Rev. Şt. „V. Adam achi”, vol. XXIV, nr.

1-4, 2015

Meteorologia – Importanța în viața de zi cu zi

Viscolul din 30 ianuarie 2014
Elis abeta Stan, Victoria Popa
Liceul Teoretic “D ecebal” Constanţa

Avân d în vedere că orașul no str u

Argu ment dispune de un Centru Regional de
Prognoza meteo este foarte utilă, de Prevedere a Vrem ii am avut privilegiul de
multe ori ch iar esențială în activitățile a-l vizita și de a putea culege câteva
um ane. Aceasta permite anticiparea din inform ații în legătură cu analiza sinoptică
tim p a evoluției unor parametri, ca:
temperatura aer ului, presiunea
atmosferică, viteza și direcția v ântului,
precipitațiile, etc, fapt care perm ite tuturor
celor care desfașoar ă div erse activități sa-
și adapteze acțiun ile în f uncție de vreme si
de evoluția ei.
Dat fiind acestea, considerăm că
avantajul tim purilor noastre este fără
îndoială faptul că știința și noile tehnolgii
inform aționale ne perm it o mai bună
urmărire a comportamentului sch imbător
al stării vremii.
a vrem ii.
Actuala lucrare are în veder e
stimularea curio zităţii elevilor asupr a
fenom enelor meteorologice şi prezentarea
unor noţiuni de meteorolo gie ce ţin de
prognozarea timpului. În af ară de aceasta,
am încercat să prezentăm un caz real de
fenom en periculos şi m odul în car e
m eteorologii au atenţionat populaţia
asupra acest uia. Sp ecif icăm că datele
m eteorologice şi diagramele din lucrar e
ne-au fo st p use la dispo ziţie de către
Centr u Regional de Prevedere a Vr emii
Do bro gea.

28
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

Capitolul I
Cinem atica şi dinam ica atm osferei

Atmosfera, ca mediu gazo s, se prezintă

sub forma unui fluid in continuă m işcare.
St udiul diferitelor forme pe care le
îm braca mişcarea particulelor de aer
alcatuieşte conţin utul cinematicii aer ului.
§1.Câmpul cinematic al vântului
Datorită interacţiun ii forţelor din
atmosferă aer ul capătă o m işcare
orizontală num ită vânt.
Vântul din atm osferă se
caracterizează în orice m om ent şi în
orice loc prin viteza sa. Viteza vântului
este o mărime vectorială.
Câm pul vântului m ai poartă den umirea
de câmp cinetic al aerului. Deoarece în
practică este uneor i incomod să se
aprecieze mărimea vitezelor prin desim ea
liniilor de curent, se o bişn uieşte să se
traseze aşa n umitele izotahe, care
reprezintă linii de egală viteză a v ântului
Izotahele se trasează din 5 m/s in 5 m /s.
Astfel, valor ile mari ale izotahelor le
coresp und regiun i cu vânturi intense şi
inverse.
a, a’ punct de conver gen ţă;
b, b’ p unct de diver genţă;
c, c’ linie unilaterală de conver genţă;
d, d’ linie bilaterală de conver genţă;
e, e’ linie bilaterală de divergenţă;
f, f’ linie unilaterală de div er genţă

Fig. 1 – Linii şi p uncte speciale alea

câmpului curenţilor de aer:

29
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
Cele doua forţe care acţionează asupra
maselor de aer în m işcare sunt:
- Forţa gr adientului de presiune
- Forţa Cor iolis
Forţa gradientului de pr esiune p une
aer ul în m işcare şi datorită efectului forţei
Corio lis acesta vir ează către dreapta.
Această cur bar e a curentului de aer
deasupra supr afeţei solului va continua
până cân d forţa gradientului de presiune
este egalată de forţa Coriolis rezultând
într-un vânt a căr ui direcţie este paralelă
cu izo barele. Acest vânt se numeşte vânt
geo strofic.
Fig. 2. Vântul geostrofic
Liniile de curent se trasează fo losind
datele asupra vântului rezultate din
observaţii. Pentru a se constr ui lin iile de
cur ent, trebuie sa se ţină seama de câteva
reguli mai importante:
 Liniile de curent să f ie p aralele cu
dir ecţia vântului în r egiunea
analizată. Dacă unele date asupra
vântului lipsesc, se folosesc datele
din vecin ătate.
 Direcţiile de vânt ce diferă de
ansam blul general, fie datorită unor
determ inări eronate, f ie unor
condiţii strict locale se n eglijează.
 Liniile de curent nu trebuie să
prezinte întrer uperi.
Liniile de curent pot avea un aspect
conver gent sau diver gent. Conver genţa şi
div er genţa liniilor de curent sunt
accent uate în aşa numitele puncte şi linii
speciale ale câmpului cinem atic.
30
§2. C om ponenţa izalobarică a vântului
Uneori v ântul r eal se abate mult de la
vântul geostrofic, ca urmare a evoluţiei
câmpului baric. Vectorul V den umit si
vector al vitezei vânt ului izo baric, este
dir ijat de la tendinţele barice po zitie către
cele negative, valoarea sa crescân d de la
Ecuator către Pol.
În figura 3. este dat un exem plu de
m odel în care vântul real se compune din
vântul geo strofic, dedus din câmpul baric
şi v ântul izalo baric (câm pul tendinţei
barom etrice).
Fig. 3. Com punerea vântului real din
vântul geostrofic şi vânt ul izobaric
Importanţa componentei izobarice a
vântului apare clară mai cu seam ă în cazul
unor tendinţe barom etrice în sem nate, cum
se întâmplă în situaţiile de viscol. Astfel,
pentru un gradient izobar ic de 1 mb/h pe o
distanţă de 100 km şi pentru latitudinea de
45, rezultă o intensitate a vântului
izo baric 3 m/s.
Variaţia pe verticală a vântului
geostrofic- vântul termic Legătur a
strânsă ce există între câmpul baric şi cel
termic din atmosferă poate fi pusă mai
bin e în evidenţă atunci cân d se studiază
variaţiile vântului geostrofic cu altitudinea
de la un nivel izo baric la altul.
Prin analogia cu vectorul vântului
geostrofic, vectorul vânt termic este
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

orientat în lungul izoterm ei medii ale foloseşte expresia de câmp al presiunii

stratului considerat, lăsând atmosferice sau câm p baric.
temperaturile coborâte la stânga.

Studiul câm pului baric în sen sul indicat

se face prin trasarea lin iilor izo bar ice, de
egală presiune, ce coresp un d inter secţiilor
suprafeţelor izobarice cu un plan or izontal.
Liniile izo barice sau, pe scurt, izobarele,
se trasează de obicei din 5 m b în 5 m b.

Fig. 4. Compunerea v ântului geo strofic cu

cel termic, în cazul advecţiilor reci.

Fig. 6. Harta câm pului baric de la n ivelul

mării .

