Climatologie Balneoturistica

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Geografie_turism
1. Observarea atmosferei. Colectarea si reprezentarea grafica a datelor de

observatie pentru analiza.
1. remea si clima
remea: starea instantanee a atmosferei (sau o secventa de stari pe un interval de
timp) descrisa de marimi fizice ca: temperatura, presiunea, umezeala, miscarea (vintul),
norii, precipitatiile, etc., masurate sau observate pentru un anumit loc sau regiune
geografica.
Clima! ansamblul starilor atmosferei inregistrate pe o perioada lunga de timp intr-un loc
particular sau o regiune geografica, ansamblu descris de proprietatile statistice ale
marimilor fizice ale atmosferei. Pentru caracterizarea climei de regula se folosesc
mediile parametrilor meteorologici pe acest interval lung de timp: temperatura,
presiunea atmosferica, vant, precipitatii, nebulozitate etc.
Este acceptat la nivel international si recomandat de OMM ca perioada de timp de 3
de ani este o scara temporala climatica de baza si in prezent toata lumea foloseste
perioada !"#!-!"" pentru caracterizarea climatica a unui loc sau regiuni. Proprietatile
statistice calculate pentru aceasta perioada se numesc normale climatologice si se
folosec ca referinta pentru caracterizarea vremii. $cest interval fi%at de timp permite
compararea peste tot in lume a evenimentelor de vreme si climatice. Pentru scopuri
speciale totusi se folosesc si alte scari temporale climatice ( ere glagiare si
interglaciatiuni&).
". Cum se fac masuratorile #si observatiile$ atmosferice
Elementele meteorologice variaza in timp si spatiu. 'in cauza asta un singur punct de
masurare nu ofera informatii decit pentru o arie restrinsa, citeodata nici ! (m patrati.
'e aceea statiile meteorologice sint organizate in retele de observatie. 'ensitatea unei
retele depinde de :
scopul observatiilor (sinoptice, climatologice)
elementele meteorologice de interes (precipitatiile cer o retea mai deasa decit
presiunea de e%p. sau observatiile de sol trebuie sa fie mai dese decit cele de
altitudine)
constringeri legate de accesibilitate, alimetare cu energie, orografie, etc.
E%emple: reteaua de observatii sinoptice, pluviometrice, climatologice, aerologice.
Pentru ca masuratorile din toata reteaua sa poata fi comparate, analizate in ansamblu,
ele trebuie sa fie facute in conditii asemanatoare si dupa aceeasi metodologie
(platformele meteorologice si metodologia observatiei- documente OMM).
)!* din suprafata pamintului este acoperita de oceane si mari, o mare parte a
continentelor este acoperita de paduri de nepatruns, g+iata, deserturi sau munti inalti,
zone in care observatiile de suprafata sunt practic imposibile. ,ipsa de date se acopera
prin masuratori la distanta: radar si satelit sau avioane, vapoare.
%. Observatii sinoptice de suprafata #-./OP, -0.P)
Observatii si masuratori sistematice asupra vremii au inceput in 1ur de !2#. Primul
centru meteorologic national in lume a fost 3nited 4ingdom Meteorological Office,!256,
'r. Elena 7ordoneanu 8 7urs 7limatologie balneoturistica 9 !. Observarea atmosferei. 7olectarea si reprezentarea grafica a datelor
de observatie pentru analiza. Pag. !: "
unde pe baza datelor de observatie colectate, ;obert <itz;o= publica in >+e times
prima prognoza de vreme zilnica. ?n urmatorii 5 de ani multe tari si-au stabilit propriile
retele de observatie.
$stazi, cele # asociatii regionale ale OMM gestioneaza apro%imativ 66 de statii
cuprinse in retelele regionale corespunzatoare si o retea speciala de observatii in
$ntarctica de apro%imativ " de statii@ datele furnizate sunt sc+imbate la nivel regional si
global in timp real. 3n subset din aceste statii ce alcatuiesc -istemul Alobal de
Observatii (AO-) este folosit pentru reprezentarea climatului la scara regionala si
globala.
%.1 &emperatura- parametru de stare, masura a cantitatii de caldura continuta in aer,
este rezultatul interactiei comple%e dintre atmosfera si suprafata terestra si al miscarii
permanente a aerului in 1urul planetei.
de observatie pentru analiza. Pag. B: "
?n aceeasi masa de aer temperatura depinde in primul rind de insolatie (e%ista un
decala1 (diurn si anotimpual) al ma%imului termic fata de insolatia ma%ima), de nori, vint,
gradientul termic vertical, turbulenta, suprafata subiacenta (sol, vegetatie, apa).

Pentru cele mai multe scopturi se foloseste termometrul ordinar (cu mercur), dar
asezarea lui e foarte importanta (la B m de solul acoperit cu iarba, la umbra, cu
posibilitatea. de a fi ventilat natural de aerul din 1ur). 'esi inventia lui apartine lui
de observatie pentru analiza. Pag. 3: "
Aalileo, a intrat in uz mult mai tirziu prin !#5. >ermometrul actual cu alcool sau mercur
ii apartine lui <a+ren+eit (3B grad <C ing+et, B!B grade <C fierbere la presiunea
standard). $stronom $ndres 7elsius ( grade 7Cing+et, ! grade 7Cfierbere). 4elvin
( B)3 gr 4 Cing+et, 3)3Cfierbere). Sistemul 'nternational de unitati de masura #S'$!
(elvin. >ermometrul de ma%ima si minima. >emp la suprafata solului. >emperatura la
soare. $lti senzori de temperatura: conductori sau semiconductori a caror rezistenta
este foarte sensibila la temperatura transforma variatiile termice in semnale electrice
(termocuplu, termistor)), se folosesc la $D- (statiile automate).
3.B Presiunea- greutatea coloanei de aer pe unit de suprafata, rezultatul fortei de
atractie a pamintului. -?: /:m
2
,! mb (+Pa)C ! /:m
2
, ! atmC)# mm coloana de
mercurC!!3 mb. !mbC! /:m
2
C!4g m:s
2
:m
2
C masaE acceleratia
gravitationala:m
2
@ rezulta masa aerului care apasa pe ! mB este de ! tone
Presiunea aerului este transmisa in toate directiile si se masoara cu variate te+nici:
Farometrul cu mercur, printre cele mai e%acte -are nevoie de o corectie fiindca
densitatea mercurului din tub depinde de temperatura si fiindca acceleratia
gravitationala variaza cu latitudine si inaltimea. Farometrul aneroid - mai multe capsule
aneroide (cu aer). Farometrul cu cuart (variatia de presiune determina variatii in
vibratiile electrice ale cristalelor de cuart)
?n fiecare moment si oriunde am fi suportam presiunea aerului atmosferic. 'ar
organismul uman, de fapt al tuturor fiintelor vii de pe pamint, este adaptat sa suporte
aceasta presiune. ?n aer liber, simtim variatiile presiunii atmosferice de obicei la
trecerea rapida a unei depresiuni atmosferice, cimp de presiune 1oasa, sau a unui
anticiclon, cimp de presiune ridicata. 7ind conditiile de circulatie atmosferica sunt de
asa natura incit trecerea acestor indivizi barici este rapida, variatiile de presiune de la o
zi la alta pot fi mari (c+iar si peste ! mb). Presiunea atmosferica are si variatii diurne,
in cadrul aceluiasi cimp de presiune de scara mare, dar aceste variatii sunt mici, !-B mb
la latitudinile noastre.

%.% Umezeala- continutul de vapori de apa din aerul atmosferic. Parametri atmosferici
de umzeala: umezeala specifica (g:(g), umezeala relativa (*), raportul de
amestec, temperatura punctului de roua, deficitul de umezeala.
7el mai folosit instrument de masurare este psi+rometrul. 7ele doua termometre ale
psi+rometrului masoara temperatura aerului si temperatura termometrului umed (mai
mica datorita evaporarii apei de pe rezervor). Mai uscata este atmosfera mai mult scade
temperatura ter,o,etrului umed. -e calc apoi umezeala relativa sau deficitul de
umezeala. 7lasic: +igrometrul cu fir de par. -enzori de umezeala moderni: anumite
substante isi sc+imba rezistenta electrica cu umezeala (acesti senzori se folosesc in
radiosonde).

%.) vintul 9 miscarea orizontala a aerului. $re directie si intensitate (modul)
directia- ung+iul ( in grade) de la / (pe cadran) pina la directia dinspre care bate vintul.
-e masoara cu girueta.
?ntensitetea 9 in m:s, noduri (! nodC,5!6 m:s), se masoara cu anemometrul,
radiosonda
%.* precipitatii 9 cantitatea de apa cazuta pe m patrat (ec+ivalentul in apa a zapezii
cazute pe m patrat). mm sau l:mB
;ecent, te+nicile de nasurare a atmosferei la suprafata au suferit o revolutie. /umarul
de observatori s-a redus si numarul statiilor automate a crescut. ?n consecinta,
meteorologii despun de da mai multa informatie ( observatiile manuale orare,
observatiile cu $D- la !-!5 minute). E adevarat ca nu toti parametri meteo pot fi
masurati automat (durata de starlucire a soarelui, tipul de nori si evolutia lor). 7ei mai
multi senzori de masurare sunt noi.

%.+ colectarea datelor si reprezentarea pe ,arta
Observatiile operative sunt reprezentate pe +arti prin notatii standard (numere si
simboluri). $sa se poate vedea nu numai vremea la un moment dat si intr-un puct
anume ci si distributia orizontala a parametrilor de vreme, pozitia sistemelor de vreme
(fronturi, cicloni, anticiloni).
de observatie pentru analiza. Pag. #: "
). Observatiile de altititudine- diagrame
Observatiile atmosferice pe verticala au inceput prin !"6 dar datele au inceput sa fie
sc+imbate intre tari deabea peste circa B de ani. $stazi, reteaua globala de statii de
aerosonda1 are cam " de statii care fac masuratori de presiune, vint, temperatura si
umezeala din apropierea siGolului pina la inaltimi de B-3 (m. 7am B:3 fac masuratori
de si !B 3>7. $ltele, de patru ori pe zi si altele o singura data. 3n subset al acetei
retele se constitue in ;eteaua 7limatologica de -onda1.
de observatie pentru analiza. Pag. ): "
-anda1ul vertical se realizeaza cu radiosonde care se lanseaza in atmosfera cu
a1utorului unui balon.
;adiosonda are in componenta senzori de presiune, temperatura si umezeala si un mic
radio transmitator de frecventa inalta. ,a sol o statie de receptie primeste informatiile
masuratorilor si din localizarea sondei purtata de curentii de aer la intervale succesive
de timp se obtine directia si viteza vintului. ?nainte de al doilea razboi mondial, sonda
era urmarita cu teodolitul. $poi s-au dezvoltat sisteme electronice de urmarire ( sisteme
de navigatie Omega, ,oran si mai nou AP-) asa ca sondele pot fi urmarite si si in
conditii cu nori si pot fi culese date pina la 3 (m altitudine.
?naltimea de la care se fac raportarile de date se calculeaza folosind relatia +idrostatica.
/ivelele raportate intr-un mesa1 de sonda1 aerologic sunt cele standard (!, "B5, 25,
), 5, 6, 3, B5, B, !5, !, ), 5, 3, B si ! +Pa, obtinute prin calcul) si
cele semnificative (nivelele unde apar sc+imbari abrupte de temperatura sau umezeala,
transmise de sonda). 7odul de transmisie: >EMP
?n afara de sonda1ele verticale, mai pot furniza informatii de structura verticala a
atmosferei, ec+ipamente de masurare instalate pe avioane. ,a decolare si aterizare, se
obtin B mesa1e $?;EP, ec+ivalentul a B radiosonda1e. <oarte utile mai ales cind vind de
pe mare, unde nu sunt radiosonda1e.
$stazi mai mult de 3 avioane furnizeaza astfel de informatii. /umarul mesa1elor a
crescut si este in crestere: )2 in B, 3 in B5.
de observatie pentru analiza. Pag. ": "
a. ;eprezentarea datelor >EMP pe diagrame termodinamice
3tile pentru estimarea inaltimii norilor si a stabilitatii atmosferice, calcule putine fiindca o
serie de ralatii matematice au fost de1a luate in calcul la construirea diagramei.
'iagrama -tuve:
Emmagrama (-(eH->):
de observatie pentru analiza. Pag. !: "
b. ;eprezentarea datelor >EMP pe +arti (geopotential (inaltimea), vint, temperatura,
deficit (punct de roua))
0arti ale topografiei suprafetelor barice standard, tropopauzei, 1etul.
>opografii relative
de observatie pentru analiza. Pag. !!: "
*. Sateliti meteorologici
-atelitul meteorologic este un satelit artificial al Pamantului special dotat pentru
masuratori meteorologice si caruia i s-au impus caracteristici speciale de ve+iculare in
spatiu. -atelitii meteorologici sunt utilizati pentru obtinerea de informatii, in timp real,
asupra starii atmosferei terestre si determinarea parametrilor geofizici, prin prelucrarea
numerica a imaginilor.
$paratura specifica imbarcata la bordul satelitului este in principal urmatoarea:
I camere de luat vederi@
I radiometre
I instrument pentru convertirea imaginilor televizate sau informatiei energetice in
semnale radioelectrice@
I sistem de inregistrare pe banda magnetica@
I emitator radio pentru transmiterea automata a semnalelor electrice, cu frecventa
modulata.
?maginile primului satelit meteo >?;O- ! la inceputul anilor # nu erau cu adevarat
utilizabile. 'ar foarte rapid te+nica aceasta a evoluat si acum satelitii meteo sunt
instrumente de sondare a atmosferei de mare utilitate pentru supraveg+ere dar si
pentru prognoza.
Pe plan mondial, volumul datele furnizate de satelitii meteorologici creste permanent
datorita maririi rezolutiei geometrice si radiometrice a acestora, a cresterii numarului de
senzori imbarcati. Puterea de calcul necesara prelucrarii acestor date devine din ce in
ce mai importanta si aceasta atat din cauza cantitatii mari de informatie dar si a
dezvoltarii de algoritmi performanti, dar mari consumatori de timp de calcul
de observatie pentru analiza. Pag. !B: "
(recunoasterea automata a norilor, determinarea profilelor verticale de temperatura si
umezeala etc).
'atele satelitare au aplicatii nu numai in domeniul meteorologiei dar si al +idrologiei,
agriculturii, mediului, transporturilor, energeticii, constructiilor, turismului, sanatatii etc. si
in mod cu totul special servesc pentru actiunile de protectie civila in cazul unor
fenomene periculoase sau de dezastru.
-telitii meteorologici pot fi geostationari sau de pasa1. -tatiile de receptie si prelucrare
(la sol) a datelor satelitare sunt parte a sistemului de veg+e meteorologica mondiala,
alaturi de platformele satelitare, senzorii imbarcati si reteaua globala de masuratori in
situ (statii meteorologice clasice, observatoare de radiosonda1 aerologic, radare
meteorologice si posturi pluviometrice).
OMM - -istemul Alobal de Observare prin -atelit (AO- -attelites).
+. .adarul meteorologic
>ermenul ;$'$; este un acronim al e%presiei englezesti J./dio 0etection in /zimut+
and .angeJ ceea ce inseamna detectie radio dupa azimut si distanta. <olosite la
inceput pentru detectarea avioanelor, radarele au devetit pe la inceputul anilor # un de
investigare a atmosferei la distanta (detectarea si cuantificarea precipitatiilor) de
neinlocuit. Principiul de functionare consta in emiterea de unde electromagnetice si
receptia celor reflectate, in cazul radarelor meteorologice reflectate de picaturile de apa
sau cristale de g+iata din nori. ;adarele pot detecta nori pe o raza de B-3 de m dar
pentru cantitatea de apa din nor raza de observare este in 1ur de ! (m. Pentru
supraveg+erea unui teritoriu mai e%tins 9 retea de radare. ;adarele meteorologice
moderne, radare 'oppler, furnizeaza si inormatii privind viteza vintului.
<oarte util pentru prognoza pe foarte scurta durata (sub !B ore) si in special noHcasting
(-3 ore)
de observatie pentru analiza. Pag. !3: "
de observatie pentru analiza. Pag. !6: "
". Cauzele manifestarilor de vreme #abordare fizica$.
1. Soarele sursa de energie a motorului atmosferic! incalzirea inegala intre poli si
ecuator
,a intrarea in atmosfera pamintului energia solara este aceeasi si la poli si la ecuator. 'ar
atmosfera nu se incalzeste esential direct de la soare. 7i prin intermediul pamintului. 'esi
radiatia solara traverseaza atmosfera inainte de a a1unge la suprafata pamintului,
constituentii sai nu pot absorbi decit o mica parte din ea, apro%imativ B de procente. 'in
cantitatea totala de radiatie sosita de la soare la marginea superioara a atmosferei, care este
o constanta, constanta solara (36B H:mB), se mai pierd inapoi in spatiu prin refle%ie in
atmosfera si la suprafata pamintului cam 3 de procente si restul de 5 * a1usa la suprafata
Pamintului, determina cresterea temperaturii acestuia si evaporarea apei la suprafata.
Pamintul incalzit, radiaza si el, ca si soarele, numai ca avind o temperatura mult mai mica,
radiaza in alta fereastra spectrala: in zona infrarosu, cu lungimi de unda mult mai mari decit
radiatia soalara. $cesta este intr-un fel norocul nostru. $tmosfera nu mai este la fel de
transparenta la aceasta radiate, cum a fost la cea solara. <oarte putin din radiatia termica a
pamintului, cam ! * , iese in spatiu direct. ;estul este absorbit de atmosfera (si emis apoi
si afara dar si spre suprafata pamintului). Este efectul natural de sera al atmosferei care face
posibila viata pe pamint.
0r. 1lena Cordoneanu _ Curs Climatologie balneoturistica 2 ". Cauzele manifestarilor de vreme #abordare fizica$. Pag.
!5 : "
Problema este ca pamintul nu este incalzit in mod egal peste tot. E%ista o variatie latitudinala
a incalzirii, mai mult la ecuator si mai putin la poli. 'e ceK (suprafata pe care se distribuie si
distanta parcursa prin atmosfera)

$sa ca la ecuator pamintul primeste mult mai multa caldura decit zonele temperate si polii.
3resupunem: pamintul, cu forma lui apro%imativ sferica si cu o suprafata uniforma neteda
(uscat fara relief), invelit de o atmosfera uscata, nu se roteste. Este insa incalzit de soare, 1ur
impre1ur (ca si cind soarele se roteste in 1urul lui)
'ezec+ilbrul termic genereaza un dezec+ilibru in cimpul densitatii si al presiunii. $erul se
pune in miscare pentru cautarea ec+ilibrului: aerul care se incinge la ecuator, se ridica si se
raceste pina la un moment dat cind diverge catre cei doi poli. Presiunea atmosferica scade
fiindca masa de aer de pe coloana se reduce. ?n 1urul ecuatorului se va forma la sol o centura
de presiune atmosferica 1oasa. $ici va veni aer rece dinspre poli, unde presiunea
atmosferica este mai mare. $sa cum apa curge de la deal la vale. $tmosfera fiind un
continuum, se formeaza celulele de circulatie 0adle= (!)). 7aldura in e%ces la ecuator
este astfel transferata catre poli. $celasi lucru se intimpla si in ocean. 7aldura este
redistribuita pe glob, cam # de catre atmosfera si 6 de catre curentii oceanici.
!# : "
". 1fectul rotatiei pamintului in 4urul a5ei asupra circulatiei generale a atmosferei.
Frontul polar
3resupunem: soarele e fi% si pamintul, inca cu suprafata neteda si uniforma si atmosfera
uscata, se roteste in 1urul unei a%e perpendiculare pe planul orbital.
Efectul rotatiei pamintului inseamna defle%ia miscarii aerului spre est atunci cind acesta se
duce catre polul nord (in altitudine) si spre vest atunci cind vine de la polul nord spre ecuator
(la suprafata). Pentru a isi pastra momentul ung+iular, particula de aer venind de la ecuator
spre pol (distanta fata de a%a de rotatie scade) trebuie sa se roteasca mai repede. Lezi
patinatorul si MsurubulN. 0adle= nu a e%plicat corect acest lucru, care aparea evident in
circulatia alizeelor. 'inamica moderna a introdus forta 7oriolis datorata rotatiei pamintului
(forta neinertiala), forta care e%plica corect fenomenul. ?n locul modelului de circulatie
atmosferica generala cu o singura celula de circulatie 0adle=, un model cu 3 celule (0adle=,
<errel, 0adle=) pe emisfera corespundea mai bine realitatii.
?n 1urul latitudinii de 3 de grade, navigatorii stiau ca e%ista o zona cu vint calm. latitudinile
cailor se numeste, zona in care nemai avind vint, corabiile stationau si caii aflati la bord erau
aruncati in mare pentru a economisi apa. Este zona in care se face prima descendenta a
aerului ( a unei parti), inainte de a a1unge la poli. $sa ca in 1urul globului la aceste latitudini se
formeaza o centura de presiune atmosferica ridicata. 7entura subtropicala de presiune
ridicata, unde aerul este uscat si cald (descendenta adiabatica), zona cu desertele mari ale
lumii. $erul care descende diverge atit spre ecuator (vinturile alizee) cit spre pol. ?n zona
latitudinilor temperate aerul cald intilneste aerul rece care vine de la pol din ultima celula de
circulatie 0adle=. $ici lucrurile sunt mai complicate. Oona de intilnire se numeste zona
frontala polara. Fineinteles ca aerul cald va fi fortat sa escaladeze pe cel rece dar in realitate
dinamica acestei intilniri nu este c+iar asa simpla si va fi descrisa mai tirziu. ?n orice caz, la
aceste latitudini va e%ista din nou o centrura de presiune atmosferica 1oasa, centura
subpolara, zona cu manifestari bogate de vreme.
3resupunem! ca mai sus dar a%a de rotatie nu mai este verticala ciface cu planul orbital un
ung+i de B3,5 grade.
!) : "
?n timpul miscarii de revolutie a pamintului in 1urul soarelui, faptul ca a%a sa de rotatie este
inclinata face ca cele doua emisfere sa primeasca in mod inegal caldura in timpul unui ciclu :
vara se incalzeste mai mult emisfera nordica (a%a sa este inclinata catre soare) si iarna cea
sudica. 7a urmare zonele latitudinale despre care am vorbit mai sus (centuri de presiune
atmosferica, vinturi dominante) se deplaseaza spre poli in functie de sezon (cald, rece).

