MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr. ___

Nr. ________ din ______________

Căpitan Marius-Iulian BADIU

REZUMATUL TEZEI DE
DOCTORAT
Tema: PARTICIPAREA STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI
ROMÂNIEI LA LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI ÎN
CONDIȚIILE ANGAJĂRII RESPONSABILE FAȚĂ DE
PRINCIPIILE DEMOCRAȚIEI, NORMELE DREPTULUI
INTERNAȚIONAL, DEMNITATEA UMANĂ ȘI DREPTURILE
FUNDAMENTALE ALE OMULUI

Conducător de doctorat
Colonel (r)
prof. univ. dr. Lucian STĂNCILĂ

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ȘTIINȚE MILITARE

– BUCUREŞTI, 2016 –
NECLASIFICAT

Pagină albă

NECLASIFICAT
2 din 26
 NECLASIFICAT

CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………… 7
Capitolul 1
EXPANSIUNEA TERORISMULUI, O AMENINȚARE MAJORĂ LA
ADRESA STĂRII DE SECURITATE ……………………………………….. 17
1.1. Scurtă caracterizare a dinamicii mediului global de securitate ……… 18
1.2. Terorismul, principala amenințare la adresa securității în societatea
globalizată ……………………………………………………………. 28
1.2.1. Fenomenul terorismului: definiție, cauze, tipologie ………… 28
1.2.2. Locul terorismului în sistemul amenințărilor și riscurilor ce pot
vulnerabiliza securitatea statelor ……………………………… 40
1.3. Caracterul amoral și condamnabil al terorismului …………………… 46
1.4. Necesitatea unei strategii globale proactive de combatere a
terorismului …………………………………………………………... 54
1.4.1. Obiectivele generale ale strategiei ……………………………. 55
1.4.2. Conținutul general al strategiilor de combatere a terorismului 59
1.5. Cadrul instituțional și legal de angajare ……………………………… 65
Capitolul 2
CADRUL NORMATIV ȘI TEORETIC AL PARTICIPĂRII STRUCTURILOR
DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI LA LUPTA ÎMPOTRIVA
TERORISMULUI ……………………………………………………………………. 73
2.1. Prevenirea și combaterea terorismului, prioritate a domeniului
apărării naționale a României ……………………………………….. 73
2.2. Raportarea multidimensională, unitară și proactivă a României la
combaterea terorismului ……………………………………………… 78
2.3. Transcendența obiectivelor politico-militare privind participarea
structurilor de forțe ale Armatei României la lupta împotriva
terorismului, în misiuni specifice …………………………………… 86
2.4. Caracterul interagenții al operațiilor de combatere a terorismului …… 95
2.5. Identificarea și exploatarea punctelor slabe ale entităților teroriste … 104
2.6. Sistemul de capabilități necesare structurilor de forțe ale Armatei
României pentru participarea la lupta împotriva terorismului ……… 110
Capitolul 3
PARTICULARITĂȚILE FIZIONOMIEI OPERAȚIILOR DESFĂȘURATE
DE STRUCTURILE DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU
COMBATEREA TERORISMULUI …………………………………………… 121
3.1. Influența contextului politico-militar asupra fizionomiei operațiilor de
combatere a terorismului ……………………………………………. 121

NECLASIFICAT
3 din 26
 NECLASIFICAT

3.2. Un punct de vedere privind fizionomia operațiilor de combatere a

terorismului …………………………………………………………... 127
3.3. Abordarea cuprinzătoare a participării structurilor de forțe ale
Armatei României la combaterea terorismului ……………………… 137
3.3.1. Locul operațiilor pentru combaterea terorismului în sistemul
acțiunilor militare pentru facilitarea stabilizării ……………… 138
3.3.2. Conectarea sinergică a domeniilor de acțiune ………………. 143
3.4. Integrarea efectelor operațiilor de combatere a terorismului în bilanțul
efectelor cumulate ale operațiilor pentru facilitarea stabilizării ……… 151
3.5. Paradigma eficienței operațiilor militare de combatere a terorismului . 160
Capitolul 4
PLANIFICAREAȘIDESFĂȘURAREAOPERAȚIILORDE
COMBATERE A TERORISMULUI ………………………………………… 169
4.1. Particularitățile pregătirii acțiunilor …………………………………. 169
4.1.1. Aspecte generale ale pregătirii misiunilor …………………… 170
4.1.2. Particularitățile planificării acțiunilor ………………………… 175
4.2. Abordarea cuprinzătoare a pregătirii zonei de operații ……………… 184
4.2.1. Pregătirea zonei de operații din punct de vedere informativ … 185
4.2.2. Pregătirea infrastructurii zonei de operații și a celei necesare
dislocării forțelor …………………………………………… 194
4.3. Contingența desfășurării operațiilor de combatere a terorismului și a
celor de contrainsurgență …………………………………………….. 202
4.4. Forme și procedee de acțiune specifice operațiilor de combatere a
terorismului ………………………………………………………….. 208
4.5. Studiu de caz: Desfășurarea operațiilor de combatere a terorismului și
de contrainsurgență din Afganistan ………………………………… 217
Capitolul 5
EXIGENȚE ALE ANGAJĂRII RESPONSABILE DIN PUNCT DE
VEDERE LEGAL, MORAL ȘI UMANITAR A STRUCTURILOR DE
FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA
TERORISMULUI ……………………………………………………………….. 225
5.1. Probleme generale ale raportării forțelor militare la exigențele
dreptului internațional în operațiile de combatere a terorismului …… 226
5.2. Asigurarea echilibrului rezonabil între protecția drepturilor și
libertăților democratice și constrângerile și măsurile punitive ……… 232
5.3. Sisteme și mecanisme de supraveghere și sancționare a abaterilor de
la normele dreptului internațional în lupta împotriva terorismului … 245