Harta câmp ului baric are următoarele

elemente mai importante:
 Maximum barometric
(anticiclon)=regiunea de
Fig. 5. Compunerea v ântului geo strofic cu presiune mai ridicată decât
cel termic, în cazul advecţiilor calde. aceea din jur, pusă în ev idenţă
de una sau mai multe izo bar e
În figur ile 4. şi 5. se dau două ex emple închise.
de com puner e a vânt ului geostrofic ci cel
termic, în cazul advecţiei termice reci şi
respectiv al celei calde. Se o bservă că în  Minim barometric (ciclon sau
primul caz vântul se abate cu altitudinea depresiune)=regiunea de
către stân ga, în ceş de al doilea către presiune mai coborâtă decât
dreapta. aceea din jur, pusă în ev idenţă
de una sau mai multe izo bar e
închise.
§3.Câmpul baric
O mare im portanţă în aprecierea  Dorsală=regiunea de presiune
mecanism ului m işcăr ilor atmosferice are ridicată situată intre regiuni de
cunoaşterea repartiţiei valor ilor de presiune mai scăzută.
presiun e în p lan ul orizontal. De aceea se

31
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
 Talveg=r egiunea de presiune
cobor âtă, situată intre regiuni
cu pr esiune m ai r idicată, fără a
conţine izo bar e inchise.
 Şaua barometrică=form ațiune
bar ică in stabilă ce ia naștere
între două depresiuni și doi
anticiclon i așezați în cr uce și
cedeaza locul rapid unei
depresiuni
Aerul atmosferic este in continuă
agitaţie. Particulele de aer se deplasează in
mod ordonat sau t ur bulent. Se mişcă
volum e m ari de aer, se m işcă m ase de aer
de dimensiun ea un ui continent. Această
circulaţie contin uă este factorul care
gen erează schim bările br uşte ale stării
tim pului datorată în sp ecial in solaţiei.
Până aici nu s-a ţinut seama de for ţele
de frecare: de aceea m işcarea staţionară
rezultată se făcea în lungul izo barelor.
Totuşi, o bservaţiile arată că la suprafaţa
Pământului m işcarea n u se produce în
lun gul izo bar elor, ci este deviată faţă de
acestea cu un un gh i. Ungh iul format de
dir ecţia m işcării cu direcţia gradientului
bar ic orizontal se numeşte unghi de
deviere.
Mărimea unghiului de deviere la
suprafaţa solului este determinată de
caracteristicile suprafeţei terestre. El
este m ai mic pe suprafeţele cu denivelări
şi rugozitate m are şi m ai mare pe
suprafeţete netede şi drepte. Este de
asemenea m are, apropiat de 90 pe
suprafaţa maărilor şi oceanelor.
Frecarea generează astfel o componentă
geostrofică a vântului.
Fo rţa de frecare exterioară, la
suprafaţa solului, este propor ţională cu
viteza mişcării şi în dreptată în sen s op us
acesteia.
Fo rţa de deviaţie datorată rotaţiei
aer ului Pământului apare în m od vizibil
numai în cazul m işcărilor cu frecare m ică
şi la latitudini ce depăşesc regiunile
subtropicale.
Un ghiul de deviaţie faţă de m işcarea
geo strofică este cu atât mai m are cu cât
32
creşte latitudinea şi cu cât este m ai mic
coeficientul de frecare K.
Fig. 7. Influenţa frecăr ii asupra vitezei
vântului.
Din cele sp use rezultă că unghiul de
deviaţie al vântului faţă de gradient trebuie
să fie m ai mare deasupra apei decât
deasupra uscatului, mai mare la şes decât
în teren deluros, el creşte pe vr eticală,
având valo area m aximă în înălţime,
departe de influenţa supraf eţei
Pământului(Fig. 7).
§4.Masele de aer
Atunci cân d se analizează diferitele
proprietăţi ale aer ului, cum sunt:
temperatura, umezeala, gradul de opacitate
etc., se constată că, de m ulte ori, pe
distanţe fo arte m ari, acestea var iază puţin,
prezentân d gradienţi foarte slabi acestea
determ ină o m asă de aer.
În zonele de contact ale maselor de aer
cu proprietăţi difer ite, parametrii
m eteorologici variază în m od br usc.
Astfel, valor ile de temperatură, um ezeală
etc. prezintă în aceste regiuni variaţii
br uşte, caracterizate prin gradienţi mari şi
discontin uităţi evidente. Aceste zone de
discontin uitate ce separă masele de aer
sunt den umite în m eteorolo gia sinoptică,
fronturi atm osferice.
În sistem ul cir culaţiei gener ale a
atmosferei, m asele de aer sunt transportate
dintr-o regiune în alta. Înlocuirea la un
m oment dat a m asei de aer preex istente
într-o regiun e oarecare, printr-o m asa F
nouă, cu alte proprietăţi, atrage dup ă sine a
schim bări importante ale aspectului
vremii.
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
Aceste regiuni cu caracteristici
om ogene sunt:
 Câm purile de gh eaţă arctice şi
antarctice ale calotelor polar e şi
regiunile continentale acoper ite cu
zăpadă.
 Regiunile calde ale pustiur ilor.
 Regiunile calde oceanice.
 Zona ecuatorială a pădurilor şi
savan elor, caracterizate pr in
temperaturi şi um idităţi foarte
ridicate.
Clasificarea folosită cel mai adesea în
meteorologia sinoptică este în să aceea care
ţine seam a de originea geo gr afică a
maselor de aer şi de m odul de form are
aacestora. Pornind de la aceste criterii, s-
au stabilit urm ătoarele tipuri principale de
mase de aer:
La latitudin ile m ijlocii, în Europa se pot
întâlni urm ătoarele m ase de aer:
 Aerul arctic continental cA,
pătrun de în Europ a prin Marea
Bar ents sau Marea Kara. După cum
s-a arătat, acest tip de m asa de aer,
se formează la latitudin ile înalte.
Poziţia m ijlo cie a limitei de sud a
aer ului arctic pote fi socotită
 paralela 70. Aer ul ar ctic se
caracterizează prin temperatur e
foarte cobor âte la toare nivelurile,
constituin d din punct de veder e
termic cea mai rece m asă de aer.
 Aerul arctic maritim mA, intră
în Europa pr in Marea Nor dului şi
Peninsula Scandnav ia.
 Aerul polar continental cP,
format în anticiclonii continentali,
în toată Europa de est şi în Rusia.
În jumătatea rece a anului, în
Groenlan da şi în No ua Zem lie, in
jumătatea caldă a an ului. Deoarece
continental este m ai rece, iarna
decât ocean ul şi de multe ori
acoperit cu strat de zăpadă, aerul
m aritim polar se răceşte repede în
apropierea solului, ceea ce conduce
la crearea de inver siun i termice şi
deci la o stabilizare a sa. Totodată
din cauza r ăcirii, în acest aer iau
naştere ceţuri per sistente, deşi
nebulozitatea este în general
redusă. Vara aer ul maritim polar
este instabil mai ales atun ci când
33
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
pătrun de pe continent pe o cale
dir ectă deplasân du- se rapid de la
vest către est.
Fig. 9. Masele de aer
 Aerul polar m aritim mP, venit
în Europa dinspre vest, de la
latitudinile m ijlocii şi înalte ale
Am ericii de Nord( iarna) şi din
latitudinile înalte ale Atlanticului
(vara).
 Aerul tropical continental cT,
venit in Europa din Africa de nord,
Arabia, Asia Mică( în anotim pul
rece) şi din aceleaşi regiuni, la care
se adaugă Balcanii, sudul Ucrainei
şi Asia Centrală ( în anotim pul
cald). Aer ul tropical se formează
mai ales în anticiclon ii din
regiunile subtropicale. De
asemenea se form ează şi în regiuni
de presiune scazută, atunci când
gradienţii bar ici sunt reduşi.
 Aerul tropical maritim mT,
venit de la latitudinile subtropicale
ale Atlanticului şi, mai rar, din
Marea Mediterană.
§5.Fronturile atmosferice
Frontul atmosferic constituie trecerea
de la o m asă de aer la alta se face pe tot
34
întinsul unui strat de aer de o grosime
variabilă.
Dacă cele do uă m ase de aer separate
prin suprafeţe de discontin uitate sau de
separ aţie sunt im obile în raport cu
suprafaţa Pământului, ele vor fi în
echilibru atunci cân d supraf aţa frontală
care le desparte este orizontală si când
m asa caldă, deci mai puţin den să, se află
deasupra celei r eci. De o bicei în să, am bele
m ase sunt în m işcare şi în acest caz,
datorită acţiunii deviatoare a Păm ântului,
suprafaţa frontală devine uşor înclinată.
Bineînţeles, masa caldă continuă să se
găsească deasupr a celei r eci.
Fig. 10
atmos
Fig. 10. Fronturile atm osferice
Vom analiza toate tipurile po sibile de
distribuţie a presiunii în preajma