%. 1fectul neuniformitatii suprafetei terestre
Este momentul sa adaugam >errei, oceanele alaturi de uscat, marile si lacurile, muntii,
vegetatia, g+etarii&tot ce are ea pe suprafata, inclisiv oamenii cu activitatile lor poluante.
-uprafata pamintului va primi energie diferentiat nu numai dupa latitudine ci si dupa albedoul
ei si se va incalzi in functie de caldura specifica. $lbedoul si caldura specifica au mari variatii
pe glob. Pamintul se incalzeste mai tare decit apa, vegetatia mai putin decit solul arid, g+iata
reflecta mai mult decit uscatul s. a. Farierele muntoase perturba circulatia aerului. $tmosfera
nu mai este uscata. Evaporarea apei la suprafata solului, vegetatiei si apei si miscarile
aerului duc la un oarecare continut de vapori de apa in atmosfera. -tructura verticala a
atmosferei poate a1unge astfel in situatii de instabilitate si genera turbioane (mari si mici).
7onsecinte:
a. centurile de
!2 : "

de presiune din 1urul >errei se divid. Lom gasi centri de presiune atmosferica ridicata,
semipermanenti in zonele subtropicale, depresiuni atmosferice in zonele subpolare.
'aca adugam si faptul ca a%a de rotatie a pamintului este inclinata fata de planul sau orbital
(in 1urul soarelui) avem si e%plicatia oscilatiei sezoniere:
iarna: anticilonul siberian si canadian, anticilonul Pacific si $zoric (parte a briului subtropical),
depresiunea islandeza si cea a $leutinelor.
Lara: $zoricul se deplaseaza catre vest devenind anticiclonul Fermudelor, $nticilonul Pacific
se duce si el mai spre vest si se intensifica, anticilonul polar este inlocuit de depresiunea
polara, depresiunea termica se formeaza pe sudul $siei.
b. cimpul vintului se complica.
c. /orii si precipitatiile
). /scendenta aerului- norii si circuitul apei
/orii sunt cel mai interesant si frumos dintre toate fenomenele din atmosfera. $u o foarte
mare varietate de forme si dimesiuni dar toti sunt facuti din acelasi lucru: stropi fini de apa
sau cristale de g+iata. /orii se formeaza cind din diferite notive aerul incarcat cu vapori de
apa urca, se raceste prin destindere adiabatica si a1unge la saturatie, vaporii de apa se
condenseaza sau sublimeaza pe nucleii de condesare aflati din belsug in atmosfera
(particule fine de praf si fum).
Motivele pentru care aerul incarcat cu umezeala de la suprafata solului urca sunt:
!" : "
-instabilitatile structurii termice verticale (convectia termica)
-curgerea peste orografia inalta (convectia dinamica)
-miscarile verticale din sistemele dinamice ale atmosferei (cicloni atmosferici in principal)

B : "
$pa din atmosfera a1unge in urma ploii pe sol, patrunde in pamint si se scurge catre riuri si mari. 'e aici se avapora sau e folosita de plante
si prin evapotranspiratie a1unge din nou in atmosfera. $tmosfera transporta pe prizontala si verticala vaporii de apa si din nou, undeva apa
cade sub forma de ploaie.
B! : "
%. SC/.' in 61&1O.O7OG'1 si C7'6/&O7OG'1
15plicarea completa a miscarii fluidului atmosferic este recunoscuta a fi o
problema ma4ora in stiinta atmosferei. 0e mai mult de trei secole cercetatorii in
domeniu se confrunta cu aceasta problema si nici acum nu se poate spune ca este
complet rezolvata. Circulatia atmosferei s-a dovedit a fi e5trem de complicata si- intr-
adevar- comple5itatea ei pare sa creasca cu fiecare progres obtinut in materie de
observare si masurare in atmosfera.
'n fata acestei comple5itati meteorologii au incercat sa divida miscarea
atmosferica in mai multe parti care pot fi mai usor e5aminate si intelese. /ceste parti
sunt frecvent numite sisteme de miscare- configuratii ale miscarii care au diferite
dimensiuni si timpi de viata caracteristici sau altfel spus diferite scari. /ceasta
divizare a miscarii atmosferice in diferite scari s-a dovedit repede a fi vitala pentru o
reala intelegere a circulatiei atmosferice. 'n acelasi timp nu trebuie niciodata omiss din
vedere cade fapt- spectrul miscarii atmosferice este continuu si anumite precautii
trebuiesc avute in vedere la folosirea separarii pe scari de lucru.
'upa ce pe parcurcusul ultimelor citorva decenii, scara mare a miscarii atmosferice a
fost obiectul atentiei cercetatorilor meteorologi si cea mai mare parte a problemelor legate de
ea a fost elucidata, odata cu cresterea densitatii datelor observationale si cu cresterea puterii
masinilor de calcul, mezoscara candideaza la unul din primele locuri in preocuparile
specialistilor. -istemele mezoscalare de circulatie atmosferica inca mai pot fi descrise de
modelele numerice +idrostatice, bineinteles, completate corespunzator in ceea ce priveste
procesele fizice descrise. ?n paralel insa au inceput sa apara modele ne+idrostatice, la
inceput ca instrumente de cercetare pentru studiul miscarii locale din atmosfera si apoi din ce
in ce mai mult ca instrumente de prognoza operativa.
Conceptul de scara in meteorologie #observatii$
E%istenta unor scari specifice ale miscarii in atmosfera este de mult timp cunoscuta
meteorologilor. 3n observator la un punct fi% pe suprafata terestra va observa cu usurinta ca
evenimentele de vreme se petrec la o scara temporala mai mult sau mai putin discreta: un
nor cumulus trece de punctul de observatie in citeva minute, aversele de ploaie insotite de
descarcari electrice si intensificari ale vintului se produc mai mult sau mai putin regulat dupa
amiaza in in anumite arii (tropical-ecuatoriale), ploile cad cam la citeva zile (la latitudinile
medii) si sezoanele se desfasoara ciclic pe parcursul unui an.
Plecind deci de la observatii meteorologii au definit:
Microscara, careia ii apartin miscari ale aerului cu dimensiuni caracteristice
de la milimetri la zeci de metri si timpi caracteristici de ordinul secundelor si
minutelor (de pilda miscarea fumului unei tigari). $ceste fluctuatiile
atmosferice sunt considerate turbulente. -tudiul turbulentei atmosferice se
numeste micrometeorologie si este de mare importanta in intelegerea difuziei
poluantilor in atmosfera si a unor aspecte de climat in apropierea solului.
Observatiile meteorologice standard nu includ aceste fluctuatii, te+nica si
metodica observatiei sunt de asa natura incit sa filtreze influienta turbulentei.
Privind curgerea unui fluid (lic+id, gaz) se pot distinge doaua moduri distincte de urgere:
curgere laminara si turbulenta. ,aminara: curgere lenta in care vectorii viteza in orice punct
sau moment se departeaza putin fata de media lor intr-un interval de timp sau pe un volum
de fluid ceace inseamna ca liniile de curent sunt curbe aproape paralele. <luidul poate fi
imaginat ca format din filoane fine care aluneca unele fata de altele fara sa se frece intre ele.
$sa arata curgerea unui fluviu la cimpie de e%emplu. 'ar la o privire mai atenta vom observa
BB : "
ici colo micari dezordonate la prima vedere, de e%emplu in 1urul unui picior de pod sau
aprope de mal in prea1ma unui obstacol din apa. ?n aceste zone curgerea este turbulenta,
asa cum este de e%emplu curgerea unui piriu de munte. ?n aceste situatii, vectorii viteza de
curgere se departeaza f mult fata de valoarea lor medie, sc+imba sensul, sc+imba
intensitatea (modulul) in spatiu dar si in timp. 'aca punem un lic+id marcator (ulei colorat),
obeservam ca traiectoriile se amesteca, dispar. Particulele de apa nu aluneca intre ele ci par
sa se frece. Privind si mai atent vom observa ca miscarea turbulenta nu este c+iar asa
JdezordonataJ, se distring turbioane de diametre diferite care se mentin perioede de timp ce
par sa fie in corelatie cu dimensiunea lor. >receerea de la curgerea laminara la cea
turbulenta este dependenta de caracteristicile fizice ale fluidului (viscozitatea), geometria
patului de curgere si dinamica miscarii (viteza). O marime fara dimensiuni, numarul lui
;e=nolds (;), tine seama de toate astea si defineste trecerea dintre cele doua regimuri (;
mare-turbulenta) 7aracteristicile curgerii apei intr-o albie pot fi transpuse aerului atmosferic
care JcurgeJ peste patul oferit de suprafata pamintului. 7ind studiem atmosfera la o anumita
scara spatio temporara, miscarile la scari mai mici nu pot fi luate in seama decit ca J miscari
turbulenteJ a caror e%presie in ecuatiile de miscare este irmediabil apro%imativa. $ceste
apro%imari 1oaca un rol capital in problemele de difuzie a proprietatilor aerului si poluantilor.

Mult mai familiare, sistemele meteorologice cum ar fi norii cumulonimbus,
vinturile locale, tornadele sau ceata pe vale vor fi numite fenomene de scara
locala, cu dimensiuni caracteristice de citiva (ilometri si timp de viata de
ordinul zecilor de minute.

7u a1utorul retelelor standard de observatie au fost identificate perturbatiile
e%tratropicale, ciclonii si anticiclonii, zonele frontale, sisteme avind
dimensiuni caracteristice de ordinul a o mie de (ilometri si o scara temporala
de citeva zile care au fost numite sisteme de scara sinoptica (identificabile pe
+arta sinoptica)@
B3 : "

Meteorologii regasesc de asemenea un sistem de miscare c+iar mai mare
decit perturbatiile e%tratropicale, undele ;ossb=, cu dimensiuni de 3.
-#. (m si timpi caracteristici de la citeva zile la citeva saptamini, care vor
apartine scarii planetare (globala). ,a fel si 1etul troposferic .

?ndesirea retelei de observatii de suprafata si altitudine, aparitia unor noi metode de
investigare a atmosferei (radar, sateliti meteorologici) au facilitat identificarea si analiza unor
sisteme de dimensiuni cuprinse intre scara mare (globala si sinoptica) si scara mica (locala si
B6 : "
micro) adica mezoscara. ?n !"5! ,igda introducea notiunea de mezoscara asociindu-i
sistemele prea mari pentru a fi observate cu o singura statie radar si prea mici pentru a
aparea pe o +arta sinoptica, caracterizate deci de dimensiuni intre !-5 (m si perioade
caracteristice de ! ora pina la o zi. Mezoscara include fenomenele de convectie simple si
comple%e asociate cu liniile
prefrontale de instabilitate, circulatiile locale ca briza de mare si de munte, circulatii urbane,
fronturile atmosferice cu detalii de structura, undele orografice. -i anumite furtuni tropicale
intra in aceasta categorie.
3lterior metodele de analiza spectrala (Panofs(=, !"55) au fost utilizate pentru a
investiga aceasta divizare empirica in scari a miscarii atmosferice. 'oua tipuri de spectre au
fost folosite: spatiale (observatiile sint efectuate in mai multe puncte simultan iar spectrul va fi
functie de lungimea de unda sau numarul de unda) si temporale (observatiile sint efectuate in
acelasi punct intr-un interval dat de timp, spectrul fiind functie de perioada sau frecventa).
-pectrele energetice (varianta vitezei vintului) reprezinta un substantial suport observational
pentru impartirea miscarii atmosferice in diferite scari. ?n figura este redat spectrul energiei
B5 : "
curentului zonal linga sol (punctat) si in atmosfera libera (linie continua) obtinut din
observatiile la punct fi% (Linnic+en(o, !")). Pe abscisa logaritmul frecventei si pe ordonata
densitatea spectrala inmultita cu frecventa astfel incit aria cuprinsa intre curba si doua
frecvente diferite f
!
si f
B
sa reprezinte contributia energetica a undelor cu frecventa cuprinsa
intre f
!
si f
B
la varianta totala.
-pectrul releva citeva ma%ime (la citeva minute, o zi, citeva zile, un an), argumente
pentru impartirea miscarii in diferite scari. Ma%imul de la ! minut corespunde scarii mici.
'ensitatea de energie cinetica a acestei scari este comparabila in apropierea solului si in
atmosfera libera, ceea ce nu se poate spune despre domeniul scarii sinoptice (perioade de
citeva zile) unde energia cinetica in atmosfera libera este cu doua ordine de marime mai
mare decit in apropierea solului. -e mai remarca ma%imul corespunzator perioadei de o zi
care este in directa legatura cu fortarea termica la aceasta scara temporala. ?n ceea ce
priveste domeniul mezoscarii, intre ma%imul scarii mici si ma%imul MdiurnN, se poate vorbi de o
pauza, o lipsa a sistemelor atmosferice frecvent numita Mmezoscale spectral gapM. Pauza
spectrala mezoscalara a fost puternic controversata. $u fost realizate, aproape in egala
masura, spectre energetice care nu o evidentiaza .
3lterior constatarii observationale a e%istentei unei relative discontinuitati in spectrul
miscarilor atmosferice, studii teoretice asupra dinamicii atmosferei au relevat e%istenta unor
scari definite dinamic corespunzatoare celor evidentiate practic.
E%istenta unor scari speciale determinate dinamic conduce la o considerabila
generalitate a notiunii de scara in meteorologie si ofera mari facilitati pentru discutia
interactiei intre scari.
B# : "
). 6asele de aer
$tmosfera nu se prezinta ca o masa de fluid omogen sau cu variatii ale marimilor sale
fizice reduse. 7i mai degraba ca un ansamblu de regiuni tridimensionale numite mase
de aer care sunt separate de zone de tranzitie in care parametri sai fizici au variatii
mari, citeodate brutale. ?n sanul masei de aer, marimile fizice ce o caracterizeaza ramin
aproape constante sau variaza continuu si lent. ?ntreruperea acestei continuitati
inseamna trecerea de la o masa de aer la alta.
/otiunea de masa de aer se aplica la toate scarile spatio-temporarle, dar se utilizeaza
in mod particular la scara sinoptica si in perturbatiile atmosferice de la latitudini
temperate in care mase de aer diferite se amesteca progresiv, separate de zone
frontale.
,a scara sinoptica masele de aer au o e%tindere orizontala de ordinul miloanelor de (m
patrati si grosime de citiva (m. Masele de aer sunt zone ale atmosferei de stocare a
energiei solare. Ele se formeaza prin stationarea aerului mai multe zile in sir deasupra
unei suprafete terestre relativ uniforma. 7aracteristicile suprafetei subiacente imprima
caractericile masei de aer fiindca dupa cum stim aerul se incalzeste de la soare prin
intermediul pamintului si tot de la suprafata pamintului se incarca cu umezeala si
aerosoli. 'aca presiunea atmosferica este crescuta, vintul calm si subsidenta a1uta la
formarea masei de aer.
1. Factorii care afecteaza caracteristicile masei de aer!
uscat sau apa
tipul de uscat
latitudinea (temperatura)
seasonul (temperatura, stabilitatea)
". Clasificarea!
'upa temperatura:
$ 9 $rctica
P 9 Polara
> 9 >ropicala
E 9 EPuatoriala
$$ 9 $nt$rctica
'upa umezeala:
c 9 7ontinentala 9 uscata
m 9 Maritima- umeda
'upa stabilitate:
stabila
?nstabila
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. "8 9
:;
%. 3arametri conservativi #care se pastreaza constanti in timp$ai maselor de aer
>emperatura potentiala a termometrului umed
Este temperatura pe care ar avea-o particula de aer daca este adusa la saturatie prin
destindere adiabatica si apoi adusa adiabatic la ! de mb dar mentinuta saturata pe
parcursul acestei transformari adiabatice (prin adaos de umezeala).
>emperatura ec+ipotentiala
Eset temperatura pe care ar acea-o particula de aer daca este adusa la saturatie prin
destindere adiabatica, destinsa in continuare adiabatic pina tot continutul de vapori de
apa se condenseaza si parasesc sistemul si adusa inapoi, tot adiabatic dar de data
aceasta transformarea este uscata, pina la ! mb.
$mbele temperaturi sunt (la fel de conservative) utile pentru identificarea maselor de
aer. 'e ceK
Pentru ca difera de la o masa la alta. ,imitele maselor de aer corespund
discontinuitatilor (gradientilor accentuati) acestui parametru
Este uniform (relativ) distribiuta in interiorul maseide aer
/u variaza in cazul miscarilor verticale din interiorul masei de aer (vare intr-o buna
apro%imatie sunt adiabatice)
Lariaza putin in timpul deplasarii maselor de aer(mai ales daca aceasta este
rapida): creste daca masa de aer primeste caldura, scade daca pierde
'e ce este necesar sa identificam masele de aerK Pentru ca ele sunt in general atasate
unui tip de vreme si pentru ca la contactul dintre doua mase de aer se produc deobicei
fenomene meteorologice.
). 1volutia masei de aer
Masele de aer pleaca la un moment dat din regiunea sursa, in functie de dinamica
sistemului atmosferic. 7racateristicile mesei de aer se pot sc+imba odata ce a parasit
zona sursa. Ea va fi numita Mde aer caldN sau MreceN in functie de caracteristicile termice
ale regiunii in care a1unge. ?n general temperatura potentiala a termometrului umed
creste cu inaltimea intr-o masa de aer, mai mult sau mai putin in functie de gradul de
stabilitate si continutul de umezeala al acesteia. ,a deplasarea maselor de aer de
regula se modifica caracteristicile straturilor din apropierea solului.
).1 .acirea la baza #mase de aer radiative$
$tunci cind o masa de aer se gaseste in contact cu o suprafata rece (sol sau apa)
masa de aer se raceste in starturile de 1os:
Prin conductie si radiatie daca lipseste vintul. >emperatura potentiala a
termometrului umed va scadea in straturile de 1os ale masei de aer. -tabilitatea
stratului de aer creste. -e ca realiza o inversiune termica .
'ac este vint, transferul vertical de caldura este mai accentuat din cauza
turbulentei, stratul de inversiune va fi mai gros cu temperatura potentiala a
termometrului umed constanta pe strat (strat bine amestecat).
?ntr-o astfel de masa de aer: nori stratiformi (cu burnite si ploi slabe), ceata (daca nu
este vint , vizibilitate scazuta. $sa sunt masele de aer arctic si polar care iarna a1ung
deasupra continentelor (polar continental).
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. "< 9
:;

)." 'ncalzirea la baza #mase de aer convective$
7ind masa de aer se afla deasupra unei suprafete mai calde (uscat sau apa) are loc un
transfer de caldura de la aceasta catre baza masei de aer.. ?nitial prin conductie si
radiatie apoi prin convectie. $sta fiindca se realizeza o structura instabila in straturile de
1os care declanseaza convectia. Arosimea stratului pe care se face transferul de
caldura este mai mare in acest ultim vaz. ?ntr-o astfel de masa de aer: nori cumuluus de
la +umilis la cumulonimbus, avrese, descarcari electrice, grindina, vizibilitate buna.
Observatie: 'upa variatiile diurne ale temperaturii la sol, in absenta ubor perturbatii
atmosferice, masa de aer sufera succesiv incalziri ziua si raciri noaptea. 'aca
incalzirea este mai importanta decit racirea (in functie de acoperirea noroasa, vint,
continut de umezeala, lungime zilei si a noptii) dupa mai multe zile masa de aer devine
convectiva cu un strat inferior din ce in ce mai instabil. $sta se intimpla de regula vara.
?nsvers, racirea se va accentua de la o zi la alta si masa de aer devine radiativa (asa se
intinpla iarna).

