Psihozele colective

Termenul de psihoza desemneaza o afectiune psihica grava ce impregneaza intreaga personalitate a individului si care se caracterizeaza prin: Inadaptare pe plan social Izolare, inchidere in sine a bolnavului Alterarea relatiilor interpersonale

 Tulburari in sfera gindirii de tipul ideilor delirante; tulburari in sfera perceptiilor de tipul halucinatiilor
Tulburari ale constiintei, ale imaginii de sine, ale capacitatilor de reprezentare si evaluare a realitatii si a propriei persoane Conduite bizare, discordante

 Termenul de psihoza colectiva este un concept socio-patologic; Psihozele colective sunt manifestari psihosociale anormale care vizeaza grupurile umane, colectivitatile de indivizi;

Sunt conditionate de factori externi socioculturali;

D.p.d.v. al psihanalizei, psihozele colective reprezinta mecanisme psihice de aparare utilizate de intregul grup social

Factori declansatori ai psihozelor colective

1.hiperemotivitate cu exaltare emotionala (o stare de tensiune emotionala puternica, neexteriorizata care va duce in timp la o stare de epuizare emotionala corelata cu aparitia unei stari de nesiguranta si de angoasa permanenta) 2.sugestibilitatea crescuta a grupului sociouman caracterizata printr-o receptivitate la elementele de factura irationala si prin acceptarea neconditionata si total lipsita de critica a unor solutii cu caracter absurd

 3.nevoia de compensare a fricii cautarea unor cai de iesire din situatiile limita impuse de factorii sociali psihotraumatizanti; nevoia de securizare intr-o lume care este perceputa ca straina si nesigura 4.adoptarea unor conduite absurde, a unor modele de gindire irationala

 5.adoptarea unor reprezentari colective cu valoare directoare in sfera gindirii si a conduitelor (reprezentari colective ce inlocuiesc gindirea logica individuala)

6.tendinta la imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale

7.influentarea emotionala reciproca printrun proces de inductie sugestiva colectiva

 8.automatizarea sau robotizarea conduitei membrilor grupului respectiv 9.eliberare pulsionala primara de factura agresiva

SUPRAEUL COLECTIV Zona I

Experienele psihotraumatizante din

TRECUTUL GRUPULUI

EUL COLECTIV

Perspectiva evolutiv a grupului;

VIITORUL GRUPULUI

Zona II INCONTIENTUL COLECTIV

Elementul de referinta al psihozelor colective este grupul socio-uman EUL COLECTIV A.Dimensiunea verticala, structurala, reprezentata prin:
Supraeul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale si culturale, cel care elaboreaza idealurile grupului social; Inconstientul colectiv, sediul pulsiunilor si al trebuintelor primare ale grupului, cel care elaboreaza materialul din care se formeaza conduitele si actiunile grupului respectiv

 B.Dimensiunea orizontala, dinamica, reprezentata prin istoria psihosociala a grupului la care distingem :
Experienta istorica, respectiv biografia sau trecutul psihosocial al grupului uman respectiv; Perspectiva viitorului sau orizontul deschis al evolutiei istorice a grupului

Astfel distingem doua zone sau tendinte de manifestare psihosociala ale grupului :
1.Zona de sublimare psiho-culturala a Supraeului colectiv, caracterizata printr-o intoarcere in trecut, o reactualizare a evenimentelor de regula psihotraumatizante din istoria psihosociala a grupului respectiv;
2.Zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale ale inconstientului colectiv, caracterizata in principal printr-o proiectie in viitor, o anticipare a evenimentelor de regula cu caracter reparatorcompensator.

 Astfel, in functie de cele doua zone, putem evidentia urmatoarele tipuri de manifestari psihopatologice colective:
Psihozele colective de sublimare ce isi au originea in supraeul colectiv si privesc problemele trecutului Psihozele colective de descarcare ce isi au originea in inconstientul colectiv si se proiecteaza in viitor

FORME ALE PSIHOZELOR COLECTIVE A.Psihozele de sublimare :

1.Psihozele idealiste manifestate prin tendinta de afirmare, intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor sociale; acestea sunt psihozele utopice Psihozele din aceasta categorie se pot prezenta sub diferite aspecte : idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice sau sub foma unor ideologii socio-politice, filozofice, doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii Psihozele idealiste d.p.d.v. functional au in cadrul grupului social un rol compensator, oferind o solutie la criza sociala a valorilor normative

 2. Psihozele de refugiu (psihozele regresive) se caracterizeaza prin conduite de refugiu sau de retragere in trecut; Ele exprima situatii de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta cu intoarcere in trecut; le putem numi si psihoze colective schizoide; Apar fenomene de regresiune de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin autopedepsire, ritualuri cu caracter sau semnificatie de acte reparatorii, manifestari extreme si conduite de izolare.
In cazul sectelor se ajunge si la suicid colectiv

Conduita religioasa, individuala sau de grup, constituie expresia interactiunii dintre cel putin sase categorii de factori

A.Factori culturali care sintetizeaza achizitiile spirituale ale comunitatii;

B.Factori institutionali, care reflecta influenta specifica a bisericii si a clerului, dar si a altor institutii cum ar fi cele educationale,politice sau statale; C.Factori macrosociali, care explica trasaturile generale ale unei societati, pe o anumita treapta a dezvoltarii sale (economica, tehnologica, stiintifica etc.)

