finanţări/sponsorizări
aparente, pot manipula şi direcţiona masele sau grupurile şi pentru alte scopuri decât cele pur
sportive;

Mitingurile şi alte acţiuni asociate acestora, unde datorită nemulţumirii maselor pe fondul
transformărilor sociale şi economice, există posibilitatea manipulării acestora pentru a influenţa
şi sensibiliza percepţia publică. Uneori, dincolo de acest deziderat, pot exista intenţii ascunse
prin intermediul cărora se încearcă în mod premeditat pierderea controlului asupra acţiunilor
revendicative şi accentuarea stării de confuzie şi de panică socială.

Desfăşurarea grevelor şi exercitarea dreptului la grevă în moduri contrare condiţiilor şi limitelor


stabilite prin lege;

Atitudinile agresive la adresa comunităţilor de români care lucrează în spaţiul european


(indeosebi în Italia şi Spania) pot avea efect invers şi în rândul populaţiei româneşti la adresa
comunităţii italiene din România, ca răspuns-ripostă la acţiunile, atitudinile şi marginalizările
condamnabile şi de cele mai multe ori nejustificate la adresa cetăţenilor români din străinătate.

Conexiunea dintre tulburarea gravă a ordinii publice şi actele de terorism ca infracţiuni de ordine
publică, îndreptate împotriva ordinii publice. În aceste condiţii, tulburarea gravă a ordinii publice
poate lua forma:

efectului consumării totale sau parţiale a unui act terorist;

ocaziei ideale de a exercita un astfel de atac pentru destabilizarea ordinii de drept, prin lovirea în
unele simboluri sau valori ale statului, ca punct de plecare în executarea unui atac terorist;

părţii componente dintr-un atac terorist prin ridicarea maselor împotriva puterii politice, mişcare
ce poate lua forma revoltelor, revoluţiilor etc.

Tendinţa de escaladare a fenomenului infracţional şi apariţia unor “poluri” infracţionale (cazul


judeţului Dolj) unde se încearcă amânarea de către lumea interlopă a soluţiilor statului pentru un
nou management cu privire la ordinea şi siguranţa publică din zonă;

Dezvoltarea, consolidarea şi specializarea filierelor crimei organizate în acţiuni prin care se


urmăresc penetrarea instituţiilor statului, influenţarea actului decizional şi al administrării
justiţiei, toate acestea având ca efect direct slăbirea potenţialului corecitiv al structurilor
poliţieneşti în a controla şi evetual a trage la răspundere persoanele vinovate, iar ca efect
colateral obstrucţionarea controlării mulţimilor în actele de restabilire a ordinii publice;

Organizarea, pregătirea, conducerea şi controlul unor grupuri de persoane, cu scopul de a acţiona


împotriva autorităţilor sau de a împiedica exercitarea atribuţiilor legale ale structurilor
M.I.R.A.(jandarmerie, poliţie, poliţie de frontieră etc.)

Apariţia şi răspândirea ideologiilor extremiste, negarea valorilor democratice şi proliferarea


grupărilor naţionaliste, anarhiste sau paramilitare (cazul „Gărzii Maghiare”, „civismul” maghiar,
politica „paşilor mărunţi” a organizaţiilor cu tentă separatistă);

Apariţia şi răspândirea ideologiilor politicilor rasiste, antisemite şi expansioniste;

3.MĂSURI PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA


SIGURANŢEI PUBLICE

Identificarea, poziţionarea şi rolul liderilor/persoanelor care incită şi manipulează în cadrul


organizaţiei (de orice natură):

lideri la vedere;

persoane care instigă;

persoane “neutre”;

persoane care asigură “sprijin ideologic”

Se poate câştiga timp pentru separarea persoanelor/liderilor care instigă la acte de violenţă,
preîntâmpîndu-se astfel actele de violenţă;

Informaţia poate fi receptată în timp real, având contact permanent cu zona de interes operativ;

În gestionarea activităţilor specifice pentru prevenirea riscurilor la adresa ordinii şi securităţii


publice, trebuie să se analizeze şi să fie aduse la cunoştinţa structurilor de intrevenţie şi unele
informaţii, precum:

motivaţia maselor predispuse la acţiuni violente;

forma/modul de organizare a maselor (dacă sunt exprimate public, modul de comunicare între
membri, dacă se folosesc anumite coduri, dacă au grad de conspirativitate etc.);

obiectivele urmărite;
Participarea directă a tuturor componentelor cu atribuţii pe linia ordinii şi siguranţei din M.I.R.A.
la realizarea climatului de ordine şi siguranţă publică;

Orientarea activităţii efectivelor de ordine publică preponderent pentru prevenirea criminalităţii


şi menţinerea unui nivel înalt de vizibilitate a efectivelor de jandarmi în câmpurile acţionale,
când misiunea specifică permite acest lucru;

Implementarea conceptului de analiză a informaţiilor;

Schimbul de informaţii, dezvoltarea şi menţinerea unei bune colaborări între structurile M.I.R.A.;

Creşterea capacităţii de răspuns a structurilor de intervenţie, cercetare-documentare, prevenirea şi


combaterea criminalităţii etc.;

Scăderea timpului de reacţie şi creşterea operativităţii în intervenţie a subunităţilor specializate în


evenimentele semnalate ierarhic sau monitorizate independent;

Folosirea cât mai eficientă a luptătorilor atât pentru întărirea dispozitivelor de siguranţă publică,
cât şi pentru aplanarea din fază incipientă a actelor cu caracter violent, urmărindu-se descurajarea
persoanelor predispuse la săvârşirea unor astfel de fapte;

Asigurarea prezenţei structurilor de jandarmi în zonele cu infracţionalitate ridicată;