0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. ": 9
:;
).% 6iscarea ascendenta sinoptica #masa de aer cinematic convergenta$
?n cadrul perturbatiilor atmosferice care aduc impreuna doua mase de aer diferite, se
produc miscari verticale de natura dinamica ale unor intregi straturi de aer. 'eobicei,
masa de aer devine mai instabila prin transformarea instabilitatii conditionate in
instabilitate absoluta in urma atingerii puncului de condensare. /orii, la toate nivelele,
predominat cumuliformi, fenomene meteo bogate. <iindca miscarile verticale sinoptice
sunt asociate cu convergenta masei in partea inferioara, masa de aer se numeste
cinematic convergenta.
).) 6iscarea subsidenta #masa de aer cinematic divergenta$
'escendenta sinoptica a unor straturi de aer este deasemenea posibila in cadrul
perturbatiilor atmosferice. 'escendenta are efecte contrare ascendentei.: creste
stabilitatea, scade umezeala relativa (desturare si disipare a norilor). -uprafat pina la
care se face descendenta va fi un bloca1 pentru orice incercare de convectie.
'escendenta sinoptica este asociata cu divergenta in starturile 1oase, de aceea masa
de aer in care se peterec astfel de miscari se numesc cinematic divergente.
'aca in deplasarea lor masele de aer diferite au posibilitatea sa se deplaseze una
catre cealalta, se va crea o zona de separatie in care variatia parametrilor fizici ai
aerului este mare, zona frontala.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %; 9
:;
*. Frontul atmosferic
S&.UC&U./ O.'=O>&/7/ S' 1.&'C/7/
'aca din diferite motive, doua mase de aer diferite intra in conflict, in sensul ca se
deplaseaza una catre alta, zona de separatie dintre ele va fi din ce in ce mai ingusta si
cu variatii din ce in ce mai abrupte ale parametrilor fizici ai aerului de o parte si de alta.
$sa se genereaza frontul atmosferic. O masa de aer trebuie sa fie mai densa decit
cealalta si conflictul dintre cele doua mase se va rezuna astfel:
- masa de aer mai grea (densa) intra pe sub cea mai usoara, ca o pana. O
configuratie cu masa densa deasupra celei mai putin dense ar fi instabila si lucrurile
nu ar putea ramine asa fiindca atmosfera isi rezolva instabilitatile prin miscari
verticale. O configuratie cu o suprafata frontala in plan vertical deasemenea nu ar
putea e%ista (in ec+ilibru) fiindca in acest caz forta gradientului de presiune ar intra
in 1oc pentru rezolvarea situatiei instabile.
- ?nclinatia penei este data de formula lui Margules:
unde cu prim sunt notate marimile din ma de aert mai putin dens. L cu indice g este
viteza vintului (geostrofica) paralel cu linia frontului.
7eace inseamna ca masa de aer rece intra pe sub cea calda, inclinatia suprafetei
frontale este direct proportionala cu forfecarea orizontala a vintului paralel cu frontul si
invers proportionala cu diferenta de temperatura dintre cele B mase de aer.
&'3U.' 01 F.O>&
'upa cum se misca ansamblul celor doua mase de aer aflate in MconflictN, distingem:
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %1 9
:;
T T
V V
T
tg
'
g
'
g
=
g
f

a. Front rece #masa de aer rece inlocuieste masa de aer cald$

7onditiile de vreme asociate cu frontul rece
vremea 'nainte de front
7a sosirea
frontului
0upa
trecerea
frontului
temperatura cald ;acire brusca
;ece si in
continua
racire
presiunea 'escreste constant
-tationeaza
apoi creste
7reste
constant
vint -ud la sudest
Lariabil si
rafale
Lest la
nordvest
3recipitatii averse
$verse
puternice,
grindina,
descarcari
electrice
$verse si
senin
nori
7irrus si cirrostratus in
sc+imbare la cumulus si
cumulonimbus
7umulus si
cumulonimbus
7umulus
b. Front cald #masa de aer cald inlocuieste masa de aer rece$
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %" 9
:;
7onditiile de vreme asociate cu frontul cald
remea 'nainte de front
7a sosirea
frontului
0upa trecerea
frontului
&emperatura rece
cald dintr-o
data
mai cald apoi
stationare
3ressiunea descreste continuu stationeaza
creste usor si apoi
scade
vintul sud la sudest variabil sud la sudest
3recipitatii
Ploaie, burnita sau
ninsoare, lapovita
Furnita, ploaie
slaba
lipsa
nori
cirrus, cirrostratus,
altostratus,
nimbostratus si apoi
stratus
stratus, rar
cumulonimbus
senin sau nori rari
stratus sau c+iar
cumulonimbus
<ront cald vazut de radar timp de B6 de ore la punct fi%
c. Front oclus #masa de aer cald din sectorul cald al ciclonului este complet
ridicata in altitudine- fronul rece l-a a4uns din urma pe cel cald si asa rezulta
frontul oclus$
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %% 9
:;

<enomenele meteorologice ale frontului oclus sunt atit cele de front rece cit si cele de
front cald.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %) 9
:;
+. Ciclonii atmosferici de latitudini temperate
3n ciclon de latitudini temperate este un sistem de vreme care include o bine definita
arie de presiuine atmosferica coborita, un front rece si unul cald si eventual, oclus.
7aracteristici generale:
- 7icloni 9 sisteme de presiune atmosferica 1oasa
- Lintul tinde sa bata paralel cu izobarele datorita fortei 7oriolis
- Lintul ciclonic bate in sens invers acelor de ceasornic in emisfera nordica
- <orta de frecare tinde sa indrepte vintul spre centru ciclonului
- 7iclonii sunt asociati cu miscari ascendente ale aerului
- 7iclonii sunt in general asociati cu nori si precipitatii
$nticiclonii sunt arii de presiune atmosferica ridicata, bine definite (de mai multe izobare
inc+ise) in care fenomenele de vreme sunt sporadice si legate de momentul zilei sau
de caracteristicile particulare ale suprafetei terestre.
7aracteristici generale:
- $nticilonii 9 sisteme de presiune atmosferica ridicata
- Lintul tinde sa bata paralele cu izobarele, datorita fortei 7oriolis
- Lintul anticilonic bate in sensul acelor de ceasornic in emisfera nordica
- <orta de frecare tinde sa indrepte vintul in afara anticiclonului
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %* 9
:;
- $nticiclonii sunt asociati cu miscari descendente ale aerului
- $nticlonii sunt in general asociati cu vreme buna
Ciclogeneza # formarea ciclonilor$
1. Conceptul frontului polar
-ecolul B in meteorologie este marcat de B mari revolutii. ,a inceputul secolului,
scoala norvegiana de meteorologie infiintata de Lil+elm F1er(nes a pus bazele
meteorologiei moderne. Este drept ca dezvoltarea meteorologiei la acea vreme a fost
impulsionata de primul razboi mondial. F1er(nes impreuna cu discipolii sai a infiintat o
retea de observatii meteorologice in /orvegia.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %+ 9
:;
'atele, nu numai din /orvegia, erau colectate la Fergen si inscriptionate pe +arti
permitind identificarea si miscarea sistemelor atmosferice. $cum se defineste conceptul
de mase de aer, care difera una fata de alta in primul rind prin temperatura si sunt
separate prin zone de frontiera distincte. 7um era in timpul razboiului, F1er(nes le
compara cu taberele aflate in lupta si numeste zonele de separatie, fronturi
atmosferice. <ronturile rece, cald, oclus cu care lucreaza si astazi meteorologia sunt
inventia lui F1er(nes. >eoria fronturilor atmosferice creata de aceasta scoala, modelul
norvegian al ciclonilor de latitudini temperate, descrise in !"B! in cartea sa JOn t+e
'=namics of t+e 7ircular Lorte% Hit+ $pplications to t+e $tmosp+ere and to
$tmosp+eric Lorte% and Dave MotionJ constituie baza teoriei si practicii meteorologiei
moderne.
Pornind de la idea lui F1er(nes ca la baza evolutiei atmosferei stau legile +=drodinamicii
si termodinamicii, in !"BB ;ic+ardson a realizat prima integrarea a sistemului de ecuatii
atmosferice. E drept fara succes, dar asta a pregatit a doua mare revolutie in
meteorologia secolului B si anume folosirea modelele matematice ale atmosferei
pentru prognoza, revolutie infaptuita ceva mai tirziu, in !"5.
$cum revenim la modelul norvegian de ciclon atmosferic. Modelul se bazeaza pe
conceptul de frontul atmosferic polar. <rontul polar este zona de separatie intre aerul
polar si tropical, zona pree%istenta si permanenta, mai mult sau mai putin, in 1urul
pamintului, ondulata si instabila.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %8 9
:;
'in diferite motive, o perturbatie pe acest front determina aparitia la suprafata a unei
unde si o rotatie ciclonica ce se dezvolta si se propaga de 1os in altitudine. $dvectia de
temperatura se sodeaza cu generarea perec+ii de fronturi, rece si cald si fenomenele
meteorologice asociate (a-d in figura). Procesul de ocluzie clasic se produce cind
frontul rece, care se deplaseaza mai repede, il a1unge din urma pe cel cald. $erul cald
din sectorul cald este ridicat la ainaltime si atunci ciclonul se stinge (e-f).
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %< 9
:;
'epresiunile atmosferice apar si cresc ca unde ale acestei zone de separatie, frontul
polar, una dupa alta. 'isparitia lor este urmata de perioade de calm. -e introduce astfel
notiunea de familie de depresiuni.
?dea ciclogenezei bazata pe frontul polar a fost cea mai potrivita avind in vedere
observatiile meteo (putine) disponibile la acea data.
,imitari ale teoriei frontului polar:
Observatiile ulterioare nu au relevat e%istenta frontului polar asa de e%tins si
permanent. 'iscontinuitatea e%ista dar este limitata in timp si spatiu.
<ormarea unei depresiuni presupune e%istenta anterioara a frontului. 'ar originea si
persistenta acestuia nu poate fi e%plicata. -coala /orvegiana spune ca el este
format de catre circulatia generala a atmosferei care aduce fata in fata cele doua
mase de aer si accentueaza contrastul. $stazi analiza datelor arata ca deasupra
atlanticului de e%emplu, circulatia generala actioneaza e%act invers, in sensul
reducerii contrastului dintre cele doua mase de aer.
'epresiunile atmosferice se formeaza si fara ca acest front sa e%iste
?nstabilitatile frontului polar prin care se produc depresiunile nu pot fi descrise de
teoria fizica.
>eoria frontului polar e%plica deplasarile Hest-est ale ciclonilor dar nu poate e%plica
situatiile de bloca1.
>eorii mai noi vin sa inlocuiasca (completeze) teoria frontului polar de formare a
coclonilor atmosferici de latitudini temperate. $sa este teoria Lorticitatii Potentiale (PL)
si a anomaliei de PL.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. %: 9
:;
8. Clima &errei
ariatia continua a temperaturii- presiunii atmosferice- a vantului si umezelii intr-
o regiune data constituie vremea. 6eteorologia se ocupa cu studiul vremii. Clima-
obiectul climatologiei- in contrast cu vremea- este sinteza acestor variatii de
parametri atmosferici pe o perioada lunga de timp- de ordinul anilor. 6ai riguros-
clima este descrierea statistica in termeni de medii si varibilitate a parametrilor
atmosferici relevanti pe o perioada de timp mare de la luna la milioane de ani.
3erioada clasica este de %; ani- definita de O66 #Organizatia 6eteorologica
6ondiala$ si anume intre 1:+; si 1::;. 3arametrii relevanti pentru caracterizarea
climatului sunt de regula cei de suprafata ca temperatura- presiunea
atmosfericta- fenomenele meteo in principal precipitatiile- vantul- durata de
stralucire a soarelui- uneori si umezeala solului si c,iar parametri privind
acoperirea cu vegetatie. 0e multe ori se folosesc si parametri atmosferici de
altitudine.
Mediile acestor parametri se pot calcula lunar, annual sau pe mai multi ani. 'e multe ori
sunt importante si e%tremele climatice. 'oua locuri diferite din lume pot fi caracterizate
de aceeasi medie anuala de temperatura dar intervalele in care temperatura ia valori sa
fie foarte diferite. 'e e%emplu Manc+ester ($nglia) si /eH .or( (-3$) au aceeasi
temperatura media anuala dar intervalele in care oscileaza temperatura la /eH .or(
(-3$) este de doua ori mai mare decat cel pentru Manc+ester (in $nglia, iernile sunt
blande si verile racoroase). -i atunci, alte marimi climatologice, cele care dau informatii
despre imprastierea valorilor parametrilor atmosferici de la medie, se folosesc:
abaterea patratica medie sau deviatia standard. <recventa de aparitie a anumitor
fenomene sau a anumitor valori ale parametrilor atmosferici este deasemenea un
parametru relevant pentru climat.
Pentru dezvoltarea teoriei despre clima, s-a introdus la inceputul anilor Q) notiunea de
sistem climatic. Sistemul climatic cuprinde atmosfera, oceanul, suprafata uscatului,
biosfera si criosfera, considerate ca subsisteme. /atura diferita acestor subsisteme
care interactioneaza intre ele genereaza variabilitatea climatica.
7omple%itatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatica sa se manifeste intr-un
domeniu larg de frecvente, incepand cu varibilitatea pe termen scurt (pana la cativa
ani) si continuand cu variabilitatea pe termen lung (pana la secole, milenii) iar
suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climatica observata. Lariatiile pe
termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuatii9oscilatii care sunt foarte
frecvente, in timp ce variatiile pe termen lung sunt asociate cu sc,imbarile climatice.
-c+imbarea climei este determinata atat de factori interni (modificari care apar in
interiorul sistemului climatic sau datorita interactiunilor dintre componentele sale) cat si
e5terni naturali (variatia energiei emisa de soare, eruptii vulcanice, variatia
parametrilor orbitali ai Ppamantului) sau e5terni antropogeni- rezultati din activitatile
umane (sc+imbarea compozitiei atmosferei ca urmare a cresterii concentratiei gazelor
cu efect de sera produse de om). $semnea factori actioneaza simultan iar separarea
lor este foarte dificila si constiuie o mare provocare stiintifica.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. ); 9
:;
8.1 =onele climatice ale &errei
7el mai important factor in stabilirea unui anumit climat pe Pamant este latitudinea.
$ceasta fiindca radiatia solara a1unsa pe suprafata Pamantului depinde critic de
latitudine. $poi, foarte importanta este circulatia generala a atmosferei care transporta
masele de aer cald si rece pe distante mari de la locul de formare.
Circulatia generala a atmosferei este impartita in % celule care definesc zone
separate de presiune atmosferica in 4urul globului si respectiv centuri de
circulatie sau vanturi dominante. /ceste vanturi dominante bat mai degraba est-
vest sau vest-est decat meridianal datorita fortei de deviatie Coriolis #forta
generata de rotatia 3amantului$. 0in aceasta cauza in emisfera nordica pe la
latitudini temperate vantul dominant este vestic #adica dinspre vest catre est$.
/daugam si ac,imbarile sezoniere care fac ca aceste centuri sa se deplaseze
putin spre nord #in vara nordica$ sau spre sud #in iarna nordica$ si distributia
marilor intinderi de apa si uscat care imblanzesc climatele sau le fac e5cesive si
vom obtine marile zone climatice ale &errei!
).!.! Oona tropicala (sau ecuatoriala)
$ceasta zona este centrata pe ecuator pana in apropierea tropicelor (pana la !5-B
grade nord si sud), fiind o centura de presiune atmosferica 1oasa unde miscarile
ascendente sunt intense, ploua des (zilnic) si mult, sunt descarcari electrice. Legetatia
zonei este lu%urianta: bazinul fluviului $mazon (Frazilia), bazinul 7ongo ($frica de vest)
si ?ndonezia. ?n climatul tropical temeperatura rar trece de 35 R7 (media de 3B R7
caracterizeaza tot anul) fiindca caldura este consumata in parte la evaporarea apei la
suprafata pamantului si frunzelor si restul este foarte repede transportat in sus de
niscarile ascendente ale aerului. /u e%ista anotimpuri decat mai departe de ecuator,
dincolo de ! grade cand incep sa se distinga B sezoane (cald uscat si cald umed).
).!.B Oona subtropicala
Oona subtropicala este situata in 1urul latitudinilor de 3 grade, avand o centura de
presiune atmosferica ridicata (braul subtropical) in care aerul are predominant miscari
descendente, lipsa de precipitatii este semnificativa si cuprinde marile deserturi ale
lumii. ?n climatul desertic subtropical ziua temperatura trece des de 6 R7 iar noaptea
se apropie de limita de ing+et datorita umezelii scazute a aerului si absentei norilor.
7antitatea de apa anuala din precipitatii este de B5 l:mp, dar unele zone (cum sunt
cele desertice) sunt complet lipsite de precipitatii. ?ntre zona ecuatoriala si cele doua
zone subtropicale bat vanturile numite alizee: dinspre nord-est in emisfera nordica
(boreala) si dinspre sud-est in emisfera sudica (australa). ?n aceste zone clima are B
anotimpuri: unul cald si umed si unul cald si uscat in functie de cum se deplaseaza
ecuatorul termic (deplasare data de inclinatia a%ei Pamantului fata de soare). -unt
zone cu vegetatie de savana, infloritoare in sezonul umed si uscata in cel secetos.
).!.3 Oona temperata
/ceasta zona este situata pe la latitudini medii- in 4ur de *; grade nord si sud.
1ste centura de cicloni polari #presiune atmosferica 4oasa$ sau cicloni de
latitudini temperate- formati la intalnirea aerului cald subtropical cu cel rece polar
la convergenta vanturilor vestice din aerul subtropical si estice din cel polar
#depresiunile 'slandeze si /leutine$. =ona se caracterizeaza prin fenomene
meteorologice diverse si cu frecventa ridicata. Clima temperata are ) anotimpuri.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. )1 9
:;
Climatul temperat este climatul cu e5treme de temperatura si precipitatii. Sunt %
tipuri de climat temperat!
maritim (puternic influentat de ocean, climat bland cu diferente mici intre iarna si
vara, se gaseste in special pe coastele vestice ale continentelor din cauza vanturilor
predominat vestice (in emisfera nordica)@
continental (veri calde si ierni aspre, in interiorul si estul continentelor)@
subarctic (ierni foarte reci si lungi si veri calde dar scurte) se intilneste in 1urul
cercului polar
?n climatul continental diferenta dintre iarna si vara poate fi peste 6 R7 prin comparatie
cu climatul marin unde este in 1ur de !-!5 R7. $sta se intampla din cauza difentei
caldurii specifica a apei si uscatului: apa se incalzeste mai greu decat uscatul si de
asemenea se raceste mai greu avand un rol moderator al e%tremelor termice de
deasupra uscatului invecinat. $propierea oceanului mai inseamna si un aport mare de
vapori de apa si deci mai multe precipitatii, climatul maritim este un climat umed.
).!.6 Oona polara
Oona polara este situata dincolo de cercul polar (latitudine ## grade). $ici aerul este
rece si descendent, iar presiunea atmosferica este ridicata. ;eginile polare sunt
perpetuu acoperite cu de g+eata si zapada. -oarele nu este nici o data suficient de
sus pentru a incalzi, temperatura rar trece de R7. ?n timpul noptilor polare (de circa #
luni) temperatura poate cobora foarte 1os. 7ea mai coborata temperatura inregistrata
vreodata a fost raportata in $ntartica: -22 R7. Oona polara de nord cuprinde Oceanul
artic acoperit de g+eata, Aroenlanda, nordul 7anadei, $las(ai si al -iberiei. 7ea de sud
cuprinde continentul muntos $ntartica acoperit de g+eata si zapada cu grosimea de
cativa (m. 7limatul polar este uscat din cauza miscarilor descendente ale aerului si
saracia in vapori de apa. $ntartica poate fi considerata desert dupa cantitatea mica de
apa din precipitatii. ?n nici o luna a anului temperatura medie nu trece de ! R7.
8." Climatul global
&ermenul de climat global este folosit cand ne referim la climatul intregii planete.
Cel mai simplu mod de a caracteriza climatul global este cu a4utorul temperaturii
medii globale a aerului la suprafata planetei #apa si uscat$. /ceasta este obtinuta
din datele de temperatura masurat in toata lumea- deasupra apei si uscatului- pe
perioade lungi de ani.
>emperatura medie globala pe cei 3 de ani de referinta, !"#-!"", este de !5 R7.
Este cu 33 R7 mai calda planeta noastra decat ,una, care este la apro%imativ aceeasi
distanta fata de soare. 'ar binenteles, ,una nu are o atmosfera care, prin efectul
cunoscut de efect de sera, sa retina caldura in prea1ma suprafetei sale. ?n timpul ultimei
perioade glaciare, temperatura medie globala era cu 5 grade 7elsius mai mica decat
astazi. -i atunci, cam !6. de ani in urma, g+eata acoperea planeta pana aproape
de latitudinile medii.
$tunci cand vorbesc despre sc+imbarea climei, specialistii se refera la sc+imbarea
acestui parametru climatic: temperatura medie globala. 'upa cum se vede in imagine,
temperatura medie in unele zone ale Pamantului (in special in emisfera sudica si in
special deasupra apei) a scazut in perioada !")#-B. 'ar pe arii mai intinse si mai
accentuat, a crescut asa ca la nivelul intrgului glob, media este crescatoare.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. )" 9
:;
-irul de date masurate (incepand cu partea a doua a secolului !") releva o crestere a
temperaturii medii globale (cu aproape un grad).
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. )% 9
:;
Specialistii sunt ingri4orati de continuarea acestei cresteri. Cel mai probabil ea se
datoreaza efectului de sera suplimentar creat de gazele cu efect de sera emise in
atmosfera prin activitatile poluante ale anului.
$vand in vedere sc+imbarile evidente observate in climatul global din ultimile decenii,
se pune problema ma1ora de a evalua sc,imbarile climatice in deceniile viitoare .
7omple%itatea sistemului climatic, natura diferita a subsistemelor care il compun
precum si interactiunea dintre acestea, impun utilizarea unor modele numerice e%trem
de comple%e care au la baza legi fizice, dinamice si c+imice care stimuleaza
comportamentul acestor subsisteme. ?n plus, influenta factorului androgen introduce o
incertitudine legata de evolutia emisiilor gazelor cu efect de sera in viitor. -unt
elaborate anumite scenarii privind aceste emisii pe baza carora s eelaboreaza
scenariile de sc,imbare a climei. -cenariile de emisie trebuie sa tina seama de
caracteristicile de dezvoltare ale societatii umane in viitor, carateristici ce include
anumite decizii d eordin politic. 7u cat aceste scenarii de emisii a gazelor cu efect de
sera sunt mai realiste, cu atat si scenariile de sc+imbare a climei in deceniile viitoare
sunt mai realiste. ?n plus se adauga incertitudinile legate de imperfectiunilor modelelor
climatice utilizate.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. )) 9
:;
-imularile realizate cu diferite modele arata diferente intre diferite scenarii, insa
semnalul comun este de incalzire a climei. 7+iar daca concentratia gazelor cu efect de
sera s eva stabiliza, datorita inertiei sistemului climatic, clima va continua sa se
incalzeasca. Mai multe detalii despre sc+imbarile climatice in secolul SS cat si diferite
scenarii de sc+imbare a climei in secolul SS? sunt prezentate in ultimul raport '3CC.
8.% Climate regionale
7limatele regionale sunt date de tipuri de vreme ce afecteaza arii geografice de
intinderi semnificative, parti ale suprafetei >errei. $r+ipelagul Fritanic de e%emplu, are
un climat temperat maritim distinct care il diferentiaza de climatul continentului si care
se datoreaza pro%imitatii Oceanului atlantic si a 7urentului Aolfului. 7limatul se
caracterizeaza printr-o variatie anuala mica a temperaturii si cantitatii de precipitatii
mari. ?n ?ndia, climatul are deasemenea caracteristici particulare determinate de muson
(climat musonic): uscat in sezonul rece si umed (e%cesiv) in sezonul cald. ?n bazinul
mediteranei, climatul temperat are caracteristici particulare: veri fierbinti si uscate si
ierni umede. Lara, braul subtropical de presiune atmosferica ridicata se deplaseaza
spre nord facandu-se raspunzator de verile fierbinti si uscate si iarna se retrage spre
sud lasand loc evolutiei depresiunilor polare care aduc umezeala. $celasi tip de climat
se mai intalneste si pe coasta 7aliforniei, $fricii de sud si in sudul $ustraliei.
8.) Climate locale sau microclimate
Climatele locale inseamna acele climate care influenteaza arii geofrafice mici. 1le
au la baza fenomene sau circulatii locale ca circulatiile de briza- precipitatiile pe
pantele orografice- circulatia insulei de caldura urbana- circulatia in depresiuni
orografice. 0easemenea altitudinea poate determina caracteristici de microlimat
in zonele cu relief inalt.
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2). 6ase de aer 3ag. )* 9
:;
<. Clima 1uropei
Clima 1uropei este determinata de asezarea sa- in cea mai mare parte in
zona temperata- de influenta pe care o e5ercita Oceanul /tlantic- impreuna cu
curentul cald al Curentul Cald al Golfului si 6area 6editerana si de configuratia
reliefului si a tarmurilor si nu in ultimul rind de circulatia generala a aerului
deasupra acestui continent.
,a latitudinile temperate unde se intilnesc masele de aer polar cu cele de aer
tropicalafla frontul polar. Pe el se formeaza cicloni atmosferici, vare in
deplasarea lor predominant vestica determina deasupra continentuluio mare
varietate a vremii in cursul anului.
'arna- frontul polar se deplaseaza mult spre sud, catre zona mediteraneana
(zona de la sud de Pirinei, $lpi si Falcani). Este bine cunoscuta zona ciclogenetica
mediteraneana unde cu contributia muntilor $lpi si a apei calde a marii se formeaza
depresiuni atmosferice numite MmediteraneeneN.?n acelasi timp, zona de intilnire a
maselor de aer polar cu cele ci mai reci, arctice (zona frontului arctic) a1unge in
apropierea tarmului nordic al continentului. -i pe frontul arctic se formeazadepresiuni
atmosferice cel mai frecvent in nordul $tlanticului de nord (ciclonul ?slandez). <recventa
ciclonilor atmosferici scade spre estul continentului, unde de regula a1ung si
stationeaza mase de aer rece nordic@ presiunea atmosferica creste (se instaleaza
ma%imul Est-european sau -candinav) si se formeaza mase de aer polar continental.
Ma%imul Est-european si -candinav se fac simtiti si la no, trimitind aer rece in special in
regiunile e%tracarpatice. ?n acelasi timp in partea de vest a continentului, ocenul $tlantic
si in spevial curentul cald al Aolfului modereaza temperatura coborita a maselor de aer
rce nordic. 'easupra oceanului, masele de aer capata caracter maritim (se incalzesc si
se invarva cu umezeala). 'in aceasta cauza, directia izotermelor se aseamna mai
degraba cu cu cea a meridianelor in aceasta perioada. 'ar si precipitatiile sunt mai
bogate decit in restul continentului din aceasta cauza. ?zoterma de grade a lunii
ianuarie imparte continentul, din punct de vedere termic, in doua mari regiuni: de o
parte Europa devest si de sud si de alta parte Europa de est si de nord. $ceasta
izoterma, impreuna cu ce de ! grade a lunii ianuarie care trece prin sudul peninsulelor
?berica, ?talica si Falcanica, delimiteazaregiunile climatice ale Europei.
ara- in Europa sudica predomina masele de aer tropical, trimise de briul
subtropical de presiune atmosferica ridicata care se deplaseaza in acest sezon spre
nord. 'epresiunile mediteraneene sunt mai rare. Ma%imul $zoric (apartinind briului
subtropical) se deplaseaza si el spre nord si adesea intra pe continent (pe vest si
pecentru). <recventa depresiunilor subpolare scade si vremea pe continent este mai
lipsita de fenomene meteoprin comparatie cu iarna. ?n timpul verii, Europa este
marginita la nord de izoterma de ! grade 7elsius a lunii iulie care desparte regiunea
de tundra de cea a padurilor de coniofere.
>ipurile de clima ale Europei
!. Climat temperat mediiteranean, climat cu veri fierbinti si uscate si ierni blinde si
umede, in sudul continentului, zona aflata la adapostul impotriva invaziilor de aer
rece nordic oferit de Pirinei, $lpi si Falcani. Este dominat in perioada calda a anului
de masele de ser tropical: perioadele de timp cald , senin si uscat sunt lungi iar
nebulozitatea foarte redusa. ?arna precipitatiile sunt bogate datorita activitatii
ciclonice care se dezvolta dealungul frontului polar, deplasat in acest anotimp catre
sud fata de pozitia sa normala. Patrunzind prin spatiile dintre cele 3 lanturi
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2 <. Clima 1uropei 3ag.
)+ 9 :;
muntoase, aerul rece nordic a1uns deasupra Mediteranei duce la formarea de cicloni
atmosferici de adapost. 7antitatile de apa depasesc ! mm in regiunile vestice
ale celor trei peninsule sudice. Ninsoarea care se produce in aceste cazuri
formeaza un strat de zapada, care se mentine numai cateva zile in partile
nordice ale regiunii. >emperatura medie a aerului depaseste grade cu e%ceptia
partii centrala a peninsulei Falcanice unde coboara la 9!, -B grade. 7aracteristici de
climat temperat mediteranean se mai intilnesc si in 7rimeea si c+iar in sudvestul
tarii noastre.
B. Climat temperat maritim, climat cu amplitudine termica redusa intre vara si iarna si
preipitatii bogate, in Europa de vest. 7aracteristicile climatului sunt determinate de
influienta oceanului si predominanta circulatiei vestive la aceste latitudini. 7lima in
<ranta, Felgia, Olanda, 'anemarca, $r+ipelagul Fritanic, ?slanda si partea de sud a
/orvegiei precum si coasta sa vestica se carcaterizeaza prin ierni calde (media
peste 7) si veri racoroase (temperatura medie intre !5 si !2 7). $ici predomina
masele de aer polar maritim, cu o intensa activitate ciclonica in perioada rece a
anului. ?n cadrul acestei regiuni climatice amplitudine termica anuala este intre ! si
!5 7. -tratul de zapada este temporar.
?nfluiente ale climatului temperat maritim se simt si la est de Muntii -candinaviei
(orientati /E--L) care impiedica destul de mult, dar nu complet, patrunderea
maselor de aer maritim polar de deasupra $tlanticului de /ord. Este vorba
<inoscandia si c+iar si partea nordica a ;usiei europene. 'ar tot la fel de frecvente
sunt aici si patrunderile de mase de aer arctic asa ca climatul devine din ce in ce
mai aspru catre est. Este specific numarul redus de zile senine intr-un an (pina in 5
de zile) in timp ce zilele noroase depasesc 3 (cele mai multe sunt cu ceata).
3. Climat temperat continental, climat cu ierni aspre si veri fierbinti, in Europa estica
in care este situata si tara noastra. Principalul tip de masa de aer iarna este cel
polar continental care se formaeza in cadrul anticiclonului Est-europeam, prin
racirea si uscarea aerului maritim polar deasupra stratului de zapada. 'easemenea
au loc invazii ale aerului arctic care fac ca temperatura sa scada si sub 96 7.
-unt frecvente inversiunile termice. ?n timpul verii in aceasta parte a continentuluise
poate semnala presenta unor mase de aer tropical, care provin din nordul $fricii.
'ar mase de aer cu caracteristici tropicale se pot form si pe continentul european
(in sudul peninsulei Falcanice si in 7impia Panonica, 7impia ;omana si in zona de
stepa a teritoriului european al ;usiei) atunci cind peste Europe domina anticiclonul
$zoric. $sta se intimpla vara cind briul subtropical de presiune ridicata se
deplaseaza spre nord. -e creaza conditii pentru producerea unor perioade lungi sau
mai scurte de seceta. Ploile incep sa vina la inceputul primaverii si prima parte a
verii.
?ntre regiunea de vest si cea de est a continentului se formeaza un climat de tranzitie (in Europa 7entrala), in care verile sunt
mai calduroase decat in clima temperata maritima din vest iar iernile sunt ceva mai calde decat in clima temperata continentala
din est.
)8 9 :;
). Climat temperat subarctic
?nfluiente ale climatului temperat maritim se simt si la est de Muntii -candinaviei
(orientati /E--L) dar intr-o mica masura fiindca muntii impiedica destul de mult
patrunderea maselor de aer maritim polar de deasupra $tlanticului de /ord. Este
vorba de nordul -candinaviei si al <inlandei si c+iar si partea nordica a ;usiei
europene. 'ar tot la fel de frecvente sunt aici si patrunderile de mase de aer arctic
asa ca climatul este aspru, din ce in ce mai aspru catre est. ?ernile sunt lungi si
foarte reci si verile calde dar scurte. Este specific numarul redus de zile senine intr-
un an (pina in 5 de zile) in timp ce zilele noroase depasesc 3 (cele mai multe
sunt cu ceata). Legetatia are o diversitate redusa. Padurile de conifere si ferigi care
rezista iernii lungi alcatuiesc vegetatia de taiga specifica acestui tip de climat.
5. Climat polar de tundra- climat foarte rece in care cea mai cald luna are o
temperatura medie sub ! grade dar peste grade. ?n Europa ocupa arii restrinse
in nordul e%trem al ;usiei europene, arii cu vegetatie fara copaci, formata din iarba,
musc+i, lic+eni.
)< 9 :;