NECLASIFICAT
4 din 26
 NECLASIFICAT

5.4. Îndatoririle militarilor privind respectarea reglementărilor dreptului

internațional umanitar în lupta împotriva terorismului ……………… 250
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………….. 259
LISTA CU ABREVIERI ȘI ACRONIME …………………………………… 267
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. 273
LISTA ANEXELOR:
- nr. 1 DEFINIȚII ALE TERORISMULUI ÎN LUCRĂRILE UNOR
AUTORI ……………………………………………………………… 293
- nr. 2 CÂTEVA DINTRE CELE MAI SÂNGEROASE ATACURI
TERORISTE COMISE DUPĂ INTRAREA ÎN SECOLUL AL XXI-
LEA …………………………………………………………………... 295
- nr. 3 LOCUL TERORISMULUI ÎN SISTEMUL DE AMENINȚĂRI,
RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI LA ADRESA SECURITĂȚII
NAȚIONALE A STATELOR ……………………………………….. 299
- nr. 4 OPERAȚIILE DE COMBATERE A TERORISMULUI ȘI DE
CONTRAINSURGENȚĂ ÎN SISTEMULACȚIUNILOR
MILITARE PENTRU GESTIONAREA CRIZELOR ……………….. 301
- nr. 5 MODALITĂȚI OPERAȚIONALE DE EXPLOATARE A
PUNCTELOR SLABE ALE ENTITĂȚILOR TERORISTE ………... 303
- nr. 6 INTERCONECTAREA SISTEMICĂ A CAPABILITĂȚILOR
STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN
OPERAȚIILE DE COMBATERE A TERORISMULUI ……………. 305
- nr. 7 FINALITĂȚILE ETAPELOR OPERAȚIILOR MILITARE DE
COMBATERE A TERORISMULUI ………………………………… 307
- nr. 8 ALGORITMUL PLANIFICĂRII OPERAȚIILOR DE
COMBATERE A TERORISMULUI LA NIVEL TACTIC ………… 309
- nr. 9 MISIUNI ȘI SARCINI CARE POT FI ÎNCREDINȚATE
STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN
OPERAȚIILE ÎNTRUNITE MULTINAȚIONALE PENTRU
FACILITAREA STABILIZĂRII …………………………………….. 311
- nr. 10 REZOLUȚIA NR. 1373 DIN 28.09.2001 A CONSILIULUI DE
SECURITATE AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ……… 317
- nr. 11 DECLARAȚIA DIN 1990 A GRUPULUI DE EXPERȚI DE LA
TURKU ASUPRA STANDARDELOR UMANITARE MINIMALE
(EXTRAS) ……………………………………………………………. 323

NECLASIFICAT
5 din 26
 NECLASIFICAT

Cuvinte cheie: terorism, lupta împotriva terorismului, combaterea

terorismului, caracter interagenții, contrainsurgență, angajare responsabilă,
principiile democrației, normele dreptului internațional, demnitate umană,
drepturile fundamentale ale omului, drept internațional, operații de combatere a
terorismului, amenințări, riscuri, vulnerabilități, NATO, UE, structuri de forțe ale
Armatei României.

INTRODUCERE
Mediul de securitate actual se află într-un proces de transformare continuă,
ale cărui efecte se regăsesc în adâncirea interdependenţelor, precum și în caracterul
instabil şi mai ales greu predictibil al evoluţiilor sistemului relaţiilor internaţionale
datorită modului de administrare a intereselor geopolitice de către unele state, dar
şi sporirii considerabile a ameninţărilor şi riscurilor de altă natură, în care un loc
central îl ocupă cele ce vin din zona terorismului.
Tabloul amenințărilor teroriste și al modalităților de manifestare a acestora
evidențiază că, în ciuda proclamării unor idealuri aparent juste, în realitate
drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt deturnate de la sensurile
firești și utilizate drept motivație pentru exacerbarea naționalismului și
separatismului etnic și religios care se manifestă, aproape zi de zi, prin comiterea
de acte teroriste soldate cu sute și mii de victime omenești.
În același timp, un fenomen care a luat amploare și caracterizează aproape
toate focarele de conflict armat din ultimul deceniu și jumătate este insurgența,
care a evoluat în direcția îmbinării metodelor clasice de luptă ale insurgenților cu
metodele și procedeele de acțiune folosite de entitățile teroriste, punând structurile
militare prezente în teatrele de operații în situația de a-și revizui și reconsidera
propriile misiuni, forme și procedee de acțiune.
Început în anul 2001, războiul global împotriva terorismului se dovedește a
fi un război de lungă durată, iar pentru a-l câștiga este necesară transformarea
profundă a strategiilor adoptate, o viziune multidimensională privind efectele care

NECLASIFICAT
6 din 26
 NECLASIFICAT

trebuie obținute, o abordare cuprinzătoare a planificării operațiilor și soluții

atitudinale modelate după cerințele tipului de acțiune, care să contribuie la
gestionarea situațiilor și obținerea stării finale dorite.
În acest context, capabilitățile identificate ca necesare Armatei României
până în anul 2027 și în perspectivă trebuie să asigure participarea, alături de forțele

altor state aliate și partenere, la lupta pentru combaterea terorismului1.

Constituirea unor coaliții politico-militare, care să gestioneze crizele din
unele zone ale lumii marcate de recrudescența terorismului și a insurgenței de tip
radical, a făcut ca eforturile depuse în lupta împotriva organizațiilor teroriste să fie
mai eficiente, dar efectele sunt încă insuficient de concludente, în primul rând
datorită faptului că structurile de forțe militare cu organizare și înzestrare clasice
nu sunt perfect adaptate acestui tip de operații. Ca urmare, în interiorul structurilor
de securitate și a celor militare au apărut modificări structurale și doctrinare, s-au
stabilit diverse colaborări interagenții, noi priorități naționale și internaționale și s-
au realizat transformări guvernamentale pentru a se materializa aceste priorități.
În mod tradițional, prin natura destinației, misiunilor, înzestrării și pregătirii
lor pentru luptă, structurile de forțe ale Armatei României și ale celorlalte armate
ale statelor membre NATO și UE nu au o pregătire specifică exclusiv necesară
combaterii structurilor teroriste.
Totodată, aceste forțe trebuie să ia în considerare faptul că, pentru
combaterea terorismului, structurile militare execută misiunile specifice în
condițiile în care în teatrul de operații se desfășoară, de regulă, și o amplă mișcare
de insurgență, o formă de reacție care își propune lipsirea de legitimitate a
guvernului existent și obținerea puterii politice, folosind acțiuni armate directe într-
un mod organizat.
Angajarea unor structuri de forțe ale Armatei României în operații întrunite
multinaționale, inclusiv în operații de combatere a terorismului, a impus elaborarea
unui cadru normativ întemeiat pe prevederile Cartei ONU și a celor constituționale

1Cf. Carta Albă a Apărării, București, 2015, p. 21.

