Stația meteorologică

• Stația meteorologică este locul

ales ca reprezentativ pentru o
zonă dată, în care se amplasează
• aparatura meteorologică și se
efectuează observațiile
meteorologice.
Pentru identificare, toate staţiile meteorologice sunt definite
prin următoarele elemente (metadate), care descriu stația
meteorologică respectivă:
– coordonatele geografice ale staţiei meteorologice, specificate
în grade, minute și secunde de arc;
– altitudinea stației meteorologice, exprimată în metri și sutime
de metru;
– geopotenţialul nivelului de referinţă la care este redusă
presiunea sau suprafaţa izobară de referinţă al cărei geopotential
este transmis, acolo unde este cazul (în cazul României, pentru
stațiile meteorologice cu altitudine mai mare sau egală cu 500
m);
– indicativul de staţie sinoptică terestră, atribuit de către ţara
membră a O.M.M.; pe teritoriul României, indicativele
numerice ale staţiilor sinoptice sunt stabilite în intervalul 000 ÷
499 şi sunt distribuite în ordine crescătoare, latitudinal, de la
nord la sud şi longitudinal, de la vest la est; indicativul
internațional al României este 15;
– orele la care sunt efectuate observaţiile sinoptice (momentul
observaţiei) şi la care sunt transmise aceste observaţii.
PRESIUNEA ATMOSFERICĂ
• Măsurarea presiunii
atmosferice folosindu-
se barometrul cu
mercur sau cu
barograful
 TEMPERATURA
AERULUI

Pentru măsurarea
temperaturii aerului au fost
utilizate instrumente cu citire
directă (termometrul ordinar
cu
mercur, termometrul de
maximă cu mercur,
termometrul de minimă cu
alcool etc) și aparate
înregistratoare
(termograful etc), instalate în
adăposturile meteorologice.
 UMEZEALA
AERULUI

De-a lungul timpului, pentru

măsurarea umezelii aerului a
fost utilizat ca instrument cu
citire directă, higrometrul
instalat în adăposturile
meteorologice.
1 – termometrul uscat 1 – tub central
2 – termometrul umezit 2 – tuburi de aspiraţie
3 – doză 3 – morişca aspiratoare
4 – tuburi de aspiraţie 4 – cheia
5 – inele metalice 5 – inele metalice
6 – morişca aspiratoare 6 – orificiul carcasei
moriştii
7 – clemă 7 – termometre
8 – suportul 8 – lame metalice
 VÂNTUL

Observaţiile asupra
direcţiei şi vitezei vântului
se fac cu girueta cu placă
uşoară (care indică viteze
de până la 20 m/s şi
girueta cu placă grea (care
indică viteze de până la 40
m/s).
PRECIPITAŢIILE
ATMOSFERICE

Măsurarea cantităților de
precipitații cu aparatura
clasică – pluviometrul și
eprubeta pluviometrică
 Durata de
strălucire a
Soarelui

Funcţionarea heliografului
se bazează pe proprietatea
unei sfere de sticlă (cristal)
de a concentra în focarul
său razele solare care cad
pe suprafaţa sa și de a
produce o arsură pe o
diagramă (heliogramă)
plasată în spatele sferei.
 Stratul de
zăpadă
Stratul de zăpadă se
caracterizează prin:
grosime, uniformitate,
structură şi densitate
 METEOROLOGIE
Laboratorul nr. 2

CODAREA ŞI DECODAREA MESAJELOR SINOPTICE

Datele şi informaţiile meteorologice sunt transmise, atât pe plan naţional, cât şi global, sub
formă de mesaje meteorologice codificate, sistemul de codificare fiind stabilit de O.M.M. Codurile
sunt formate dintr-o serie de forme simbolice reprezentate de litere simbolice care redau
principalele elemente meteorologice. În cadrul mesajelor aceste litere şi grupuri de litere sunt
transmise în cifre care indică valoarea sau starea elementelor meteorologice.
Fiecare formă simbolică posedă un număr, precedat de literele FM, urmat de o cifră romană şi
numele codului.
De exemplu:
FM 12 – X – SYNOP – Mesaj de observaţie sinoptică de suprafaţă, provenind de la o staţie
terestră;
FM 13 – X – SHIP - Mesaj de observaţie sinoptică de suprafaţă, provenind de la o staţie pe
mare.

FM 12 – X – SYNOP

Codul este format din grupe de cifre şi indicatori simbolici, majoritatea de lungime egală,
grupate în 6 secţiuni distincte.
Orice mesaj trebuie sa conţină integral sau parţial secţiunea 0, care asigură identificarea
mesajului, urmată de secţiune 1, inclusă integral sau parţial în funcţie de ora de observaţii sau de
elementele observate ori măsurate.
Staţiile de pe mare şi unele de pe litoral includ obligatoriu şi secţiunea 2, cel puţin parţial, în
raport de elementele măsurate.
Secţiunea 3 are utilizare selectivă sau regională. Este inclusă numai la anumite ore standard,
pentru transmiterea unor date detaliate.
Secţiunile 4 şi 5 au utilizare naţională. În România, secţiunea 5 se foloseşte pentru
transmiterea mesajelor de avertizare privind producerea unor fenomene periculoase.

SECŢIUNEA 0
MiMiMjMj YYGGiw

SECŢIUNEA 1
iRixhVV Nddff (00fft) 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR
7wwW1W2 8NhCLCMCH

SECŢIUNEA 3
333 (0 …) (1snTxTxTx) (2snTnTnTn) (3Ejjj) (4E’sss) (6RRRtR)4 9SpSpspsp

SECŢIUNEA 4
444 N’C’H’H’Ct

SECŢIUNEA 5
555 – grupe ce se elaborează pe plan naţional
Pe teritoriul României, această secţiune are forma :
- IIiii 55MW3 IwG’G’gg IRixhVV Nddff 6R’R’R’TR 66R’’R’’R’’ 7wwW1W2 8NhCLCMCH
9SpSpspsp
- 55SSS
 - 6RRRR
- 10d’d’d’
- 20E’E’E’
Formele simbolice folosite pentru cifrarea mesajelor prin codul SYNOP sunt după cum
urmează.