): 9 :;
:. Clima .omaniei
7lima ;omaniei este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la 1umatatea
distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 65
o
, precum si de pozitia
sa geografica pe continent, la apro%imativ B (m de Oceanul $tlantic, ! (m de
Marea Faltica, 6 (m de Marea $driatica si riverana cu Marea /eagra si nu in ultimul
rind de circulatia generala a atmosferei in zona. $ceste particularitati confera climei un
caracter temperat continental. Masele de aer diri1ate spre teritoriul ;omaniei in diferite
conte%te sinoptice, evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice,
pana la cele tropicale (sa+ariene) cea ce confera climei un caracter de tranzitie. 'e
asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina variatii
importante in durata mentinerii unui anumit conte%t meteorologic@ astfel se pot
inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de precipitatii
abundente, perioade importante cu regim anticilonic specific manifestarii fenomenului
de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers
cu modificarile aferente in starea timpului.
&emperatura si precipitatiile
E%tinderea teritoriului tarii pe aproape 5R de latitudine impune diferentieri mai mari intre
sudul si nordul tarii in ceea ce priveste temperatura decat e%tinderea pe circa !R de
longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul tarii se ridica la circa !!R , in
nordul tarii la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborate cu
circa 3R7. ?ntre e%tremitatea vestica si cea estica a teritoriului national diferenta termica
se reduce la un grad (!R7 in vest, "R7 in est). ?n sc+imb diferentierile cest-est in
privinta precipitatiilor sunt mai importante (circa # mm pe an in vest si sub 6 mm
pe an in est).
0r. 1lena Cordoneanu_ Curs Climatologie balneoturistica 2 :. Clima .omaniei 3ag.
*; 9 :;
?n sc+imb diferentierile cest-est in privinta precipitatiilor sunt mai importante (circa #
mm pe an in vest si sub 6 mm pe an in est).
?n tara noastra cea mai mare partea precipitatiilor este adusa de ciclonii nord-atlantici
(formati in zona ?slandei in general) si de ciclonii mediteraneeni (formati la adapostul
muntilor $lpi).
,a scara tarii, valorile medii multianuale ale temperaturilor medii anuale sunt cuprinse
intre -B,)7 la B5 m altitudine si !!,67 in sud-est (7onstanta), iar mediile sumei
precipitatiilor tot ca valori multianuale sunt intre 325,5 mm si 5," mm in sud-est (la
7onstanta, respectiv la 7alarasi) si intre !-!B mm in zona montana.
'istributia valorilor termice cele mai ridicate pe teritoriul tarii pune in evidenta
e%cesivitatea climatului in regiunile sudice si sudestice. ?n iulie cel putin de 3-6 ori intr-
un deceniu, la cateva dintre statiile meteorologice din sudul tarii temperaturile ma%ime
ating 67. Este rezultatul invaziilor de aer tropical a caror frecventa este c+iar mai
mare in august. $stfel la ! august !"5! in localitatea ?on -ion (1ud. Fraila) s-a
inregistrat temperatura ma%ima absoluta din tara noastra (66.57)@ in aceeasi zi, in alte
doua localitati din Faragan ($mara si ?.7.<rimu) valorile termice au fost destul de
apropiate (667). Ma%ima absoluta de la Fucuresti s-a produs la 5 august B si a fost
*1 9 :;
de 6B.B7 la statia meteorologica Fucuresti <ilaret si de 6B.6T7 la statia meteorologica
Fucuresti Faneasa.
'istributia cantitatilor ma%ime in B6 ore pe teritoriul ;omaniei pune in evidenta cateva
aspecte. $stfel, partea centrala si nordica a 7ampiei si 'ealurilor Fanato-7risane, care
se afla sub influenta climatului temperat-oceanic aproape tot timpul anului, primeste in
regim mediu multianual cele mai multe precipitatii. Ma%imele diurne se produc, in
general, la sfarsitul primaverii si vara (Faia Mare !B!,6 mm si Oradea 25,2 mm in
iunie). Podisul >ransilvaniei aflat sub aceeasi influenta climatica temperat-oceanica
prezinta valori mai ridicate in aria precarpatica estica, cazute cu deosebire in timpul
verii (Fistrita )5," mm in iulie). ?n sud-vestul tarii, in 7ampia si 'ealurile Fanatului, sub
influenta maselor de aer mediteraneene, cele mai abundente precipitatii ma%ime in B6
ore cad in timpul verii (>imisoara !, mm in iunie) sau la inceputul toamnei (,ugo1
",B mm, 7aransebes !B), mm in septembrie).
intul
Pe teritoriul ;omaniei regimul vantului este determinat in aceeasi masura de
particularitatile circulatiei generale a atmosferei (diferite sisteme barice care o
traverseaza), cat si de particularitatile suprafetei active. -e pune in evidenta rolul de
bara1 orografic al 7arpatilor, care determina, prin orientarea si altitudinea lor, anumite
particularitati regionale ale vantului.
?n zona montana sunt caracteristice viteze medii anuale care scad cu scaderea
altitudinii de la 2-! m:s pe inaltimile carpatice (B-B5 m) pana la # m:s in zonele
cu altitudini de !2-B m, pe versantii adapostiti vitezele anuale scad la B-3 m:s, iar
in depresiunile intramontane acestea sunt de !-B m:s. ?n interiorul arcului carpatic,
vitezele medii anuale oscileaza intre B-3 m:s, iar la e%teriorul 7arpatilor, in Moldova,
acestea sunt de 6-5 m:s, mediile anuale cele mai mari remarcandu-se in partea de est
a tarii, in 7ampia -iretului inferior (5-# m:s), pe litoralul Marii /egre (#-) m:s), in
'obrogea si Faragan (6-5 m:s). 7ele mai mici valori medii anuale (!-B m:s) se remarca
in depresiunile intracarpatice inc+ise.
*" 9 :;
7ele mai mari valori, de peste 6 m:s, se inregistreaza in toate zonele montane inalte,
in Podisul Modovenesc, nord-estul Faraganului si in muntii 'obrogei, ca urmare a
circulatiei intense din nord si nord-est, pe litoralul Marii /egre, ca urmare a rugozitatii
reduse a suprafetei apei, precum si in partea central-sudica a 7ampiei ;omane, intre
valea Uiului si Ledea.
7ele mai scazute valori ale vitezelor ma%ime anuale, sub B m:s, se inregistreaza
insular (pe zone foarte restranse) in Podisul Me+edinti, 'epresiunea Petrosani si
defileul Uiului, zone situate la adapostul masivelor muntoase.
Liteze ma%ime mari se inregistreaza in cazul unor vinturi locale. $stfel, vantul ,,7osavaJ
a depasit la Oravita 6 m:s pe directiile est si est-sud-est. 'e asemenea, la Foita,
curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge si depasi frecvent 6 m:s din
sectorul sudic.
0urata de stralucire a soarelui
;epartitia teritoraiala a duratei de stralucire a soarelui se afla in stransa corelatie cu
regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei
mi1locii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule
de g+eata, lasa sa treaca o parte din razele solare luminosa).
Pe teritoriul ;omaniei cele mai mari valori anuale, de peste B3 ore de insorire, se
inregistreaza in zona litoralului Marii /egre (in partea sud-estica a 'eltei 'unarii, in
regiunea -f. A+eorg+e sumele medii anuale a1ung pana la aproape B6 ore), ca
urmare a predominarii in aceasta parte a tarii a timpului senin, mai ales in semestrul
cald al anului (aprilie-septembrie). ;egiunile de campie ale tarii se deosebesc intre ele
printr-o durata caracteristica a stralucirii -oarelui determinata de conditiile specifice de
circulatie a maselor de aer: B-B!5 ore in 7ampia de Lest si B!-BB ore in
7ampia ;omana.?n regiunile mai inalte - zona deluroasa si cea de munte, unde ceata
si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul
mediu anul de ore de stralucire a -oarelui se reduce treptat de la peste B-B! ore
in Podisul Aetic pana la mai putin de !# ore la altitudini mai mari de BB m.
1ta4ele climatice
;elieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si eta1elor climatice. Muntii 7arpati
formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de
cu influiente maritime (oceanic si mediteranean).
!. 7limatul de cVmpie este diferenWiat Xn douY nuanWe ( Xn funcWie de poziWie ) :
7limatul de cVmpie moderat cuprinde: 7Vmpia de Lest, 7Vmpia ;omVnY ( partea
vesticY Zi centralY ), PodiZul 7asimcei Zi 7Vmpia Ui1iei.
>emperatura medie anualY !
9 !!

7
>emperatura medie a verii B!

9 B3

7
>emperatura medie a iernii 9 !

, - B
7
PrecipitaWii : #3 mm:an ( 7Vmpia de Lest ), 5 mm:an ( 7Vmpia
;omVnY ), sub 5 mm:an (PodiZul 7asimcei )
'eZi face parte din acest eta1, 7Vmpia Ui1iei are temperaturi mai scYzute ( temperatura
medie 2
7, vara B!
7, iarna 9 3
9 6
7 ).
7limatul de cVmpie accentuat cuprinde: FYrYganul, PodiZul 'obrogei de -ud, sudul
PodiZului FVrladului. Fate crivYWul ( vVnt geros iarna).
>emperaturi medii anuale !
9 !!
7
*% 9 :;
>emperatura medie a verii B3
9 B6
7
>emperatura medie a iernii - B
, - 3
7
$mplitudini termice mari B5
9 B#
7
PrecipitaWii reduse ( sub 5 mm:an )
Oile tropicale ( temperaturi [ 3
7 )
B. 7limatul de deal 9 caracterizeazY regiunile deluroase cu altitudini intre B si 2 m.
>emperaturi medii anuale de 2
- !
7 ( c+iar )
7 si #
7)
>emperatura medie a verii de B

- B!
7 ( c+iar !"
7 si !2
7 )
>emperatura medie a iernii de 9 B
7 la -6
7 (-B
7 in -ubcarpati si 95
7
in PodiZul -ucevei )
PrecipitaWii: 5 9 ) mm:an
7uprinde: PodiZul Me+edinWi, PodiZul Aetic, -ubcarpaWii, Masivul 'obrogei de /ord,
Podisul -ucevei, 'epresiunea >ransilvaniei, 'ealurile de Lest, munWii scunzi din
7arpaWii Occidentali.
3. 7limatul montan caracterizeazY munWii inalti si mi1locii cu altitudini intre 2 si B
m. 7uprinde: 7arpatii Orientali, 7arpatii Meridionali, MunWii $puseni ( partea centrala ),
MunWii Fanatului ( la peste ! m ).
>emperatura medie anuala scade cu altitudinea ( #

B

7 )
>emperatura medie a verii ( !"
7 !B
7 )
>emperatura medie a iernii ( -6
7 -2
7 )
PrecipitaWiile cresc 2 mm:an ! mm:an

Fat vanturile de Lest
-unt caracteristice padurile de foiaose pina pe la !B m si cele de conifere mai in sus.
6. 7limatul alpin caracterizeazY munWii la peste B m in 7arpatii Meridionali si peste
!2 m in partea de nord a 7arpatilor Orientali.
>emperatura medie anualY Xn 1ur de
7 (sub
7 la peste BB m )
>emperatura medie a verii ( !B
!