fronturilor şi, legat de aceasta, distribuţia
vântului în cele două mase de aer separ ate
prin front. Pentru aceasta se fac
următoarele consideraţii:
1. În aer ul cald (mai puţin den s),
presiunea scade m ai lent cu altitudinea şi
deci suprafeţele izobarice vor fi mai
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
distanţate pe v erticală decât în aerul r ece
(m ai dens), un de ele vor f i m ai apropiate.
2. Direcţiile dup ă car e se m işcă
cur enţii de aer respectă legea lui Buy s-
Ballot : presiunea mai joasă r ăm âne la
stânga.
Pentru frontul staţionar, în car e, în
absen ţa frecării, curen ţii de aer se m işcă
paralel cu suprafaţă de separaţie. În acest
caz, frontul n u va suferi n icio deplasare,
iar izo barele vor fi par alele cu front ul de la
sol ( inter secţia supraf eţei frontale cu
solul).
Din an aliza acestor cazuri r eiese că tip ul
caracteristic de distribuţie a presiunii în
preajm a frontului este acela al unei zone
de pr esiuneco bor âte, care, ţinân d seama de
struct ura pe v erticală a câmpului baric, are
totdeauna forma de talveg.
În condiţiile reale, din atm osferă, de
cele m ai m ulte ori cur enţii de aer nu se
dep lasează par alel cu frontul, ci f ac un
un ghi cu acesta.
De aceea, în cazul fronturilor în
mişcare, izo barele de pe harta sinoptică
(harta câm pului baric) vor face un un ghi
cu linia front ului, frângându-se în dreptul
său şi căpătân d şi la nivelul solului forma
specifică talvegului (forma de V). Modul
în car e se frân g izo barele în dreptul
frontului constituie o indicaţie preţioasă cu
privire la car acteristicile acest uia.
Există o cor elaţie strânsă între variaţia,
sub formă de salt, a valor ilor din câm pul
temperaturii aerului şi ex istenţa frontului.
Acesta alături de alte elemente, identifică
frontul în cadr ul analizelor sinoptice.
Suprafeţele de separaţie de-alun gul
cărora aer ul cald se găseşte în ascendenţă
se n umesc suprafeţe de alunecare
ascendentă sau anafronturi. Asem ănător,
suprafeţele de separaţie de-alun gul cărora
aer ul cobo ară sunt denumite suprafeţe de
alunecare descendentă sau catafronturi.
Mișcăr ile verticale ce au loc de-a lun gul
suprafeței frontale sunt legate de
im portanța transformării ener getice ale
maselor de aer. În cazul an afrontului,
schim bul de masă pe verticală este însoțit
de degajarea unor cantități însemnate ale
energiei pontențiale. În sensul
transform ării acestora în ener gia de
m ișcare( ener gie cinetică). În cazul
catafrontului are lo c procesul ener getic
invers, de trecere a energiei cinetice în
energie potențială.
Astfel, dup ă frontal atm osferic se găseşte
situate într-o regiun e de joasă presiune,
fiind asociat un ui talveg bine pronunţat,
conver genţa curenţilor de aer ce
caracterizează aceste form e barice va
favoriza mişcăr ile ascen dente ale aer ului
cald în dauna celor descen dente din m asa
rece.
La rân dul său, tendinţa de adâncire a
câmpului baric stimulează dezvoltarea
anafronturilor, în timp ce tendin ţa de
um plere a câmp ului de presiune contribuie
la crearea de catafrontur i.
Antrenând m ase de aer enorme,
m işcările verticale ce se dezvoltă de- a
lun gul suprafeţelor frontale ne apar astfel
ca fiin d elem entul esenţial care con duce la
producerea precipitaţiilor pe regiun i
întinse.
Fig 11. Frontogen eze și frontolize
O suprafaţă frontală apar e în atmosferă
dacă sunt îndeplinite două con diţii
esenţiale:
a) De o parte şi de alta a viitor ului front să
existe deja mase de aer cu proprietăţi
dif erite, cum ar fi o m asa caldă în
vecinătatea unei mase r eci
b) Circulaţia cur enţilor de aer să se facă
astfel încât să m enţină un contact cât mai
strâns între cele do uă m ase, penttru ca în
35
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
zona de separaţie proprietăţile lor să
varieze în mod br usc.C
Mişcăr ile caracterizate prin convergenţa
sau diver genţa transportului de particule
de aer atrag dupa sin e aprop ierea sau
îndepărtarea maselor de aer şi, daci,
creează condiţii de frontogeneză, în prim ul
caz sau de frontoliză în cel de-al do ilea.
Atât procesele de fronto geneză cât și
cele de frontoliză se desf ășo ară cu atât
mai intens, cu cât gradientul termic initial
este m ai mare și cu cât unghiul dintre
izoterme și axa de dilatare, în prim ul
caz,sau dintre izoterm ele și ax a de
comprimare, în cel de-al doilea caz, este
mai redus. Regiunile de presiune ridicată,
caracterizate prin m ișcări descendente pe
vertical și divergente pe orizontală,
favorizează pro cesele de frontoliză, în
tim p ce regiunile de pr esiune co borâtă,
caracterizate prin m ișcări ascendente pe
verticală și conv er gente pe orizontală,
favorizează procesele de frontogeneză.
§6.Clasificarea fronturilor. Proprietăți.
a) Clasificarea fronturilor.
Fronturile pot fi clasificate după o
serie de criteri referitoare la
cinem atică, întin der ea pe vertical,
intensitatea lor.
Clasificarea car e se referă la
cinem atica fronturilor tine seama de
dep lasarea frontului în raport cu
masele de aer cald și rece prin car e le
separ ă.
Atunci când frontul se m ișcă astfel
încât aer ul cald în aintează luân d locul
celui mai rece, care se retrage, poartă
den um irea de f ront cald. În caz
contrar, dacă masa de aer rece este
aceea care avan sează, câștigân d teren
asupra masei de aer cald, front ul este
den um it rece. Deci, frontul este
den um it cald sau r ece, dup ă cum una
din aceste m ese o va substitui pe
cealaltă. O situație deosebită o au
fronturile de o cluziune, care se
formează la joncțiunea fronturilor
36
calde și reci care au o str uctură mai
complexă.
În funcție de întinderea lor p e vertical,
fronturile se împart în: frontur i
troposferice, fronturi de sol și frontur i
superioare.
În funcție de mărimea gradientului
orizontal de temperatură din zona
frontului se deo sebesc frontur i
principale, ce se caracterizează prin
dif erențe mari de tem peratură între
aer ul cald și cel rece, depășind uneor i
10 oC, și fronturi secundare,
caracterizate prin contrastele reduse.
Fronturile principale separ ă de obicei
principalele m ase de aer din troposferă,
având un car acter aproap e perm anent.
Fronturile secundar e,care au un
caracter mai p uțin p ermanent și o
extensie m ai mică decât cele
principale, apar de o bicei în interiorul
aer ului po lar.
Ti puri de fronturi şi proprietăţile lor.
Nebulo zitatea şi pr ecip itaţiile sunt
determ inate după tip ul de front:
a) Frontul cald se caracterizează,
de r egulă, prin alunecarea
ascen dentă a aerului cald peste
aer ul mai rece, ce se retrage. Viteza
de mişcare a aer ului cald,
perpen diculară pe linia frontului,
este mai m are decât viteza de
deplasare a aer ului rece. Frontul
cald ar e deci caracterul unui
anafront, începân d de la sol pân ă la
lim ita sa superio ară.
b) Frontul rece. În cazul frontului
rece, deplasarea maselor de aer se
face în aşa fel încât aer ul r ece ia
locul celui m ai cald, car e este astfel
evacuat în sus. Ţin ându-se seama
de proprietăţile si de struct ura lor
fronturile reci se pot împărţi în
do ua categorii pr incip ale
 De or din ul întâi, caracterizate prin
alunecarea ascendentă a m asei
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

calde de-a lungul supraf eţei §7.Cicloni și anticicloni

frontale până la mari înălţimi. Se
observă, de obicei, la periferia
regiunilor ciclonice și se
caracterizează prin deplasări lente.
Frecarea joacă un rol im portant în
procesul de form are a norilor și
precipitațiilor acestui front.
Ciclonii și anticiclonii sunt form ele
cele m ai frecvente și m ai bine cont urate
ale circulației atm osferice și, totodată
centrii de geneză a p articulatităților
activității maselor de aer venite în contact
și a fronturilor, adică a p ertur bațiilor
timpului în an sam blul lor.