NECLASIFICAT
7 din 26
 NECLASIFICAT

privind dreptul la autoapărare și ale unor legi specifice care reglementează

organizarea și funcționarea instituțiilor ce aparțin sistemului național de prevenire
și combatere a terorismului, pe cele ale documentelor organizațiilor internaționale
privind reprimarea terorismului, la care România este parte, dar și pe concluziile
studiilor privind combaterea acestui fenomen, elaborate la nivel național și al
organizațiilor europene, euroatlantice sau al altor instituții cu vocație în materie de
securitate la nivel regional și global.
Privită din perspectiva misiunilor generale ale organismului militar,
participarea la lupta împotriva terorismului se înscrie între misiunile Armatei
României privind participarea la asigurarea securității naționale a României pe
timp de pace, alături de misiunile de planificare, culegere, procesare și diseminare
a informațiilor pentru apărare, participarea la securizarea frontierelor de stat,
apărarea spațiului aerian și maritim, asigurarea libertății de navigație a navelor și
aeronavelor, participarea la protecția infrastructurii critice, garantarea autorității
României în zona exclusivă și la extragerea și evacuarea cetățenilor români din
străinătate în situații de criză și de urgențe civile.
Putem spune, așadar, că abordarea cuprinzătoare a combaterii terorismului în
cadrul operațiilor multinaționale de stabilitate, de către structurile de forțe ale
Armatei României, reprezintă o raportare la ansamblul conflictului și o
responsabilitate asumată dincolo de desfășurarea acțiunii militare propriu-zise,
întrucât generează efecte asupra întregii societății, prin realizarea unui climat de
securitate socială stabil pentru națiunea-gazdă. Și totuși, chiar dacă în ansamblul
efectelor acestor operații predomină importanța rezultatelor politice și sociale,
acțiunile militare au un rol hotărâtor pentru că susțin acțiunea politică și îi dau
forță, deoarece aceste operații au urmări, în funcție de nivelul lor, într-o mai mică
sau mai mare măsură, nu doar în plan militar, ci și în plan politic, diplomatic,
economic, social, psihomoral și umanitar.
Lupta împotriva terorismului implică pentru forțele militare, dincolo de
aspectele de legitimitate și legalitate, o componentă de responsabilitate față de
principiile democrației, demnitatea umană și drepturile fundamentale ale omului, în

NECLASIFICAT
8 din 26
 NECLASIFICAT

relația cu populația din zona de operații și față de persoanele implicate ori care
sprijină actele de terorism, această dimensiune având un rol hotărâtor în câștigarea
credibilității și a încrederii populației din zona de operații, a celei aparținând
întregii națiuni-gazdă și a comunității internaționale.
Obligația de a respecta drepturile și libertățile prevăzute și în Declarația
Universală a Drepturilor Omului și în dreptul internațional umanitar se regăsește și
în toate documentele specifice domeniului militar (Strategia militară a României,
Doctrina Armatei României, Doctrinele categoriilor de forțe ale Armatei etc.) și
reprezintă unul dintre obiectivele centrale aflate în atenția comandamentelor și a
fiecărui militar în pregătirea și desfășurarea acțiunilor, inclusiv în situațiile
complexe generate în operațiile de stabilizare desfășurate în zonele cu climat
periculos. Ea trebuie să genereze militarilor români un comportament responsabil,
bazat pe utilizarea responsabilă a sistemului de restricții și a celui punitiv, astfel
încât măsurile de această natură să nu lezeze, în niciun fel, drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanelor supuse efectului lor.

Capitolul 1
EXPANSIUNEA TERORISMULUI, O AMENINȚARE MAJORĂ
LA ADRESA STĂRII DE SECURITATE
Problema terorismului nu este una ce ține, în primul rând, de patologia din
domeniul psihiatriei, așa cum pare la prima vedere și cum încearcă să se acrediteze
în unele studii, ci una politică, economică, de natură culturală și morală, deoarece
actele de terorism nu sunt decât în mică măsură opera unor indivizi dereglați
mintal. aparținând preponderent unor întregi organizații grupate chiar în rețele
internaționale care urmăresc, pe zi ce trece, cu tot mai multă obstinație, nu doar
destabilizarea situației și a ordinii de drept într-o țară sau alta, ci par să gândească
geostrategic, pentru a impune o anumită filozofie și un anumit mod de viață în
spații tot mai mari de pe mapamond.
Problematica terorismului ca amenințare la adresa statelor, a comunităților
umane și a indivizilor nu este nouă și, din păcate, comunitatea internațională este
NECLASIFICAT
9 din 26
 NECLASIFICAT

departe de a găsi soluții unanim acceptate de contracarare a acestui tip de

manifestare a agresivității din cauza complexității demersului de a identifica
profunzimea motivației sale. Și totuși, indiferent de tipul de acțiune – detonări
sinucigașe în interiorul unor obiective social-economice și religioase, deschiderea
focului în arii populate, răpiri sau asasinate – actele de terorism nu sunt niciodată
întâmplătoare, spontane sau fără obiective precise, ci sunt modalități deliberate de
folosire a violenței asupra țintelor civile și/sau militare, pentru realizarea unor
scopuri politice, financiare, religioase sau de altă natură.
Totodată, oricât de mult ar fi dezagreat și condamnat terorismul, comunitatea
internațională trebuie să înțeleagă că existența și evoluția fenomenului sunt legate
de însăși existența și evoluția omenirii, pe care a însoțit-o de-a lungul devenirii ei,
și că tăria sa rezidă în ură, intoleranță, fanatism religios, atitudinea unor state cu
potențial terorist ridicat, precum și în resursele umane și materiale de care entitățile
teroriste dispun.
Chiar dacă nici astăzi terorismul nu a primit o definiție precisă și universal
acceptată, atât în limbajul oficial, cât și în cel curent, definițiile, chiar așa
contradictorii, analizează fenomenul plasându-l într-un context social foarte
diversificat și complex.
Încercând o formulare proprie, terorismul reprezintă, în opinia noastră, un
fenomen situat în afara dreptului internațional și a dreptului umanitar, care se
bazează pe acțiuni violente nediscriminatorii menite să inducă frica, executate de
indivizi, grupuri sau structuri statale ori aparținând unor organizații nonstatale care
acționează în condiții de clandestinitate sau semiclandestinitate, din rațiuni
ideologice, criminale sau politice.
Terorismul este, așadar, un fenomen complex, agravat de amestecul de
factori și motivații diferite, care pot fi grupate în trei categorii: raționale,
psihologice și culturale, dar și caracterizate printr-o combinație a acestora.
În contextul internațional actual, riscurile, vulnerabilitățile și amenințările la
adresa securității naționale a statelor sunt percepute, în primul rând, în raport cu
postura de țară membră sau nu a unei alianțe politico-militare. Pentru statele
NECLASIFICAT
10 din 26
 NECLASIFICAT