Schema telegramei sinoptice transmise la orele 00 şi 12 UTC:

MiMiMjMj YYGGiw
iRixhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR 7wwW1W2
8NhCLCMCH
4 E’sss (6 RRRtR) 9SpSpspsp
N’C’H’H’Ct
(6RRRR)2

Schema telegramei sinoptice transmise la orele 06 UTC:

MiMiMjMj YYGGiw
iRixhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR 7wwW1W2
8NhCLCMCH
1snTxTxTx 2snTnTnTn 3EsnTgTg 4E’sss (6RRRtR)4 928S7S’7 9SpSpspsp
N’C’H’H’Ct
10 d’d’d’ 20E’E’E’ (6 RRRR)5

Schema telegramei sinoptice transmise la orele 18 UTC:

MiMiMjMj YYGGiw
iRixhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR 7wwW1W2
8NhCLCMCH
1snTxTxTx 2snTnTnTn 3EsnTgTg 4E’sss (6RRRtR)4 928S7S’7 9SpSpspsp
N’C’H’H’Ct
(6 RRRR)2

Schema telegramei sinoptice transmise la orele 03, 09, 15, 21 UTC

MiMiMjMj YYGGiw
iRixhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR 7wwW1W2
8NhCLCMCH
(6RRRtR)4 9SpSpspsp
N’C’H’H’Ct
(6 RRRR)2

Schema telegramei sinoptice transmise la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16,
17, 19, 20, 22, 23 UTC
MiMiMjMj YYGGiw
iRixhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3 P0P0P0P0 4PPPP(4a3hhh) 5appp 6RRRtR 7wwW1W2
8NhCLCMCH
(6RRRtR)3 9SpSpspsp
N’C’H’H’Ct
(55SSS)1 (6 RRRR)2

1 – grupa se transmite în mesajul de la ora 07 UTC

2 – grupa cu cantitatea de precipitaţii, în clar, pe o ora (pentru staţiile automate)
3 – grupa cu cantităţile de precipitaţii, codificate, pe o oră (pentru staţiile automate)
4 – grupa cu cantităţile de precipitaţii, codificate, pe ultimele 3 ore
5 – grupa cu cantităţile de precipitaţii, în clar, pe ultimele 24 de ore
 GRUPELE FUNDAMENTALE

Grupa MiMiMjMj
- MiMi – simboluri de identificare a mesajului de observaţie terestră şi pentru SYNOP;
- MjMj – simboluri de identificare a părţii din mesajul de observaţie pentru SYNOP.

Grupa YYGGiw
- YY – ziua lunii, 01 fiind prima zi a lunii, 30 a treizecea zi a lunii;
- GG – ora reală de observaţie rotunjită la ora întreagă TGM, cea mai apropiată, în cazul
observaţiilor de suprafaţă, ora citirii barometrului;
- iw – indicator al unităţilor în care se exprimă viteza vântului.

Grupa IIiii
- II – indicatorul regional (indicatorul României este 15);
- iii – indicativul internaţional al staţiei.

Grupa iRixhVV
- iR – indicatorul de includere sau de omisiune a precipitaţiilor, în Secţiunea 5, în cadrul
mesajelor meteorologice speciale de avertizare, agravare, meteor roşu, ameliorare;
- ix – indicatorul privind privind modul de exploatare al staţiei (cu personal sau automată),
precum şi al includerii datelor privind timpul în momentul observaţiei şi pe trecut;
- h – înălţimea, deasupra solului, a bazei celor mai joşi nori observaţi;
- VV – vizibilitatea orizontală la suprafaţa solului, adică distanţa până la obiectul vizibil cel
mai apropiat.

Grupa Nddff
- N – nebulozitatea totală
- dd – direcţia vântului exprimată în zeci de grade (gradele considerate plecând de la nord):
- ff – viteza vântului este exprimată în m/s sau noduri/s:

Grupa 1snTTT
- 1 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii;
- TTT – temperatura aerului la momentul observaţiei.
Grupa 2snTdTdTd
- 2 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii;
- TdTdTd – temperatura punctului de rouă.
Grupa 3 P0P0P0P0
3 – cifră de control
P0P0P0P0 – presiunea atmosferică la nivelul staţiei exprimată în zecimi de milibari, adică
presiunea atmosferică citită la barometru şi corectată pentru 0 gr. C

Grupa 4PPPP (4a3hhh)

- 4 – cifră de control;
- PPPP – presiunea atmosferică redusă la nivelul mării, în zecimi de milibar, la cifrarea ei
omiţându-se cifra miilor şi cea a zecilor.
- 4 – cifră de control
- a3 – indicator al suprafeţei izobarice standard al cărei geopotenţial este transmis în mesaj
 - hhh – geopotenţialul suprafeţei izobarice standard, indicată prin a3, exprimat în metrii
geopotenţiali, omiţând cifra miilor

Grupa 5appp
- 5 – cifră de control
- a – caracteristica tendinţei barice în timpul celor 3 ore care preced observaţia
- ppp – valoarea tendinţei barice calculată din presiunile la nivelul staţiei în cursul celor 3 ore
care preced ora de observaţie; în telegramă, tendinţa se înscrie în zecimi de hectopascali (milibari)

Grupa 6RRRtR
- 6 – cifră de control
- RRR – cantitatea de precipitaţii căzută în cursul perioadei indicată prin tR
- tR – durata perioadei de referinţă pentru cantitatea de precipitaţii exprimată în unităţi de 6
ore şi care se încheie la ora stabilită pentru mesajul de observaţie

Grupa 7wwW1W2
- 7 – cifră de control;
- ww – starea timpului la momentul observaţiei sau în cursul orei precedente;
- W1W2 – starea timpului pe trecut, adică fenomenele care au avut loc cu 3 sau 6 ore înainte
de efectuarea observaţiei respective.

Grupa 8NhCLCMCH
- 8 – cifră de control;
- Nh – nebulozitatea parţială (a tuturor norilor CL prezenţi, iar în cazul lipsei acestora, a
tuturor norilor CM);
- CL – norii aparţinând genurilor Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi Cumulonimbus;
- CM – norii aparţinând genurilor Altocumulus, Altostratus şi Nimbostratus;
- CH – norii aparţinând genurilor Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus.
Grupa 333
Este prima grupă a acestei secţiuni, iar dacă nu există date pentru această secţiune este omisă
şi această grupă.
Grupa 1snTxTxTx
- 1 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii;
- TxTxTx – temperatura maximă a aerului în ultimele 12 ore, exprimată în zecimi de ºC.

Grupa (2snTnTnTn)
- 2 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii;
- TnTnTn – temperatura minimă în ultimele ore 12 ore, exprimată în zecimi de ºC;

Grupa 3EsnTgTg
- 3 – cifră de control;
- E – starea solului fără strat de zăpadă sau gheaţă măsurabil;
- sn – semnul temperaturii;
- TgTg – temperatura minimă sau maximă la suprafaţa solului, în grade Celsius întregi;

Grupa (4 E’sss)
- 4 – cifră de control;
- E’ – starea solului acoperit cu zăpadă sau gheaţă măsurabile;
- sss – grosimea stratului de zăpadă în cm.
 Grupa 6 RRRtR
Are semnificaţia din secţiunea 1. Se foloseşte în secţiunea 3 pentru raportarea precipitaţiilor
căzute în ultimele 3 ore sau oră.