 De or din ul do i, caracterizate prin

ascen denţa er ului cald numai până
la înălţim ea de 1-3 m, dup ă care
urmează descen denţa acestuia.
Trecerea frontur ilor reci de ordin ul
al doilea este în soțită de puternice
intensificări ale vântului, cu
caracter de rafale.

c) Frontul oclus. În procesul de

evoluţie a ciclon ilor apar frontur i
complexe, n umite fronturi ocluse
sau fronturi de ocluziun e. Frontul
oclus reprezintă în esenţă o
îm binare a un ui front rece cu un ul
cald, av ând n umai o singura
suprafaţă frontală care atinge so lul.
Fig. 13. Ciclonii si anticiclonii
Frecv ența ciclonilor depin de de
anotim p și de regiunea geo grafică. În
em isfera nor dică, ciclonii sunt m ai des
întâlniți iarn a, când au in medie o p erioadă
de evouluție de trei ori mai m are. În
regiunile din interior ul m arilor continente,
de exemplu, în Asia centrală și nor dică,
precum și în estul Europei, iarna
predomină anticicloni, iar vara ciclonii.
În anticicloni, mișcarea de rotație a
particulelor de aer se produce în emisfer a
australă în sen s inver s acelor
ceasornicului.

§8.Mecanisme de transformare a
ciclonilor și anticiclonilor.
Fig. 12. Formarea și destrămarea
fronurilor Modificările aspect ului vr emii s- au
dovedit a fi într-o stânsă corelație cu
evoluția câmpului baric. Aceasta a
determ inat cercetătorii să caute dif erite

