APROB

Decanul facultăţii administraţie publică

colonel Sergiu PLOP

„___” ______________________2014

PLANUL SEMINARULUI

la disciplina

SOCIOLOGIA ORGANIZAȚIILOR

pentru studenţii Academiei Militare, anul I

(infanterie, artilerie, transmisiuni)

TEMA 3. Sociologia organizaţiilor ca ramură specifică a sociologiei.

Constituirea şi dezvoltarea sociologiei organizaţiilor. Problemele
principale ale sociologiei organizaţiilor.

Discutat şi aprobat la şedinţa

comisiei metodice pe obiecte
nr.___ din”___”_______2014

CHIŞINĂU 2014
 PLANUL
de educaţie a studenţilor în timpul desfăşurării şedinţei
I. Partea introductivă:
- aduc la cunoştinţa studenţilor art.13 al Regulamentului serviciului
interior: “ Să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar”;
- amintesc regulile de comportament ale militarilor şi menţinerea
disciplinei militare la şedinţe.
II. Pe parcursul şedinţei:
- urmăresc respectarea regulilor de comportament de către militari;
- urmăresc menţinerea şi respectarea disciplinei militare;
- urmăresc păstrarea bunurilor materiale din clasa de studii de către
militari.
III. Partea finală :
- apreciez respectarea disciplinei militare în timpul desfăşurării şedinţei.

I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ
1. Primesc raportul militarului de serviciu şi mă salut cu plutonul.
2. Dau indicaţii militarului de serviciu pentru a pregăti baza materială
instructivă.
3. Verific prezenţa militarilor conform registrului şi aspectul lor exterior.
4. Dau indicaţii întru înlăturarea neajunsurilor depistate.
5. Verific asigurarea materială.
6. Verific însuşirea materialului precedent (5-6 întrebări de control).
7. Anunţ tema şi scopul lecţiei.
8. Anunţ subiectele de studiu şi încep expunerea materialului de studiu.

Şedinţa nr. 4 Problemele principale ale sociologiei organizaţiilor.

SUBIECTELE DE STUDIU:
1. Problemele de bază ale sociologiei organizațiilor.
2. Totalizarea cunoștințelor ședințelor 1-3.

SCOPURILE:
- să descrie specificul obiectului sociologiei organizaţiilor;
- să demonstreze etapele principale de constituire şi dezvoltarea a sociologiei
organizaţiilor;
- să identifice problemele principale ale sociologiei organizaţiilor.

DURATA : 2 ore
FORMA DE DESFĂŞURARE: seminar
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de studii nr. 307.
LITERATURA RECOMANDATĂ:
1. Maria Bulgaru. Sociologie (manual), vol.I, CE USM, Chișinău, 2003.
2. Bulzan Carmen. Sociologia. Ştiinţă şi disciplină de învăţămînt.-
Bucureşti,2008.
3. Lafaye C. Sociologia organizaţiilor. - Iaşi: Polirom, 1998.
4. Pascaru A. Introducere in sociologia organizaţiilor. - Chişinău: AAP, 1998.
5. Vlăsceanu Mihaela. Psihologia organizaţiilor şi conducerii. Bucureşti:
Paideia, 1993.

ASIGURAREA MATERIALĂ: 1. Proiect didactic; 2. Tablă; 3. Cretă.

Repartizarea timpului:
1. Secvenţa introductivă: ___ 10 ___
2. Secvenţa de bază: ___ 70 ___
- subiectul nr. 1 ____ 15___
- subiectul nr 2 ____ 15___
- subiectul nr. 3 ____ 15___
- subiectul nr. 4 ____ 15___
Secvenţa finală: ____ 10 __
 II. SECVENŢA DE BAZĂ

