UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: CARTOGRAFIE

METEOROLOGIE

STUDENT: Olteanu Andrei Co !in GRUPA: ""# AN STUDIU: I

BUCURESTI $%"#

Organizarea unei staii meteo

Sta&iile !eteorolo'i(e reprezint spaiul special amenajat unde se efectueaz observaiile meteorologice. Pentru realizarea unor studii regionale se impune ca perioada de observaii la astfel de staii s fie de minimum 30 ani. Aceast perioad trebuie sa fie mai mare pentru regiunile muntoase, acolo unde variabilitatea elementelor climatice, i in special precipitatiile atmosferice, este mai accentuat. Orice staie meteo este alcatuita din: I. II. III. iroul staiei Platforma meteo Platforma mivometrica

Biroul ta&iei reprezinta locul unde se realizeaz o serie de operaii cum ar fi!
transmiterea si prelucrarea primar a datelor provenite din observaiile meteo, precum si transmiterea codificat catre serviciul de prevedere a vremii de care apartine.

Plat)or!a !eteo reprezint

suprafaa pe care sunt instalate aproape toate instrumentele si aparatura meteo.

"ste situat pe un teren desc#is, reprezentativ pentru regiunea unde este amplasat statia. Platformele meteorologice standard au forma unui ptrat cu laturile de $% m orientate &'( si "'). "le sunt inconjurate cu gard de sarma care nu impiedica circulatia aerului i nu permite iarna formarea troienelor de zapad. *aa de platformele standard, in condiii speciale, la staiile cu volum redus de informaii sau amplasare in zone cu relief dificil, se admite reducerea suprafeei pana la +% , $0 m. -n acelai timp, dimensiunile parcelelor la care se efectueaz programe speciale pot fi mai mari decat cele standard.

.onform recomandrilor O//, in jurul platformei meterologice trebuie sa e,iste o zon de protecie meteorologic absolut, adic un teren de 30 m de la fiecare latur a ei in care sunt interzise e,ecutarea oricaror instalaii supraterane de irigaii si plantarea de culturi forestiere sau culturi agricole 0nalte. O recomandare special trebuie respectat in cazul in care staiile sunt 0n apropierea suprafeelor mari de ap! platforma in acest caz trebuie s se afle la cel putin +00 m de limita rmului. (olul platformei trebuie s fie acoperit cu iarba, iar circulaia se face pe crri special amenajate. Accesul la platform precum si la aparatele instalate pe ea, cu e,cepia #eliografului, se face pe latura nordica.

Instrumente si aparate utilizate la staiile meteorologice si locul amplasrii lor Instrumentul cu citire directa Barometrul cu mercur (aneroid) Termometrul uscat Termometrul de maxim Termometrul de minim Psihometrul idrometrul cu fir de pr Pluviometrul $igra nivometrica "irueta (nemometrul eliograful Termometrul ordinar) Temperatura la suprafata solului Aparatul inregistrator Barograful Termograful Termograful Psihograful igrograful Pluviograful -

Elementul meteorologic Presiunea atmosferic Temperatura aerului (temp.adevarat) Temperaturile extreme maxima - minima Tensiunea vaporilor de ap. Umiditatea relativ a aerului. !antitatea de precipitaii "rosimea stratului de #apad %irecia v&ntului Tria (vite#a) vantului %urata de stralucire a soarelui

Locul instalarii Localul staiei Platforma (adapostul meteorologic) Platforma (adapostul meteorologic) Platforma (adapostul meteorologic) Platforma Platforma

"irueta Platforma 'nregistratoare (nemograful Platforma Platforma

de maxim de minim

Parcela special amenda*at pe platforma Parcela special amenda*at pe platforma

Temperatura in sol

Terometrul de sol

Plat)or!a !i*o!etri(+ este terenul degajat din jurul platformei meteo unde se fac
determinari asupra grosimii, densitaii stratului de zpad. Modul de efectuare a observaiilor meteorologice si a masuratorilor la staii: Pentru ca valorile rezultate din observaiile meteorologice s poat fi comparate 0ntre ele, platformele meteorologice si instrumentaia utilizat trebuie sa corespund unor cerine universal recunoscute. Astfel, O././. a implantat o serie de msuri pentru standardizarea instrumentelor si metodelor de observaii in toate rile care au aderat la aceast organizaie. Aparatura trebuie instalat 0n aa fel 0ncat s nu se influeneze reciproc, sa fie etalonat, astfel 0ncat precizia valorilor sa fie cat mai mare.Observaiile meteorologice la staii asupra elementelor si fenomenelor meteorologice se efectueaz pe cale vizual si pe cale instrumental.

