POLITICA FINANCIARA

Au elaborat : std. Graur Mihail

std. Corosan Vladislav
CUPRINS
 Scurt istoric
 Conceptul de politica financiara
 Obiectivele de bază
 Tipuri de politica financiara
 Politica bugetar-fiscală
Politica fiscala
Politica bugetara
 Politica monetar-creditară
 Direcţii ale politicii financiare
 Concluzie
SCURT ISTORIC
Țara ce a întrebuințat pentru prima dată în secolul 15 cuvântul „Finanțe"
este Franța. Finanțele au apărut ca urmare a accentuării diviziunii sociale a
muncii și a condus la creșterea productivității muncii. La creșterea
producției și a dezvoltării până la un nivel al relației marfă-bani. În aceste
condiții s-a ivit necesitatea creării unor instanțe ce să apere proprietatea
privată, să protejeze interesele celor avuți etc. Știința financiară e de dată
recentă. De abia în a II jumătate a secolului 18 se poate vorbi de o știință
financiară în adevăratul sens al cuvantului. La scriitorii cei mai vechi găsim
atinse și cercetate unele probleme financiare însă izolat sau în legătură cu
problemele de altă natură fără să alcătuiască un sistem de științe
financiare. Din cercetările istoriei financiare se poate vedea că în veacul de
mijloc veniturile ordinare ale monarhilor le alcătuiau domeniile și
drepturile regaliene. Așa se explică faptul că lucrările din acea perioadă nu
sunt nici măcar încercări de sistematizări financiare. De abia în secolul 16
începe știinta financiară să formeze obiectul unor preocupări mai active.
CONCEPTUL DE POLITICA FINANCIARA
Politica financiară este o componenţă a politicii generale
care reprezintă o formă de organizare şi conducere a unei
colectivităţi umane pentru satisfacerea intereselor sale.
Politica financiară - exprimă totalitatea metodelor,
mijloacelor, instrumentelor, instituţiilor privind procurarea
şi dirijarea resurselor financiare utilizate de stat pentru
influenţarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale în
vederea realizării scopurilor macroeconomice şi obţinerea
echilibrului general adecvat în economie.
OBIECTIVELE DE BAZĂ
stabilirea, dezvoltarea şi creşterea economică
reducerea şomajului
reducerea inflaţiei
creşterea nivelului de trai al populaţiei
TIPURI DE POLITICA FINANCIARA
politica bugetar-fiscală
politica monetar-creditară
politica în domeniul asigurărilor
POLITICA BUGETAR-FISCALĂ

Politica bugetar-fiscală reprezintă activitatea de influenţare a

proceselor social-economice prin venituri şi cheltuieli publice, în vederea
realizării principalilor scopuri macroeconomice şi obţinerea echilibrului
generale.
Instrumentele politicii bugetar-fiscale sunt:
impozitul, care reprezintă instrument de preluare a unei părţi din
veniturile sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului
taxa care reprezintă plata efectuată de persoanele fizice, juridice pentru
serviciile prestate acestora de către instituţiile publice
transferul-plăţi guvernamentale fără rambursare
(compensare) făcute cetăţenilor
achiziţii guvernamentale, cheltuieli băneşti pentru procurarea de bunuri şi
servicii necesare statului
Politica fiscala
Politica fiscală reprezintă politica în domeniul stabilirii resurselor financiar
publice.
 
Ea stabileşte:
volumul şi provenienţa resurselor ce pot fi procurate de stat de la fondurile sale
metode de preluare ce se utilizează în procesul de constituire a fondurilor
financiare, deci stabilirea sistemului şi instrumentelor fiscale
obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite în procesul de
constituire a fondurilor financiare
 
Volumul şi provenienţa resurselor financiare se determină în dependenţa de:
Cheltuielile publice care sunt redate de necesarul de resurse financiare
produsul intern brut
nivelul şi progrisivitatea impozitelor
Politica bugetara
Politica bugetară - reprezintă politica în domeniul cheltuielilor publice.
 