37
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
teorii care să explice mecanism ul form ării
ciclon ilor și anticiclonilor. Dintre acestea
cele mai importante teorii asupra
mecanism ului form ării ciclonilor și
anticiclon ilor enumerăm:
a) Teo ria ondulatorie. După această
teorie, ciclonii și anticiclonii se
nasc în lun gul suprafețelor frontale,
care, devenin d in stabile, formează
din loc în loc ondulații sau, mai
bin e-zis, “unde” de dif erite
lun gim i. Aceste pertur bații
“ondulatorii” sau deformații ale
frontului deven it “instabil” se
dep lasează de cele m ai m ulte or i în
lun gul izo barelor.
După evoluția lor în timp au fost deosebite
do uă categorii de un de barice:
 Unde dinamic stabile ( se
dep lasează de-a lun gul frontului,
își păstrează un timp oarecare
am plitudinea oscilației constantă,
apoi se stin g)
 Unde dinamic instabile (își
modifică substanțial am plit udinea
în tim p, deform ând prin aceasta
câmpul baric și creând permisele
apariției formațiilor barice închise)
b) Metoda turbionară. Au fost
căutate alte căi de dezvoltare ale
problemei legate de cauzele ce
38
produc variațiile presiun ii la
nivelul solului. Acestea sunt
determ inate în prin cipal de do i
factori: advectiv și dinam ic. Primul
rezultă din variațiile term ice în
coloana de aer, determinate de
deplasările m aselor de aer mai
calde sau mai reci, iar al doilea, din
nestațion aritatea cir culației
particulelor în zonele de div ergență
sau conver gentă ale liniilor de
cur ent din troposf era mijocie.
Cu alte cuvinnte, particulele de aer
execută de regulă în atmosferă o dată cu
m ișcarea de translație, și o mișcare de
rotație cu o v iteză un gh iular ă oarecar e, în
jur ul axei care trece printr-un pun ct din
intervalul particulei respective. Această
rotire a p articulelor cu ocazia dep lasării
m aselor de aer este sensul fizic al m ișcării
turbionare (ciclon ii și anticiclonii,
trombele m arine și de pe uscat au
struct ura tur bionară a curențiilor de aer, la
scară mare, sinoptică)
Cei doi f actori sunt indisolubili legați
între ei prin v ariația din amică a pr esiunii;
repartiția izohipselor de pe hărțile de
topografie barică absolută, ei se m odifică
cu altitudinea, fapt car e atrage după sine
m odificarea adv ecției calde sau reci în
coloana de aer r esp ectivă. La rân dul lor
advecțiilor calde sau r eci determ ină
m odificări ale presiunii atmosferice la
lim ita inferioară a stratului de aer
considerat.
§9.Stadiile de dezvoltare ale
informațiunilor barice principale.
Ciclon și anticicloni.
Stadiile dezvoltării unui ciclon:
Analizân du- se evoluția unui ciclon în
sen sul teoriilor de dezvoltare de mai sus,
se regăsesc patru f aze pr incip ale ale
acestuia. Acestea au fost stabilite prin
m etoda frontologică:
 Faza ondulatorie
 De ciclon tânăr
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
 De ciclon dezvoltat
 De ciclon o clus
Fig. 14. Im aginea un ui ciclon din sp aţiu
Fig. 15. Difer ite stadii de dezvo ltare ale
ciclon ului.
Prim ul stadiu se car acterizează pr in
faptul că pert ur bația slăbește rep ede cu
înălțim ea. La o înălțime redusă deasupra
pertur bației ciclonice de la sol se observă o
zonă de izohip se apropiate, care, de obicei,
au conformație div er gentă. În partea
anterioară a pertur bației de la sol se
constată la in ălțim e dor sală barică n u prea
dezvoltată, iar în partea posterio ară un
talveg baric.
Fig. 16. Diferite stadii de dezvoltare a
anticiclon ului
Stadiul al doilea este caracterizat prin
creșterea amplit udinii struct urii ondulatorii
a câm purilor termic și baric din altitudine
și prin intensificarea ulterioar ă a cir culației
ciclon ice la suprafața solului.
Stadiul al treilea coresp unde momentul
adâncirii maxime a ciclonului în troposfer a
inferioar ă, m om ent după care începe
um plerea lui. Circulația ciclonică inch isă
se con stată atât la suprafața de 700mb, cât
și la suprafața de 500m b, un de centrul
39
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
ciclon ului este deplasat în direcția aer ului
rece.
Stadiul al patrulea se car acterizează
prin umplerea centr ului de la suprafața
solului și adâncir ea lui în contin uare, încă
o perioadă de tim p, în altitudin e. Masele
de aer rece cupr in d întreaga parte centrală
a ciclonului atât la sol cât și în altitudine;
treptat se produce suprap unerea celor do uă
centre cu n ucleul rece.
Stadiile dezvoltării unui anticiclon.
Ciclul existenței unui anticiclon se poate
îm părții în trei stadii:
 Anticiclon tânăr
 Anticiclon înalt
 Anticiclon în cur s de slăbire.
Dorsala reprezintă, de obicei,
prelun girea un ui anticiclon în alt, stațion ar.
Centr ul anticiclon ului se form ează la sol în
aer ul rece, zon a frontală instabilă aflân du-
se la sudul acestuia. La înălțime însă, zona
frontală car acterizează prin gradienți
orizontali mari de tem peratur ă, se află
exact deasupr a anticiclon ului de la sol nou
format.
Mișcările verticale descendente devin
insemnate și provoacă o creștere sim țitoare
de tem peratur ă deasupra anticiclon ului.
Din această cauză, dor sala caldă de
altitudine s-a apropiat mult de centrul
anticiclon ului de la sol, a împins înainte și
a în gustat talvegul rece care se af lă acum
la perif eria anterioară a centr ului de la sol.
Acțiunea comună a factorilor advectivi
și t ur bionar provooacă creșterea presiunii
în zona anterioară a anticiclon ului și
scăderea sa în zona po sterioar ă.
În ultim ul său stadiu, stadiul al treilea,
anticiclon ul este în curs de dispar iție. La
sol, presiunea a scăzut simțitor, în timp ce
40
în atitudine, n ucleul anticiclonic s- a
conturat mult m ai clar. Axa celor do i
nuclei anticiclon ici, de sol și altitudine, a
devenit aproape v erticală.
§10. Tipuri de cicloni și anticicloni
Caracterizarea ciclonilor și anticiclonilor
se face după:
 Origin e
 Dimensiuni
 Loc de formare
 Str uct ură
 Direcții de dep lasare
Ciclonii și anticiclonii se pot îm părți în
dif erite tipur i car acteristice.
a. Cicloni sau anticicloni frontali. Ei
pot fi îm părțiți după în ălțimea la
care se conturează m ișcarea
turbionară a particulelor sau după
suprafața izo barică pân ă la car e
apar cur be închise pe hărțile de
topografie bar ică, în formații jo ase,
m ijlocii sau înalte.
Ciclonii joși sau fără
corespon dență p e hărțile de topografie
bar ică de 700 m b și 500 m b nu depășesc
înălțim ea de 2000-2500 m.
Ciclonii mijlocii depășesc 300m
înălțim e, dar apar n um ai ca talveguri pe
hărțile de topografie barică de 500 mb.
Sunt asim etrici din p unct de vedere termic
și sunt m igratori,avân d viteze de deplasar e
ce atin g 30-50 km /h.
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
Fig. 17 Circulatia nor d estica
Ciclonii înalți denum iți cicloni
centrali, sunt asim etrici din p unct de
vedere termic și aproape staționari.
Anticiclonii joși n-au corespondent pe
hărțile de topogr afie barică de 700 m b și
500 m b, nedepășin d 3000 m înălțime.
Anticiclonii mijlocii depășesc 3000 m
înălțim e, dar apar pe hărțile de topograf ie
bar ică de la n ivelul de 500 m b, sub form ă
de dor sale în curs de extinedere.
Anticiclonii înalți au corespondent la
toate nivelur ile în troposferă unde apar
nuclee cu izoh ipse închise.
a) Cicloni sau anticicloni reci și
calzi. Din pun ct de v edere termic
ciclon ii și anticiclonii se pot
îm părții în reci și calzi, dacă se ține
seama de caracterul m asei de aer
care se af lă în troposf era, deasupr a
zonei centrale a form ației de sol.
b) Ciclonii sau anticiclonii cu
deplasare normală și retrogradă.
După dir ecția de deplasar e a
centrului baric există: ciclon i cu
dep lasare normală, cicloni
cudeplasar e retrogradă.
c) Cicloni ortografici. Uneori la
marginea unui ciclon în cur s de
um plere sau în urma invaziei un ei
m ese de aer rece bine marcată, se
observă sub influența un ui lanț
m untos dest ul de înalt, m odif icar ea
br uscă a circulației particulelor și a
liniilor de cur ent în apropier ea
obstacolului și formarea din colo de
acesta a unui vârtej ciclonic.
d) Seriile ciclonice. Ciclonii apar și se
dezvoltă în an um ite con diții, pe
ondulațiile supraf ețelor frontale
lun gi devenite instabile.
§11. Timpul în cicloni și anticicloni.
Particularitățiile tim pului în cicloni,
ca și în anticicloni sunt determinate de
proprietățiile maselor de aer( de origine
dif erită) ven ite în contact, de activitatea
frontală, de stadiul de evoluție a centrului
bar ic și de caracteristicile anotimpului ale
regiunii p este care se af lă.
Timpul într-un ciclon este dat de
struct ura sistemului de fronturi calde, reci
și ocluse car e l-a generat.
Tim pul într-un ciclon oclus, în
cazurile în care ocluziunea este bine
determ inată, se deosebește relativ p uțin de
starea tim pului intr- un ciclon tânăr. Mersul
vremii la trecerea un ui asem enea ciclon va
depin de și de astă dată, pentru un
observator situat într-un p unct fix, de
pozițiile succesive ale centrului
pertur bației în raport cu o bservatorul.
41
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
Spre deosebir e de ciclon i, un de tim pul
este determinat de evoluția frontală, în
anticiclon i starea vr emii depin de aproape
în exclusivitate de proprietățiile m aselor
Fig. 18.
de aer care formează centrul baric, de
întinderea pe verticală a formației, de
nivelul limitei sup erioare a inversiunii
termice și de car acteristicile supraf eței
subiacente.
Metode de analiză sinoptică.
Prevederea situației sinoptice.
§1. Generalități
Elaborar ea prev ederilor privin d
dif eritele elem ente și fenomene
meteorologice, ca:
 tem peratura aerului
 nebulozitatea
 precipitațiile
 constituie scop ul final al
meteorologiei sinoptice.
Dar r ealizar ea sa n u este cu p utință fără
o cunoaștere prealabilă a modului cum va
evolua, în decur sul intervalului de
prognoză, situația sinoptică de care acestea
dep in d în mod nemijlocit.
42
Pentru a putea face aprecieri asupr a
aspectelor viitoare ale vrem ii, este nevoie
să se cuno ască, în mo d aprof un dat,
dezvoltarea proceselor sinoptice
fun damentale, felul cum se deplasează și
evoluează câmpul baric de sol și altitudine,
fronturile atm osferice, masele de aer cu
proprietățile lor.
În esenţă, m odul de întocmire a h ărţilor
se po ate realiza p e do ua căi: aplicarea
calitativă a unor serii de reguli din teoria
variaţiilor hirodinam ice a presiun ii sau
obţin ute simetric şi calcularea cantitativă a
valorilor viitoare prin integrarea unui
sistem de ecuaţii de lucr u.
Sistemul calitativ de prevedere a
situaţiei sinoptice. Pentru a putea întocmi
astfel de prevederi , este necesar ca mai
întâi să fie lăm urite cauzele care vor
conduce la dezvo ltarea ulterioară a
proceselor, ceea ce se realizează în
decursul diagno zei situaţiei sinoptice,
etapă in care se face o analiză detaliată a
evoluţiei situaţiei din trecut.
După ce prin diagnoză s-au stabilit
corelaţiile car e au existat între elementele
m eteorologice, m odul cum au evoluat ele
în trecut, precum şi cauzele care au
condiţion at această evoluţie, se trece la
etapa urm ătoare de elaborar e propriu- zisă
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
a prevederii, în care se folosesc p e scară
lar gă procedee de explor are.
În ceea ce priveşte aplicarea diferitelor
reguli o bţin ute teoretic sau pe cale
em pirică, de care s-a amintit, este necesar
să se m enţion eze urm ătoarele:
Folo sirea premisiei potrivit căreia
câmpul bar ic de la nivelul solului sau
variaţiile sale se dep lasează în tim p după
dir ecţia şi cu viteza curenţilor de aer din
troposfera medie.
§2. Întocmirea hărţilor probabile de
suprafaţă şi de atitudine
Metodele de alcătuire a h ărţilor
probabile descrise în acest paragr af fac
parte din categor ia aşa-n um itelor metode
sinoptice, car e folo sesc reguli de
prognoză ale câmpului bar ic aplicate
calitativ.
Modul de întocmire a hăr ţilor pro babile
de atitudin e. Acesta se bazează în esenţă
pe folosirea valorilor izohipselor
deplasate după r egula curentului director.
În acest scop este in dicat a se fo losi
izaloh ipselor din ultimele 24h,
premergătoare m omentului in iţial al
prognozei, deplasarea făcân du- se tot
pentru 24h.
Ca linii ale curentului director se
folosesc de ce mai m ulte ori izohip sele
hărţii de la nivelul de 500 mb, un de, din
considerenţe teoretice, se presup une că
Fig. 19.
atmosfera are proprietăţi barotrope
(suprafeţele de egală presiune sunt paralele
cu cele de egală densitate)
§3.Metode numerice de
prognoză
Meteorologia a cunoscut progr ese
însem nate,legate , pe de o parte, de
lăr girea cantităţii şi a calităţii informaţiilor
43
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
privin d dif eritele aspecte ale vremii, şi, pe
de altă parte, datorită aplicării pe scară tot
mai largă a m odelării m atematice a
proceselor atm osferice.
Dezvo larea vertiginoasă a sistemelor
digitale de urmărire a evouluției vremii și
comunicare a contribuit la crear ea unor
modele complexe de calcul al câm purilor
principalilor par am etrii meteorologici,
eficiente in practica prevederii timpului.
a. Modelul barotrop. În sensul cel
mai gener al se sp une că atm osfera
este barotropă atunci când
suprafeţele sunt paralele cu cele
izopicn ice . Aceasta echivalează
cu faptul că în con diţiile atm osferei
barotrope, advecţiile term ice pe
suprafeţe izo barice sunt nule(
izohip sele sunt paralele cu
izotermele).
b. Modelul baroclin. Ca şi in cazul
atmosferei barotrope se defineşte
atmosfera baroclină în fun cţie de
struct ura supr afeţelor izobarice şi
izopicn ice, care, în condiţii de
baroclinicitate se intersectează sub
forma unor curbe. Baroclinicitatea
explică modificările ener getice
esenţiale ce au loc în cursul
44
proceselor de ciclogeneză din
atmosferă.
Astfel, în etapa inițială, de adâncire a
ciclon ului, atunci când pe zone întinse se
produce ascen den ța aer ului cald și
descen dența celui rece, centr ul de greutate
al sistemului form at din masele de aer rece
și cald co boar ă. Ca urm are se eliber ează o
însem nată cantitate de ener gie potențială,
care se transform ă în ener gie cinetică, cu
toate consecin țele cuno scute priv ind
intensificările de circulație caracteristice
acestui stadiu al ciclonului.
Con den sar ea vapor ilor de apă, ca
urmare a ascendenței aer ului cald,
constituie de asem enea o sur să de creștere
a ener giei cinetice a ciclonului, ca urmare
a eliberării căldurii intense de condensare.
În etapa de um plere a ciclonului
ascen dența aer ului cald în cetează, ener gia
cinetică scade, m ai cu seamă ca urm are a
frecării din straturile infer ioare, iar gradul
de baroclinicitate descrește.
§4.Prevederea principalelor elemente și
fenomene meteorologice
A form ula o prevedere de timp
pentru o regiune data sau pentru un
punct anumit înseam nă a exprim a
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