7 )
>emperatura medie a iernii este intre 92
si 9!

7 ( c+iar 9!B
7 )
PrecipitaWiile medii !B mm:an
Lanturile de vest bat cu putere
/reale cu climat alpin! 6un?ii .odnei- Su,ard- C@limani- Cea,l@u # la peste 1<;;
m $- Ciucas # la peste 1<;; m $- Aucegi- 'ezer- Fagaras- 3arBng- Sureanu- Candrel-
7otrului- Capatanii- Godeanu- &arcu- .etezat- Ai,or- ladeasa- 6untele 6are # la
peste 18;; m in fiecare din Carpatii Occidentali $.
$ici se gaseste limita superioara a padurilor, dupa care conditiile vitrege climatice nu
mai permit cresterea copacilor. Legetatia este 1oasa (iarba, tufisuri, musc+i, lic+eni).
*) 9 :;
** 9 :;
1;. Factorii atmosferici si influienta asupra organismului uman
1. &emperatura
>emperatura aerului este cel mai important parametru atmosferic pentru sanatatea si
starea de bine a omului. Organismul uman este caracterizat de o temperatura interna
constanta, in 1ur de 3) de grade. 7um nicaieri pe glob clima nu-i ofera conditii de
constanta a temperaturii e%terioare, permanent organismul uman trebuie, printr-un
sistem propriu de reglare termica, sa faca eforturi pentru mentinerea acestei
temperaturi.
Proprietatea de constanta a temperaturii corpului se numeste +omeostazie. 'aca
temperatura corpului scade sub aceasta valoare, sistemul de termoreglare actioneaza
pentru generarea de caldura 9 termogeneza. 'aca creste, acelasi sistem de
termoreglare trebuie sa actioneze pentru pierderea surplusului de caldura 9 termoliza.
-c+imbul decaldura cu mediul incon1urator 1oaca un rol crucial in cadru mentinerii
acestei temperaturi proprii. $cest sc+imb se realizeaza in principal prin:
.espiratie
$erul inspirat este incalzit si in acelasi timp umezit de aparatul respirator. E%pirat, duce
cu el caldura si umezeala in e%terior. 'aca este mai cald decit organismul atunci
cedeaza acestuia o parte din caldura, marind disconfortul sau c+iar producind arsuri ale
cailor respiratorii. $pro%imativ o cincime din totalul sc+imbului de caldura cu mediul se
realizeaza prin respiratie.
'nvelisul cutanat #pielea$
?n 1urul organismului, in apropierea pielii, un start de aer din mediul incon1urator se
incalzeste la temperatura acesteia. -e formeaza asa numitul strat limita, de trecere de
la temperatura de 3) de grade la temperatura mediului. $stfel prin conductie o parte
din caldura corpului se transmite mediului inco1urator sau invers, in functie de diferenta
de temperatura dintre corp si aer. 7urentii de aer, de la cei mai usori pina la vintul
intens, care spala organismul prin procesul de turbulenta, se constituie in factori care
distrug stratul limita. $cest lucru se soldeaza cu pierdere de caldura daca aerul este
mai rece de 3) de grade sau cu aport de caldura si implicit disconfort, daca este mai
cald.
>ot la nivelul pielii, se mai sc+imba caldura prin transpiratie. $pa eliminata de glandele
sudoripare la suprafata pielii se evapora. Evaporarea se face cu consum de caldura, pe
seama organismului. 'aca organismul are un e%ces de caldura, atunci este foarte bine.
'ar procesul de transpiratie poate sa apara si din motive de sanatate si atunci
pierderea de caldura prin transpiratie duce la scaderea temperaturii organismului sub
limita sa normala.
*+ 9 :;
7e face organismul cind temperatura sa intena este in pericol de a creste peste limita
normala sau de a scadea sub aceastaK $tunci intra in actiune siatemul propriu de
termoreglare.
&ermogeneza
7ind temperatura corpului scade sub valoarea sa normala, aceasta se numeste
+ipotermie. >emperatura corpului nu poate scadea sub B6 de grade. $ici intervine
moartea. Pina aici insa, organismul are posibilitatea sa suplineasca scaderea
temperaturii pe seama proceselor metabolice interne. 7ontractiiile musculare
(tremuratul) sunt semnul intrarii in functiune al sistemului de generare interna de
caldura. 7ontractiile musculare voite (effort fizic) fac acelasi lucru. 'aca pierderea de
caldura continua (este frig, vint, pielea este e%pusa) apar degeraturile si in final
moartea.
Persoanele grase sufera mai putin de frig, stratul de grasime constituind un bun
izolator.
&ermoliza
7ind temperatura corpului creste peste valoarea sa normala, intra in actiune
mecanismul de reglare pentru pierderea surplusului de caldura. $rderile metabolice se
reduc si organismul incepe sa transpire. Evaporarea transpiratiei scapa organismul de
acest surplus fiindca evaporarea se face cu consum de caldura. Prin transpiratie
organismul poate sa elimine c+iar si 2 de grame de apa intr-o ora. ?n aceste conditii,
poate interveni des+idratarea ca si deminaralizarea organismului (fiindca odata cu
transpiratia se elimina si saruri minerale). 'aca racorirea organismului nu este eficienta
consecintele sunt lesinul, socul de caldura si in final moastea daca temperatura
organismului a1unge la 6!,5 grade.
&emperatura efectiva
Efectul temperaturii ridicate sau coborite asupra organismului depinde de o multitudine
de factori. Este vorba de factori personali sau atmosferici. ?ntre factorii personali
enumeram virsta, starea de sanatate, dispozitia, imbracamintea. ?n acelasi timp efectul
temperaturii depinde de combinatia mai mult parametri atmosferici. 'e e%emplu,
evaporarea transpiratiei, mecanismul cel mai important de racorire a organismului,
depinde de umezeala aerului dar si de vint. $ceste dependente vor fi detaliate mai
tirziu. $cum retinem ca o valoare termica ridicata:coborita nu va fi la fel simtita de toata
lumea si in orice alte conditii de vreme. -e poate deci vorbi de o valoare termica
efectiva, simtita de organism care poate fi diferita de cea masurata de termometru.
?ntre fenomenele meteorologice periculoase, valurile de caldura au un impact notabil
asupra mortalitatii umane si ecosistemelor. ?ata evolutia mortalitati in /eH .or(, mai-
august si peroioada valului de caldura din !"##.
*8 9 :;
Lalurile de caldura sunt determinate de patrunderi masive si sustinute ale maselor de
aer tropical in zona latitudinilor temperate. -c+imbul de mase de aer intre pol si ecuator
se face permanent dar in cazul valurilor de caldura ca si al celor de frig dealtfel, acest
sc+imb se realizeaza foarte direct pol-ecuator si are o stationaritae accentuata. Mai
mult, are si o preferinta geografica: Europa si $merica de nord. ?n Europa, cel mai
intens episod de vreme e%cesiv de calduroasa este cel din august B3, care a facut
numeroase victime, de ordinul a citova zeci de mii, cele mai multe in <ranta. $ici au fost
cele mai mari si mai persistente abateri ale temperaturii de la valorile medii. ?n sudul
-paniei s-a inregistrat recordul national de 6#, B de grade iar in $nglia, 32 de grade. ?n
Portugalia, ! procente din paduri au fost distruse de incendii. <olosind modele
climatice cuplate ocean-atmosfera, cercetatorii arata ca in viitor, in conditiile in care
tendinta de incalzire climatica se mentine, incidenta valurilor de caldura creste. -e
vorbeste despre valuri de caldura mai intense, mai frecvente si de durata mai lunga.
Aerald Mee+l si 7laudia >ibaldi de la 7entrul /ational de 7erecetari $tmosferice din
-3$ au obtinut cu un astfel de model, ariile cele mai e%puse in secolul B!. ?n $merica
si in Europa. ?n Europa, cel mai mare risc ar fi in partea de sudest a continentului.
Lremea deosebit de calda se numeste adesea caniculara. /u e%ista o definitie
universala a caniculei, termenul este relativ la conditiile uzuale de vreme intr-o arie. /oi
numim vremea caniculara daca temperatura trece ziua de 35 de grade. ?n Olanda de
e%emplu, temperatura trebuie sa treaca de 3 de grade 3 zile la rind ca vremea sa fie
considerata e%cesiv de calda. 'ar olandezii incep sa nu se mai simta confortabil de la
B5 de grade. ?n acelasi timp, in Arecia, c+iar cind s-au inregistrat 32 de grade la $tena
citeva zile la rind, -erviciul /ational de Meteorologie nu a emis nici un fel de
atentionare. ?n alte tari, la definirea vremii caniculare se tine seama si de temperatura
minima, considerind ca succesiunea mai multor nopti foarte calde are un impact c+iar
mai mare asupra starii de sanatate.
'enumirea de vreme caniculara o datoram romanilor. -irius, cea mai stralucitoare stea
a constelatiei 7anis Ma1or este asa de stralucitoare ca vec+ii roamni credeau ca ea
este aceea care incalzeste pamintul. -teaua se vede noptile in ianuarie, cea mai
stralucitoare stea privind bolta cereasca inspre sud. Lara ea este pe bolta cereasca
foarte aproape de soare, rasare si apune o data cu el. ?n iulie tirziu, -irius se afla in
con1unctie cu soarele, adica aliniata cu soarele. B de zile inainte si B dupa acest
moment, adica intre 3 iulie si !! august, este perioada cea mai calda a anului, perioada
*< 9 :;
din 1urul solstitiului de vara, B! iulie, cind emisfera nordica primeste cea mai mare
cantitate de caldura solara. 'ar romanii credeau ca este asa de cald fiindca la caldura
solara se adauga si caldura stelei -irius a constelatiei 7$/?- M$UO;, care mai poarta
si numele de canicula, catelusa si ca urmare numeau aceste zile caniculare. ?n tarile
vorbitoare de lb engleza si astazi aceste zile se numesc dog da=s.
". Umezeala
3mezeala aerului influienteaza si ea starea de bine si sanatate. Mai intii ca fiecare
e%piratie inseamna si eliminarea unei cantitati de vapori de apa furnizati de caile
respiratorii aerului inspirat. 'aca aerul de afara este foarte uscat, aceasta pierdere
poate fi importanta si organismul va avea nevoie de +idratare suplimentara. 3mezeala
aerului devine foarte importanta in conditii de caldura e%cesiva. $tunci cind evaporarea
transpiratiei la nivelul pielii este mi1locul cel mai eficient de racorire a organismului. 'ar
daca afara umezeala este mare, aceasta evaporare este obstructionata. -i in
consecinta racorirea este ineficienta. /u e%ista un nivel de umezeala ideal pentru toata
lumea. ,a fel cum este si cu temperatura.
Multi alti factori, ca activitatea pe care o desfasuram, imbracamintea, virsta, afecteaza
gradul de confort. Pentru persoanele sedentare sau putin active, un nivel de umezeala
intre 3 si # de procente poate fi acceptabil. 'ar in nici un caz sub 3 * iarna si
peste # * vara.
'in aceasta cauza, in casa, este bine sa se ia masuri de mentinere a umezelii intre
aceste limite. ?n special iarna, cind in casa temperatura este mai ridicata, aerul din
interior este mai uscat. $sta fiindca cantitatea ma%ima de vapori de apa pe care o
poate contine aerul atmosferic depinde de temperatura. -a presupunem ca aerul de
afara aflat la temperatura >! are un continut de umezeala ma%im, adica are unezeala
relativa ! la suta. 7u alte cuvinte este la saturatie. $cum sa zicem ca desc+idem
fereastra si aerul cu temperatura >! si umezeala relativa de ! la suta intra in camera
unde este mai cald, temperatura este >B, mai mare decit >!. ?mediat umezela lui
relativa scade, poate si pina la B-3 la suta, foarte departe de saturatie. ?n acest
moment aerul din casa mai poate absorbi umezeala si o ia, de undeK 'e la mucoasele
sistemului nostru respirator si de la piele, de la frunzele plantelor si de pe solul din
g+iveciul acestora. Mucoasa nazala are un important rol in retinerea particulelor
purtatoare de virusi si microbi asa ca, aflata in suferinta aceasta nu-si va mai putea
indeplini bine functiile si asa creste pericolul contractarii gripei sau racelii. Pentru a
contracara acest fenomen daunator atit oamenilor cit si plantelor din casa, trebuie sa
intreprindem actiuni de umidificare a aerului. ?ncepind cu vase cu apa puse pe
calorifere si terminind cu umidificatoare electrice, orice a1uta la iernarea plantelor si a
noastra pe linga ele. 'ar atentie, nici umezeala prea mare nu este sanatoasa, fiindca
favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor, microbilor si virusilor. $sa ca un +igrometru de
camera este necesar pentru a sti cum stam cu umezeala.
'ndicele de confort termic &1631./&U./-U61=1/7/ #'&U$
Organismul uman ca dealtfel al tuturor fiintelor este facut sa functioneze normal intre
anumite limite ale parametrilor atmosferici. ?esirea din aceste limite creaza disconfort si
uneori mari probleme de sanatate. ,a noi se considera ca disconfortul termic apare
cind temperatura aerului trece de 35 de grade. 'ar si daca temperatura aerului este
mai mica si umezeala lui este mare disconfortul este accentuat. Pentru ca daca
umezeala aerului este crescuta, evaporarea transpiratiei la nivelul pielii, mecanismul
prin care corpul isi regleaza temperatura, este obstructionata. 'in acauza aceasta
senzatia de caldura in acest caz este mai mare decit ar trebui sa fie pentru temperatura
*: 9 :;
iundicata de termometru. $dica temperatura efectiva, temperatura simtita de organism
este mai mare decit cea a termometrului. -e calculeaza atunci un indice, ?>3, care tine
seama de ambi parametri atmosferici: temperatura si umezeala. ?n multe tari acest
indice este calculat direct in grade termice, adica temperatura efectiva.
-unt multe formule de calcul a temperaturii efective, multe din ele foarte complicate.
?n ;omania formula de calcul scoate o valoare in unitati nestandard. 2 de unitati ?>3
corespund unei temperaturi de 35 de grade si umezeala relativa a aerului de 3 de
procente. 7resterea umezelii la 6 * duce valoarea indicelui la 23 de unitati, ceace
inseamna un plus de 3 grade fata de temperatura aerului, adica organismul simte de
fapt 32 de grade. 'incolo de acest prag de 2 de unitati, se impun masuri suplimentare
de protectie impotriva caldurii, pentru ca pot aparea efecte negative asupra starii de
sanatate, uneori foarte grave.
,ocuitorii oraselor sunt mai e%pusi la caldura atit din cauza efectului de insula de
caldura a orasului cit si din cauza poluarii. E%ista o serie de masuri care reduc impactul
temperaturii ridicate, atit la nivelul individului (evitarea orelor amiezii, prote1area de
soare a intregului corp, +idratarea) cit si la nivelul comunitatii:
spatii verzi cit mai multe, in special copaci
functinarea mai indelungata a fintinilor arteziene
stropirea strazilor care fi%eaza praful dar si scade temperatura. <iindca nu suntem
intr-un spatiu inc+is, vaporii de apa rezultati nu ramin in prea1ma suprafetei strazii.
Mai intii ca aerul umed este mai usor decit cel uscat si se ridica foarte repede in
atmosfera. $poi, circulatia atmosferica, oricit de slaba, distribuie acesti vapori si pe
orizontala asa incit foarte repede umezeala aerului revine la normal pe strada. -i
ceace ramine este racorirea, fiindca evaporarea apei se face cu consum de caldura.
Laporii de apa, pur si simplu transporta caldura de la suprafata strazii in atmosfera
si nu o elibereaza decit cind trec din nou in apa lic+ida.
'easemenea disconfortul este mai mare daca stam sub radiatia directa a soarelui.
$tunci la caldura corespunzatoare temperaturii aerului se adauga caldura radiatiei
soalre directe absorbita de organism. >emperatura pe care o vom simti poate fi cu mai
mult de ! grade mai mare decit temperatura aerului (care este temperatura
inregistrata la umbra). 'in aceasta cauza locuitorii desertului umbla infasurati in multe
vesminte.
%. intul
$tmosfera se misca continuu. Materializarea acestei miscari este vintul. 3neori slab
alteori puternic si persistent vintul influienteaza starea de sanatate sau de bine a
omului, mai mult sau mai putin depinzind si de ceilalti paramatri atmosferici. 'aca este
cald, efectul este benefic, vintul ne racoreste. Prin turbulenta creata in 1urul corpului o
parte din caldura de la suprafata organismului este luata de catre mediul incon1urator.
$sa se intimpla de e%emplu vara, pe litoral cind briza marii ne racoreste. 'ealtfel acest
fenomen local, isi spune cuvintul la nivelul microclimatului din zona, moderind
temperatura ridicata de vara. Pe de alta parte vintul favorizeaza evaporarea
transpiratiei la nivelul pielii. -i dupa cum stim acesta este unul din mecanismele de
racorire ale organismului in conditii de vreme fierbinte. 'ar daca este frig, efectul
asupra organismului este negativ. Este cu atit mai daunator cu cit este mai frig afara.
'ndicele de racire #&1631./&U./-'>&$
'e ce o zi de iarna cu vint, cum este in sudul si estul tarii cind sufla 7rivatul, pare mai
rece decit una cu aceasi temperatura afara dar cu vint calmK Pentru ca vintul mareste
rata de pierdere a caldurii de la suprafata corpului prin turbulenta creata la nivelul pielii.
+; 9 :;
-i evaporarea umezelii la suprafata pielii este accentuata de vint si odata cu asta,
pierderea de caldura. Evaporarea se face cu consum de caldura, caldura care este
luata de la organism. ?n felul aceste temperatura efectiva simtita de corpul uman este
mai mica decit temperatura indicata de termometru. ?ndicele de racire este o masura a
aceste temperaturi efective, resimtita de organismul uman.
-caderea temeperaturii efectiv inregistrata de organism este importanta in conditii de
vreme cu temperaturi scazute si vint intens. ?n zonele cu climat arctic si polar, la
altitudini mari sau la viteze de deplasare mari, indicele are o imporatanta deosebita in
supravietuirea oamenilor si animalele dar si in functionarea motoarelor.
-i pentru acest inde% sunt mai multe formule de calcul, parametri de care tin seama
fiind multipli si diversi. ?n ;omania a fost adoptata o tabela de calcul a acestui indice
care scoate c+iar temperatura efectiv simtita de organism. 7u cit temperatura este mai
coborita cu atit este mai putenica senzatia de rece la aceasi viteza a vintului. Mai mare
este viteza vintului, mai repede pierdem caldura corpului. 'e pilda la o temperatura de
9! grade 7elsius, un vint cu B (m:ora (vint moderat) inseamna un indice de de racire
de 9!2 grade, deci o senzatie de rece corespunzatoare temperaturii de 9!2 de grade,
cu 2 grade mai coborita decit temperatura indicata de termometru. ,a 9B de grade,
acelasi vint va produce o senzatie de rece corespunzatoare temepraturii de 93 de
grade 7elsius\ 'eci o scadere cu ! grade.
Pe de alta parte, daca vintul este persistent, atunci mai intervine un alt efect negativ, la
nivelul creierului: stari depresive, iritabilitate, an%ietate, insomnii si altele. ?n zonele
unde conditiile locale determina vinturi cu durate de citeva zile, cum sunt 7+inocul in
preeriile canadiene sau Marile cimpii americane de la poalele Muntilor -tincosi sau
-irocco din nordul $fricii peste Mediterana pina in sudul Europei sau Mistralul in
sudvestul <rantei, migrenele asociate sunt bine cunoscute.
). 3resiunea atmosferica
+1 9 :;
Presiunea atmosferica este presiunea cauzata de greutatea aerului. /u este deloc
mica. O coloana de aer cu sectiunea de ! metru patrat cintareste cam&!. tone\ ?n
fiecare moment si oriunde am fi suportam presiunea aerului atmosferic. 'ar organismul
uman, de fapt al tuturor fiintelor vii de pe pamint, este adaptat sa suporte aceasta
presiune. 7el mai adesea nici nu constientizam asta. 'ar, uneori cind presiunea
atmosferica se sc+imba, mai ales persoanele suferinde de anumite afectiuni, simt in
mod neplacut aceasta presiune.
'e pilda, in avion la decolare, simtim efectul presiunii atmosferice: simtim urec+ile in
mod ciudat, nu putem auzi normal apoi dupa un usor pocnet, revenim la normal.
3rec+ile se adapteaza la presiunea atmosferica, care scade cu altitudinea foarte
repede, apro%imativ e%ponential. Mai sus, presiunea in aeronava nu va mai scadea la
fel cu cea din atmosfera, fiindca ec+ipamentele te+nice vor mentine in interior o
presiune convenabila.
?n aer liber, simtim variatiile presiunii atmosferice de obicei la trecerea rapida a unei
depresiuni atmosferice, cimp de presiune 1oasa, sau a unui anticiclon, cimp de presiune
ridicata. 7ind conditiile de circulatie atmosferica sunt de asa natura incit trecerea
acestor indivizi barici este rapida, variatiile de presiune pot fi mari si se petrec in timp
scurt. 7a sa ne facem o idee, cel mai intens anticiclon avea la centru !2# de milibari
(mm coloana de mercur), valoare inregiatrata in Mongolia in !" decembrie B! iar cel