 D. Factori psihosociali de grup (modelare comportamentala, presiune normativa, imitatie, contagiune etc.); E.Factori psihoindividuali, care reflecta anumite trasaturi de personalitate cu incidenta asupra trairilor si manifestarilor religioase (existenta unor complexe, anumite trasaturi de caracter, emotionale, afective, motivational-atitudinale);

F.Factori contextuali anumite imprejurari socialistorice sau care tin de individ (razboaie, calamitati naturale, drame personale).

 Se poate ajunge insa la exacerbarea fenomenelor religioase asa cum se intimpla in cazul unor secte. Fenomenul poate imbraca forma bigotismului exagerat, a intolerantei religioase agresive, a fanatismului religios sau chiar a delirului colectiv. In cazul sectelor asa numite apocaliptice delirul religios indus credinciosilor de o anumita factura psihologica a dus la acte cu un pronuntat caracter antisocial sau chiar la sinucideri colective.

 Uganda peste 400 de membrii ai unei secte apocaliptice au fost victimele unei sinucideri colective;
Din cei 40 membrii ai sectei Heavens Gate 39 au murit in 1997 in California; Ordinul Templului Soarelui numara peste 500 de adepti dintre care 74 s-au sinucis intre 1994 si 1997 pe teritoriul american si european

In exacerbarea fenomenelor religioase intre conditiile generale social istorice, economice, politice sau culturale si efectele in plan comportamental se interpun :
A. personalitatea individului cu structurile sale cristalizate, uneori sub forma unor complexe sau sindroame; B. grupul social de apartenenta cu intreaga sa fenomenologie psihosociala prin care influenteaza conduita membrilor sai

Caracteristici psihologice ale persoanelor care adera la secte:

A. factori psihici de fond Labilitatea, Sugestibilitatea; Naivitatea Dependenta emotionala

B.Factori ce tin de relationarea sociala Singuratate, lipsa prietenilor Deziluzie cultural (nstrinare, nemultumire de conditia social)

 C.complexe emotionale dobindite in ontogeneza ca urmare a unor experiente traumatizante sau a unor esecuri existentiale repetate exp.: complexul insignifiantei, cel al infringerii sau al inutilitatii in lume; D.factori de natura psihotica care isi gasesc forme de manifestare intr-un comportament specific - exp.: forme de paranoia, delir, manie, schizofrenie

B.Psihozele de descarcare
1. Psihozele de violenta sunt acele psihoze aflate in raport direct cu inconstientul colectiv, manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane intr-o forma negativa; La baza psihozelor de violenta se afla potentialul agresiv latent al maselor

 2. Psihozele expansive sunt manifestari psihopatologice colective dominate de tendintele proiective ale grupurilor umane catre viitor, ca o negare a prezentului; Ele sunt de regula, constructii de tipul delirului colectiv si pot fi numite si psihoze delirante colective; Masele nu se mai recunosc ca apartinind unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte; este vorba de fapt de o pierdere a identitatii specifica perioadelor de criza sociala a valorilor

 Solutiile propuse sau adoptate in situatiile de criza sociala sunt expresia unei confuzii sociale si axiologice generale si de cele mai multe ori au un caracter aberant, nefondat, luind aspectul unor constructii delirante de masa, colective; Forme de manifestare :
A.conduitele de panica,psihoze delirante avind ca substrat angoasa, nesiguranta in perspectiva viitorului legata de teme catastrofice : sfirsitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, epidemii, inundatii etc)

 B.migratia populationala catre alte regiuni sau tari, diferite de cea de origine, ca expresie a cautarii unei ordini si sigurante sociale care sa anuleze angoasele si sa ofere o identitate precisa si sigura;

C.miscari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice exp. : lovituri de stat si acte teroriste

TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISISTIC CRITERII DSM IV

1. Sentiment grandios de autoimportan 2. Fantezii de succes nelimitat 3. Se crede aparte i unic, ori trebuie s se asocieze numai cu oameni cu statut nalt 4. Necesit admiraie excesiv 5. Pretenii excerbate de tratament favorabil special ori supunere automat la dorinele sale 6. Exploatator interpersonal 7. Lipsa empatiei 8. Invidie 9. Arogan, comportamente sfidtoare

Jim Jones, liderul sectei Templul Oamenilor indeplineste majoritatea criteriilor DSM-ului pentru tulburarea de personalitate narcisica

1. Sentiment grandios de autoimportan comportamentul de suprafata (propavaduirea unor proiecte de ajutorare a saracilor si batrinilor, integrarea rasiala) ascundea nevoia personala de a fi admirat, iubit, laudat, ridicat in slavi de catre multimi). Jones de altfel, a insuflat adeptilor idea ca el era intruchiparea Mesiei.