hărți auxilare, de exem plu harta

modul cum vor evolua prin cipalele precipitațiilor, pr ecum și cele
fenom ene și parametrii meteorologici,
în decur sul intervalului de pro gnoză.
Această etapa urmează în mod fir esc
celei referitoare la preveder ea situației referitoare la fenomenele
sinoptice, deoarece o bună prognoză a m eteorologice periculoase.
vremii se întemeiază în m od necesar pe
o judicioasă analiză și pe o diagnoză c) Înainte de redactarea definitivă a
corectă a situației sinoptice. prevederii se st udiază diferitele
variante posibile ale evoluției
Pentru a putea elabor a în bun e con diții timpului, alegân d pe cea mai
prognoza fenomenelor meteorolo gie,
plauzibilă.
trebuie să țin ă seamă de câteva pr incipii cu
caracter general, izvorâte pr in insăși
d) Se ține, de asemenea, seama de
caracteristicile proceselor sinoptice și
influențele pe care, car acteristicile
confirmate de pr actică. Astfel:
a) Se analizează in detaliu modul in fizico- geo grafice ale regim ului
care va evolua situația sinoptică pentru car e se elabor ează
folosin du- se în acest scop hăr țile prognoza, le ex ercită asupr a
probabile de sol și de la altitudine fenom enelor de timp.
calculate prin m edele numerice și
e) Se caută să se fo losească cât mai
sinoptice. m ulte tabele sau graf ice în car e
b) Deoar ece numai folosir ea sunt corelate diferitele elemente
materialului conțin ut în hăr țile m eteorologice
sinoptice de sol și altitudine de cele
mai m ulte ori nu este suficientă, se
studiază și datele de pe care unele

45
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
§5.Prevederea vântului
a) Vântul la suprafața solului. De
obicei, vântul se caracterizează, mai cu
seamă de la apropier ea supraf eței
terestre, prin variații de scurtă durată
ale intensitații și direcției sale.
Frecarea datorită suprafeței
terestre. Forța care ia naștere în urma
frecării ce se produce între aerul în
miscare și supr afața terestră tinde să
schim be direcția v ântului față de
dir ecția izo barelor : în cazul ciclon ului
înspre interiorul acest uia, în cazul
anticiclon ului, în spre afară.
Variația diurnă a tem peraturii și a
stratificării termice a aer ului
influențează, de asemenea, vitezei
vântului, creându- i o evoluție diurnă,
uneor i destul de pron unțată.
46
În prognozarea v ântului se ține
seama de pert urbațiile locale în
câmpul curen ților de aer. Astfel, în
apropierea litoralului, a m unților,
platourilor și co linelor, precum și a
trecătorilor sau a văilor râurilor,
cur enții de aer sunt un eori p uternic
pertur bați, datorită suprap unerii pe
fondul general al câm pului baric a unor
influențe de natură lo cală
b) Vântul în altitudine. Prognoza
vântului din altitudin e se bazează
în principal pe folo sirea h ărților
probabile de topograf ie barică
alcăt uite prin metode sinoptice sau
numerice. Cân d asem ena hărți
există, vântul se calculează in m od
simplu la nivelurile izo barice
principale, cu ajutorul riglei de
gradient și ținân du- se seam a că în
afara stratului de frecare, vântul
suflă în general în lun gul
izohip selor.
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015
§6.Prevederea vijeliei și a viscolului.
a)Prevederea vijeliei. Prin vijelie se
ințelege intensificarea br uscă a vântului, in
decurs de câteva min ute, în soțită de
schim barea direcției sale.
Înainte de vijelie, presiunea scade br usc.
Din mom entul declan șării vijeliei, ce
începe să crească rapid, pentr u că după
trecerea sa și încetinirea plo ii, pr esiunea să
scadă din no u, ceva mai lent. În tim pul
vijeliei, temperatura aer ului scade br usc,
iar după aceea, de o bicei, începe să
crească.
b)Prevederea viscolului. După cum se
știe, viscolul se caracterizează prin vântur i
intense care spulberă zăpada ce cade din
nori sau o ridică pe cea depusă de sol.
Condițiile cele mai favorabile pentru
producerea viscolelor se întâlnesc în
zonele de spațier e dintre cicloni și
anticiclon i, în car e gradien ții barici
prezintă valor i în sem nate.
§7.Prevedrea tem peraturii aerului și
a inghețului pe sol
a)Prevederea temperaturii aerului.
Pentru prevederea tem peraturii aer ului
într-un p unct sau o regiune oar ecar e este
necesar în general să se determine:
1) Masele de aer ce se vor deplasa în
decursul intervalului de pro gno ză.
2) Modificarea valor ilor inițiale ale
temperaturii în decursul deplasării.
3) Amplitudinea mersului zilnic al
temperaturii în f uncție de anotimp,
latitudine, de caracterul supraf eței solului
și de n ebulozitatea probabilă.
Astfel, pro gno za temperaturii aer ului se
reduce în esență la corectarea v alorilor
inițiale ale masei ce v a pătrun de în
regiunea r espectivă, în f uncție de
transform ările pe car e le va suferi de- a
lun gul traiectoriei și ținân d seamă de
variația diurn ă a tem peraturii.
Dintre factorii ce contribuie în cea mai
m are măsură la transformarea temperaturii
aer ului în mișcar e se m enționează:
suprafața terestră cu car acteristicile sale,
radiația stratur ilor noroase, degajarea
căldurii la tente de condensare, cur enții
verticali.
b)Prevederea înghețului pe sol.
47
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