Programul observaiilor i msuratorilor: Orele de efectuare a observaiilor sunt conforme cu programul de cercetare al staiei i se desfasoar astfel! 12ac staia are program climatologic, atunci termenele orare 3din $4 de ore5 de efectuare a observaiilor vizuale si a msurtorilor instrumentale sunt +, 6, +3, +7. 12ac staia are program sinoptic, atunci acestea se desfasoara la orele $, 8, 9, ++,+4, +6, $0, $3: termenele orare $, 9, +4, $0 sunt considerate principale. Efectuarea observaiilor i a msurtorilor: Observaiile si msurtorile se desfasoara dup reguli, norme, instruciuni,recomandri ale O././. Observatorul; operatorul; te#nicianul trebuie sa tina cont de! 1( se noteze in registru numai valori determinate de observatorul 0nsui: 1( se efectueze cu regularitate rondul preliminar, pentru a putea 0nlocui eventualele aparate defecte, cu cel puin $0 de minute 0naintea determinrii: 1( se respecte cu strictee ordinea tip de efectuare a observaiilor: 1( m<nuiasc atent aparatele si instrumentele meteorologice, ferindu'le de deteriorri: 1( se efectueze determinri numai cu aparate si instrumente etalonate. Notarea observaiilor i msurtorilor: -n acest sens se va recurge la registre, formulare speciale, tabele tip etc. Acestea nu vor include doar valorile zilnice sau medii zilnice ci si medii pendadice, dedadice,lunare, sezoniere, semestriale, anuale si multianuale. .ele mai cunoscute sunt =/'+/,>/'+, >/'+$ etc.-n afara lor, la staie trebuie sa se mai afle! un registru de predare'primire a serviciului, un registru cu greeli si un registru privind istoricul staiei.

/ijloace i metode de msurare a temperaturii aerului

A ,e(te 'enerale:
2ef! >emperatura aerului e starea de 0nclzire sau racire a atmosferei la un anumit moment. Proprietatea ce st la baza construirii termometrului e cea de deformare a corpurilor lic#ide sau solide sub influena variaiei de temperatura. ?radul de temperatur este unitatea de msur a temperaturii aerului sau solului ce st la baza construirii scalei termometrelor. Pe scara termometrului se gasesc $ puncte fi,e! +. Punctul de jos sau temperatura de topire a g#eii notat cu ,, 0o @. .orpul termometric 0n care se afl lic#idul termometrului 3mercur sau alcool5 este introdus 0n g#eaa care se topeste, iar lic#idul termometric se contract p<n la un anumit nivel staionar. $. Punctul de sus sau temperatura de fierbere a apei distilate este nivelul stationar la care ajunge lic#idul termometrului, c<nd corpul termometric e introdus 0n vaporii apei ce fierbe la presiune normal. (e noteaz de obicei cu +00o. Anitatile de masur ale temperaturii! a5 .elsius b5 =eaumur c5 *a#ren#eit d5 Belvin -nstrumentele cere msoar temperatura aerului sunt! a5 >ermometrul ordinar sau psi#ometric b5 >ermometrul de ma,im c5 >ermometrul de minim d5 >ermograful

In tru!ente (u (itire dire(t+:

>ermometrul ordinar sau psi#rometric! >ermometrul ordinar este termometrul meteorologic care ne indica temperatura aerului in momentul observatiei. 2e regula acest termometru este folosit la determinarea temperaturii si umezelii aerului, de unde si denumireade termometru CuscatD sau Cpsi#rometricD. Are o constructie simpla, fiind alcatuit din urmatoarele parti! ' un rezervor cu mercur, de forma cilindrica sau sferica: ' un tub capilar, confectionat din sticla, cu diametrul de 0, $'0, 3 mm,

sudat la rezervor: 'o incepand scala de la divizata '38 sau in la grade si zecimi la de grad 3din 0, $E c#iar in 0, mai $E5, mult

'40E pana

F88E., F%0E. sau

390E.5, confectionata obisnuit din portelan sau din opal.