membre ale unor asemenea organizații, riscul apariției unui război clasic sau al
unor agresiuni militare convenționale este foarte redus, dar amenințările vin dintr-o
altă zonă a securității, anume din cea a conflictualității de tip asimetric și
neconvențional, inclusiv a terorismului, așa încât neglijarea unor astfel de riscuri ar
putea genera vulnerabilități semnificative la adresa securității naționale și a
capacităților de acțiune strategică.
Noutatea în acest domeniu vine din faptul că, tot mai frecvent și mai activ, o
serie de amenințări cu caracter de noutate, asimetrice, fie de natură militară sau
nonmilitară, inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilor psihologice,
informaționale, informatice sau venind din zona terorismului, tind să sporească ca
grad de pericol și probabilitate de producere și sunt în măsură să afecteze
semnificativ securitatea cetățenilor, a statelor sau a organizațiilor din care fac parte.
Mediul de securitate actual reclamă o abordare extinsă, diferită de cea
tradițională, în care riscurile și amenințările la adresa securității statelor erau
socotite doar prin prisma conceptelor militare. În cadrul acestei noi abordări
trebuie să se regăsească, alături de elementele de natură securitară deja consfințite,
și elemente economice, sociale, politice, tehnologice și de mediu.
Chiar dacă pentru România fenomenul terorist nu reprezintă, pentru
moment, o amenințare directă, apropierea geografică de zonele în care el se
manifestă pregnant, precum și participarea țării noastre la acțiunile de stabilizare și
reconstrucție din diverse zone de conflict pot determina promotorii terorismului să
includă statul român pe lista celor vizate.

Capitolul 2

CADRUL NORMATIV ȘI TEORETIC AL PARTICIPĂRII

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI LA
LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

NECLASIFICAT
11 din 26
 NECLASIFICAT

Privită ca parte componentă a dimensiunii de apărare, implicarea Armatei

României în lupta împotriva terorismului are nevoie de realizarea unor capabilități
necesare pentru reacția în cazul amenințărilor asimetrice și hibride, atingerea
standardelor de performanță pentru a realiza interoperabilitatea cu celelalte armate
din statele membre NATO și de armonizarea prevederilor normative care
reglementează instruirea forțelor armate. Totodată, Armata României are nevoie de
modernizarea continuă a prevederilor privind consolidarea rolului prezenței
structurilor sale de forțe în misiunile civile și în operațiile militare din zonele de
interes prioritar pentru statul român.
Pentru combaterea terorismului, structurile de forțe ale Armatei României
vor acționa în condițiile legii și potrivit obligațiilor asumate de statul român în
baza acordurilor, tratatelor și a altor înțelegeri internaționale, în cadrul Organizației
Națiunilor Unite, alături de alte forțe ale Alianței Nord-Atlantice, Uniunii
Europene sau organizații internaționale care au aceleași valori, obiective comune și
promovează interese similare, în condiții de consens politic și operațional pentru
concentrarea eforturilor în acțiuni decisive.
Dacă terorismul a devenit astăzi principala amenințare la adresa securității
naționale a statelor democratice și nu numai, prevenirea și combaterea sa are
nevoie de mecanisme specifice interne și internaționale de natură legală,
instituțională și procedurală, în măsură să coaguleze eforturile naționale și
conjugate în alianțe și coaliții politico-militare. În acest scop, statul român și-a
creat instrumente adecvate care să întemeieze din punct de vedere juridic dreptul
de a se apăra de acest flagel, precum și instituțional și procedural, iar documentul
care promovează o viziune integratoare, complet diferită de cea anterioară asupra
întregii problematici a apărării naționale inclusiv în ceea ce privește combaterea
terorismului, este Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019.
Viziunea extinsă asupra conceptului de securitate națională răspunde
cerințelor de asigurare a convergenței concepției statului român în acest domeniu
cu principiile europene de securitate, cuprinse în Strategia de securitate europeană
NECLASIFICAT
12 din 26
 NECLASIFICAT

și în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, care privesc securitatea și

dezvoltarea într-o conexiune dominată de relații de interdependență. Drept urmare,
privită din această perspectivă, securitatea națională a României are în vedere
protejarea și apărarea intereselor statului român în domeniul apărării, înțelese într-o
dublă ipostază: de apărare națională și apărare colectivă, pe de o parte și a ordinii
publice, activității de informații, contrainformații și securitate, educației, sănătății,
în domeniile economic, energetic, financiar și, nu în ultimul rând, în domeniul
protecției mediului și al infrastructurilor critice.
Schimbarea viziunii privind apărarea națională a României, în sensul
suprapunerii, până la identificare, cu cea privind securitatea națională este, în
opinia noastră, motivată logic tocmai datorită faptului că terorismul a depășit, prin
tot ce presupune astăzi acest fenomen, caracteristicile unui fapt de crimă
organizată, devenind o amenințare strategică. Aprecierea este justificată dacă avem
în vedere că fenomenul terorismului a căpătat dimensiuni noi, atât din punct de
vedere spațial (putem spune pe drept cuvânt că are o extindere globală), în acest
context manifestându-se destul de activ și în spații apropiate de teritoriul național
al României, cât și din punctul de vedere al formelor de manifestare, procedeelor
de acțiune și mijloacelor folosite.