 2.Fantezii de succes nelimitat. Jones a realizat faptul ca adeptii sai aveau nevoie de iluzia falsa a investirii lui cu puteri divine pentru a se dedica in totalitate scopurilor sectei 3. Se crede aparte i unic, ori trebuie s se asocieze numai cu oameni cu statut nalt. Jones era un apropiat al urmatoarelor personalitati : Rosalyn Carter (sotia presedintelui Jimmy Carter), Walter Mondale (vicepresedintele S.U.A. in perioada 1977-1981), Serge Moscone (primarul orasului San Francisco 1977)

 4.Necesita admiratie excesiva. Jones folosea o sumedenie de tehnici de manipulare, false vindecari, predici exuberante pentru a primi cit mai multa admiratie si devotiune din partea adeptilor. Frecvent devaloriza, incrimina si invinovatea originile aderentilor, respectiv familiile, comunitatile, societatea pentru a canaliza atentia si admiratia asupra sa

 5.Pretenii si expectante nerealiste de tratament favorabil special ori supunere automat la dorinele sale. Jones reactiona adesea cu aroganta si

Sectele din Romania

Manifestarile acestor grupari mai mult sau mai putin numeroase sunt de cele mai multe ori bizare si extrem de periculoase, ele mergand de la izolarea in comunitate, pana la comportamente mai grave care pun, de multe ori, in pericol viata si sanatatea fizica sau mentala a lor si a celor din jurul lor .

Secta Vidrenilor din judetul Cluj. Satenii din comuna Maguri-Racatau sustin ca la ei in localitate, sectantii vidreni sunt niste oameni retrasi, nu primesc pe nimeni in casele lor, nu cer ajutorul nimanui, nici macar atunci cand se imbolnavesc. Membrii sectei sunt desprinsi din Biserica Penticostala. Exista, pana acum, peste 100 de adepti, care deja s-au izolat de restul comunitatii, dupa ce, liderul lor le-a spus ca, intr-un vis, Dumnezeu i-ar fi cerut acest lucru.

 Gruparea sa-a format in urma cu mai bine de 20 de ani, conducatorii lor, Ion si Nicolae Vidreanu, refuzand sa se mai supuna canoanelor bisericii din care faceau parte. In urma desprinderii lor, aproape 100 de enoriasi au fost exclusi din Biserica Penticostala. Vidrenii nu au in case televizor sau radio, deoarece le considera lucrurile Satanei.

 Femeila nasc fara supraveghere medicala, doctorii comunei sustinand chiar ca, sapte dintre membrii sectei au murit pentru ca au refuzat asistenta medicilor. Trupurile neinsufletite ale acestora au fost, astfel, ingropate fara autorizatie, la marginea padurii.

Copiii Domnului
Numele oficial al sectei este Copiii Domnului si a fost infiintata in 1968, in California. In Romania functioneaza sub denumirea de Fundatia Romana Familia. In mai multe tari precum Australia, Spania, Argentina, secta a fost acuzata de proxenetism, prostitutie, crima, trafic cu droguri, iar fondatorul sau, David Moses Berg, era cautat, la un moment dat, de Interpol

 In afara de evanghelizarea sexuala, aceasta secta a mai fost acuzata si de pescuitul cu ochi dulci - o specie mai aparte de santaj.
Persoane influente erau filmate in timp ce intretineau raporturi sexuale cu prostituate care lucrau in intelegere cu cei care santajau. Doctrina sectei Copiii Domnului este cunoscuta drept Legea Iubirii, si potrivit acesteia, relatiile de dragoste heterosexuale intre adultii care fac parte din Familie nu sunt considerate un pacat.

 Multi dintre membri acestei secte renunta la familie, refuza recunoasterea institutiilor statului, traiesc in colonii independente si practica casatoriile colective. Copiii Domnului urmaresc instaurarea Legii Iubirii, prin Revolutia lui Iisus. O alta fundatie sub care se ascunde secta este Farmecul cerului.

 Cel mai socant caz a avut loc la Zagujeni, judetul Caras-Severin. Familia Hasaca a refuzat sa-si ingroape bunica, cu toate ca aceasta se afla intro avansata stare de putrefactie. Cei doi nepoti erau convinsi ca femeia va invia intr-o buna zi din morti, asa cum li se aratase intro revelatie. Alarmata de absenta femeii, politia din localitate a demarat o ancheta. Acum doi ani, o alta batrina a fost ascunsa de o familie din Resita, fiind mumificata sub o patura.

Biserica Ultimului Testament

O alta secta despre care se stie putin este cea condusa de rusul Nikolai Anatolievici Torop. Acesta si-a luat numele de Visarion si isi propovaduieste religia in Siberia, insa are adepti si la noi in tara. Frapanta este asemanarea liderului cu actorul principal al filmului Iisus din Nazaret, in regia lui Zeffirelli, fapt care s-a constituit intr-un avantaj real pentru Torop, care nu a intarziat sa isi infiinteze o secta, Biserica Ultimului Testament.

 Acesta propovaduieste amurgul lumii, pe care adeptii il credeau a se petrece in 2003, insa profetia . Secta se gaseste in Siberia, intr-un oras numit Cuvantul sau Orasul Soarelui, unde se construiesc asezaminte menite sa reziste urmatorului potop.