Psihologia

personalităţii militarilor
 Cînd nu-ţi cunoşti inamicul, dar te
cunoşti pe tine însuţi, şansele tale de
victorie şi înfrîngere sînt egale. Dacă
nu-ţi cunoşti nici inamicul şi nici pe tine
însuţi, eşti sigur că te vei găsi în
primejdie în fiecare bătălie
 N. IORGA
 SUBIECTELE DE STUDIU:
 Aspectele psihologiei sociale şi
etnopsihologiei
 2. EU-l militarilor - rivalitate sau colaborare
 3. Frica: bine sau rău?
 4. Agresivitatea şi necesitatea militară
 5. Comportamentul social – agresiv
 6. Stimularea agresivităţii
Obiective operaționale:
 O 1.să cunoască rezonanţa proceselor psiho-sociale de
la începutul sec XX asupra mentalului social
contemporan;
 O 2.să obţină informaţii despre situaţia socio –
psihologică actuală a armatei;
 O 3. să descrie specificul teoriilor clasice ale psihologiei
sociale;
 O4.să descrie caracteristicile etnopsihologice;
 O 5. să cunoască formula personalităţii după S. Freud
conform structurilor psihice;
 O 6.să identifice originea psihică şi caracteristicile fricii
ca proces dualist.
 Aspectele psihologiei sociale şi
etnopsihologiei
 Colectivele militare deşi au specificul lor sînt
influenţate de multiple procese psiho-sociale.
 Procesele psihosociale a sec.XX au determinat
modelul mentalităţii sociale contemporane.
 Secolul XX a dat naştere unor procese sociale
globale, demonstrînd însemnătatea crescîndă a
maselor populare în evoluţia istorică.
 La începutul sec. XX cuprinse de anumite
dispoziţii masele au devenit o forţă
sinestătătoare politică -Revoluţia din 1917
 Conştientizarea motivării personale ca
element important în procesul muncii.
 Instaurarea dictaturii puterii asupra
maselor - decaderea însemnătăţii
factorului uman - pînă în anii 50 a sec XX.
 Perioada hruşciovistă - dispoziţia şi
dorinţele popoarelor - au o însemnătate
imensă - însemnătatea factorului uman
revine pe poziţiile iniţiale.
 Epoca brejnevistă –
 conservarea însemnătăţii factorului uman şi
majorarea însemnătăţii stilului administrativ de
comandă;
 dispoziţia de pasivitate şi stagnare;
 Lipsa echităţii sociale şi formarea elitei se face
văzută (analogia anilor 1996-2000 în Moldova).
 Paralel a crescut gătinţa maselor de interveni
activ în procesele sociale în urma nemulţămirii
acumulate (analogie - sfîrşitul anului 2000,
începutul anului 2001 în Republica Moldova).
 Perioada restructurării:
 Restructurarea a trezit la viaţă o revoluţie a
aşteptărilor divergenţa dintre aşteptări şi realitate
a început să crească.
 Obiectiv puterea de stat si-a epuizat
posibilităţile, cum şi gătinţa maselor de a se
supune acestei puteri (începe parada
suveranităţilor, nepregătită din punct de vedere
psihologic şi ne asigurată economic. Factorul
uman din nou este înaintat în prim plan).
 Sporeşte nivelul agresivităţii, anxietăţii şi
frustrării cronice în societate.
 Situaţia socio-psihologică actuală
 crizele social-politice şi economice din
1996 şi 1998 au indus societatea
moldovenească contemporană într-o stare
de stres şi depresie cronică;
 afecţiuni psihologice ale generaţiei tinere;
 schimbarea rolului şi funcţiilor sexelor,
adică are loc „masculinizarea” rolului
femeii şi „feminizarea” rolului bărbaţilor;
 apariţia unei subculturi a marginalilor;
 agresivitatea socială.
 Influienţa psihologică la care sunt
supuşi indivizii în masă
 Mulţimea este o reuniune ocazională a oamenilor, lipsiţi
de legături interpersonale are devin comunitate,atît cît
timp cît sunt cuprinşi de emoţii destructive faţă de alte
persoane, evenimente, fapte (B. Porşniov ).
Calităţile individului integrat în mulţime:
- are loc dizolvarea individului conştient şi accentuarea
individului inconştient;
- orientarea gîndirii şi emoţiilor într-o direcţie ca urmare a
contaminării şi influenţei.
- persoana îşi pierde definitiv calităţile individuale şi devine
individ lipsit de voinţă individuală, ca urmare a
supremaţiei voinţei colective.
 Masele de oameni au următoarele calităţi:
 - impulsivitatea;
 - iritarea;
 - conservatismul;
 - nestatornicia;