Capitolul 3

PARTICULARITĂȚILE FIZIONOMIEI OPERAȚIILOR

DESFĂȘURATE DE STRUCTURILE DE FORȚE ALE ARMATEI
ROMÂNIEI PENTRU COMBATEREA TERORISMULUI
Ca dimensiune a procesului de stabilizare, operațiile militare de combatere a
terorismului sunt direcționate în sensul acordării de sprijin conducerii politice a
țării gazdă în vederea realizării unui climat de normalitate favorabil actului
guvernării, asistenței și consilierii pentru crearea sau transformarea și
modernizarea instituțiilor fundamentale ale statului, realizarea securității civile a

NECLASIFICAT
13 din 26
 NECLASIFICAT

populației și constituirea unei ordini interne ferită de violență și bazată pe domnia

legii.
Particularitățile fizionomiei operațiilor militare de combatere a terorismului
se regăsesc în contextul general politico-militar în care se desfășoară operațiile
pentru facilitarea stabilizării, ale căror dezvoltări trebuie căutate și identificate în
evoluțiile specifice mediului de securitate și în schimbarea naturii beligeranței, în
sensul în care atingerea scopurilor geopolitice și geostrategice privind dominația
politică, acapararea de resurse sau de impunere a controlului asupra unor spații a
adus în prim-plan forme noi ale fenomenului. Studiile recente amintesc între
acestea beligeranța simetrică, asimetrică, hibridă sau proxi, după caz.
Confruntările actuale din spectrul așa-zis al conflictelor armate, nu mai cuprinde
doar forțe armate, ci se prezintă ca o îngemănare complexă de acțiuni politice,
economice, financiare, diplomatice, de mediu, informaționale etc., circumscrise
mai degrabă, spectrului conflictualității hibride și proxi.
Unul dintre principalele elemente caracteristice al operațiilor militare de
combatere a terorismului este, în opinia noastră, acela că, în funcție de situație,
acțiunile se desfășoară în zone aflate sub controlul guvernului națiunii gazdă și/sau
în zone în care controlul este practic inexistent, acesta aparținând în mare măsură
entităților teroriste și/sau insurgente.
Efectele operațiilor militare de combatere a terorismului nu trebuie privite,
în opinia noastră, strict din punctul de vedere al finalității lor distincte, ci ca
rezultate aflate într-o intercondiționare reciprocă, greu previzibilă sau
imprevizibilă, de desfășurări, reconstrucții, reconfigurări, apariții și reînnoiri în
plan politic, militar, diplomatic, economic, social, umanitar, psihomoral și în cel al
relațiilor cu mediul civil ale operațiilor de stabilitate, alături de cele de control al
armamentelor, sprijinul operațiilor antidrog, asistență umanitară și civică,
evacuarea necombatanților, impunerea de sancțiuni, demonstrații de forță.
Integrarea efectelor prin abordarea cuprinzătoare a combaterii terorismului
în cadrul operațiilor întrunite multinaționale pentru facilitarea stabilizării, la care
participă și structuri de forțe ale Armatei României, necesită o raportare directă la
NECLASIFICAT
14 din 26
 NECLASIFICAT

ansamblul conflictului, depășind domeniul acțiunii militare, întrucât include efecte

ce privesc întreaga societate, constând în realizarea și menținerea unui mediu de
securitate stabil și sigur. Indiferent de nivelul lor (strategic, operativ sau tactic),
operațiile militare întrunite multinaționale desfășurate pentru combaterea
terorismului au efecte, într-o măsură mai mică sau mai mare, nu doar în plan
militar, ci și în plan politic, diplomatic, economic, psihomoral, social și umanitar
(aspect evidențiat anterior și grafic).
Eficiența operațiilor structurilor de forțe ale Armatei României în
confruntarea cu entitățile teroriste depinde de cuantumul informațiilor de valoare,
obținute în timp real despre mediul de confruntare. De aceea, sistemele de
informații și de comunicații trebuie să fie în măsură să opereze cu succes și în
mediul specific operațiilor de stabilizare și de sprijin.

Capitolul 4
PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA OPERAȚIILOR DE
COMBATERE A TERORISMULUI
În cadrul concepției privind abordarea integrată și cuprinzătoare, sub toate
aspectele militare și civile, a stabilizării și reconstrucției în zonele de conflict,
planificarea și desfășurarea operațiilor de combatere a terorismului au loc într-un
mediu multidimensional, căruia îi sunt specifice provocările surprinzătoare
caracteristice operațiilor de stabilitate, atât pentru structurile militare, cât și pentru
organizațiile nonmilitare și agențiile participante la operații.
Ca parte integrantă a misiunilor de stabilizare și reconstrucție, operațiile de
combatere a terorismului desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României
în context multinațional trebuie concepute ca operații prin care trebuie să se obțină
efecte cuprinzătoare în multe domenii, iar complexitatea lor obligă ca la nivelul
fiecărei structuri care urmează să îndeplinească astfel de misiuni, și al întregului
contingent național angajat, să se desfășoare cu maximă responsabilitate o
pregătire multilaterală a misiunii și a fiecărei operații pe care aceasta le incumbă.

NECLASIFICAT
15 din 26
 NECLASIFICAT

Considerăm că elaborarea unor planuri detaliate de operații, ținând seama de

datele și caracteristicile concrete ale situației din zona de operații, nu este posibilă
decât după dislocarea forțelor în teatrul de operații, transferul de autoritate către
comandantul forței întrunite multinaționale și primirea unei misiuni concrete,
potrivit concepției și planului de operații elaborat la comandamentul acesteia.
Altfel spus, pregătirea trebuie privită, în opinia noastră, dintr-o perspectivă dublă:
a) pregătirea misiunii, în general; b) planificarea operațiilor de combatere a
terorismului, ca misiune concretă primită după dislocarea în zona de operații și
executarea transferului de autoritate.
Având în vedere că în operațiile întrunite multinaționale de stabilitate,
operațiile desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României pentru
combaterea terorismului vor fi, de regulă, operații de nivel tactic, studiul nostru
privind planificarea acțiunilor se raportează la acest nivel al artei militare, nivel la
care scopul acțiunilor este acela de a promova legitimitatea guvernului națiunii
gazdă și de a crea condițiile necesare zădărnicirii acțiunilor mișcării teroriste, prin
asigurarea sprijinului din partea populației.
Operațiile structurilor de forțe ale Armatei României, pentru combaterea
terorismului, desfășurate în cadrul misiunilor de stabilizare și reconstrucție
executate în context multinațional, trebuie concepute ca operații bazate pe efecte
cuprinzătoare din punct de vedere politic, militar, social, economic, al securității
interne și externe, în vederea revenirii într-un timp cât mai scurt la o viață socială
normală, bazată pe regulile democrației și ale statului de drept. Pornind de la aceste
premise, înainte de începerea acțiunilor propriu-zise de confruntare cu entitățile
teroriste este necesar să se desfășoare în zona de operații două categorii de
activități, cu un rol deosebit de important, după cum o dovedește experiența
anterioară acumulată de structurile de forțe ale Armatei României: pregătirea zonei
din punct de vedere informativ și pregătirea infrastructurii zonei de operații și a
celei necesare dislocării forțelor, ambele dând posibilitatea structurilor de forțe să
mențină cursul dorit al operațiilor și să anticipeze modul de gestionare a situațiilor
care nu au putut fi prevăzute.
NECLASIFICAT
16 din 26
 NECLASIFICAT