Grupa (9SpSpspsp) – este grupa fenomenelor speciale, gen brumă, polei, chiciură, zăpadă
viscolită, grindină etc.
Grupa 444//
Este prima grupă a secţiunii 4 şi în acelaşi timp indicatorul secţiunii:
Grupa //(N’C’H’H’Ct)
- N’- întinderea norilor a căror bază se află sub nivelul staţiei de altitudine;
- C’ – genul norilor a căror bază se află sub nivelul staţiei de altitudine;
- H’H’ – altitudinea în hectometrii a suprafeţei superioare a norilor indicaţi prin C’;
- Ct – descrierea vârfurilor norilor a căror bază este sub nivelul staţiei.

S7 – caracterul stratului de zăpadă

S’7 – uniformitatea stratului de zăpadă

Grupa 55SSS – folosită pentru a transmiterea duratei de strălucire a Soarelui

55 – indicator al grupei
SSS – durata zilnică de strălucire a Soarelui, în ore şi zecimi de oră

Grupa 6 RRRR – folosită pentru transmiterea cantităţii de precipitaţii în ultimele 24 de ore

sau cantitatea de precipitaţii din ultima oră, la staţiile automate
RRRR – cantitatea de precipitaţii în clar
Grupa 10 d’d’d’ – folosită pentru transmiterea datelor privind densitatea zăpezii
10 – indicator al grupei
d’d’d’ – densitatea zăpezii, exprimată în sutimi de g/cm3

Grupa 20E’E’E’ – folosită pentru a transmite date referitoare la echivalentul în apă al zăpezii
20 – indicator al grupei
E’E’E’ - echivalentul în apă al zăpezii, exprimat în l/m2

CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA GRUPELOR DIN SECŢIUNEA 0

Grupa MiMiMjMj
MiMi - se notează AA pentru staţiile terestre
MjMj – se notează XX

Grupa YYGGiw
YY – se foloseşte data reală: prima zi a lunii – 01; ziua a zecea – 10; ultima zi a lunii – 31;
GG – ora reală de observaţie rotunjită la ora întreagă UTC cea mai apropiată. Dacă este vorba
de o observaţie de suprafaţă, ora reală de observaţie este ora citirii barometrului;

iw
Cifra de cod Semnificaţia
0 Viteza vântului estimată
Exprimată în m/s
1 Viteza vântului măsurată
3 Viteza vântului estimată
Exprimată în noduri
4 Viteza vântului măsurată
Grupa IIiii
II – România are ca indicativ regional 15
 Iii – pentru staţiile de observaţie din România au fost alocate indicativele cuprinse între 000 şi
499.

Indicativ Staţie Altitudine (m) Indicativ Staţie Staţie Altitudine (m)

Staţie
004 Sighetul Marmaţiei 275 280 Vârfu Omu 2504
010 Satu Mare 123 292 Caransebeş 241
014 Baia Mare 186 296 Petroşani 607
020 Botoşani 161 297 Obârşia Lotrului 1348
023 Suceava 352 301 Fundata 1384
056 Cotnari 289 302 Predeal 1090
080 Oradea 136 310 Galaţi 69
085 Bistriţa 366 320 Parâng 1548
090 Iaşi 74 340 Târgu Jiu 204
108 Ceahlău Toaca 1897 341 Apa Neagră 250
109 Piatra Neamţ 360 344 Polovragi 531
118 Stâna de Vale 1108 346 Râmnicu Vâlcea 237
120 Cluj Napoca 410 369 Târgu Logreşti 262
127 Joseni 750 395 Drăgăşani 280
145 Târgu Mureş 310 434 Slatina 172
150 Bacău 174 450 Craiova 192
200 Arad 116 465 Băileşti 57,00 57
208 Alba Iulia 246 469 Caracal 106
230 Deva 240 482 Calafat 61
247 Timişoara 86 494 Bechet 36

Ex.: 15450; 15480; 15260.

CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA GRUPELOR DIN SECŢIUNEA 1

Grupa iRixhVV - această grupă este inclusă obligatoriu în toate tipurile de mesaje SYNOP
iR se referă la grupa 6RRRtR

Cifra Secţiunea în care sunt transmise Situaţia grupei 6RRRtR

de cod datele
0 Secţiunile 1 şi 3 Grupa este inclusă în ambele secţiuni
1 Secţiunea 1 Grupa este inclusă
2 Secţiunea 3 Grupa este inclusă
3 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă deoarece nu au fost precipitaţii
4 Lipsă şi în Secţiunea 1 şi în 3 Grupa este omisă (datele nu sunt disponibile)

Dacă datele de precipitaţii se măsoară şi se transmit orar atunci – pentru mesajele de la

orele principale (11, 06, 12, 18 UTC):

iR = 0 – au fost precipitaţii în ultimele 3 ore, grupa 6RRRtR este inclusă în secţiunile 1 şi 3;

iR = 1 – au fost precipitaţii în ultimele 6 sau 12 ore, dar nu în ultimele 3 ore, grupa 6RRRtR
este inclusă numai în secţiunea 1;
iR = 3 – nu au fost precipitaţii în ultimele 6 sau 12 ore, grupa 6RRRtR este omisă în mesaj
ix

Cifra Mod de Situaţia grupei 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa1

de cod exploatare
1 cu personal Grupa este inclusă
 2 cu personal Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
3 cu personal Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
4 automată Grupa este inclusă (tabele de cod 4677 şi 4561)
5 automată Grupa este omisă (nu sunt fenomene importante de semnalat)
6 automată Grupa este omisă (nu s-au făcut observaţii, datele nu sunt
disponibile)
7 automată Grupa este inclusă (tabele de cod 4680 şi 4531)

h
Cifra de cod Înălţimea bazei norilor
0 0 la 50 m
1 50 la 100 m
2 100 la 200 m
3 200 la 300 m
4 300 la 600 m
5 600 la 1000 m
6 1000 la 1500 m
7 1500 la 2000 m
8 2000 la 2500 m
9 2500 m sau mai mult sau nu sunt nori
/ Înălţimea bazei norului nu este cunoscută sau
baza norilor este la un nivel inferior şi vârfurile la
un nivel superior celui al staţiei.