 - violenţa;
 - credibilitatea;
 - emotivitate;
 - lipsa îdoielilor;
 - intoleranţa;
 - dispariţia frînelor;
 - evoluţia instinctelor primare;
 - involuţia intelectului;
 - îi este indiferent adevărul şi realitatea;
 - se alimentează cu iluzii;
 - supunerea autorităţii eroului ales.
 Masa aşteaptă de la liderul său:
 - putere chiar violenţă;
 - doreşte să fie condusă şi oprimată;
 - să se teamă de lider.
 - să se autodezică în folosul lor;
 - devotat idealului propus;
 - el trebuie să fie fanatic şi să trezească
fanatism la ea;
 Liderul masei poate fi de 4 tipuri:
 - pastori convinşi;
 - fanatici ai ideii;
 - degeneraţi;
 - tiranul sau dictatorul, care prea estafeta
de la ceilalţi, care au format masa.
 Caracteristiile maselor:
 agresivitatea afectivă provocată de
anonimitate;
 pierderea libertăţii individuale de către
personalitate;
 masele de oameni sunt mai uşor de
influenţat şi condus decît indivizii aparte.
 Caracteristicile masei armate:
 - nimeni nu-l întreabă pe individ dacă doreşte să fie parte
componentă a masei, fiind întrodus sub presiunea unor
legi îşi pierde dreptul la ieşire liberă. Încercarea de a ieşi
ne autorizat nu este tolerată şi se pedepseşte aspru;
 - armata este lipsită de elemente democratice, fiind
supusă comandantului, care îndeplineşte funcţie dublă -
pater şi camarad de armă;
 - are o structură bine determinată pe verticală,
 - grija faţă de membrii masei în plan economic şi
psihologic;
 - în armată fiecare militar este legat dublu - cu fiecare
membru al colectivului şi cu masa în genere (panica
apare atunci cînd aceste legături se rup, fiecare începe
să se gîndească numai la sine).
 Legăturile interpersonale în masa militarăse
structurează:
- pe verticală de la subaltern la comandant şi
invers (favorabile; nestabile; afectate de
negativism; lipsa legăturilor interpersonale);
- pe orizontală între omologi.
 Sarcini pentru seminar:
1.Identificaţi direcţiile investigării
sociopsihologice ale armatelor străine;
2. Descrieţi particularităţile psihologice ale
etniilor dominante din Armata Naţională.
 2. EU-l militarilor – rivalitate sau
colaborare?
Elementul activ al influenţei constituie aspectul psihologic,
aspectul educaţional completîndu-l armonios.
Clasificarea actuală a fenomenelor psihice include:
 - procese psihice;
 - însuşiri psihice;
 - activităţi psihice.
Procesele psihice şi însuşirile psihice sînt legate reciproc.
 Personalitatea nu poate fi ruptă de la dinamică
comportamentală prin care ea se manifestă.
 Realitatea psihică a omului se determină de realitatea
socială şi mediul în care activează.
 Militarul trebuie studiat şi perceput în contextul mediul
social şi militar.
 Necesităţile de bază ale omului sunt grupate (A. Maslov):
 1. necesităile vitale - (hrană, respiraţie, cazare, echipament,
odihnă),
 2. securitatea socială - (stabilitatea mediului în care veţueşte şi
activează din punct de vedere socio-politic, economic-financiar,
ecologic, militar).
 3. necesitatea în socializare (omul este o fiinţă socială, are nevoie
de dragostea, simpatiile, autoritatea, compasiunea, susţinerea celor
din jur. Lipsa acestor indici aduce la marginalizarea psihologică şi
socială)
 4. necesitatea în stimă (omul are nevoie de stima pentru calităţile
pe care le manifestă-competenţă, profesionalism, responsabilitate,
din partea colegilor. Totodată el trebuie să se stimeze pe sine, să
posede simţul destoiniciei).
 5. necesitatea de autorealizare (omul prin această necesitate tinde
să se afirme întru totul cum se concepe el din interior, prin talente şi
capacităţi. Lipsirea individului de această necesitate aduce la
agresivitate, inadaptare şi la final marginalizare)
 Temperamentul - aspectul dinamic al proceselor
psihice (tempoul, ritmul, intensitatea, viteza, puterea,
amplituda proceselor motorice şi verbale, dinamica
emoţiilor şi dispoziţiei.) După Eysenck
Sangvinic-extravert sistem nervos puternic, cumpătat, flexibil,
1. sociabil, palavragiu, vesel, lider potenţial, prietenos.