Deși din punct de vedere strategic insurgența este, de regulă, o formă de

reacție cu obiective preponderent politice, având ca obiective lipsirea de
legitimitate a guvernului existent și cucerirea puterii politice prin mijloace violente,
insurgenții urmărind ca marea majoritate a populației să fie de acord cu modul în
care concep ei evoluția societății, la nivel tactic mișcarea folosește frecvent și
organizat acțiuni de subversiune, sabotaj și acțiuni armate directe, care conferă
acțiunii propriu-zise caracteristici foarte apropiate modului de manifestare a
terorismului. Organizațiile insurgente apelează la acțiunile de tip terorist pentru că
s-au dovedit a fi eficiente, facile, mai puțin costisitoare și cu grad de risc scăzut,
deoarece necesită un număr minim de personal și investiții reduse în instruire și
materiale, în timp ce efectele psihologice și fizice ale acțiunii, raportate la
investiția în resurse, conferă insurgenților sentimentul puterii chiar și atunci când
sunt slabi. Ca urmare, deși este puțin probabil ca apelând la terorism insurgența să
obțină o victorie completă și de durată, pentru o astfel de mișcare acțiunile de tip
terorist sunt soluția cea mai la îndemână în încercarea de a-și face cunoscute
obiectivele, forța și determinarea.

Capitolul 5
EXIGENȚE ALE ANGAJĂRII RESPONSABILE DIN PUNCT DE
VEDERE LEGAL, MORAL ȘI UMANITAR A STRUCTURILOR
DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA
TERORISMULUI
Preocuparea de a aborda problematica luptei împotriva terorismului,
fenomen caracterizat de nesocotirea oricăror reguli și norme ale moralității și de
respect față de însăși ființa umană, poate părea, din perspectiva dreptului
internațional, la prima vedere, lipsită de realism câtă vreme în lume fenomenul
generează adevărate drame umanitare. Și totuși, într-o societate civilizată, așa cum
ar trebui să fie cea a secolului al XXI-lea, a răspunde cruzimii cu cruzime este de
neconceput, pentru că respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și

NECLASIFICAT
17 din 26
 NECLASIFICAT

libertăților sale fundamentale privitoare la viață, libertate, demnitate și șanse de

dezvoltare sunt însăși rațiunea de a fi a unei societăți moderne.
Aceasta este rațiunea pentru care, concomitent cu luarea măsurilor necesare
de către statele lumii pentru a-și proteja cetățenii, dar și alte persoane de pe
teritoriul lor, împotriva atacurilor teroriste și pentru a aduce făptașii în fața justiției,
este imperativ necesar ca lupta împotriva terorismului să respecte angajamentele și
acordurile din domeniul dreptului internațional și al drepturilor omului, ca singura
abordare rațională a luptei cu acest flagel.
Măsurile de combatere a terorismului aplicate de către statele din întreaga
lume pot fi justificate ca fiind necesare pentru autoapărare, pentru păstrarea
suveranității naționale, dar ele nu se pot abate de la normele care vizează
protejarea cetățenilor împotriva unor violențe masive din partea militarilor sau
încălcarea drepturilor omului, aceste reglementări impunând anumite restricții în
modul de raportare a forțelor militare la nevoia de a combate terorismul.
În opinia noastră, dihotomia stării de securitate - restricții și constrângeri
versus libertate - este inadecvată pentru orice evaluare morală a răspunsurilor
statelor împotriva acțiunilor teroriste, așa încât tindem să considerăm că
răspunsurile statelor la acțiunile teroriste sunt justificate de dreptul la autoapărare,
dreptul la suveranitate, precum și de dreptul și obligația statelor de a-și proteja
cetățenii.
Considerate, pe drept cuvânt, o parte a garantării demnității umane,
standardele dreptului internațional vizează, de asemenea, ca puterea să fie
exercitată, inclusiv în timpul derulării stărilor conflictuale, într-un mod
responsabil. Dacă la modul general puterea este considerată ca fiind reprezentată
de către stat, mai precis de guverne, care sunt primele responsabile de asigurarea și
garantarea drepturilor omului, și care ar trebui să fie trase la răspundere pentru
eventualele încălcări ale acestor drepturi, înseamnă că drepturile omului fac
referire, în special, la relația dintre individ și stat. Asta presupune că anumite
derogări de la această linie pot fi admise doar în situații excepționale, când este

NECLASIFICAT
18 din 26
 NECLASIFICAT

amenințată întreaga populație a unui stat și funcționarea normală a anumitor funcții