În telegrame, în locul lui h se cifrează înălţimea bazei norilor CL, indiferent de nebulozitatea
lor, iar daca norii CL lipsesc, atunci se cifrează înălţimea bazei norilor CM. Dacă aceştia lipsesc, dar
sunt prezenţi norii CH cu condiţia ca nebulozitatea lor sa fie egală sau mai mare de o optime, atunci
h ia valoarea 9.

VV
Cifra de Vizibilitatea Cifra de cod Vizibilitatea
cod în km în km
00 < 01 89 >70
01 0,1 90 < 0,05
10 1,0 91 0,05
50 5,0 92 0,2
56 6 93 0,5
57 7 94 1
60 10 95 2
70 20 96 4
80 >30 97 10
81 35 98 20
82 40 99 ≥ 50
Dacă vizibilitatea orizontală nu este aceeaşi în toate direcţiile, prin VV se indică vizibilitatea
cea mai mică.
Staţiile meteorologice care nu posedă repere sau instrumente speciale pentru determinarea
vizibilităţii folosesc pentru codificarea vizibilităţii decada 90-99 a tabelei de cod.
 Grupa Nddff – este inclusă obligatoriu în toate mesajele SYNOP

N
Cifra de cod Gradul de acoperire a cerului
0 0 (cer senin) 0 (cer senin)
1 1/8 sau mai puţin cer acoperit 1/10 sau mai puţin cer acoperit
2 2/8 2/10 – 3/10
3 3/8 4/10
4 4/8 5/10
5 5/8 6/10
6 6/8 7/10 – 8/10
7 7-8 sau mai mult dar nu chiar 8/8 9/10 sau mai mult dar nu chiar
complet
8 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori)
9 Cer invizibil sau imposibil de evaluat întinderea sau felul norilor din cauza
întunericului, ceţii, viscolului etc.
/ Nu s-a efectuat nici o observaţie

dd – direcţia adevărată a vântului este dedusă dintr-un interval de 10 minute care preced
momentul observaţiei.
Direcţia vântului se codifică în decagrade, pornind de la nord. Astfel, se adaugă câte o unitate
la cifra de cod pentru fiecare 10 grade.

Cifra de cod Direcţia Cifra de cod Direcţia

vântului vântului
00 calm 27 255-264°
01 5-14° 28 265-274°
02 15-24° 29 275-284°
03 25-34° 30 285-294°
04 35-44° 31 295-304°
05 45-54° 32 305-314°
06 55-64° 33 315-324°
07 65-74° 34 325-334°
08 75-84° 35 335-344°
09 85-94° 36 354-354°
10 95-104° 99 355-04°

Acest cod se foloseşte numai la acele staţii care sunt dotate cu anemometre, anemografe,
senzori de vânt.
La staţiile meteorologice ce sunt dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea
direcţiei vântului în decagrade, direcţia vântului se cifrează după alte tabele de cod.

Cifra de cod Direcţia vântului Cifra de cod Direcţia vântului

00 Calm 20 SSV
02 NNE 23 SV
05 NE 25 VSV
07 ENE 27 V
09 E 29 VNV
11 ESE 32 NV
 14 SE 34 NNV
16 SSE 36 N
18 S 99 variabilă

ff – viteza mijlocie a vântului în m/s determinată în intervalul de 10 minute, ce precede

observaţia curentă.
Dacă staţiile sunt dotate cu instrumente înregistratoare şi senzori ai vitezei vântului, folosesc
indicaţiile acestora pentru determinarea vitezei medii în intervalul ultimelor 10 minute.
Dacă în intervalul de 10 minute care precede observaţia, vântul suflă în rafale, în telegrama
sinoptică se introduce grupa specială 910ff.
Dacă viteza vântului determinată cu girueta, depăşeşte 40 m/s, fără a putea fi stabilită cu
exactitate , ff se codifică cu 88. Staţiile automate transmit cifra 88, când viteza vântului atinge
limita de măsurare a senzorului.
Dacă traductorul poate măsura mai mult de 99 m/s, în secţiunea 1 se introduce grupa 00fff.

Grupa 1snTTT
sn – semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativă

Cifra de cod Semnul temperaturii

0 Temperatura pozitivă sau egală cu zero
1 Temperatura negativă
9 Se introduce umezeala relativă

TTT – temperatura aerului la momentul observaţiei.

De exemplu:
Temperatura în grade Celsius Codificat
11,7°C ......................................................................10117
- 28,9°C ................................................................... 11289

Grupa 2snTdTdTd
sn – se codifică după tabela anterioară; în cazul în care în locul temperaturii punctului de rouă,
în grupă se transmite umezeala relativă a aerului, sn se codifică cu 9.
TdTdTd – se codifică la fel ca în cazul temperaturii aerului
UUU – umezeala relativă a aerului, în procente, prima cifră fiind 0 în afara cazului în care
aceasta atinge 100%.
Exemplu:
4,5°C ........................................ 20045
- 14,5°C.................................... 21145

Grupa 29UUU în locuieşte grupa 2snTdTdTd dacă temperatura punctului de rouă nu este
disponibilă şi dacă umiditatea relativă a aerului este măsurată.

Grupa 3 P0P0P0P0
Pentru codarea presiunii atmosferice se omite cifra miilor.
Exemplu:
1023,5 mb ............................. 30235
993,5 mb ............................... 39935
753,9 mb .............................. 37539
Dacă nu sunt disponibile, ca urmare a unei defecţiuni temporare a instrumentelor, staţiile
meteorologice automate programate pentru a transmite această grupă, o omit complet sau o includ
în mesajele lor de observaţie sub forma 3////.
 Grupa 4PPPP(4a3hhh) – se transmite ori de câte ori se poate determina cu o precizie
satisfăcătoare presiunea atmosferică la nivelul mediu al mării. Se transmite similar ca şi presiunea la
nivelul staţiei.
Exemplu:
1032,7 mb .............................. 40327
955,8 mb ................................ 49558

Dacă o staţie nu poate indica cu precizie presiunea la nivelul mării, atunci va înlocui grupa
4PPPP cu grupa 4a3hhh, care redă geopotenţialul unei suprafeţe izobarice standard.
În România staţiile meteorologice cu altitudine mai mare sau egală cu 500 m transmit
geopotenţialul.
Astfel, alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotenţialului în conformitate cu
altitudinea staţiei se face în felul următor:

Altitudinea staţiei
Nivelul de presiune
de la până la
500 m 800 m 925 mb
801 m 2300 m 850 mb
2301 m 3700 m 700 mb
3701 m mai mari 500 mb

a3 – indicator al „suprafeţei izobarice” standard al cărei geopotenţial este transmis în mesaj.

Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotenţialul în

Cifra de cod
hectopascali
1 1000 mb
2 925 mb
5 500 mb
7 700 mb
8 850 mb

hhh – reprezintă geopotenţialul „suprafeţei izobarice” standard indicată prin a3, exprimat în
metrii geopotenţiali, omiţând cifra miilor.

„Suprafaţa izobarică Geopotenţialul în metri

Codificat
standard” geopotenţiali
850 1483 48483
700 3047 47047
925 841 42841
500 5560 45560

Grupa 5appp
Este grupa pentru codificarea tendinţei barometrice din ultimele 3 ore care preced ora de
observaţie.

a
Cifra de Caracteristica tendinţei barice în timpul celor 3 ore care preced ora de
cod observaţie
0 În creştere, apoi în scădere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mare decât
 cu 3 ore înainte.
1 În creştere, apoi staţionară; sau în creştere, apoi în Presiunea atmosferică este
creştere mai lentă mai ridicată decât cu 3 ore
2 În creştere (uniformă sau neuniformă) mai înainte
3 În scădere sau staţionară, apoi în creştere; sau în creştere, apoi în creştere mai
rapidă
4 Staţionară; presiunea atmosferică este aceeaşi ca şi mai înainte cu 3 ore
5 În scădere, apoi în creştere; presiunea atmosferică este aceeaşi sau mai mică decât
cu 3 ore înainte
6 În scădere, apoi staţionară; sau în scădere, apoi în Presiunea atmosferică este
creştere lentă mai scăzută decât cu 3 ore
7 În scădere (uniformă sau neuniformă) mai înainte
8 Staţionară sau în creştere, apoi în scădere; sau în
scădere, apoi în scădere mai rapidă

Dacă mesajele provin de la o staţie automată ”a” este egal cu 2 dacă tendinţa este în creştere, cu
7 dacă tendinţa este în scădere şi cu 4 dacă presiunea nu s-a modificat în ultimele 3 ore.

ppp – este valoarea totală a tendinţei barometrice calculată din presiunile la nivelul staţiei
(diferenţa de presiune la nivelul staţiei) în cursul celor 3 ore care preced ora de observaţie. Tendinţa
se înscrie în zecimi de hectopascali (milibari).
De exemplu, dacă în momentul observaţiei, presiunea este cu 13,2 mb mai mare decât cu 3
ore înainte, ppp=132, (uniformă sau neuniformă)iar dacă este cu cu 3,4 mb mai mică decât cu 3
ore înainte ppp=034.

Grupa 6RRRtR
RRR – cantitatea de precipitaţii căzută în cursul perioadei indicate prin tR.

Cantitatea de precipitaţii Cifra de Cantitatea de precipitaţii în

Cifra de cod
în mm cod mm
000 Nu se foloseşte 990 Urme (picături)
001 1 991 0,1
002 2 992 0,2
003 3 993 0,3
004 4 994 0,4
005 5 995 0,5
985 985 996 0,6
987 987 997 0,7
988 988 998 0,8
989 989 999 0,9

tR

Cifra de cod Semnificaţia

1 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 6 ore
2 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 12 ore
3 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 18 ore
4 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 24 de ore
5 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 1 oră
6 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 2 ore
 7 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 3 ore
8 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 9 ore
9 Cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul de 15 ore

tR = 1 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele 00 şi 12 UTC, în grupa 6RRRt R din

secţiunea 1;
tR = 2 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele 06 şi 18 UTC, în grupa 6RRRt R din
secţiunea 1;
tR = 5 se utilizează în mesajele SYNOP vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13,
14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC, în grupa 6RRRtR din secţiunea 3;
tR = 7 se utilizează în mesajele SYNOP de la orele standard principale şi de la orele standard
intermediare, în grupa 6RRRtR din secţiunea 3.

Grupa 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2

Această grupă este inclusă în mesaj numai dacă se observă fenomene importante în
momentul observaţiei, pe trecut sau în ambele cazuri.
Prin momentul observaţiei se înţelege intervalul de timp care începe cu 10 minute înainte de
momentul citirii barometrului şi se termină în momentul citirii barometrului.
Prin ”ora precedentă” se înţelege intervalul de timp care începe cu o oră înainte de
momentul citirii barometrului şi se termină cu 10 minute înainte de momentul citirii barometrului.
ww