o
Scăderile de scurtă ale temperaturii sub 0 formă de adv erse în cazul m aselor de aer
C, pe so l și în im ediata sa vecinătate instabile, și sub form ă de burnițe, în cazul
provoacă îngh ețul pe sol. m aselor de aer um ede și cu stabilitate
Prevederea pro ducer ii în ghețului este pronunțată.
strâns legate de pro gnoza tem peraturilor §9.Prevederea depunerilor de gheață.
minim e. Prevedrea îngh ețului prezintă o Dep uner ile de gheață repr ezintă un m are
mare importanță în deo sebi pentru pericol p entru economia națională,
agr icultură. afectând îndeo sebi m ijloacele de
Înghețurile tim purii, ca și cele târzii, se comunicație și conductoarele electrice.
datoresc, pe de o parte, unor f actori Dintre acestea, de cea m ai m are
meteorologici gener ali și, pe de altă parte, im portanță sunt poleiul și chiciura.
condițiilor locale legate de pro cesele de
radiație.
Precipitațiile sunt strâns legate de starea
nebulozității, deși, prezen ța pe bolta
cerească a un ui anum e tip de nebulozitate
nu im plică cu necessitate producerea
precipitațiilor.
Procesele de producer e a precip itațiilor
sunt foarte complexe și implică un num ăr
de factori, care acțion ează sub form a un ui
ansam blu. Factorii cei mai im portanți sunt:
a. Mișcăr ile verticale ascendente și
descen dente

b. Conțin utul de um ezeală al m aselor

de aer Poleiul se produce fie în legătur ă cu
procesele de con den sare de nat ură frontală,
c. Rep artiția tem peratur ii pe verticală fie cu cele din interior ul maselor de aer.
Poleiurile din interior ul maselor de aer
După condițiile sinoptice în care iau se pro duc sub inf luența ceții și burn iței
naștere, precipitațiile pot fi: frontale și din suprarăcite, care se dezvo ltă mai ales în
interiorul maselor de aer. cazul advecției unor mase stabile,
§8. Precipitațiile frontale. caracterizate printr-o puternică inversiune
Precipitațiile frontale pot avea fie un termică în apropierea solului.
caracter general, îmbrân cin d teritorii
întinse și avân d o mare durată în timp, fie
caracterul de aver se.
Atât precipitațiile generale, cât și cele
mai ales sub form ă de averse dep ind în
mare măsura de particularitățile
termodinamice și de umezeala m esei de
aer cald. Cu cât această m asă ar e un
conțin ut m ai mare de um ezeală și o
stratificare mai instabilă, cu atât
probabilitățile de pro ducere a
precipitațiilor sunt mai m ari.
Precipitațiile din interiorul maselor de
aer sunt în gen eral mai dificil de pr evăzut Chiciura se datorează in ghețării ceții de
decât cele frontale. Ele cad m ai ales sub advecție, în cazul celei gr an uloase, și

48
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

sublim ării ceții de radiație, în cazul celei oclus cu caracter cald, adică ceața
cristaline. prefrontală și ceața de p e linia
frontului.
§10. Prevederea ceții.
Ceața se formează în cazul cân d stratul de  Ceața din fața fronturilor
aer de lân gă sol se atinge starea de saturare calde și a celor celor
cu vapori de apă p e o durată mai
îndelun gată (tem peratura co boară sub ocluse cu caracter cald se
punct ul de ro uă). Conțin utul de apă lichidă formează m ai ales
din ceață este m ai m ic în cazul primăvara și toam na, atunci
temperaturilor co bor âte decât în cazul când din norii Nimbo stratus
celor ridicate. cad ploi măr unte sau
În funcție de situația sinoptică, ceața poate burnițe.
fi: din interior ul m aselor de aer și frontală.
a. Cețurile din interiorul m aselor  Ceața de pe linia frontului
de aer. Din această categor ie fac este produsă de co bor ârea
parte: ceața de radiație, ceața de norilori frontali p ână la
adv ecție și ceața de radiație-
adv ecție.

 Ceața de radiație se produce

în con diții de cer senin și v ând
slab, în urm a un ei intense
radiații a suprafeței solului,
care atrage după sin e și răcirea
straturilor de aer învecinate.

 Ceața de advecție se formează

nivelul solului, datorita
în cazul mișcării aer ului cald
am estecului t urbulent din
deasupra unei supraf ețe r eci, a
straturile infer ioare umezite
cărei tem peratură este sub
puternic de precipitațiile
punct ul de ro uă al aer ului cald.
prefrontale
 Ceața de advecție-radiație.
Spre deo sebir e de ceața de
adv ecție de pem are, car e este
mai groasă ziua, când
stabilitatea termică este ceva
mai pronunțată, pe uscat 75%
din acest tip de ceață se
produce în cursul nopții, când
se adaugă și acțiunea radiației
terestre.

b. Cețurile de natură frontală. Din

categor ia acestora fac p arte: ceața
din fața front ului cald și a frontului

49
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

C apitolul II
Analiză de caz-viscolul din 30.01.2014 în
Dobrogea
DIAG NO ZE ŞI SITUAŢ IA
SINO PTICĂ

Într-un interval de numai zece zile, Ploile şi burniţa s-au transformat în

răcirea din Dobrogea a fo st radicală: în ninsoar e tot m ai consistentă :
ziua de 20 ian uarie s-au înr egistrat valori
deo sebit de mari ale tem peraturii, cu
maxim e de 8 la 15 gr ade şi m inime de 1 la
7 grade, p entru ca ziua de 30 ianuarie să În diagram ele de mai jos se pot observa
fie geroasă, r em arcabilă prin v alori – în cantităţile maxim e de pr ecip itaţii şi stratul
medie – cu 20 de grade mai m ici, anume de zăpadă ce s-a dep us în intervalul de
maxim e de -14 la -8 grade şi m inim e de - timp considerat.
18 la -12 grade.

D O B R OGE A - T E M P E R A T UR I E X T R E M E Z ILN IC E
( 2 0 -3 1.0 1. 2 0 14 )
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
-20
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

D O B R O G E A - FE N O M E N E
(2 0 -3 1. 01.2 0 14 )

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Ploaie Mixte/Ninsoare Burnita

Ceata Bruma

50
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

D OB R O GEA - C A N T I T A T I M A XI M E D E P R EC IP I T A T II
(2 0 - 3 1. 0 1.2 0 14 )
60
49 50
50
38 37
40

30 25 23
20 15

10 6
2 1 2 3
0
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
- al doilea, cu minim ul de 1000 hPa în ziua

D OB R OG E A - S T R A T M A X IM D E Z A P A D A
(2 0 -3 1.0 1.2 0 14 )
120
100
100

80 73 69
55
60 50 47
40
40

20
0 1 1 2
0
20 21 22 23
SITUAŢIA SINO PTICĂ REALĂ
Cel p uţin trei elemente din seria de
ciclon i car e s- au adân cit pe Marea
Mediteran ă au av ut im pact în această
schim bare radicală:
- prim ul, cu m inim ul de 1000 hPa în ziua
de 21.01.2014, cuplat cu Anticiclon ul Est-
Europ ean avân d m aximul de 1035 hPa, a
traversat regiunea de la SV spre NE;
5
24 25 26 27 28 29 30 31
de 25.01.2014, cuplat cu Anticiclon ul
Est-European având maximul tot de 1035
hPa, a av ut traseul spre est pe la sud de
regiune, ceea ce a permis transport ul rece
la latitudini m ai sudice decât în intervalul
precedent;
- cel de al treilea, cu un n ucleu de 1000
hPa, a determ inat, peste regiune, un
gradient baric intens prin cuplajul cu
Anticiclon ul Est-European m ult întărit
(deci şi m ult mai rece) care avea un nucleu
de pr esiune m aximă de 1050 hPa în ziua
de 29.01.2014.