de guvernământ, prin reglementări constituționale și legale care restrâng anumite
drepturi și libertăți și care nu implică discriminări, iar în cazul în care drepturile
unui individ sunt încălcate el are dreptul la un tratament care să ducă la corectarea
situației.
Consolidarea standardelor privind respectarea drepturilor omului trebuie
înțeleasă în sensul că orice răspuns la un act ilegal trebuie să fie direcționat cu grijă
pentru a evita încălcarea acestora, iar dacă s-a produs o anumită încălcare, ea
trebuie să fie imediat stopată, remediată și sancționată, ceea ce înseamnă că
inclusiv controlul impus într-o situație de manifestare cu violență și reprimarea
actelor de violență trebuie exercitate într-o manieră care să nu afecteze aceste
drepturi fundamentale. Privite din această perspectivă, operațiile de combatere a
terorismului trebuie să fie abordate în același mod în care sunt toate chestiunile cu
caracter public legate de încălcarea normelor legale în vigoare în fiecare țară ce își
întemeiază existența pe normele și standardele prezente în societățile democratice.
Prin urmare, singura strategie legitimă și eficientă de combatere a
terorismului este una care înțelege și integrează în mod echilibrat drepturile
omului, ale căror standarde de legitimitate specifice statului de drept se regăsesc în
tratate.
Pentru militarii forțelor angajate în lupta împotriva terorismului rezultă
obligația de a cunoaște modul în care legea interferează cu drepturile omului și de
a avea capacitatea să-și adapteze conduita pe timpul confruntării cu entitățile
teroriste, în conformitate cu normele impuse de reglementările respective. Această
condiție permite ca asumarea temporară a unor puteri, de către militari, să aibă
temei de drept și să fie precisă, nu generală sau vag decisivă, iar în cazul în care
structurile de forțe sunt nevoite să-și exercite puterea, acțiunea lor trebuie să se
facă eficient, prin reglementări accesibile.
Repurtarea de succese în campania împotriva terorismului constituie un
obiectiv de importanță majoră ce justifică, de principiu, utilizarea de măsuri ce pot

NECLASIFICAT
19 din 26
 NECLASIFICAT

limita drepturile și libertățile individuale, cu condiția ca metodele selectate pentru

impunerea măsurilor să fie cele potrivite, astfel încât acestea să conducă la
realizarea obiectivului propus, mijloacele de aplicare a măsurilor de limitare a unui
drept individual să fie realizate sub o formă cât mai rezonabilă, pentru ca între
efectele limitării și obiectivul propus în cadrul strategiei de combatere a
terorismului să existe o concordanță deplină.
În crearea unor sisteme și mecanisme eficiente de supraveghere și de
sancționare a încălcărilor normelor dreptului internațional în materia combaterii
terorismului se are în vedere între altele, imperativul respectării drepturilor civile și
politice, între care dreptul la viață, la libertate și la inviolabilitatea persoanei așa
cum reiese din prevederile Declarației Universale asupra Drepturilor Omului.
NATO, ca organizație politico-militară implicată în operațiile de răspuns la
crize, inclusiv a unora determinate de fenomenul terorismului, dispune de diverse
instrumente pentru aplicarea dreptului internațional umanitar. Potrivit acestora,
procedurile de cercetare și urmărire în justiție a infracțiunilor grave comise la
adresa Convențiilor umanitare sunt în jurisdicția națională a statelor contributoare
cu trupe, fiind totodată raportate și către Comandamentul Aliat. Sistemul normativ
este completat cu reglementările emise de organizațiile internaționale
guvernamentale și neguvernamentale și aici avem în vedere Institutul Internațional
de Drept Umanitar, Comisia de Drept Internațional, Societatea Internațională de
Drept Militar și Dreptul Războiului și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care
au propriul aport la aplicarea dreptului internațional umanitar.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Analiza făcută în cercetarea noastră științifică asupra terorismului și a luptei
împotriva acestui flagel, a evidențiat că acesta reprezintă, începând cu intrarea în
actualul secol și mileniu, cea mai mare amenințare și un risc masiv la adresa
civilizației umane. Ca urmare, prevenirea și combaterea acestui fenomen a devenit
o prioritate absolută a lumii civilizate, această bătălie însemnând desfășurarea unor
NECLASIFICAT
20 din 26
 NECLASIFICAT

acțiuni concentrate de natură politică, economică, financiar-bancară,

informațională, militară și mediatică pentru înțelegerea cauzelor și a resorturilor
sale spirituale, a surselor și resurselor de care dispune, a structurilor
organizaționale, sistemului de relații și a vulnerabilităţilor ce pot fi exploatate în
vederea câștigării acestei confruntări. Globalizarea terorismului, declanșată în
urmă cu circa un deceniu și jumătate, a adus pe agenda problemelor securității
necesitatea unei strategii globale de luptă care să includă, în primul rând, măsuri
pentru prevenirea săvârșirii actelor teroriste și pentru stoparea sau limitarea
proliferării fenomenului terorist, dar o asemenea strategie nu putea să nu ia în
considerare și soluția intervenției militare pentru anihilarea conducătorilor,
distrugerea infrastructurii organizațiilor teroriste, a surselor de susținere financiară
și materială și a teroriștilor înșiși.
În urma aprofundării din punct de vedere teoretic, a analizei posibilităților de
îmbunătățire sub aspectul acțiunii practice a participării structurilor de forțe ale
Armatei României la misiuni pentru facilitarea stabilizării, iar în cadrul acestora la
operații de combatere a terorismului și pe baza concluziilor acestui studiu,
considerăm că, pentru creșterea eficienței acțiunilor de acest tip, ar trebui luate în
atenție de către factorii de decizie următoarele propuneri:
1. având în vedere contingența combaterii terorismului cu operațiile de
contrainsurgență este necesară configurarea unei strategii comune pentru operațiile
desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României în cele două ipostaze;
2. planificarea operațiilor militare de combatere a terorismului să se facă în
contextul general al planificării operațiilor pentru facilitarea stabilității și să
includă și elementele ce țin de planificarea acțiunilor organizațiilor și agențiilor cu
care se cooperează;
3. în programul pregătirii pentru luptă, în perioada de operaționalizare a
structurilor de forțe în vederea participării la misiuni de luptă împotriva
terorismului, să se execute teme și ședințe în care să fie exersate procedurile
specifice combaterii terorismului;