Cifra de cod Semnificaţia

ww=00-49 Fără precipitaţii în momentul observaţiei
ww=00-19 Fără precipitaţii, ceaţă, ceaţă îngheţată (cu excepţia cifrelor de cod 11 şi
12), furtună de nisip sau praf, transport de zăpadă la sol ori la înălţime, la
staţie în momentul observaţiei sau în ora precedentă, exceptând cifrele de
cod 09 şi 17.
Lipsa fenomenelor 00 Evoluţia norilor nu a fost observată sau această
Schimbarea
cu excepţia evoluţie nu a putut fi urmărită
caracteristică a
fotometeorilor 01 Norii, în ansamblu, în risipire sau devin mai
stării cerului în
puţin groşi
cursul orei
02 Starea cerului, în ansamblu, nu s-a schimbat
precedente
03 Norii în formare sau pe cale de a se dezvolta
04 Vizibilitatea redusă din cauza fumului, de exemplu, focuri de
mărăciniş sa incendii de pădure, fumuri industriale sau cenuşă
vulcanică
05 Pâclă
06 Praf în suspensie în aer, generalizat, dar nerăspândit de vânt la
staţie sau în apropierea ei, în momentul observaţiei
Pâclă, praf, nisip sau 07 Praf sau nisip răscolit de vânt la staţie sau în apropierea ei, în
fum momentul observaţiei, fără vârtejuri de praf sau nisip bine
dezvoltate şi fără a se observa furtuni de praf sau nisip.
08 Vârtejuri de praf sau nisip, bine dezvoltate la staţie sau în
apropierea acesteia, în cursul orei precedente sau în momentul
observaţiei, fără furtună de praf sau de nisip.
09 Furtună de praf sau de nisip observată la staţie în ora precedentă
sau în câmpul vizual al staţiei la momentul observaţiei.
10 Aer ceţos
11 Strat subţire de ceaţă sau de ceaţă care îngheaţă la În bancuri
12 staţie, cu o grosime care să nu depăşească 2 m de la Mai mult sa
suprafaţa terestră, în cazul staţiei de uscat sau 10 m în mai puţin
 cazul staţiei de pe mare continuu
13 Fulgere, nu se aude tunetul
14 Precipitaţii în câmpul vizual, care nu ating solul
15 Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul, dar la distanţă de staţie
(mai mult de 5 km)
16 Precipitaţii în câmpul vizual, care ating solul, la mai puţin de 5 km
distanţă de staţie
17 Oraj, neînsoţit de precipitaţii la momentul observaţiei
18 Vijelie La staţie sau în câmpul
19 Trombă pe uscat sau pe mare, nori de vizual al acesteia în cursul
tornadă sau picături de apă orei precedente sau în
momentul observaţiei
ww = 20-29 Precipitaţii, ceaţă, ceaţă îngheţată sau oraj la staţie în cursul orei
precedente, dar nu în momentul observaţiei
20 Burniţă (care nu îngheţă) sau zăpadă grăunţoasă
21 Ploaie (care nu îngheţă) Precipitaţii care nu
22 Ninsoare sunt sub formă de
23 Lapoviţă sau granule de gheaţă aversă
24 Burniţă sau ploaie care îngheaţă
25 Aversă de ploaie
26 Aversă de ninsoare sau lapoviţă
27 Aversă de grindină, măzăriche moale, măzăriche tare sau aversă de
ploaie şi grindină, măzăriche moale şi măzăriche tare
28 Ceaţă sau ceaţă îngheţată
29 Oraj (cu sau fără precipitaţii)
ww = 30-39 Furtună de praf sau de nisip, transport de zăpadă la sol sau la
înălţime
30 A slăbit în cursul orei precedente
31 Fără schimbare apreciabilă în cursul
Furtună de praf sau de nisip
orei precedenta
slabă sau moderată
32 A început ori s-a intensificat în cursul
orei precedente
33 A slăbit în cursul orei precedente
34 Fără schimbare apreciabilă în cursul
Furtună de praf sau de nisip,
orei precedenta
violentă
35 A început ori s-a intensificat în cursul
orei precedente
36 Transport de zăpadă, slab sau moderat - în general, în straturile
37 Transport de zăpadă, puternic joase (la sol, sub nivelul
ochiului observatorului)
38 Transport de zăpadă, slab sau moderat - în general, la înălţime
39 Transport de zăpadă, puternic (nu se ştie (mai sus de nivelul
dacă ninge) ochiului observatorului)
ww = 40-49 Ceaţă sau ceaţă îngheţată în momentul observaţiei
40 Ceaţă sau ceaţă îngheţată la distanţă, în momentul observaţiei, care se
întinde la un nivel mai sus decât nivelul ochiului observatorului. În cursul
orei precedente nu a fost ceaţă la staţie.
41 Ceaţă sau ceaţă îngheţată în bancuri
42 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - s-a subţiat în cursul
43 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil orei precedente
44 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - fără schimbări
 45 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil apreciabile în cursul
orei precedente
46 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer vizibil - a început sau a
47 Ceaţă sau ceaţă îngheţată cu cer invizibil devenit mai groasă
în cursul orei
precedente
48 Ceaţă care depune chiciura, cerul fiind vizibil
49 Ceaţă care depune chiciura, cerul fiind invizibil
ww = 50-99 Precipitaţii la staţie în momentul observaţiei
ww = 50-59 Burniţa
50 Burniţă care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
51 Burniţă care nu îngheaţă, continuă observaţiei
52 Burniţă care nu îngheaţă, intermitentă - moderată în
53 Burniţă care nu îngheaţă, continuă momentul
observaţiei
54 Burniţă care nu îngheaţă, intermitentă - puternică (densă) în
55 Burniţă care nu îngheaţă, continuă momentul
observaţiei
56 Burniţă care îngheaţă, slabă (depune polei)
57 Burniţă care îngheaţă, moderată sau puternică (densă, depune polei)
58 Burniţă şi ploaie, slabă
59 Burniţă şi ploaie, moderată sau puternică
ww = 60-69 Ploaie
60 Ploaie care nu îngheaţă, intermitentă - slabă în momentul
61 Ploaie care nu îngheaţă, continuă observaţiei
62 Ploaie care nu îngheaţă intermitentă - moderată în
63 Ploaie care nu îngheaţă, continuă momentul
observaţiei
64 Ploaie care nu îngheaţă intermitentă - puternică în
65 Ploaie care nu îngheaţă, continuă momentul
observaţiei
66 Ploaie care îngheaţă, slabă (depune polei)
67 Ploaie care îngheaţă, moderată sau puternică (depune polei)
68 Ploaie sau burniţă şi ninsoare (lapoviţă), slabă
69 Ploaie sau burniţă şi ninsoare (lapoviţă), moderată sau puternică
ww = 70-79 Precipitaţii solide, nu sub formă de aversă
70 Ninsoare intermitentă - slabă în momentul
71 Ninsoare continuă observaţiei
72 Ninsoare intermitentă - moderată în momentul
73 Ninsoare continuă observaţiei
74 Ninsoare intermitentă - puternică în momentul
75 Ninsoare continuă observaţiei
76 Ace de gheaţă (cu sau fără ceaţă)
77 Ninsoare grăunţoasă (cu sau fără ceaţă)
78 Steluţe de ninsoare, izolate (cu sau fără ceaţă)
79 Granule de gheaţă
ww = 80-99 Precipitaţii sub formă de aversă sau precipitaţii însoţite de oraj ori
după oraj
80 Aversă de ploaie, slabă
81 Aversă de ploaie, moderată sau puternică
82 Aversă de ploaie, violentă
 83 Aversă de lapoviţă, slabă
84 Aversă de lapoviţă, moderată sau puternică
85 Aversă de ninsoare, slabă
86 Aversă de ninsoare, moderată sau puternică
87 Aversă de măzăriche moale sau măzăriche - slabă
88 tare cu sau fără ploaie ori lapoviţă - moderată sau puternică
89 Aversă de grindină cu sau fără ploaie ori - slabă
90 lapoviţă, neînsoţite de tunete - moderată sau puternică
91 Ploaie slabă în momentul observaţiei - oraj în cursul orei
92 Ploaie moderată sau puternică în momentul precedente, dar nu în
observaţiei momentul observaţiei
93 Ninsoare sau lapoviţă ori grindină,
măzăriche moale, slabă în momentul
observaţiei
94 Ninsoare sau lapoviţă ori grindină, - oraj în cursul orei
măzăriche moale, moderate sau puternice în precedente, dar nu în
momentul observaţiei momentul observaţiei
95 Oraj slab sau moderat, fără grindină, măzăriche moale
sau măzăriche tare, dar cu ploaie, ninsoare sau lapoviţă în
momentul observaţiei
96 Oraj slab sau moderat, cu grindină, măzăriche moale sau
măzăriche tare în momentul observaţiei - oraj în
97 Oraj puternic, fără grindină, măzăriche moale sau momentul
măzăriche tare, dar cu ploaie, ninsoare sau lapoviţă în observaţiei
momentul observaţiei
98 Oraj cu furtună de praf sau nisip în momentul observaţiei
99 Oraj puternic cu grindină, cu grindină, măzăriche moale
sau măzăriche tare în momentul observaţiei

W1W2 – starea timpului pe trecut

- 6 ore pentru observaţiile făcute la 00,06,12 şi 18 UTC;
- 3 ore pentru observaţiile făcute la 03, 09, 15 şi 21 UTC;
- 2 ore pentru observaţiile intermediare, dacă acestea se efectuează la fiecare două ore;
- 1 oră pentru mesajele orare.