1. Problemele de bază ale sociologiei organizațiilor.

Rezultatele cercetărilor declanşate după anii’50 au demonstrat că nu există
principii universal valabile pentru determinarea unei structuri organizaţionale
eficiente. Aceleaşi principii pot conduce la rezultate diferite în situaţii diferite.
Totodată s-a demonstrat că problema eficienţei organizaţiilor trebuie abordată din
perspectiva gradului de adecvare dintre structura organizaţională, mediu şi
tehnologie. Iată cum sintetizează Ch. Perrow (1977), într-un studiu dedicat
evoluţiei teoriilor despre organizaţii, rezultatele acestor cercetări:
“ 1) O mare parte a “varianţei” din comportamentul unor firme depinde de mediu.
Am devenit mai realişti în ceea ce priveşte gradul limitat de schimbare ce poate fi
determinat prin eforturile interne. Scopurile organizaţiilor, incluzînd pe cele de
profit şi eficienţă, variază în mare măsură între întreprinderi şi variază sistematic în
funcţie de întreprinderi. Aceasta sugerează că impactul unei conduceri mai bune
prin ea însăşi va fi limitat din moment ce atît de multe lucruri vor depinde de
forţele pieţei, competiţie, legislaţie, natura forţei de muncă, tehnologiile
disponibile şi inovaţiile. O altă sursă de variaţie se referă în mod evident la istoria
firmei, sîrguinţa şi tradiţiile ei.
2) O parte considerabilă a variaţiei atît în cadrul firmelor cît şi al întreprinderilor
este datorată tipului de muncă realizat în organizaţie – tehnologia. Suntem acum
destul de convinşi în favoarea ideii că dacă munca este predictibilă şi rutinieră,
organizarea necesară pentru realizarea muncii poate fi înalt structurată şi se poate
folosi o mare parte a teoriei birocratice în obţinerea acestui lucru. Dacă nu este
predictibilă, dacă este nonrutinieră şi există un mare grad de nesiguranţă cu privire
la modul cum trebuie făcută o activitate, atunci s-ar putea utilize mai bine teoriile
care accentuează autonomia, grupurile temporare, canalele multiple de autoritate şi
comunicare. Ştim de asemenea că distincţia este importantă cînd organizăm diferite
părţi ale organizaţiei.”
Noul tip de abordare a organizaţiilor a pus sub semnul întrebării nu numai
rezultatele şi ideile dezvoltate în cadrul orientării resurselor umane, dar şi modelul
weberian al organizaţiilor birocratice. A apărut din ce în ce mai evident că
principiile weberiene ce statuau virtuţile şi “raţionalitatea” organizaţiilor
birocratice trebuie reconsiderate în funcţie de tipul de organizaţie, mediu şi
tehnologie. Specializarea, diviziunea strictă a muncii, regulile şi procedurile
formale şi impersonale de organizare şi conducerea nu s-au dovedit a contribui,
prin ele însele, la creşterea eficienţei organizaţionale. Rezultatele cercetărilor au
evidenţiat că structura birocratică de organizare este eficientă doar în anumite
situaţii, şi anume cînd sarcinile de muncă sunt bine înţelese de către oameni, sunt
predictibile, rutiniere şi repetitive. În alte cazuri însă, cînd tehnologia este
nonrutinieră iar mediul cu care se confruntă organizaţia este dinamic şi
nepredictibil este necesar un grad mai scăzut de formalizare a muncii şi de
specializare.
O altă problemă a sociologiei organizaţiilor este interacţiunea dintre organizaţii şi
relaţiile sociale, adică căile de apariţie şi desfăşurare a relaţiilor organizaţiilor ca
parte componentă a structurii sociale cu întregul sistem de relaţii realmente
constituite. De asemenea se focalizează atenţia şi asupra structurii
organizaţionaleşi a trăsăturilor caracteristice acestei forme de organizare, ce
cuprinde aproape integral activitatea omului contemporan în societate.
Un alt aspect, ce trebuie menţionat la acest capitol, este prezenţa
elementului naţional şi cultural în structura organizaţiilor , deoarece aceşti
termeni influenţează nemijlocit activitatea unei organizaţii.
Activitatea organizaţiilor este puternic influenţată de conflictele care au loc
în interiorul lor, de aceea sociologia organizaţiilor pune accent deosebit pe căile de
soluţionare a acestora, pe un management eficient şi o administrare optimă.
2. Totalizarea cunoștințelor ședințelor 1-3.
Teste
 Varianta I

 Dați definiția sociologiei.

 Karl Marx este considerat primul cercetător care a studiat sociologia

Subliniați: Adevărat Fals

 Continuați expresia: ”sociologia studiul explicativ și comprehensiv...”

 Noţiunea de sociologie a fost introdusă de...

 Societatea națională este (continuați expresia)

 Oamenii devin membri ai societății de la naștere.

Subliniați: Adevărat Fals

 Principiile sociologiei științifice sunt: (numiți)

 Obiectul de studiu al sociologiei este compus din 4 părți. Care sunt ele?

 Primul întemeietor al sociologiei în republica Moldova a fost:

1. Dimitrie Cantemir;
2. Ștefan cel Mare;
3. Dimitrie Gusti.

 Descrieți în 3 fraze necesitatea studierii sociologiei de către studenții

militari.
 Varianta II

 Dați definiția societății.

 Max Weber este considerat primul cercetător care a studiat sociologia

Subliniați: Adevărat Fals

 Numiți etapele dezvoltării sociologiei în Republica Moldova.

 Funcția critică a sociologiei presupune (continuați expresia)

 Structura de clasă a societății reprezintă (continuați expresia)

 Herbert Spencer divizează societatea în două tipuri de organizații sociale,

unul fiind de tip militar, iar celălalt de tip industrial.

Subliniați: Adevărat Fals

 Obiectul de studiu al sociologiei este: (numiți)

 Structura socială reprezintă (continuați)

 Clasificarea în cadrul căreia sociologia are un rol preferențial în raport cu

alte științe socioumanistice a fost prezentată de către:
1. K. Marx;
2. M. Weber;
3. A.D. Xenopol.

 Descrieți în 3 fraze necesitatea studierii sociologiei de către studenții

militari.
 Varianta III

 Dați difiniția organizațiilor.

 August Comte este considerat primul cercetător care a studiat sociologia

Subliniați: Adevărat Fals

 Continuați expresia
”structura socială este determinată de:...”

 Funcția funcţia explicativ-interpretativă a sociologiei presupune (continuați

expresia)

 Structura economică a societății reprezintă (continuați expresia)

 A.Comte poziționează sociologia în cadrul științelor exacte.

Subliniați: Adevărat Fals

 Obiectul de studiu al sociologiei este: (numiți)

 Statusul este definit (continuați)

 Lupta de clasă a fost introdusă în problemele studierei societății de către:

1. A.D. Xenopol;
2. K. Marx;
3. V.I. Lenin.

 Descrieți în 3 fraze necesitatea studierii sociologiei de către studenții

militari.
 III. SECVENŢA FINALĂ

1. Repet tema şi scopul şedinţei.

2. Verific dacă a fost atins scopul şedinţei.
3. Evidenţiez principalul şi fac concluzii generale.
4. Răspund la întrebări.
5. Dau 2-3 întrebări de control.
6. Repartizez însărcinările, indic literatura.
7. Fac totalizarea şi anunţ notele, menţionez neajunsurile.
8. Dau indicaţii privind ordinea în clasă.
9. Anunţ sfârşitul şedinţei.

locotenent-colonel (r), conf.univ., dr. A. Leşcu