mai adinc ciclon a fost de 22B mb in spatiul atlantic (uraganul Dilma in !" octombrie
B5) si de 2) mb in spatiul pacific (taifunul >ip in !B octombrie !")"). -i asta in timp
ce presiunea atmosferica standard este de !!3 mb ()# mm col de mercur).
,a noi, indivizii barici, ciclonii si anticiclonii, nu au valori asa de mari. 'ar iata
recordurile de presiune inregistrate in ;omania: !5".6 mb, la -ulina in B6 ianuarie
!") si "#6 mb la 7raiova in noiembrie !"6#.
Presiunea atmosferica are si variatii diurne, in cadrul aceluiasi cimp de presiune de
scara mare, dar aceste variatii sunt mici, sub un milibar la latitudinile noastre.
,egatura care e%ista intre tensiunea arteriala si presiunea atmosferica se afla la
radacina neplacerilor produse de variatia presiunii atmosferice. 7eeace citim pe
aparatul de masurare a tensiunii arteriale reprezinta e%act cu cit este mai mare
presiunea pe care o e%ercita singele asupra peretilor vaselor fata de presiunea
atmosferica. 'e e%emplu daca presiunea atmosferica este de )# mm coloana de
mercur si tensiunea arteriala ma%ima indicata de aparat este de !B sau !B cum
scurtam deobicei, inseamna ca presiunea singelui in artere este de (!B ])#) mm
coloana de mercur.
+" 9 :;
?n felul acesta singele o%igenat pompat de inima poate a1unge pina la nivelul celor mai
mici vase de singe periferice. 'iferenta de presiune la peretii veselor sanguine este
sustinuta, compensata, de rezistenta lor. 'aca vasele sanguine nu ar fi de loc elastice,
scaderea presiunii atmosferice ar insemna automat cresterea tensiunii arteriale. -i
invers. Lasele sanguine insa nu sunt rigide, dar nici foarte elastice nu sunt, ca variatiile
presiunii atmosferice sa nu se simta de loc in valoarea tensiunii arteriale. Mai ales la
virste inaintate sau in cazul unor afectiuni, cind elasticitatea acestora scade, variatiile
presiunii atmosferice se traduc mai mult au mai putin in variatii ale tensiunii arteriale.
>rebuie insa sa mentionam ca variatiile induse de presiunea atmosferica sunt mici prin
comparatie cu cele datorate unor cauze proprii organismului. 'e e%emplu, o scadere
mare a presiunii atmosferice de la o zi la alta, sa zicem de 5 mm coloana de mercur, o
scadere de e%ceptie dealtfel, poate insemna in cel mai rau caz o crestere a tensiunii
arteriale de la !B, de e%emplu, la !B,5.
>otusi sunt persoane, statisticile spun ca e vorba de o treime din populatia globului,
care simt in mod neplacut variatiile parametrilor atmosfericici si cele ale presiunii par sa
fie la loc de frunte: dureri de cap, dureri articulare, stari de oboseala. ?n general o
presiune atmosferica scazuta antreneaza o accelerare a batailor inimii si o crestere a
tensiunii arteriale, o presiune crescuta scade frecventa respiratiilor si favorizeaza
o%igenarea sangelui. 'ar cei mai multi oameni se adapteaza si e%emplul scafandrilor
sau al alpinistilor este cel mai bun.
-tudiile statistice arata ca mai degraba variatia presiunii atmosferice decit valoarea
acesteia se afla in corelatie cu intensitatea efectelor biologice.
*. .adiatia solara
;adiatia solara a1unsa la suprafata pamintului are in mare 3 componente: o parte a
spectrului cu lungimi de unda mai mari decit lungimea de unda a culorii rosii, radiatia
infrarosie care insemna in esenta caldura, radiatia vizibila (de la rosu la violet) adica
lumina solara si radiatia ultravioleta, cu lungimi de unda mai mici decit cea a culorii
violet. 7um despre caldura am vorbit, fiindca ea se traduce prin temperatura aerului,
discutam despre lunina si radiatia ultravioleta.
+% 9 :;
Energia solara in functie de lungimea de unda
7umina
Medicina cunoaste o afectiune cauzata de lipsa luminii solare, numita depresia de iarna
sau 'ereglarea $fectiva -ezoniera. /u o vom gasi la tropice, regiuni rasfatate de soare
la fel pe tot parcursul anului dar va fi din ce in ce mai frecventa catre regiunile polare.
'incolo de cercul polar, iarna noptile sunt mai lungi de B6 de ore a1ungind pina la !)"
de zile c+iar la pol. >rebuie spus ca din cauza refractiei luminii, noptile polare nu sunt
c+iar lipsite de lumina, dar se pare ca si asa sunt un factor provocator pentru depresie.
/oaptea polara
-tatisticile arata de e%emplu ca in tarile scandinave B* din populatie este afectata de
depresia de iarna.
E drept ca si la noi noptile sunt mai lungi in sezonul de iarna, dar nu cu foarte mult. 7ea
mai lunga nopte, noaptea solstitiului de iarna din BB decembrie, are !5 ore si 6 de
minute. 'ar se adauga gradul mai ridicat de acoperire a cerului si plafonul coborit al
norilor, specifice anotimpului rece. 'e aceea cind vine toamna cu vreme inc+isa si
ploioasa, manifestarile bolii se accentueaza. 'iferenta intre ploaia de vara si cea de
toamna este mare pentru persoanele suferinde de aceasta boala. Lara, ploaia este
scurta, dupa ploaie, c+iar si foarte intensa, avem sanse mari sa vedem soarele. Pentru
ca ploaia de vara, aversa cum se numeste in meteorologie, cade din nori
cumulonimbus, nori cu timp de viata redus, de ordinul minutelor, si adesea izolati.
Mergind spre toamna, razele soarelui cad din ce in ce mai oblic, din ce in ce mai putina
energie solara primeste emisfera nordica. $cest lucru isi spune cuvintul si in dominanta
sistemelor de vreme. /orii nu mai sunt asa de inalti, norii cumulonimbus sunt rari,
predomina norii stratiformi, intinsi pe orizontala ca niste paturi, la inaltimi reduse, de
ordinul a citorva sute de metri.
+) 9 :;
/ori stratiformi
'in ei cad ploi, marunte si insistente. -tationaritatea sistemelor noroase creste. -oarele
poate sa nu apara de loc B, 3 zile. -i nu este de negli1at pentru personele suferinde.
>ratamentul in astfel de cazuri include adesea o terapie cu lumina.
.adiatia ultravioleta #U$
Oc+iul uman nu percepe radiatia ultravioleta dar e%ista animale, pasari, reptile si
insecte cum sunt albinele, care o pot vedea. E%punerea prelungita a organismului la
radiatia ultravioleta poate produce efecte acute si cronice asupra pielii, sistemului
imunologic si oc+ilor.
7ind vorbim despre efectele radiatiei ultraviolete asupra sanatatii umane si mediului,
intervalul din spectrul solar corespunzator se imparte in trei benzi, dupa lungimea de
unda: -ultravioletul apropiat sau de unde lungi, 3L$ (cel mai apropiat de violet)
-ultavioletul de unde medii 3LF
-ultavioletul de unde scurte 3L7, cel mai periculos tip de 3L, folosit dealtfel pentru
sterilizare.
-oarele emite ultraviolet in toate aceste 3 benzi dar din fericire, din cauza absorbitiei de
catre stratul de ozon atmosferic, ""* din radiatia 3L care atinge suprafata pamintului
este 3L$.
>oate cele trei tipuri de 3L pot distruge fibrele de colagen si accelera in acest fel
+* 9 :;
imbatrinirea pielii. Pentru oc+i, ultravioletul lung si mediu (3L$ si 3LF) prezinta un risc
mare, comparabil cu licarirea apartului de sudura si poate duce la cataracta sau la
cresterea benigna a con1uctivei. 7um lumina poate a1unge la oc+i din toate partile,
direct de la soare, reflectata de apa, nisip, zapada, protectia completa a oc+ilor este
necesara atunci cind e%ista riscul unei e%puneri crescute. Este cazul alpinistilor de
e%emplu. dar si a turistilor de pe malul marii.
Oc+elarii trebuie sa fie suficient de mari si formati asa incit sa acopere complet oc+ii.
,entilele sunt foarte importante. Oc+elarii cu lentile de sticla ordinara ofera o oarecare
protectie dar mai indicate sunt lentilele de plastic. $numite materiale plastice ca
policarbonatul de e%emplu, bloc+eaza cea mai mare parte a 3L. E%ista tratamente
speciale ale lentilelor care maresc protectia impotriva 3L. $stfel, lentilele de calitate
poarta inscriptia: 3L Protection. 3nele lentile au un mic simbol inscriptionat care
orienteaza asupra utilizarii: cer noros, lumina solara moderata, puternica si foarte
puternica. ,entilele de soare de calitate proasta nu prezinta filtru 3L si, datorita culorii
inc+ise, produc doar marirea pupilei. $stfel, o cantitate mai mare de radiatie luminoasa
patrunde in oc+i impreuna cu radiatia 3L daunatoare si e%pune oc+iul mai mult decat
daca nu am purta deloc oc+elari. $sadar nu culoarea inc+isa este garantia protectiei
oc+iului impotriva 3L.
Fronzul pielii nu este altceva decit rezultatul reactiei organismului nostru de a se apara
de agresiunea radiatiei ultraviolete. 'at fiind lungimea de unda mica a acestei radiatii,
adincimea de patrundere in organism este mare. O parte a radiatiei uv, ultravioletul
apropiat, 3L$, trece de epiderma, afectind structura dermei.. /u produce arsuri,
produce ingrosarea pielii, zbircituri si c+iar cancer si nu imediat ci in timp. 'ar fiindca nu
ne putem lipsi de placerea de a sta la soare ca si de unele dintre efectele sale
benefice, cu putina gri1a putem evita toate aceste neplaceri. -erviciul Meteorologic
7anadian, a fost primul care a introdus intre produsele sale, destul de recent, prin anii
", ?/'?7E,E de 3L. 7u o scara de la ! la !!, scara adoptata in final de OMM, acest
indice spune cind este periculos sau nu sa ne e%punem la soare.
; 1 " .'SC .10US
% ) * 6O01./&
+ 8 .'0'C/&
< : 1; FO/.&1/ .'0'C/&
11 1C&.16
'ar ce legatura are cu meteorologiaK ?n afara de pozitia soarelui pe bolta cereasca,
cantitatea de uv de la suprafata solului mai depinde si de continutul de apa si aerosoli
din atmosfera, in particular de acoperirea noroasa. <iindca dupa ce trece de atmosfera
superioara unde stratul de ozon filtreaza cea mai mare parte din ea, inainte de a a1unge
la suprafata pamintului radiatia uv mai este redusa si prin absorbtie de catre apa si
impuritatile din aer. -i in Europa, din ce in ce mai multe servicii meteorologice nationale
furnizeaza acest tip de produs neteorologic.
7u cit suntem la inaltimi mai mari cu atit cantitatea de 3L este mai mare. Pentru ca asa
cum am spus, dupa filtrul realizat de stratul de ozon stratosferic si atmosfera inferioara
mai filtreaza din aceasta radiatie prin absorbtia ce se produce de catre apa si praful din
aer. ?ar la munte nu mai beneficiem de serviciile acestul ultim filtru. 7u cit este aerul
mai uscat si mai curat cu atit ne pra1im mai tare. ?arna, stratul de zapada aduce un plus
de 3L asupra corpului nostru prin refle%ia accentuata a acestei radiatii la suprafata
zapezii. 'in din cauza acestui fenomen sc+iorii iarna se pot gasi in conditii de 3L de
++ 9 :;
vara. /u trebuie decit sa luam masurile necesare de protectie: oc+elari de soare,
produse cosmetice cu factor de protectie ridicat. >ot din cauza refle%iei accentuate a
radiatiei 3L la suprafata al apei si a nisipului si la mare riscul e%punerii la soare este
mai ridicat, cel putin !5. 7u alte cuvinte nu este acelasi lucru daca stam la soare la 3
de grade (temperatura aerului) in gradina sau pe pla1a marii. ?ndiferent unde ne-am
afla, la munte, la ses sau la mare, in anumite situatii putem sa ne lasam inselati asupra
protectiei oferita de stratul de nori. /e putem arde c+iar daca soarele este dupa nori.
'epinde ce fel de nori sunt, ce inaltime au si cit de mult acopera bolta cereasca. 'e
e%emplu norii inalti nu ofera practic nici o protectie. 'easemenea norii mici, izolati c+iar
daca sunt multi nu reduc cantitatea de 3L care a1unge la sol. 'in cauza celor
prezentate, prognoza conditiilor de e%punere la soare devine una care tine de
meteorologie.
+. 1lectricitatea atmosferei
-uprafata pamintului, oceanele si uscatul dar si iomosfera (strat atmosferic superior la
inaltimi de !-3 de 4m) sunt amindoua bune conducatoare de electricitate. ?ntre
ele, atmosfera nu este foarte foarte buna conducatoare de electricitate, in special in
apropierea solului, unde ionii au tendinta sa se atasaze de aerosoli (particule fine de
praf si fum) pierzind din mobilitate.
?n conditii de vreme linistita intre suprafata pamintului, incarcta negativ relativ la
ionosfera, e%ista o diferenta de potential de B5 la 5 de Lolti. -e stabileste
astfel un flu% de electroni de la sol spre ionosfera, de aprocimativ ! microHat pe metru
patrat, un curent (mic) de vreme buna. $sadar e%ista un cimp electric in atmosfera. 'ar
nu este intens si cum aerul este un bun izolator, in mod normal nu se produc descarcari
electrice intre atmosfera si suprafata pamintului. 'ar oricind in atmosfera sarcinile
electrice se pot grupa, in principal prin frecarea aerului. <enomenul are insa nevoie de
miscari ample ale aerului asa cum numai in norii cumulonimbus se pot produce. ?n norii
de tip cumulonimbus, nori cu mare dezvoltare verticala, e%ista curenti verticali
ascendenti si descendenti intensi. 'aca norii nu sunt suficient de inalti ca sa aiba in
componenta si particule de g+iata, care prin frecarea cu aerul se incarca electrostatic,
separarea de sarcini electrice /3 se produce. 7urentii ascendenti transporta in sus
sarcinile pozitive si cei descendenti, in 1os, sarcinile negative. Faza norului incarcata
negativ, induce o acumulare de sarcini pozitive la suprafata pamintului. $erul
atmosferic este un izolator electric dar cind cimpul electric a1unge foarte intens, acest
izolator este strapuns si se produce descarcarea electrica.
7um la nivelul globului in fiecare moment sunt intre ! si B de 7b activi, e%ista un
transport permanent de sarcini electrice intre suparafata pamintului si ionosfera care
mentine diferenta de potential electric.
7ele mai multe descarcari electrice au loc intre nori sau in interiorul norilor intre virf si
baza iar atunci cind se produc intre nor si pamint ele se numesc trasnete si sunt foarte
periculoase pentru viata oamenilor fiindca este vorba de curenti electrici foarte mari, de
ordinul a 3 de (iloamperi. 7ele mai multe incendii de padure sunt provacate de astfel
de descarcari. -i pentru avioane pot fi fatale.
Pentru a evita intilnirea cu trasnetul cel mai sigur este sa ne adapostim. 'ar nu sub un
copac, ci intr-o cladire. -i sa evitam folosirea telefonului cu fir. ?ar daca totusi nu avem
o cladire in prea1ma, sa raminem asezati, in cimp dec+is. 7u talpile apropiate si
g+emuiti, cu capul aplecat. Poate pentru ca barbatii sunt mai mult la lucru in aer
desc+is decit femeile, numarul victimelor barbati este mai mare.
+8 9 :;
,a noi nu sunt prea frecvente descarcarile electrice dar in lume sunt zone in care
fulgerele sunt foarte dese. 7ontorizate din satelit, nu mai putin de B de fulgere au
loc in fiecare clipa in 1urul lumii. ?ata +arta lumii cu frecventa anuala a fulgerelor pe (m
patrat. Oonele in culoare rosie, cu apro%imatie cuprinsa intre cele B tropice
inregistreaza peste B de fulgere pe (mp iar in $frica ecuatoriala si in nordul $mericii
de sud c+iar peste !. ?n europa si deci si pe la noi se inregistreaza intre B si 5 fulgere
pe (mp anual.
?n afara norilor 7b, atmosfera are si ea o oarecare incarcare electrostatica pozitiva.
$ceasta creste cu inaltimea, in ploaie si ceata. ;ar, dar sunt posibile descarcari
produse de sarcinile elctrostatice din atmosfera. -unt descarcari slabe, de regula
vizibile doar noaptea, care iau forme de coroana sau foc (<ocul -f Elm).
+< 9 :;
O alta sursa de incarcare cu electricitate a atmosferei este vintul solar: un flu% de
particule incarcate electric si avind energie mare, de origine solara, care, prinse in
cimpul magnetic al pamintului intra in atmosfera prin cele doaua zone polare. ?n partea
superioara a atmosferei, pe baza energiei mari pe care o au, determina mai multe
inonizari (desprinderi ale electronilor de atomi) si e%citari ale atomilor de azot si o%igen.
<enomenul se soldeaza cu crearea frumoaselor aurore polare.
,a trecerea unui ciclon atmosferic, in special a fronturilor reci atasate, cimpul electric
atmosferic are variatii semnificative si o serie de reactii negative ale suferinzilor
cardiovasculari pot fi asociate cu asta, dar subiectul este inca unul de cercetare.
8. Continutul de poluanti din atmosfera
Oamenii au inceput sa polueze atmosfera probabil de cind au inceput sa faca foc
in pesterile pe care le locuiau. 0e atunci au continuat sa polueze suprafata
pamintului- apele si atmosfera- din ce in ce mai mult. 3ina nu de mult- problemele
de poluare erau locale si minore fiindca planeta are abilitatea sa absoarba si sa
purifice cantitati mici de poluanti. 'nsa industrializarea- ve,iculele motorizate si
e5plozia demografica au dus la depasirea limitelor proprii ale sistemului pamint-
atmosfera asa incit acum este neaparat nevoie sa fie luate masuri pentru
reducerea poluarii- spun cei mai multi dintre specialisti. .ezultatele masuratorilor
instrumentale ne forteaza sa acceptam ca traversam o perioada de incalzire a
climei terestre. Oamenii de stiinta nu sunt foarte siguri in legatura cu cauza
acestui fenomen. 3amintul s-ar putea incalzi si singur- din cauze naturale- cum s-
a mai intimplat dealungul istoriei dar in raportul '3CC de la inceputul anului
trecut se spune ca probabilitatetea ca aceasta ultima perioada de incalzire sa se
datoreze omului este foarte mare- de :;D.
+: 9 :;
Oamenii desfasoara activitati in urma carora in atmosfera a4ung gaze care
accentueaza efectul de sera. O5izi de azot- de sulf si cel mai important bio5idul
de carbon- gaze rezultate in urma arderii padurilor si combustibililor fosili
#carbune- gaze naturale- produse petroliere$. Suplimentul de gaze cu efect de
sera produs de om nu este foarte mare prin comparatie cu cele e5istente in mod
natural in atmosfera- reprezinta apro5imativ *D. 0ar este posibil sa fie sufient
pentru a strica ec,ibrul sistemul climatic. 'ncepind cu anii 1:%; au aparut in
atmosfera si gaze cu efect de sera cu totul noi- care nu sunt produse in mod
natural pe tera si care sunt c,iar mai rele decit bio5idul de carbon! gaze sintetice-
compusi din clor- flor- brom si carbon- substante ce se afla in componenta
aparent nevinovatul freon din instalatiile refrigeratoare sau spraiurile pe care cei
mai multi dintre noi le folosesc.
$ceste gaze se afla la baza distrugerii stratului de ozon stratosferic, strat care are un
rol esential in preote1area vietii pe pamint impotriva radiatiei solare ultreviolete. $ceste
gaze ramin intacte zeci de ani. >ransportate de atmosfera in straturile superioare, in
stratosfera, sub influienta radiatiei solare se combina cu ozonul producind asanumitele
gauri ale stratului de ozon. 'easupra $ntarcticii, stratul de ozon a fost progresiv distrus
atingind in septembrie B cea mai mare e%tindere, de 3 ori suprafata -3$. 'esi
acum se poate spune ca s-a stabilizat, in centrul ei concentratia de ozon continua sa
scada.
'ar in afara de efectul asupra climei, poluarea cu gaze a atmosferei are efecte mult mai
apropiate asupra starii de sanatate. -unt afectate in primul rind caile respiratorii dar si
pentru alte organe ale corpului (cum ar fi inima) riscul de imbolnavire creste din cauza
poluarii. 'in aceasta cauza nu veti gasi statiuni balneoclimeterice amplasate in
apropierea obiectivelor poluante.
7el mai periculos pentru starea de sanatate pare sa fie ozonul, un polunt secundar
fiidca nu este emis ci se formeaza in straturile de 1os ale atmosferei din gazele poluante
emise de activitatile antropice sub influienta radiatiei solare. $sadar e%ista doua straturi
atmosferice in care concentratia de ozon este mai mare. 3nul este stratosfera, un strat
al atmosferei care incepe de pe la ! (m inaltime, unde ozonul se gaseste in proportie
de # parti la ! milion. $cest ozon stratosferic are un rol benefic pentru viata pe pamint
fiindca absoarbe o mare parte din radiatia ultravioleta solara nociva, in special pentru
8; 9 :;
piele. 'in cauza asta ozonul stratosferic este numit ozon bun. ?ar subtierea startului in
unele locuri cum este deasupra $ntarcticii (despre care am vorbit mai inainte), produce
ingri1orari fiindca inseamna distrugerea scutului de protectie a pamintului.
$l doilea strat atmosferic unde ozonul este iarasi mai mult este partea inferioara a
atmosferei, stratul de aer in care se desfasoara viata. Ozonul aflat aici este acelasi gaz