Ea stabileşte:
mărimea, destinaţia, structura optimală a cheltuielilor
obiectivele ce trebuie atinse în efectuarea diferitor cheltuieli
căile şi metodele ce se realizează pentru atingerea scopurilor reieşind din faptul ca
eforturile să fie minime
 
Dimensionarea cheltuielilor publice poate fi stabilită prin două mărimi:
mărimi absolute ,mărimi cheltuielilor în valuta naţională
mărimi relative :
a)cheltuielile publice absolute se raportează la produsul intern brut
b)cheltuielile publice pe locuitor, cheltuielile publice absolute
numărul populaţiei
POLITICA MONETAR-CREDITARĂ
Politica monetar-creditară – reprezintă activitatea de influenţare a proceselor
social-economice prin oferta de bani în vederea realizării principalelor scopuri
macroeconomice.
 
Instrumentele politicii monitar-creditare:
operaţiuni pe piaţa deschisă cu hîrtii de valori(vînzarea cumpărarea de către
Banca Centrală a hîrtiilor de valoare emise de guvernul ţării ce urmăreşte scopul
de mărire sau reducere a cantităţii de bani în circulaţie)
modificarea ratei dobânzii (micşorarea sau mărirea ratei dobânzii contribuie la
mărirea sau micşorarea resurselor creditare a băncilor comerciale)
modificarea cotei rezervelor obligatorii (schimbarea cotei depozitelor obligatorii
a băncilor comerciale care se păstrează în numerar la Banca Centrală)
intervenţia pe piaţa valutară(stabilizarea cursului valutar prin vînzarea sau
cumpărarea monedei de către Banca Centrală)
DIRECŢII ALE POLITICII FINANCIARE
Datorită faptului că Republica Moldova se află într-o criză economică deja de un deceniu,
statul nostru se confruntă cu mari dificultăţi de ordin financiar, care împiedică atingerea
obiectivelor politicii generale a statului. Problemele financiare şi lipsa unor investiţii
consistente caracterizează toate componentele activităţii publice private. Identificarea,
antrenarea şi fluidizarea resurselor financiare, reclamă politici şi acţiuni neordinare.
Republica Moldova are nevoie de un aflux masiv de resurse financiare. Investiţiile străine
directe nu vor întârzia dacă va exista o cosecvenţă politică în favorizarea acestor
plasamente. Sunt absolut necesare măsuri energice în perfecţionarea sistemului legislativ
privind investiţiile, extinderea exportului(prin sporirea competitivităţii produselor
autohtone), disciplinarea regimului fiscal, negocierea unor credite preferenţiale cu destinaţie
specială, asistenţa externă prin antermediul unor instituţii financiare specilizate şi altele.
Componenta esenţială a politicii de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova este
perfecţionarea continuă a relaţiilor financiare, a mecanismelor de menţinere a stabilităţii şi
echilibrului macroeconomice, de stimulare a acumulărilor, investiţiilor, creşterii economice
şi ca rezultat ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Aceste obiective strategice ale politicii
economice şi sociale a statului pot fi atinse dacă se vor realiza integral toate componentele
politicii financiare cu implementarea mecanismelor şi măsurilor corespuzătoare.
Politica financiară a Republicii Moldova prevede următoarele obiective şi acţiuni:
 
Obiective:
Onorarea obligaţiunilor financiare la toate nivelurile
Stimularea antreprenoriatului prin politica bugetară
Coordonarea nivelului cheltuielilor bugetare cu dinamica PIB
Promovarea echităţii fiscale, transparenţii, stabilităţii şi simplităţii politicii financiare
Asigurarea stabilităţii fiscale

Acţiuni:
Ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de colectare a veniturilor
Echilibrarea bugetului consolidat, ţinînd cont de sporirea locurilor de muncă
Fixarea volumului cheltuielilor bugetare, ţinînd cont de programele eşalonate pentru fiecare
perioadă
Limitarea cotei externe în volumul anual al PIB
Finanţarea deficitului bugetar cu preponderenţă din contul împrumuturilor interne.
 POLITICA STATULUI

POLITICA ECONOMICA

POLITICA FINANCIARA

POLITICA MONETARA POLITICA BUGETARA POLITICA COMERCIALA

POLITICA FISCALA POLITICA CHELTUIELILOR PUBLICE

CONCLUZIE
Politica financiara, la nivel national, stabileste raporturile
financiare dintre stat, pe de o parte, si contribuabilii sai,
persoane juridice si fizice, pe de alta parte. Ea este o parte
integranta a politicii generale, sociale si economice, a
statului, care consta in folosirea finantelor in conformitate
cu obiectivele politice, sociale si economice.