>ermometrul de ma,ima. "ste, de asemenea, un termometru care are ca lic#id mercurul. "l se foloseste, asa cum arata si denumirea sa, la determinarea celei mai ridicate temperaturi a aerului dintr'un anumit interval de timp. .a aspect, prezinta mare asemanare cu termometrul ordinar, avand aceleasi parti componente, deosebindu'se insa de acesta printr'un amanunt de constructie, care constituie de fapt secretul care sta la baza determinarii temperaturii ma,ime. Acest amanunt de constructie consta din aceea ca tubul capilar al termometrului nu este uniform calibrat. Acesta prezinta, in apropierea rezervorului, o ingustare, materializata sub forma unui dinte 3stift5 de sticla, sudat la partea inferioara a rezervorului si care trecand prin mijlocul acestuia patrunde si in partea inferioara a tubului capilar. 2intele impreuna cu tubul capilar formeaza un orificiu inelar, e,trem de ingust, prin care mercurul dinrezervor poate urca treptat, dar nu se mai poate retrage in rezervor, cand temperatura scade, deoarece intampina in dreptul orificiului inelar o forta de frecare mai mare decat forta de coeziune a sa 3in tubul capilar e,istand ocantitate de mercur mai mica decat in rezervor5. Prin urmare, mercurul va ramane in dreptul aceleasi diviziuni care marcase temperatura ma,ima din intervalul precedent. Astfel, fara a urmari permanent mersul temperaturii intre orele de observatii, de e,emplu, stim care a fost temperatura ma,ima. 2upa citirea termometrului acesta se pregateste pentru urmatoarea observatie, cu late cuvinte, se procedeaza la CoperareaD termometrului, care consta din scoaterea de pe stativul in care

este fi,at si prin scuturarea lui, la fel ca si in cazul termometrului medical, pana cand se aduce la temperatura mediului din momentul cand se face CoperareaD 3la temperatura indicata de termometrul ordinar5, pana cand se intregeste coloana de mercur. Pozitia corecta a termometrului de ma,ima pe stativul instalat in adapostul psi#rometric este usor inclinata spre rezervor. >ermometrul de ma,ima difera de cel ordinar prin dimensiunea sa mai redusa. Ga acest termometru scala este divizata din 0, 8 in 0, 8E. 3avand o precizie mai redusa decat in cazul celui ordinar, care are scala divizata din 0, $ in 0, $E.5 intre limitele de '30E. si F80 sau F%0E..

>ermometrul de minima. "ste destinat masurarii temperaturii celei mai scazute a aerului 3si a solului la suprafata5 dintr'un anumit interval de timp. 2e aceea, pentru functionarea lui, ca lic#id termometric, este utilizat alcoolul 3amilic sau etilic5, care are punctul de ing#et foarte scazut 3' ++6, 3E.5 in timp ce al mercurului folosit in termometrele ordinare si de ma,ima, se situeaza in jurul valorii de '37E.. >ermometrul de minima prezinta o serie de caracteristici specifice care'+ diferentiaza de cele obisnuite 3normale, ordinare5 sau de cele de ma,ima. 2intre aceste particularitati amintim! ' mai mare: ' forma cilindrica sau in cazurile cele mai frecvente, de furca, de CAD a dimensiunea mai mare a rezervorului, in scopul de a prezenta o inertie

rezervorului, pentru a mari suprafata de contact cu aerul. 2upa stabilirea temperaturii minime, termometrul de minima se CopereazaD, adica se scoate de pe stativul in care este asezat in pozitie perfect orizontala, intoarcerea termometrului cu rezervorul in sus, astfel ca indicele sa se deplaseze in interiorul tubului capilar pana ajunge la capatul coloanei de alcool. (cara termometrului de minima este gradata din 0, 8 in 0, 8E., de obicei, intre limitele de '48 si F48E..