Flegmatic-intravert sistem nervos puternic, stabil, cumpătat, inert,

2. liniştit, pasiv, prudent, reţinut, rezistent la încordări îndelungate.

Coleric - extravert sistem nervos puternic, necumpătat, agresiv,

3. impulsiv optimist, activ, capacitea de lucru depinde de despoziţie, în
situaţii de stres dă dovadă de reacţii isterico-psihopatice.

Melancolic - intravert sistem nervos slab, rigid, anxios,

pesimist, reţinut, sentimental şi emoţional, intelectual, în
4.
situaţii de stres manifestă depresii, anxietate, activitatea
neeficientă.
Caracterul - totalitatea calităţilor stabile a personalităţi, care determină
modul de comportament şi reacţiilor emotive în mediul înconjurător.
 Caracterul este o structură integră, în continuă transformare şi
evoluţie, care se manifestă diferit în dependenţă de situaţie.
 Caracterul, spre deosebire de temperament, relevă esenţa valorică
a personalităţii - viziuni, concepţii, interese, atitudine socială etc.
În practica militară pentru comoditate se operează cu tipologia
caracterelor după Leongard:
 1. caractere medii normale - caracter fără devieri, adică „media de
aur” a unui şir întreg de manifestări,
 2. caractere accentuate (camiflate, pronunţate) - care nu include în
sine toţi 3 indici a caracterelor patologice,
 3. caractere patologice - care sunt: 1-stabile pe parcursul vieţii, 2 -
cu manifestări de dezadaptare socială, 3-totale indiferent de mediu.
 În acest context pe noi ne interesează despre
om următoarele:
 - ce el doreşte;
 - ce îl atrage;
 - spre ce tinde;
 - ce poate;
 - ce reprezintă el.
 Cunoscînd aceste cinci aspecte vom fi siguri de
previzibilitatea lui.
Aspectul intelectual al soldatului pe noi ne
interesează în contextul însuşirii materialului
teoretic la obiectele pregătirii de luptă.
3. Frica: bine sau rău?

Completaţi tabelul SINELG (lucrul în perechi).

,,V’’- am ,,+’’ - ,,-’’ - ,,?’’ -

ştiut noutate dezacord nelămurire
Sarcini pentru seminar:
 1. Explicaţi axiomele:
 Axioma 5. Verticalitatea valorică şi stabilitatea
morală sînt duşmanii naturali ai fricii.
 Axioma 6. Aplicarea motivaţiei puternice elimină
frica la militari în mare măsură, iar în unele
cazuri o anihilează complet.
 Axioma 7. Cea mai eficientă metodă de a
înfrînge frica pe cîmpul de luptă este aplicarea
unei frici mai mari ca volum şi intensitate.
 2. Descrieţi tenatofobia şi terapia ei.
 Tehnica Mozaic (lucrul în grup)
Subiecte de discuţii:
 4. Agresivitatea şi necesitatea militară
 5. Comportamentul social-agresiv o
realitate socială
 6. Stimularea agresivităţii


Totalizare:

1. Care este Semnificația procesului de Restructurare în

contextul psihologic actual ?
2. Ce este Temperamentul ?
3. Ce este Caracterul ?
4. Care este Dilema psihologică, care stă în faţa
comandanţilor şi psihologilor militari ?
5. Numiți 5 reguli din 10 de a depăşi frica ?
6. Care sunt formele de manifestare a agresivităţii ?
7. Numiţi factorul de frunte care provoacă comportament
social-agresiv ?
8. Ce se urmărește de pe urma stimulării agresivității de
luptă ?
Sarcini pentru lucrul individual:

 1.Rolul activităţii cognitive în dezvoltarea

personalităţii şi determinarea comportamentului
uman.
 2. Procese psihice implicate în activitatea
cognitivă.
 3. Procese de dezvoltare a capacităţii cognitive.
 4. Formula personalităţii după S. Freud conform
structurii postulate psiho-sociale ale tanatofobiei
la moldoveni.
Bibliografie:
 Bulat, V., Bazele psihologiei şi pedagogiei
militare. Suport de curs. Chişinău: AMFA, 2013
(manuscris)
 Popa, M., Psihologie militară. Iaşi: Polirom,
2012.
 Psihosociologie şi pedagogie militară. Bucureşti:
Editura militară,1992.
 Военная психология, под редакций акты
Маклаков учебник для вузов, издательства
Питер 2004.