ca si cel aflat in stratosfera, adica un gaz cu molecula formata din 3 atomi de o%igen,
dar pentru ca dauneaza sanatatii este adesea numit ozon rau. $sadar, ozonul din
atmosfera este bun sau rau in functie de inaltimea la care se afla si de concentratia sa.
'e ce este ozonul din partea de 1os a troposferei numit ozon rauK Ozonul este un gaz
foarte instabil si reactiv, se foloseste dealtfel ca inalbitor, dezodorizant si dezinfectant
pentru aer si apa de baut. 7ind concentratia lui in atmosfera depaseste anumite limite
devine to%ic. 7aile respiratorii sunt primele afectate. 'ar si plantele si cladirile sufera
deteriorari. -i in atmosfera oraselor, in special in situatii de stationare a masei de aer,
concentratia ozonului rau creste din cauza poluarii mi1loacelor de transport. O%izii de
azot si de sulf rezultati din arderea incompleta a carburantilor, se transforma in
atmosfera tot cu a1utorul radiatiei solare in ozon si alte substabte c+imice. 7onditiile
atmosferice favorabile cresterii concentratiei de ozon rau sunt in acelasi timp favorabile
formarii cetii si persistentei ei. $tunci se poate vorbi de ceace se numeste smog,
deosebit de periculos pentru personele cu afectiuni respiratorii.
?n afara de gaze, o componenta foarte importanta a poluarii atmosferei o constituie
emisia de particule fine (solide sau lic+ide), nu mai putin periculoase pentru sanatatea
noastra si a mediului. Este vorba de fum, funingine si praf precum si mici stropi de
substante c+imice emise direct in atmosfera sau formate acolo in urma unor reactii
c+imice, in special sulfati. $ceste particule a1ung in atmosfera din surse variate,
naturale sau facute de mina omului. $sa sunt eruptiile vulcanice, furtunile de praf si
incendiile de padure dar si motoarele ve+iculelor, industria bazata pe arderea
conbustibililor, e%pluatarile miniere de suprafata, constructiile si lucrarile agricole.
'e dimensiunea particulelor este direct legat potentialul lor de a cauza probleme de
sanatate. 'e la ! microni in 1os, particulele trec de git si nas si a1ung in plamini. 7ele
mai periculoase sunt cele foarte fine, sub B, 5 microni. 7a sa ne facem o idee aceste
particule sunt cam de B de ori mai mici decit diametrul unui fir de par. Odata in+alate,
afecteaza plaminii si inima producind grave probleme de sanatate. -tudiile au aratat ca
in timpul evenimentelor istorice de poluare din ,ondra !"5 si Me%ico 7it= !""
mortalitatea infantila a crescut in mod accentuat.
-ub aspectul fenomenelor de vreme, aceste particule, care 1oaca rolul de nuclei de
81 9 :;
condensare pentru vaporii de apa din atmosfera, favorizeaza formarea cetii si a norilor
in functie de inaltimea la care se afla si reduc vizibilitatea atmosferica.
Ploile acide sunt si ele o consecinta a prezentei in atmosfera a particuleleor infime de
substante c+imice. ?n urma unor procese c+imice ce au loc in atmosfera, o%izii de sulf si
de azot rezultati in urma arderii combustibililor fosili trec in acid sulfuric si repectiv acid
azotic. Preluati de picaturile de apa din nor acesti acizi duc la scaderea p0-ului apei
sub ), ) fiind p0-ul unei solutii neutre. P+-ul mai mic de ) inseamna aciditate si mai
mare, alcalinitate. ?n mod normal apa de ploaie are o aciditate usoara, un p0 in 1ur de
5. 'ar emisiile de bio%id de sulf si o%id de azot pot marii asa de mult aciditatea
precipitatiilor incit solul, vegetatia, apa lacurilor si a riurilor, cladirile si monumentele
sufera degradari semnificative.
Padurile sunt deosebit de vulnerabile la ploile acide. ?nteresant este ca ploile acide cad
de cele mai multe ori in afara zonelor poluantilor. $tmosfera este carausul lor si
circulatia aerului ii poate duce c+iar la foarte mari distante de sursa producatoare.
Oonele montane, care primesc in general mai multe precipitatii, sunt cele mai afectate.
$stfel, de e%emplu, -candinavia, prodominant muntoasa, primeste mai multe ploi acide
decit ar fi 1ustificat de emisiile sale, locale.
Lizibilitatea atmosferica scazuta este de cele mai multe ori rezultatul prezentei in
atmosfera a nunui continut ridicat de particule fine poluante. Praf, funingine sau stropi
minusculi de substante c+imice, absorb si intorc inapoi o parte din lumina pe care ne-o
trimite soarele. Mai multe particule in aer, mai accentuata este absorbtia si mai scazuta
claritatea cu care vedem obiectele. 3neori si culoarea peisa1ului este afectata fiindca
nu toate componentele luminii solare sunt absorbite la fel. 'in acest punct de vedere
oamenii care locuiesc in zone ce primesc predominant mase de aer de deasupra
oceanelor se pot considera fericiti. ;espira un aer mai curat decit cei ce locuiesc in
centrul continentelor. 7it despre noi, pina sa a1unga la noi o masa de aer curata de
deasupra $tlanticului sau c+iar de la pol, are timp sa se incarce cu destule pulberi
poluante. 'ar citeodata, in sezonul rece, cind o masa de aer polar vine catre noi
repede si direct nord-sud, pe drumul cel mai surt posibil, se inregistreaza si la noi
vizibilitati de ordinul a citorva sute de (m. 3n observator de la -tatia meteorologica Lf
Omu marturisea ca a vazut de acolo de sus, 'unarea.
8" 9 :;
!!.! 7irculatii atmosferice locale fortate orografic
/sa cum am mai spus- in atmosfera sunt multe tipuri de circulatie atmosferice-
de la circulatia generala sau circulatiile musonice de la scara globala- la circulatii
ciclonice sau anticiclonice de la scara sinoptica- la circulatii de briza de mare sau
de munte de la scara mica #mezo$ pana la circulatii de microscara cum sunt cele
turbulente prin care se face sc,imbul de caldura intre pamant si atmosfera in
stratul de langa sol. Orografia 4oaca un rol important in generarea- intensificarea
si disiparea acestor circulatii. >u trebuie sa uitam ca partea din atmosfera cu o
densitate suficienta pentru a fi gazda fenomenelor meteorologice este de
apro5imativ :-1; Em iar lanturile muntoase ale &errei ocupa uneori o fractie
importanta din aceasta inaltime.
?n plus atmosfera este foarte sensibila la miscarile verticale iar obstacolele orografice
care se interpun in calea circulatiei generale a aerului forteaza miscari verticale. ?n
conditiile de stabilitate accentuata, asa cum este de foarte multe ori atmosfera, fortele
care apar la deplasarea fortata a aerului in sus vor incerca sa readuca aerul inapoi,
c+iar daca asta cere o lunga Me%cursieN orizontala a particulelor de aer sau generarea
de vanturi puternice (accelerarea orizintala a particulelor de aer).
$tunci cand este posibila deplasarea verticala a aerului, in functie de continutul sau de
umezeala (straturile de 1os ale atmosferei sunt in mod obisnuit bogate in umezeala) vor
apare si fenomenele meteorologice: nori, ploi, descarcari electrice. <iindca, de
e%emplu, c+iar si un munte de 5-! m poate genera vant in 1urul lui in situatia in
care aerul atmosferic incearca sa-l ocoleasca, ploi torentiale pe panta de ascendenta si
vant pe partea de descendenta in cazul in care reuseste sa surmonteze obstacolul.
8% 9 :;
'imensiunile si forma muntelui ca si caracteristicile aerul atmosferic care il abordeaza
(structura verticala) fac ca raspunsul interactiunii sa fie complicat. ,a scara mare se
poate vorbi despre rolul orografiei in determinarea climatului musonic tropical, despre
unde planetare generate topografic, despre centri barici de actiune cu caracter Puasi-
permanent legati de marile lanturi muntoase iar la scara mica de intensificarea vantului
pe pasurile intramontane, pe pantele muntoase sau in 1urul curburii e%terioare a
lanturilor muntose, accentuarea precipitatiilor pe pantele de ascendenta.
Unde orografice de adapost #unde de gravitatie interna$
Se genereaza la abordarea perpendiculara a obstacolului sau aproape de
perpendiculara- cu viteze mari- de catre o masa de aer ce are un strat stabil intre
" straturi mai putin stabile. >ori de unda #lenticularis$ pe crestele undei- sunt
dovada formarii undelor. Fenomenul este similar cu curgerea apei dintr-un riu
peste o piatra aflata aproape de suprafata apei.
8) 9 :;
Foe,nul #vant cald si uscat de panta$
C,iar daca se formeaza undele de adapost #lee Faves$ si c,iar daca nu se
formeaza- la baza muntelui pe partea de sub vant se pot produce intensificari ale
vantului- uneori violente- scaderea umezelii si cresteri ale temperaturii aerului
comparativ cu parametrii dinainte de escaladare. /stfel de vanturi se numesc
foe,n- nume originar din /lpi unde a fost prima oara identificat un astfel de vant.
'n multe locuri ale lumii se produce foe,nul- dar cel din /merica de >ord- la
poalele estice ale 6untilor Stancosi #in circulatii vestice$ pare ca e cel mai
spectaculos. C,inoEul- intr-o ora poate topi %;-%* cm de zapada. Si foenul ce se
produce pe versantii nordici ai /lpilor in situatii de circulatie atmosferica dinspre
sud este intes. /u fost inregistrate cazul in care zona de la polalele muntelui
aflata sub descendenta aerului era mai calda decit restul cu 1)-1* grdae.
'ncalzirea aerului venit din partea cealalta a muntelui are in principal la baza
energia latenta de econdensare eliberata pe panta ascendenta.
8* 9 :;
1ste un mod foarte simplificat de reprezentare a fenomenului.
Si Carpatii nostri produc un astfel de fenomen insa la parametri modesti fata de
e5emplele date. 'ncalzirea aerului venit din partea cealalta a muntelui are in
principal la baza energia latenta de econdensare eliberata pe panta ascendenta.
0oFnslope Find #vant rece sau cald de panta$
'upa ce din diferite motive, pe un platou inalt sau intre vaile inalte ale unor munti cu
e%tindere orizontala mare, aerul rece a stationat si s-a racit suplimentar in cursul
noptilor senine, la un moment dat incepe sa se prabuseasca fiind mai greu decat aerul
de la poalele orografiei. -igur ca si el se incalzeste prin comprimare adiabatica dar se
va numi rece sau cald in functie de temperatura masei de aer pree%istent depinzand
foarte mult de cat de rece a fost cand a inceput sa coboare. Liteza vantului atinge
valori de ciclon tropical. $stfel, vantul -antana din sudul 7aliforniei, care aduce toamna
aerul de deasupra desertului inalt Areat Fasin poate fi si rece dar de cele mai multe ori
este cald. E%emplu tipic de vant de panta rece este insa Fora. -e produce cand aer
polar stationat deasupra Falcanilor cobora prin vaile $lpilor 'inarici in bazinul $driaticii.
?n iarna B! (!3 ianuarie) la >rieste vantul atingea !66 (m:ora.
8+ 9 :;
!!.B 7irculatii fortate adiabatic
7a baza producerii circulatiilor locale fortate diabatic se afla gradientii importanti
in campul proprietatilor fizice ale suprafetei terestre! capacitatea calorica-
albedou- emisivitate- acoperire #vegetatie- zapada- g,iata$- caracteristici
,idrologice legate de structura solului- rugozitate. 'n functie de acestia- suprafata
&errei se va incalzi si umezi diferentiat #spatial si temporal$. 1ste rindul
proceselor de transfer de energie si masa intre sol si atmosfera pentru a face ca
aceste discontinuitati G de suprafataH sa se regaseasca in atmosfera- unde se vor
genera miscari specifice 2 potrivit legilor de miscare caracteristice fluidului
atmosferic.
Circulatiile de briza
Gradienti termici indusi in atmosfera se vor gasi in zona litorala- unde apa si
uscatul se incalzesc 9 racesc diferit datorita caldurii specifice diferite- intre peretii
pantelor muntoase si aerul d ela aceasi inaltime de deasupra vaii- la limta dintre o
intindere de uscat fara vegetatie si o padure mare- intre o arie oraseneasca si
impre4urimi s.a. Circulatiile care se produc in aceste conditii se numesc circulatii
de briza si se evidentiaza in cazul in care circulatia atmosferica de scara mare
este slaba- adica in situatii atmosferice linistite oferite de obicei de prezenta unui
camp de presiune atmosferica ridicata.
Scara orizontala a acestor circulatii variaza foarte mult de la 1;;-"*; m
#largimea unui front de briza$ pana la 1;;-"oo Em #dimensiuni c,iar mai mari ale
brizei au fost observate- ClarEe- 1:+1$. 0aca scara orizontala acopera o portiune
mare din spectrul miscarilor atmosferice- scara verticala este determinata de
inaltimea stratului limita #curentul de GintoarcereH din altitudine- in cazul brizei-
se regaseste pe la 1-" Em- frontul de briza are adancimi de apro5imativ 1-* Em$.
Scara temporala a acestor circulatii este limitata superior de perioada
diurna. Ca si scara orizontala- timpul caracteristic poate varia foarte multI
trecerea unui front de briza este caracterizata de o variatie rapida a parametrilor
88 9 :;
meteorologici #de ordinul minutelor$ in comparatie cu ciclul complet al brizei care
are timpul caracteristic de o zi.
Fata de- de4a binecunoscuta- impartire a spectrului miscarilor atmosferice
#OrlansEi- 1:8*- /tEinson- 1:<1$ se poate spune ca circulatiile fortate local sunt
miscari mezoscalare de strat limita mai degraba in domeniul J si K al scarii
mezo.
'ntensitatea circulatiei ce apare in urma perturbatiei campului de presiune
atmosferica depinde direct proportional de marimea gradientilor termici indusi in
atmosfera ca si de inaltimea la care perturbatia termica se face simtita.
Sc,ematic mecanismul brizei se prezinta astfel!
<aza ! nu e5ista niciun fel de diferenta de temperatura sau presiuneI
<aza ! ! incalzirea suprafetei uscate si implica miscari verticale ascendente pana
la o inaltime la care aerul racindu-se nu mai poate urca si diverge. 3resiunea
atmosferica la suprafata scade.
<aza B: aparitia unei diferente de presiune la suprafata intre uscat si apa implica
o miscare orizontala d ela mare catre uscat si miscari descendente deasupra
apei.
<aza 3 ! in acelasi timp plecarea aerului de deasupra zonei calde si acumularea
deasupra zonei reci face ca presiunea sa creasca deasupra apei accentuand
diferenta de presiune intre cele doua zone si in consecinta vantul de briza.
?n realitate fenomenul nu este asa de simplu@ forma litoralului, circulatia de scara mare
(oricat de slaba) comple%eaza procesul. ?n zona de uscat, in cazul fenomenului bine
dezvoltat se formeaza frontul de briza (la distanta d eordinul a cativa zeci de (m), care
poate sa se manifeste prin averse, constituind un trigger pentru convectia de dupa
amiaza.
8< 9 :;
7irculatia se produce in cursul noptii e%act invers: solul se raceste mai mult decat apa
si vantul va bate dinspre uscat spre mare, briza de noapte. ?ntensitatea vantului de
briza (de zi sau de noapte) nu este mare, cativa m:s dar fenomenul isi pune amprenta
pe microclimatul zonei.
Mecanismul este acelasi in cazul circulatiilor locale create de insula de caldura a
orasului. 'atorita aglomerarii de cladiri(in general in culori inc+ise) si asfalt orasul se
incalzeste mai tare decat impre1urimile (datorita diferentei de caldura specifica).
Obstructionarea circulatiei d ela sol de catre cladirile inalte si dese contribuie si ea la
cresterea si accentuarea diferentei de temperatura. 7irculatia locala se stbileste
dinspreimpre1urimi spre oras, deasupra careia ascendenta aerului poate fi atat de
accentuata ca duce la formarea de nori convectivi si c+iar averse si descarcari
electrice.
8: 9 :;
-tudiile statistice arata o crestere a cantitatilor de apa din precipitatii in oras in
anotimpul de vara datorata circulatiei locale a insulei de caldura. Lantul d escara mare
predominant poate sa impinga aria precipitatiilor intr-o parte sau alta a orasului.
Circulatiile munte-vale
?n cazul circulatiilor munte 9 vale mecanismul este diferit dar la baza se afla tot
preluarea sau pierderea de caldura de catre atmosfera la contactul cu solul (incalzirea
diabatica). $erul din prea1ma solului de pe pantele muntelui se va incalzi : raci mai mult
decat cel de la aceeasi inaltime se deasupra vaii. /oaptea, mai greu fiind decat acesta
cade pur si simplu pe panta catre fundul vaii sau depresiunii. -e realizeaza astfel o
circulatie asemanatoare unui riu de aer.
'easupra orografiei curgerea aerului este controlata de situatia atmosferica de scara
mare. Pe vale, aerul rece va realiza o inversiune termica, deasupra careia vantul poate
fi c+iar in sens opus celui de pe vale.
<; 9 :;
Oiua situatia se inverseaza.
'ar cum fenomenul se produce de regula in anotimpul rece, ziua este mai scurta decat
noaptea, procesul nu reuseste sa incalzeasca toata masa de aer rece acumulata
noaptea pe vale. ?n plus, in functie de continutul de umezeala al aerului pe vale poate
sa se formeze ceata si incalzirea diurna sa fie si mai mult redusa. 'e la o zi la alta va fi
tot mai rece si asa se inregistreaza temperaturile coborate din depresiunile
intramontane. /umai accentuarea circulatiei de scara mare (eventual trecerea unui
front atmosferic) va putea scoate aerul rece acumulat.
+ttp:::images.google.ro:imgresK
imgurlC+ttp:::HHH.zamg.ac.at:eumetrain:E3Me>rainB5:7=clogenesis:7ontent:-lides:
image6.gifîmgrefurlC+ttp:::HHH.zamg.ac.at:eumetrain:E3Me>rainB5:7=clogenesi
s:oro.+tmûsgC88A0i7_fs'<vr$,Au?FOvt;>B'3OsC^+C#6^HCB^szC3^+lCro^sta
rtC"2ûmC!^tbnidC+F=A3ts>eH#13M:^tbn+C33^tbnHC!6^prevC:images*3<P
*3'lee*BForograp+ic*BFHaves*B#start*3'2*B#ndsp*3'B*B#um
*3'!*B#+l*3'ro*B#sa*3'/ ciclogeneza lee
<1 9 :;
1". 6icroclimate in .omania
?n cadrul climatului general al unei zone geografice e%tinse, pot e%ista arii mici in care
climatul se abate sesizabil de la cel general. ?n aceste zone, variabilele de vreme:
temperatura, vintul, umezeala, precipitatiile difera usor fata de restul ariei. 'e fiecare
data, trebuie sa fie o trasatura fizico-geografica a locului, care se afla la baza
respectivului microclimat. Poate fi relieful, un lac sau apropierea unei intinderi mari de
apa, o aglomerare urbana, o padure, un parc sau c+iar o gradina. $cestea genereaza
circulatii atmosferice locale (briza de mare si de munte, vinturi locale orografice,
circulatii ale insulei de caldura&) care imprima prin repetabilitate trasaturi specifice
microclimatului.
Clima pe litoralul romanesc
,a noi, in climat temperat continental, pe litoralul marii clima este indulcita de prezenta
apei. $dica verile sunt mai racoroase si iernile mai blinde decit pe continent, in medie
cu B-3 grade. $sta din cauza proprietatilor termice ale apei care fac ca ea sa fie iarna o
sursa de caldura, o sobita, si vara, cind continetul se incinge, o MsursaN de racoare si a
circulatiilor atmosferice care aduc aer de deasupra apei pe uscat - briza de mare. ?n
fapt, apa se incalzeste mai greu decit uscatul si la fel se si raceste. -e poate spune ca
are o inertie termica mai mare. $cest lucru micsoreaza amplitudinea diurna si
anotimpuala a temperatrii apei marii. Prin comparatie cu cea a uscatului, temperatura
apei marii este relativ constanta. $sadar iernile sunt blinde (in 1ur de 7, c+iar medii
pozitive la Mangalia) si numYrul de zile tropicale (in care temperatura trece ziua de 35
de grade) este redus.
?n ceace priveste vintul, aici se inregistreaza cele mai mari viteze ale vintului din tara
noastra (in afara de zona de munte inalta), c+iar si peste ! (m:ora. -i asta atunci
cind vintul bate dinspre mare, unde frecarea aerului cu suprafata subiacenta este mai
mica. -i nu este mica frecventa acestor situatii, in special iarna cind in bazinul vestic al
marii a1ung cicloni mediteraneeni.
?nfluienta Marii /egre in zona litorala isi spune cuvintul si in ceeace priveste acoperirea
noroasa si precipitatiile. 7ele mai mari durate anuale de stralucire a soarelui sunt pe
litoral. B3 de ore in medie pe an, !3-!) de zile pe an cu vreme insorita, ceace
favorizeaza dezvoltarea turismului. 'ar si cele mai reduse cantitati medii anuale de
precipitatii: 325 l:mp la 7onstanta fata de 5 de e%emplu la 7alarasi. ?nsa si cind
ploua, ploua bine. ;ecordul este de !!B l:mp in B6 de ore la 7onstanta.
,itoralul Marii /egre este cea mai importanta zona turistica, considerVnd numarul mare
de turisti romVni si straini. J;ivieraJ romaneasca, cu o lungime de 5 de (m, facuta
dintr-un lant continuu de !# statiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de