In tru!ente -nre'i tratoare:

Pentru cunoasterea detaliata a evolutiei in timp a variatiilor continue ale temperaturii, se utilizeaza, in paralel cu termometrele cu citire directa, termografele , numite si termometre inregistratoare. *ata de termometrele cucitire directa, acestea au un mod de alcatuire mult mai complicat, fiind formate, in ansamblu, din trei parti principale! ' ' partea receptoare sensibila, care percepe variatiile de temperatura: partea transmitatoare alcatuita dintr'un sistem de parg#ii, care

transmite si amplifica deformarea piesei receptoare: ' pune partea inregistratoare in miscare a acestor pe care deformatii se cu un mecanism de ceas ce si

un cilindru

infasoara

o diagrama

3termograma5

care efectueaza o rotatie completa in timp de $4 de ore sau de 6 zile. -n practica meteorologica la statii se utilizeaza diferite tipuri de termografe. "le pot fi! ' ' termografe zilnice, si: termografe saptamanale 3au un grad de precizie mult mai mic5.

2upa felul piesei sensibile termografele pot fi! ' ' termografe cu lama bimetalica: termografe cu tub ourdon.

Ga baza functionarii termografelor stau deformarile pe care le sufera piesa receptoare sub influenta variatiilor de temperatura. Ga multe dintre tipurile de termografe piesa receptoare este o lama bimetalica curbata, rezultata din sudarea a doua lame de metale cu coeficienti de dilatare diferiti 3otel cu coeficient de dilatare ridicat si un aliaj de otel numit invar cu 38H&i, 0, 8H. si 0, 8H/n cu coeficient de dilatare e,trem de mic5. 2atorita acestei proprietati, sub influenta variatiilor de temperatura lama bimetalica se va deforma cand intr'un sens cand in altul, dupa cum temperatura creste sau scade. Aceste deformari ale lamei bimetalice se transmit amplificat de catre sistemul de parg#ii de care se leaga si se face legatura cu cel inregistrator, pe care apar toate variatiile de temperatura produse zilnic sau saptamanal. >ermograful se instaleaza, in pozitie perfect orizontala, in adapostul meteorologic pentru aparate inregistratoare, in asa fel incat piesa inregistratoare sa se situeze la aceeasi inaltime de sol ca si reze rvoareletermometrelor psi#rometrice.

/surarea temperaturii solului

A ,e(te 'enerale:
In partea de sud se afl o parcel de sol, spat i mrunit p<n la 30 cm ad<ncime i apoi nivelata, numit platforma termometrelor de sol. Aceasta trebuie sa fie neumbrit pe tot parcursul zilei.

>inand seama de importanta teoretica si practica pe care o prezinta cunoasterea temperaturii solului, a regimului acestuia la suprafata si in adancime, mai cu seama, in stratul arabil, la statiile meteorologice si, la celeagrometeorologice se efectueaza urmatoarele observatii asupra temperaturii solului! ' ' ' la suprafata solului descoperit, lipsit de vegetatie: la suprafata stratului de zapada: in interiorul solului, la diferite adancimi.

>ermometrele folosite la msurarea solului sunt termometre speciale numite termometre de sol.