W1W2
Cifra de cod Semnificaţia
0 În toată perioada considerată, norii au acoperit o jumătate sau mai puţin din
bolta cerului, ori cerul a fost senin
1 Într-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumătate din
bolta cerului, iar într-o altă parte a perioadei au acoperit o jumătate sau mai
puţin din bolta cerului, ori cerul a fost senin
2 În toată perioada considerată, norii au acoperit mai mult de jumătate din bolta
cerului
3 Furtună de praf sau de nisip ori de zăpadă viscolită la înălţime
4 Ceaţă sau ceaţă îngheţată ori pâclă densă
5 Burniţă
6 Ploaie
7 Ninsoare sau lapoviţă
8 Precipitaţii sub formă de averse
9 Oraje cu sau fără precipitaţii
 wawa – starea timpului în momentul observaţiei sau în cursul orei precedente, transmisă
de către o staţie automată, cu traductor de timp

Wa1Wa2
Cifra de cod Semnificaţia
0 Nu sunt fenomene semnificative
1 Vizibilitate redusă
2 Spulberare de praf, nisip sau zăpadă, reducerea vizibilităţii
3 Ceaţă
4 Precipitaţii
5 Burniţă
6 Ploaie
7 Ninsoare sau granule de gheaţă
8 Aversă sau precipitaţii intermitente
9 Oraj

Grupa 8NhCLCMCh
Această grupă conţine informaţii despre genurile de nori şi despre nebulozitatea celor mai joşi
nori.
Grupa este omisă dacă:
 Dacă nu sunt nori pe bolta cerului;
 Dacă cerul este invizibil din cauza ceţii sau altor fenomene meteorologice;
 Dacă mesajele provin de la staţiile automate (fără personal).

8 – cifra de control
Nh – nebulozitatea parţială a norilor inferiori sau, în lipsa acestora, a norilor de la altitudini
medii; se codifică după acelaşi cod ca şi N (nebulozitatea – grupa Nddff).
Reguli:
 Dacă pe cer există numai nori inferiori, se codifică nebulozitatea tuturor norilor CL prezenţi
(Stratocumulus, Stratus, Cumulus, Cumulonimbus);
 Dacă la momentul observaţiei lipsesc norii CL, dar se observă nori CM, prin Nh se codifică
nebulozitatea tuturor norilor CM prezenţi;
 Dacă nebulozitatea norilor CL este sub o optime, dar există nori CM în cantitate mare, atunci
în telegramă prin Nh se codifică nebulozitatea norilor CM;
 Dacă în momentul observaţiei lipsesc atât norii CL, cât şi norii CM, sar sunt nori CH, atunci
Nh va fi codificat cu cifra 0.

CL – norii care aparţin genurilor Stratocumulus, Stratus, Cumulus, Cumulonimbus

Cifra
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
de cod
Nu sunt nori Stratocumulus, Stratus,
0 Nu sunt nori CL
Cumulus, Cumulonimbus
Norii cumulus cu slabă dezvoltare verticală
Cumulus humilis sau Cumulus fractus, alţii
1 şi care apar plaţi (turtiţi) sau Cumulus
decât cei de timp rău.
destrămaţi, alţii decât cei de timp rău.
Cumulus având dezvoltare verticală
Cumulus mediocris sau Cumulus congestus moderată sau puternică, în general cu
cu sau fără Cumulus din speciile humilis protuberanţe (înmuguriri) în formă de
2
sau fractus, sau Stratocumulus, toţi având turnuri sau de cupolă însoţiţi sau nu de alţi
bazele la acelaşi nivel. Cumulus sau Stratocumulus, toţi având
bazele la acelaşi nivel.
 Cumulonimbus ale căror vârfuri au pierdut
cel puţin parţial claritatea contururilor lor,
Cumulonimbus calvus cu sau fără Cumulus, dar care nu sunt nici fibroşi în mod clar
3
Stratocumulus sau Stratus (cirriformi) nici în formă de nicovală; de
asemenea, pot fi prezenţi alţi Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus
Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
4 Stratocumulus cumulogenitus (lăţirea) norilor Cumulus; norii Cumulus se
pot observa concomitent.
Stratocumulus, alţii decât Stratocumulus Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
5
cumulogenitus norilor Cumulus.
Norii Stratus sub formă de pânză sau pătură,
Stratus nebulosus sau Stratus fractus, alţii mai mult sau mai puţin continuă sau în fâşii
6
decât cei de timp rău destrămate ori împreună, însă fără a fi nori
Stratus fractus de timp rău
Stratus fractus sau Cumulus fractus de timp Stratus fractus de timp rău sau Cumulus
rău ori împreună (pannus), situaţi, în fractus de timp rău ori împreună (pannus),
7
general, sub un altocumulus sau sub un situaţi, în general, sub un altocumulus sau
Nimbostratus. sub un Nimbostratus.
Cumulus sau Stratocumulus, alţii decât cei
Cumulus sau Stratocumulus, alţii decât
formaţi prin etalarea norilor Cumulus; baza
8 Stratocumulus cumulogenitus (ale căror
norilor Cumulus la nivel diferit de cel al
baze sunt situate la niveluri diferite).
norilor Stratocumulus.
Cumulonimbus, a căror parte superioară
Cumulonimbus capillatus (adesea cu este în mod net fibroasă (cirriformă), adesea
nicovală) cu sau fără Cumulonimbus calvus, în formă de nicovală; însoţit sau nu de
9
cumulus, Stratocumulus, Stratus sau cumulonimbus fără nicovală sau fără partea
pannus. superioară fibroasă, de nori Cumulus,
Stratocumulus, Stratus sau pannus.
Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus şi
Norii CL invizibili ca urmare a întunericului, Cumulonimbus sunt invizibili din cauza
/ ceţii, transportului de praf, nisip ori ca întunericului, prezenţei ceţii, transportului
urmare a prezenţei altor fenomene analoge. de praf, nisip ori ca urmare a prezenţei altor
fenomene analoge.
CM – norii aparţinând genurilor Altocumulus, Altostratus şi Nimbostratus