NECLASIFICAT
21 din 26
 NECLASIFICAT

4. analizarea cu atenție a capabilităților necesare echipamentelor de

comunicații, având în vedere că pentru misiunile din zonele de instabilitate sunt
necesare dispozitive de înaltă tehnicitate pentru supravegherea și ducerea
operațiilor urbane (sisteme de roboți de supraveghere și intervenție, mijloace care
produc efecte neletale etc.);
5. atragerea la colaborare și conlucrarea cu grupuri de experți și juriști
pentru formarea și perfecționarea cunoștințelor și deprinderilor militarilor români
privind aplicarea normelor dreptului internațional și ale dreptului internațional
umanitar pe durata pregătirii realizate înainte de introducerea în teatrul de operații,
cât și în desfășurarea acestui gen de misiuni în țara gazdă;
6. considerăm utilă crearea, în structura contingentelor din Armata României
a câte unui Grup de coordonare interagenții, plasat sub responsabilitatea de
specialitate structurilor din domeniu ale organizațiilor internaționale care decid
executarea și conduc operațiile pentru facilitarea stabilizării. Pentru coordonare,
poate fi utilizată o structură distinctă, cu profil complex privind competențele în
domeniul operațiilor de stabilizare și cu responsabilități conforme cu principiile
dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar;
7. tipologia viitoarelor operații pentru facilitarea stabilizării ar trebui să țină
seama, în opinia noastră, de mutațiile ce pot să intervină în cadrul global de
securitate în viitor în privința vitezei de derulare a fenomenelor politico-militare,
luând în considerare necesitatea planificării și organizării în timp scurt a misiunii,
deopotrivă pentru forțele combatante, dar și pentru agențiile implicate în activitatea
de stabilizare și reconstrucție de pe teritoriul țării-gazdă;
8. prin prisma participării unor structuri de forțe ale Armatei României în
cadrul NATO și UE la lupta împotriva terorismului în cadrul misiunilor de
facilitate a stabilizării, sub egida ONU, considerăm că este necesară regândirea
compunerii structurii de forțe, instituirea unui echilibru adecvat între structurile cu
misiuni combat și cele destinate nemijlocit sarcinilor multiple ale stabilizării și
reconstrucției;

NECLASIFICAT
22 din 26
 NECLASIFICAT

9. optimizarea cooperării internaționale în domeniul stabilizării și

reconstrucției, prin identificarea structurilor de forțe cu capabilități de nișă privind
participarea la acest gen de misiuni, dotarea și antrenarea lor corespunzătoare;
10. nu în ultimul rând, considerăm că stabilirea și dezvoltarea unor
capabilități multiagenții privind pregătirea și desfășurarea în timp scurt în cadrul
operațiilor de stabilizare și reconstrucție ar oferi posibilitatea uniformizării
modului de acțiune a acestora și implicarea în centre internaționale sau la instituții
naționale.
Problematica tratată în studiul nostru, analiza și soluțiile identificate duc la
concluzia că în cadrul concepției de abordare integrată și cuprinzătoare, sub toate
aspectele, militare și civile, a stabilizării și reconstrucției statelor măcinate de
terorism și de conflicte interne, planificarea și desfășurarea operațiilor de
combatere a terorismului au loc într-un mediu multidimensional, căruia îi sunt
specifice provocări surprinzătoare, atât pentru structurile militare ale Armatei
României participante la astfel de operații, cât și pentru organizațiile nonmilitare,
care au un rol tot mai important. Această abordare cuprinzătoare impune
structurilor de forțe militare să folosească o gamă largă de instrumente, să
coopereze cu diverși actori și să combine eficient diverse modalități de acțiune
politică, civilă și militară pentru a realiza obiectivele stabilite în lupta împotriva
terorismului și a genera efectele ce definesc o stare finală dorită.

LISTA CU ABREVIERI ȘI ACRONIME

TERMENE SEMNIFICAȚIA
ROMÂNĂ ENGLEZĂ
CIMIC Cooperarea civili-militari Civil-Military Cooperation
COIN Contrainsurgența Counterinsurgency
HN Națiunea gazdă Host nation
HUMINT Colectarea informațiilor prin Host nation
capabilități umane

NECLASIFICAT
23 din 26
 NECLASIFICAT

TERMENE SEMNIFICAȚIA
ROMÂNĂ ENGLEZĂ
HPT Ținte prioritare/de importanță High-payoff target
majoră

IGO Organizații interguvernamentale Intergovernmental organization

NATO Tratatul Organizației Nord- North Atlantic Treaty
Atlantice Organization

NGO Organizații neguvernamentale Nongovernamental organization

PMESII-ST Politic, militar, economic, social, Political, Military, Economic,
informații, infrastructură, spațiu Social, Information, Infrastruc-
geografic și timp ture physical environment, time

ROE Reguli de angajare Rules of engagement

ROI Reguli de interacțiune Rules of interaction
SOFA Acordul privind statutul forțelor Status of Forces Agreement

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
* Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,
Bucureşti, 2003.
* Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019,
București, 2015.
* Ghidul strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-
2019, București, 2015.
* Carta albă a apărării, București, 2015.
* Strategia militară a României, București, 2016.
* Field Manual, FM 3-24 Contrainsurgency, Departament of the Army,
USA, 2006.
*
* *

NECLASIFICAT
24 din 26
 NECLASIFICAT

Andreescu, Anghel; Enuță, Cătălin, Terorismul mileniului III, Editura Sitech,

Craiova, 2015.
Andreescu, Anghel; Radu, Nicolae, Jihadul islamic, Editura RAO,
București, 2015.
Atanasiu, Mirela; Stăncilă, Lucian, Terorismul – răul din umbră al
începutului de secol, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2014.
Constantin, Eugen; Stăncilă, Lucian; Stoian, Gabriela, Abordarea
cuprinzătoare a efectelor în operațiile postconflict, Editura UNAp „Carol I”,
București, 2012.
Păunescu, Marius Valentin, Operații de contrainsurgență, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2016.
Popescu, Alba Iulia Catrinel, Ce se ascunde în spatele Boko Haram?,
Editura Top Forum, București, 2016.
Popescu, Constantin; Grigore-Rădulescu, Maria, Protecția juridică a
drepturilor omului. Curs universitar, Editura Universul Juridic, București, 2014.
Sîrbu Gabriela, Dimensiunea juridică a cooperării internaționale pentru
prevenirea, combaterea și sancționarea terorismului, Teză de doctorat,
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București, 2015.
Stăncilă, Lucian, Dimensiunea militară a operației antiteroriste, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006.
Stăncilă, Lucian, Terorismul, provocare a secolului XXI, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007.
Tomescu, Ina Raluca, Politicile Uniunii Europene privind prevenirea și
combaterea terorismului, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2014.
*
* *

NECLASIFICAT
25 din 26
 NECLASIFICAT

*** Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din

anii 2000-2016.
* Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2000-2016.
* Revista NATO Review din anii 2000-2016.
* Revista INFOSFERA, DGIA, din anii 2015-2016.
*
**
http://www.nato.int.
http://www.un.org/terrorism/a57273.htm.
http://ue.eu.int.
http://www.ohchr.org.

NECLASIFICAT
26 din 26