51
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

52
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

Factor favorizant: infiltrarea aer ului r ece

(atât a celui situat la nor d-est, cât şi a celui
de la sud-vest de ţara no astră) pe sub lim ba
de aer cald strangulată în altitudine p este
estul şi sud-est ul ţării, ceea ce a determinat
întărirea sau persistenţa structurilor
stratiform e pe verticală

PRO GNO ZE ELEMENTE VISCO L:

1)Vânt mediu prognozat CO SMO

Rafale prognozate ESTO FEX

53
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

3)Precipitaţii (pe tipuri) prognozate – anticipaţie 3 zile

4) Precipitaţii prognozate – anticipaţie 1 zi

54
Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

55
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

efect troienirea zăpezii şi scăderea

vizibilităţii sub 50 m)
ATENŢIONĂRILE ŞI 7) Atenţionare COD GALBEN din
AVERTIZĂRILE EMISE de 27-01-2014, ora 9, valabilă în
intervalul 27 i anuarie, orele 9 - 23
ANM AU FOST APROAPE (ninsoare temporar viscolită) şi
ZILNICE ÎN TOT ACEST avertizare COD PO RTOCALIU
INTERVAL… pentru judeţele Buz ău, Brăila, Ialom iţa,
Călăraşi, Vrancea, Galaţi, Constanţa şi
1) Informarea din 21-01-2014, ora 9, Tulcea (vânt puternic având ca efect
valabilă în intervalul 21 ianuarie, ora troienirea zăpez ii şi scăderea
15 - 22 ianuarie, ora 10 vizibilităţii sub 50 m)
(ninsoare, precipitaţii mixt e, rafale) 8) Atenţionare COD GALBEN din
2) Informarea din 23-01-2014, ora 27-01-2014, ora 17, valabilă în
11:30, valabilă în intervalul 24 intervalul 27 ianuarie, orele 17 - 23
ianuarie, ora 18 – 26 ianuarie, ora 12 (vânt viscolind sau spulberând zăpada)
(ninsoare cu strat consistent şi viscolită, 9) Atenţionare COD GALBEN din
polei) 28-01-2014, ora 10, valabilă în
3) Atenţionare COD GALBEN din intervalul 29 ianuarie, orele 6-23
24-01-2014, ora 09:30, valabilă în (ninsoare – strat nou de zăpadă -
intervalul 24 i anuarie, ora 18 – 26 viscol) şi ave rtizare COD
ianuarie, ora 18 (ninsoare cu strat PORTO CALIU pentru judeţele
consist ent şi viscolită, polei) şi Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi,
avertizare COD PO RTOCALIU Vrancea, Galaţi, Constanţa şi Tulcea
pentru unele judeţe din Oltenia şi (ninsori abundent e şi vânt puternic
Muntenia (viscol puternic) având ca efect troienirea z ăpezii şi
4) Atenţionare COD GALBEN din scăderea vizibilităţii sub 50 m), cu
25-01-2014, ora 09:30, valabilă în polei în sud-estul Dobrogei
intervalul 25 ianuarie, ora 09:30 – 26 10) Atenţionare COD GALBEN din
ianuarie, ora 22 (ninsoare cu strat 28-01-2014, ora 10, valabilă în
consist ent şi viscolită, polei în sudul intervalul 29 ianuarie, ora 23 - 30
Dobrogei) şi ave rtizare COD ianuarie, ora 10 (ninsoare temporar
PO RTOCALIU p entru Oltenia, viscolită) şi ave rtizare COD
Muntenia, sudul Moldovei şi zonele PORTO CALIU pentru estul
montane aferent e, precum şi în nordul M unteniei, sudul M oldovei şi
Dobrogei (viscol put ernic având ca Dobrogea (viscol puternic având ca
efect scăderea vizibilităţii sub 50 m), efect troienirea zăpezii şi scăderea
cu polei în sud-estul Dobrogei vizibilităţii)
6) Atenţionare COD GALBEN din
26-01-2014, ora 21:10, valabilă în
intervalul 26 ianuarie, ora 21:15 - 27 . ŞI AU CULMINAT C U
ianuarie, ora 09 (ninsoare temporar AVER TIZAREA CO D RO ŞU DE
viscolită) şi ave rtizare COD VISCO L FO ARTE PUTERNIC:
PO RTOCALIU pentru estul
Munteniei, în sudul Moldovei şi în
Dobrogea (viscol puternic având ca

56
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

Avertizare pentru fenom ene meteorologice periculoase imediate

Em isă la 29.01.2014, ora 13:00 Nr.crt: 35
Către:
Ministerul Mediului, ANM,
IJSU: jud. Constanţa, Tulcea
Prefectură: jud. Con stanţa, Tulcea
DADL, alţi beneficiari

CO D RO SU

1. Fenom ene avertizate: intensificări ale vântului, cu rafale de peste 85 km/h,

ninsoare abundentă, zăpadă puternic viscolită şi troienită.

2. Zona afectată: - judetele C onstanta si Tulcea.

3. Atenţionare valabilă în intervalul orar 15:00 – 22:00.

4. Fenom ene asociate: vizibilitate redusă spre zero.

5. O bservaţii: până la ora 12, în toată zona avertizată, vântul şi ninsoarea au fost în intensificare
progresivă.
Atenţionare emisă de:
Centrul Naţional de Prognoză Meteorologică Bucureşti

Lo w Level Jet (0-1 km ) şi viteze Doppler de 19-26 m/s (maxim 32 m/s) indicate de radarul de la
Medgidia

57
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

Advecţia rece indicată de radarul de la Medgidia

la 30.01.2014, ora 00:18 UTC

58
 Rev. Şt. „V. Adamachi”, vol. XXIV, nr. 1-4, 2015

Vite za medie maxima a v antului in in terv alul 21.01.2014 - 31.01.2014

25

20

15

10

0
21.01 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 30.01 31.01

Mahmudia Jurilovca S ulina Gura P ort. Constanta Mangalia

Viteza la rafala a vantului in intervalul 29.01.2014, ora 10 - 30.01.2014, ora 9 UT C

30
Mahmudia
25
Jurilovc a
20
Sulina
15
Gura Port.
10
Constanta
5
Mangalia
0
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Diagr amele prezintă evoluţia vântului în

intervalul de timp considerat, având în 4. http://www.fizica.un ibuc.ro/fi
vedere observaţiile m eteorolo gice de la zica/Admitere/Master/doc/200
şase staţii meteorolo gice din zona
litoralului rom ânesc
9/StudiuFAPPM.pd f
5. https://beheader69.wordpress.
com/2010/09/04/meteorolog ie
Bibliuografie

1. Nicolae Beșleagă- “A ero log ie

și Meteoro log ie Sinoptică”.
Manual de meteoro log ie și
sinoptică, clasa a XII a,
Editu ra D idactică și
Pedagog ică, Bucu rești, 1979
2. Date sinoptice reale de la
Centrul Regional de
Prevedere a Vremii Dob rogea
3. http://aeroclubul-
iasi.ro/download/planoris m/m
eteoro log ie.pdf

59