In tru!entele (are !+ oar+ te!,eratura olului la u,ra)a+:

a5 /surarea temperaturii solului la suprafa! se relaizeaz cu termometrul de orinde, de ma,im, de minim. Acestea sunt termometre de ordine care difer prin mrime scalei gradate i lic#idului din rezervor: termometrul ordinar si de minim se aeaz pe orizontal, iar cel de ma,im trebuie 0nclinat uor spre rezervor. (e aeaz de la nord la sud in ordine! ordinarul, de minim, de ma,im. Ga temperaturi mai mari de '3%o., termometrul ordinar si de ma,im se scot din funciune. Observatiile cu ajutorul acestor termometre se efectueaza zilnic la orele climatologice de baza cu precizia de 0, + E., citind in ordine! termometrul ordinar, termometrul de minima 3capatul coloanei de alcool si indicele5,termometrul de ma,ima. Pentru a evita batatorirea solului, patrunderea pe aceasta platforma se face folosind un podet de scandura in forma literei C>D, care permite apropierea de termometre si citirea corecta, in ordinea care sunt dispuse. 2upa citirea termometrelor acest podet se inlatura de pe platforma. b5 /asurarea temperaturii solului in adancime! >emperatura in interiorul solului la diferite adancimi se determina cu termometre speciale numite de sol sau geotermometre. 2intre acestea fac parte!

' termometre cu cot ' pentru masurat temperatura in stratul superficial al solului, la adancimi mici de 8, +0, +8, $0 cm 3termometre de sol de tip (avinov5 sau la adancimile de $, 8, +0, +8, $0 si 30 cm 3termometre de tip JunKalor5: ' termometre drepte JunKalor,protejate de tuburi metalice folosite pentru determinarea temperaturii solului la adancimi de 40, %0, 90, +00 cm: ' termometre cu tragere verticala 3e,tractive5, pentru adancimi mai mari, ajungand pana la nivelul de 3$0 cm: ' termometre sonda pentru masurat temperatura solului in stratul arabil.

>ermometrele de tip (avinov! >ermometrele tip (avinov alcatuiesc serii de patru termometre destinate masurarii temperaturii solului la adancimile de 8, +0, +8 si $0 cm. .a parti principale se deosebesc, la fel, ca si la celelalte termometre! rezervorul, tubul capilar, scala termometrica si tubul de sticla protector. (pecific pentru termometrele (avinov, este si prezenta unui cot 3sub un ung#i de +38E5, e,istent intre 1 rezervorul fiecarui termometru si tija. Aceasta particularitate de constructie permite ca, atunci cand se instaleaza in sol, rezervorul sa se orienteze tangent la stratul de sol, iar partea din afara dedeasupra suprafetei orizontale a solului sa aiba o inclinare, fata de acesta de 48E. >ermometrele de tip (avinov se introduc in sol, pe platforma termometrelor de sol lipsita de vegetatie, cu rezervoarele orientate spre nord, dispuse pe un aliniament est'vest, incepand cu termometrul care va masuratemperatura la adancimea de 8 cm si, continuand, in ordine, cu celelalte spre vest, lasand intre ele o distanta de cate +0 cm. Partile termometrelor ramase in afara solului sunt sprijinite pe o furca de lemn. 2eoarece tubul de protectia al partilor componente la aceste termometre este confectionat din sticla, folosirea lor practic, corespunde sezonului cald, lipsit de ing#et, fenomen care favorizeaza deteriorarea lor.

>ermometre de sol cu tragere verticala!

(e numesc astfel intrucat sunt instalate in sol la diferite adancimi de unde se e,trag numai in momentul citirii temperaturii. Observatiile cu ajutorul acestor termometre se efectueaza pe parcela inierbata, alaturata platformei termometrelor de sol ' la estul acesteia' la adancimi mai mari de $0 cm. "le formeaza serii complete de cinci termometrepentru adancimile de $0, 40, %0, 90, +%0 si 3$0 cm, sau de opt termometre instalate la adancimile de $0, 40, %0, 90, +$0, +%0, $40, 3$0 cm. >ermometrele de sol cu tragere verticala, sunt termometre ordinare cu mercur, cu deosebirea ca au rezervorul mai mare, pentru a asigura o inertia termica mai ridicata, astfel incat, atunci cand sunt scoase din adancime in aer, pentru a fi citite, sa nu fie influentate de temperatura mediului in care sunt aduse. Pentru asigurarea termoconductibilitatii de la sol la rezervorul termometrului cat si pentru a imprima o anumita inertie termica, rezervorul este introdus intr'un amestec de parafina topita cu pilitura de cupru.