cele sase cele mai cautate: Mamaia, Eforie /ord, 7ostinesti (statiunea tineretului),
/eptun, Olimp, Lenus, B Mai, toate construite dupa !"#. >uristii pot vizita si vestigiile
celor trei colonii fondate de greci aici in secolele )-# inainte de 0ristos: 0istria in nord,
>omis in centru (in zilele noastre 7onstanta, cel mai important port la Marea /eagra a
;omVniei si care gazduieste un impozant muzeu ar+eologic) si 7allatis (in prezent
orasul Mangalia), cat si monumentul de la $damclisi (aflat la circa ! (m vest de
litoral). ?n afara de factorii de cura marini, e%ista aici lacuri naturale cu namol. ,acul
>ec+irg+iol este cel mai apreciat si cVteva sanatorii au fost construite in 1urul lui.
6icroclimatul 0eltei 0unarii
?n nordul litoralului, 'elta 'unarii, cel mai nou pamint al Europei, are un microclimat
particular determinat pe de o parte de caracteristicile suprafetei sale si pe de alta parte
<" 9 :;
de influienta Marii /egre. ?n urma cu multi ani, aici era un golf al Marii /egre, golful
>ulcea. 'atorita cantitatii mari de aluviuni aduse de 'unare si a mereii reduse a marii
negre (de numai B-3 cm) s-a format mai intii un cordon litoral intre insulele
7araorman si ,etea, care a transformat golful intr-o laguna. ?n insula 7araorman sunt si
acum dune de nisip care faceau parte din acest cordon. 7olmatarea lagunei duce la
formarea de suprafete mlastinoase in care 'unarea formeaza cel mai vec+i brat al sau,
-f A+eorg+e si inc+ide cu aluviuni golful Fabadag conturind viitorul comple% ;azelm-
-inoe. $lte strapungeri ale cordonului litoral dau nastere bratelor -ulina si 7+ilia ce vor
duce la inaintarea deltei in mare. $cum putem intelege de ce suprafata deltei este
acoperita de apa, permanent si temporar, in proportie de 2 la suta. 7antitatea mare de
apa se constituie ca si in cazul apei marii in rezervor pentru caldura solara, cara
atenueaza arsita de vara si imblizeste gerul iernii. >emperatura medie anuala este !!
grade iar iarna nu scade sub 9! grade, iar in iernile blide este de 6-5 grade. Este locul
de iernare al multor pasari migratoare. 7a si pe litoral, durata medie de stralucire a
soarelui este mare (cea mai mare din tara) si cantitatile medii de precipitatii sunt reduse
(zonele cele mai secetoase ale tarii). 'ar deasupra 'eltei 'unarii si a comple%ului
lagunar ;azelm--inoe, umezeala aerului este mare datorita evaporatiei la nivelul
lacurilor, solului umed si vegetatiei bogate, in medie )-2*, si in zilele de vara
insorite atunci cind se declanseaza convectia, aversele lasa cantitati mari de apa. ?n !
august !"B6, la 7. $. ;osetii au cazut 53 l:mp. Este recordul ma%im absolut pe tara.
'elta 'unarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o
suprafata de B.#2! (m
B
, cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la
granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe
litoralul Marii /egre. 'elta 'unarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i
se adauga prin aluviuni mai mult de 63,) m
B
. ?n !"" 3/E-7O a inclus 'elta 'unarii,
cea mai noua forma de relief din ;omVnia, ferita de Jprogresul industrializariiJ, printre
rezervatiile biosferei.
6icroclimatul in depresiunile intramontane
'atorita incon1urarii lor de pante deluroase sau montane, depresiunile orografice, au un
microclimat mai rece decit zonele cu aceeasi altitudine dar desc+ise. ?n special iarna,
masa de aer rece stagneaza zile in sir in aceste imense caldari mai ales in depresiunile
intramontane mai strinse, cum sunt depresiunea 'ornelor, 7iuc, ?ntorsura Fuzaului,
fiindca circulatia atmosferica este obstructionata de peretii incon1uratori. 'e e%emplu,
viteza medie a vintului in depresiunile din estul >ransilvanieie este de !-B m:s, adica in
1ur de 5-# (m:ora. $poi, nu numai ca aerul rece este mai greu scos din aceste zone
adapostite de culmi muntoase dar aici in fiecare noapte senina, se aduna aerul rece
pravalit de pe pantele muntoase incon1uratoare. <enomenul se datoreaza faptului ca
aerul se raceste in prea1ma solului, devine mai greu si aluneca la vale catre fundul
(centrul) depresiunii (circulatia munte-vale). -e creaza accentuate inversiuni termice,
adica este mai rece 1os decit sus. 'aca aerul este suficient de umed se formeaza
ceata. $ici se inregistreaza valorile e%treme de temperaturi coborite in fiecare iarna.
7and la Miercurea 7iuc, cand la >oplita, Uoseni sau ?ntorsura Fuzaului. ;ecordul
apartine depresiunii Frasovului, si a fost inregistrat la Fod, -32 de grade celsius in B5
ianuarie !"6B, record national de cea mai coborita temperatura de cind se fac
nasuratori in tara noastra. 'aca in 'alta 'unarii in ianuarie temperatura medie nu
scade sub 9! grad, in depresiuni ea este in 1ur de 9) grade. ?ar vara in iulie, !#, !)
grade. Legetatia reflecta aceste caracteristici climatice: padurile de conifere sunt mai
dese pe vai si in depresiuni decit pe inaltimi, unde apar pasunile. -e cultiva plante
rezistente la frig : secara, ovazul, rar griu si mai ales cartofii. ?ncalzirea semnificativa in
depresiuni are loc atunci cind circulatia aerului devine mai activa, adica vintul se
intensifica, si scoate acest aer rece din zona adapostita. $sta se intimpla de obicei la
<% 9 :;
trecerea unui front atmosferic. 7limatul de depresiuni cu inversiuni termice este
caracteristic pentru depresiunile: Maramuresului, 'ornelor, Aiurgeu, 7iuc, Frasov (cu
minima absoluta), PetroZani, 0aWeg, culoarul >imis 7erna, FeiuZ, Oarand. ?n cadrul
depresiunilor submontane sunt si depresiunile 7racau Fistrita si >azlYu 7asin
6icroclimatul urban al Aucurestiului
Microclimatul urban este poate cel mai comple% intre microclimate. ?n marile orase,
suprafata mare acoperita cu asfalt si cladiri, in general de culoare inc+isa, absoarbe in
timpul zilei mai multa caldura solara decit zona rurala din impre1urimi. 7aldura este
cedata aerului dupaamiaza si noaptea. Lintul care ar putea sa mai imprastie aceasta
caldura este frinat in oras de aglomerarea de cladiri. Particulele poluante +igroscopice
emise de autove+icule ziua contribuie si ele la reducerea radiatiei nocturne, actionind
ca o paturica ce pastreaza caldura pamintului in straturile de 1os ale atmosferei. ?n
conditii de soare si calm atmosferic temperatura aerului in oras poate fi si cu ! grade
mai mare decit in impre1urimi, in marile metropole. $ceasta este insula de caldura a
orasului. <enomenul se manifesta si iarna, dar de data aceasta efectul este pozitiv:
este mai cald in oras decit in satele din 1ur. 7apitala noastra induce o insula de caldura
de B, 3 grade, rar se inrilnesc si cu situatii de 5 grade diferenta intre statiile
meteorologice <ilaret si Faneasa. 'ar avind in vedere ca statia meteorologica <ilaret
este amplasata in parc, s-ar putea ca insula de caldura a Fucurestiului sa fie c+iar mai
mare. 'in pacate, evolutia orasului in sensul aglomerarii cladirilor in detrimentul
spatiilor verzi si suprafetelor cu apa ca si aglomerarea traficului auto, vor accentua si
insula de caldura a Fucurestiului. 'isperati de faptul ca in ultimii # de ani temperatura
medie in ,os $ngeles a crescut cu !, B grade, edilii orasului se gindesc serios cum sa
reduca acest efect. 'ar rarirea cladirilor nu e fezabila, se poate tine seama de asta la
dezvoltarile viitoare ale orasului, se pot insa folosi culori desc+ise la e%teriorul cladirilor
si mai ales a acoperisurilor, deasemenea sticla ca material pentru e%terior fiindca
sticala intoarce radiatia solara in spatiu mai mult decit alte materiale. E%tinderea
spatiilor verzi nu mai este deasemenea fezabila, insa se pot insa planta gradini pe
acoperisuri si in general pe orice spatiu disponibil c+iar si pe pereti vericali, se pot uda
spatiilor verzi e%istente si spala des strazile.
6icroclimat cu trasaturi mediteraneene in sudvestul tarii
Frecventa crescuta a ciclonilor formati in bazinul central al 6arii 6editerane in
perioada rece a anului- cicloni care trimit peste 3eninsula Aalcanica mase de aer
cale si umed- face ca si in sudvestul tarii noastre climatul sa fie mai blind si mai
umed iarna. 0in aceasta cauza vegetatia adaposteste numeroase elemente
floristice rare- cum este laleaua cazanelor #tulipa ,ungarica$ cu cupe galbui sau
garofitele balcanice cu flori rosii- roz-albe si violacee-
sau liliacul salbatic. 'n padurile de fag din zona 6oldova >oua gasim un un
arbust vesnic verde- tulic,ina- cu buc,etele de flori galben-verzui si fructe
carnoase negre- care creste aici in unica locatie din tara si care este considerat o
relicva tertiara.
6icroclimatul reliefului inalt
Prezenta lantului montan si a dealurilor si podisurilor in centrul tarii determina aparitia
mai multor eta1e climatice care se detaseaza de climatul general al zonei.
7limatul alpin caracterizeazY munWii la peste B m in 7arpatii Meridionali si peste
!2 m in partea de nord a 7arpatilor Orientali.
<) 9 :;
>emperatura medie anualY Xn 1ur de 7 (sub 7 la peste BB m)
>emperatura medie a verii (!B - ! 7)
>emperatura medie a iernii este intre 2 7 si ! 7 (c+iar !B 7)
PrecipitaWiile medii !B mm:an
Lanturile de vest predomina si sunt puternice.
$reale cu climat alpin: MunWii ;odnei, -u+ard, 7Ylimani, 7ea+lYu (la peste !2 m),
7iucas (la peste !2 m), Fucegi, ?ezer, <agaras, ParVng, -ureanu, 7andrel, ,otrului,
7apatanii, Aodeanu, >arcu, ;etezat, Fi+or, Lladeasa, Muntele Mare (la peste !) m
in fiecare din 7arpatii Occidentali).
7limatul montan caracterizeazY munWii inalti si mi1locii cu altitudini intre 2 si B
m. 7uprinde: 7arpatii Orientali, 7arpatii Meridionali, MunWii $puseni (partea
centrala), MunWii Fanatului (la peste ! m).
>emperatura medie anuala scade cu altitudinea (# la B 7)
>emperatura medie a verii (!" 7 la !B 7)
>emperatura medie a iernii (-6 7 la -2 7)
PrecipitaWiile cresc 2 mm:an ! mm:an
Fat vanturile de Lest
7limatul de deal caracterizeaza regiunile deluroase cu altitudini intre B si 2 m.
>emperaturi medii anuale intre ! si ) 7 (c+iar # 7)
>emperatura medie a verii de B! si !" 7 (c+iar !2 7)
>emperatura medie a iernii intre B si 96 7 (-B 7 in -ubcarpati si 57 in PodiZul
-ucevei)
PrecipitaWii: 5 - ) mm:an
7uprinde: PodiZul Aetic, PodiZul Me+edinWi, Masivul 'obrogei de /ord, -ubcarpaWii,
PodiZul -ucevei, 'epresiunea >ransilvaniei , 'ealurile de Lest (cu precipitaWii mai mari
#- ) mm:an), munWii scunzi din 7arpaWii Occidentali.
<* 9 :;
1%. &urismul de sanatate
?n conditiile in care astazi e%ista o tendinta de inlocuire a tratamentelor alopate cu
tratamente mai blinde, mai putin to%ive, in paralel cu sc+imbarea centrului de greutate
dinspre tratare spre prevenire, folosirea factorilor naturali de cura ocupa un loc din ce in
ce mai important. ?n plus, pe plan mondial dar si la noi din ce in ce mai mult, se acorda
o importanta sporita creerii si mentinerii starii de bine a individului. ?n consecinta
turismul balnear devine unul tot mai larg, un turism de sanatate cu mari perspective de
dezvoltare.
<actorii naturali inseamna:
ape minerale, namoluri, lacuri sarate, apa de mare, pla1e, saline, gaze terapeutice,
aerosoli s. a., factori de care se foloseste balneoterapia
factorii de clima (temperatura, presiune, vint, soare, aerosoli naturali&) factori care
au dus la dezvoltarea climatoterapiei.
7limatoterapia este definita ca fiind folosirea actiunii diverselor tipuri de climat in scop
profilactic si curativ cu efecte asupra cresterii rezistentei organismului la infectii si stres,
ca tratament al astmului bronsic alergic, tuberculozei, +ipertensiunii arteriale,
nevrozelor, afectiunilor endocrine s. a.
0atorita actiunii complementare a balneoterapiei si climatoterapiei s-a creat
conceptul de balneoclimatoterapie care presupune folosirea comple5ului de
factori naturali! clima si factori balneari in scop profilactic- curativ sau de
recuperare medicala.
7+iar daca la inceput practicarea curelor balneare nu avea legatura cu turismul,
dezvoltarile ulterioare le-au facut practic inseparabile. ?n apropierea factorilor naturali
de cura s-au amena1at zonele pentru a permite curantilor sa-si petreaca perioada de
tratament intr-un cadru cit mai natural si diferit de cel de acasa, s-au dezvoltat activitati
de agrement pentru ocuparea placuta a timpului (din afara orelor de tratament) in aer
liber si asa s-au dezvoltat statiuni balneoclimaterice, adevarate obiective turistice, in
general in zone pitoreasti si nepoluate.
>urismul de sanatate s-ar putea deci defini ca acea forma de turism practicata de
persoanele care se deplaseaza in statiunile balneoclimaterice pentru ingri1irea sanatatii
sau prevenirea unor boli sau pur si simplu pentru a cistiga si intretine o stare de bine.
Formele turismului de sanatate!
1. domeniul terapeutic si medical #cu prescriptie medicala in corelatie cu
afectiunea$
balneoterapie (folosirea apelor termale, ape minerale, vapori termali, emanatii de
gaze, namoluri terapeutice)
talasoterapie (cura la mare) pentru reeducare functionala
". prevenire #fara prescriptie medicala- pentru ec,ilibru corp-spirit$
repunere in forma termala
talasoterapie
<+ 9 :;
-P$ (-anitas Per $Pua)
%. placere #destindere- forma$
talasoterapie
termoludism (folosirea apelor termale de placere)
sporturi de placere
'n afara de balneoterapia desfasurata in cadrul spitalicesc- in toate formele
turismului de sanatate- mai mult sau mai putin- se regaseste si climatoterapia. 1a
se realizeaza prin toate formele de e5punere a organismului la temperatura
aerului- vint- radiatia solara- aerosoli s. a. a caror influienta asupra organismului
a fost analizata in capitolul anterior.
7omponentele climatoterapiei:
Faile de aer
0elioterapia
?nnotul de placere
Plimbarile pe faleza, diguri
Plimbarile cu ambarcatiuni
'rumetiile
<8 9 :;
1). 3uncte turistice si statiuni balneoclimaterice
Principalele puncte turistice din ;omVnia sunt: capitala tarii, Fucuresti, ,itoralul Marii
/egre cu statiunile sale (Mamaia, Eforie /ord, /eptun etc.), 'elta 'unarii, Muntii
7arpati, in special Lalea Pra+ovei si Poaian Frasov (zonele montane cele mai
frecventate), Fucovina (situata innordul Moldovei) cu vestitele manastiri si biserici ale
caror picturi e%terioare (datand din sec.SL?) au fost declarate patrimoniu 3/E-7O,
Maramures si sudul >ransilvaniei, incluzand si tinutul 0ateg si zonele incon1uratoare
(leaganul civilizatiei dacice) si nordul Olteniei.
Pe lVnga aceste zone turistice in ;omVnia sunt multe alte centre turistice, orase si
statiuni. Ele includ orasele cu vestigii medievale: ?asi (vec+ea capitala a Moldovei), 7lu1
/apoca (cel mai important oras al >ransilvaniei medievale), >imisoara (oras multietnic
si multicultural din Fanat), Frasov, >irgoviste (capitala Munteniei, inainte de Fucuresti),
-ibiu, -ig+isoara etc.
<luviul 'unarea la Portile de fier, masivul <agaras (cu cel mai spectaculos relief alpin
din ;omVnia) sau Parcul /ational ;etezat din 7arpatii Meridionali incanta vizitatorul cu
frumusetea lor fara perec+e.
;elieful variat al tarii noastre a facilitat e%istenta a numerosi factori naturali de cura care au dus la aparitia unui numar foarte mare
de statiuni balneoclimaterice, unele de intres national, altele de interes regional sau local. Principalul factor care a dus la
dezvoltarea turismului balneo este dat de numarul mare de izvoare de ape minerale din tara. 7alitatile curative ale acestor ape sunt
renumite in toata Europa inca din trecut fiind deasemeni foarte apreciate si in zilele noastre. 7ea mai vec+e statiune
balneoclimaterica de la noi, Faile 0erculane, a fost atestata documentar inca de pe vremea ocupatiei romane. Prin mare diversitate
a factorilor naturali de cura, in statiunile din ;omania se pot trata o mare diversitate de afectiuni. $pele minerale pot trata boli ale
sistemului nervos, afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni +epatobiliare, afectiuni reumatismale si boli
asociate s.a. ?n saline se pot trata cu succes mai ales afectiunile aparatului respirator. -tatiunile cu lacuri de apa sarata sau de pe
litoralul marii pot contribui la vindecarea bolilor reumatismale, cardiovasculare si ginecologice.
Statiuni balneoclimaterice in .omania
-tatiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si
rurale din ;omania. 35 de orase si !3 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni
balneare cu functii de deservire. -tatiunile balneare si de odi+na asigura servicii
comple%e. 'ezvoltarea turismului a dus la completarea acestor statiuni in partea de
interes turistic, nasterea unui tip nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de
odi+na si de interes turistic.
-tatiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului ;omaniei,
indeosebi $rcul 7arpatic si litoralul Marii /egre dar si in zonele de campie, de deal si in
zonele sub-carpatice, ma1oritatea fiind de importanta locala. Oona 7arpatilor Orientali,
prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut
primele statiuni balneare. -e estimeaza ca in aceasta zona e%ista !.5 izvoare
minerale, a caror compozitie c+imica este foarte variata@ acest lucru si faptul ca pot fi
captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) e%plica aparitia si dezvoltarea
timpurie a acestor statiuni balneare. 3tilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale
<< 9 :;
din 7arpatii Orientali incepe odata cu secolul al SL?-lea. $tunci, medicul Fucello
recomanda domnitorului >ransilvaniei o cura cu apa minerala provenita din izvoarele de
la Forsec. Ma1oritatea izvoarelor de ape minerale, e%ploatate si in prezent in aceste
statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al S?S-lea.
/stazi zonele turistice si statiunile balneare renumite dispun de comple5e
balneo-climaterice vaste. 6erita amintite statiunile balneare din partea de nord a
Carpatilor Orientali! atra 0ornei- Saru 0ornei- 3oiana >egrii- Sangeorz Aai-
Aorsa- 0urau. Statiunile balneare din trecatoarea Ailbor-Ciuc- zona cea mai
importanta din punct de vedere balneo-climateric din Carpatii Orientali- cu
renumitele ape minerale carbonatate de la Aorsec- Aaile &usnad- Covasna. &ot
aici se gaseste si renumita statiune de odi,na 7acu .osu.
Pe Lalea >rotusului se gaseste statiunea balneara -lanic Moldova, considerata JPerla
MoldoveiJ, precum si localitatea >argu Ocna s.a. ,a poalele muntilor 7iucas se afla
statiunile 7+eia, -lanic Pra+ova. -tatiuni de acest gen pot fi intalnite si in 'epresiunea
Frasovului (Malnas, Ficsad, Lilcele, -ovata, Oizin etc.).
-tatiuni balneare de importanta nationala sunt si 7alimanesti-7aciulata, /aile Olanesti,
Faile Aovora, Loineasa de pe si din apropierea Laii Oltului, sau Faile 0erculane aflata
in partea de vest a Muntilor Me+edinti, statiune de ape termale cunoscuta din vremea
romanilor.
-tatiunile balneare din 7arpatii Occidentali bogate in izvoare minerale cu proprietati
terapeutice sunt Aeoagiu-Faai, Lata de Uos si Moneasa. 3n deosebit loc de odi+na si
recreere este si -tana de Lale.
-tatiunile balneare situate in zona -ub-7arpatilor sau in zonele de campie si deal sunt
foarte numeroase si sunt foarte aproape de oras. 3n astfel de e%emplu este cel al
statiunilor Faile <eli% din apropiere de Municipiul Oradea (resedinta Uudetului Fi+or),
,acu -arat din prea1ma orasului Fraila (resedinta 1udetului Fraila) sau $mara langa
-lobozia (resedinta 1udetului ?alomita).
-tatiuni de renume international si national sunt statiunile de pe litoralul romanesc al
Marii /egre - Eforie, >ec+irg+iol, Mangalia cu siragul sau de statiuni satelit (-aturn,
Lenus, 7ap $urora, Uupiter, /eptun, Olimp) si Mamaia, e%celent organizata pentru
odi+na si tratament.
<: 9 :;
:; 9 :;

Climatologie Balneoturistica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Climatologie Balneoturistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Geografie_turism

1. Observarea atmosferei. Colectarea si reprezentarea grafica a datelor de

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Geografie_turism

S-ar putea să vă placă și