CM
Cifra
Specificaţii tehnice Specificaţii detaliate
de cod
0 Fără nori CM Fără nori Altocumulus, Altostratus sau
Nimbostratus
1 Altostratus translucidus Norii Altostratus au cea mai mare parte
semitransparentă. Prin această parte se
zăreşte slab soarele sau luna ca printr-un
geam mat.
2 Altostratus opacus sau Nimbostratus Norii Altostratus au cea mai mare parte
suficient de densă, pentru a masca complet
soarele sau luna, ori norii Nimbostratus.
3 Altocumulus translucidus la un singur nivel Norii Altocumulus au cea mai mare parte
semitransparentă; diferitele elemente ale
norului nu se modifică decât lent şi toate
sunt situate la un singur nivel.
 4 Altocumulus translucidus în bancuri (adesea
sub formă lenticulară) al căror aspect se
schimbă continuu şi care se situează la unul
sau mai multe niveluri.
5 Altocumulus translucidus în benzi, ori unul
sau mai multe straturi de nori Altocumulus
translucidus sau opacus, care invadează
progresiv cerul;
6 Altocumulus cumulogenitus sau
Altocumulus cumulonimbogenitus
7 Altocumulus translucidus sau opacus în
două sau mai multe straturi, ori
Altocumulus opacus într-un singur strat,
care nu invadează progresiv cerul, sau
Altocumulus împreună cu Altostratus sau
Nimbostratus
8 Altocumulus castellanus sau altocumulus
floccus
9 Altocumulus pe un cer haotic, situaţi, în
general, la mai multe niveluri
/ Norii CM sunt în general invizibili din cauza
întunericului, prezenţei ceţii, transportului
de praf, nisip ori ca urmare a prezenţei altor
fenomene analoge, precum şi din cauza
prezenţei unui strat continuu de nori situaţi
mai jos.
Norii Altocumulus apar în bancuri (adesea
având formă de lentile sau peşti) în cea mai
mare parte semitransparenţi; aceste bancuri
se situează la unul sau mai multe niveluri şi
aspectul elementelor constituente se
modifică în mod continuu.
Norii Altocumulus semitransparenţi în benzi
sau altocumulus în unul sau mai multe
straturi, aproape continue (semitransparente
sau opace), care invadează progresiv cerul.
Nori altocumulus formaţi prin etalarea
norilor Cumulus sau a norilor
Cumulonimbus
Norii Altocumulus în două sau mai multe
straturi, în general opace pe alocuri şi care
nu invadează progresiv cerul sau strat opac
de Altocumulus care nu invadează progresiv
cerul; ori nori altocumulus, observaţi
simultan cu nori Altostratus sau
Nimbostratus.
Nori Altocumulus care prezintă înmuguriri
sub forma unor mici turnuri sau creneluri
ori Altocumulus cu aspect de flacoane
cumuliforme
Norii altocumulus pe un cer cu aspect haotic
sunt, în general, situaţi la mai multe
niveluri.
Norii altocumulus,
Altostratus şi Nimbostratus sunt în general
invizibili din cauza întunericului, prezenţei
ceţii, transportului de praf, nisip ori ca
urmare a prezenţei altor fenomene analoge,
precum şi din cauza prezenţei unui strat
continuu de nori situaţi mai jos.

CH – norii care aparţin genurilor Cirrus, Cirrocumulus şi Cirrostratus

CH
Cifra de Specificaţii tehnice şi detaliate
cod
0 Fără nori CH
1 Cirrus fibratus, uneori Cirrus uncius care nu invadează progresiv cerul şi au aspect de
filamente, fibre sau cârlige.
2 Cirrus spissatus, în bancuri sau în jerbe încâlcite care, în general, nu cresc şi uneori par a fi
rămăşiţe ale părţii superioare a unui Cumulonimbus ori Cirrus sin speciile castellanus sau
floccus (înmuguriri sub formă de mici turnuri sau creneluri sau cu aspect de flocoane
cumuliforme).
3 Cirrus spissatus cumulonimbogenitus (formă de nicovală, adesea rămăşiţe ale părţii
superioare a norilor Cumulonimbus).
4 Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus (formă de cârlige sau fibre, filamente) ori împreună,
invadând progresiv cerul; aceşti nori devin, în general, mai denşi în ansamblul lor.
5 Cirrus (deseori în benzi) şi Cirrostratus sau Cirrostratus singur, care invadează progresiv
 cerul; aceşti nori devin, în general, mai denşi în ansamblul lor, dar valul continuu nu atinge
45° deasupra orizontului.
6 Cirrus (adesea în benzi) şi Cirrostratus sau Cirrostratus singur, care invadează progresiv
cerul; aceşti nori devin, în general, mai denşi în ansamblul lor, iar valul continuu depăşeşte
45° deasupra orizontului, fără ca cerul să fie în întregime acoperit.
7 Cirrostratus acoperă în întregime cerul.
8 Cirrostratus care nu invadează progresiv cerul şi nu îl acoperă în întregime.
9 Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus care predomină faţă de ceilalţi nori CH.
/ Norii CH sunt invizibili din cauza întunericului, prezenţei ceţii, transportului de praf, nisip
ori ca urmare a prezenţei altor fenomene analoge, precum şi din cauza prezenţei unui strat
continuu de nori situaţi mai jos.
 METEOROLOGIE
Laboratorul nr. 3

CODAREA ŞI DECODAREA MESAJELOR SINOPTICE

SECŢIUNEA 3
333 (0 …) (1snTxTxTx) (2snTnTnTn) (3Ejjj) (4E’sss) (6RRRtR)4 9SpSpspsp

Grupa 333
Este prima grupă a acestei secţiuni, iar dacă nu există date pentru această secţiune este omisă
şi această grupă.

Grupa 1snTxTxTx
Această grupă se include în mesajele sinoptice de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea
temperaturii maxime a aerului din timpul zilei, pentru o perioadă de 12 ore.
- 1 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii

Cifra de cod Semnul temperaturii

0 Temperatura pozitivă sau egală cu zero
1 Temperatura negativă

- TxTxTx – temperatura maximă a aerului în ultimele 12 ore, exprimată în zecimi de ºC.

De exemplu:
Temperatura în grade Celsius Codificat
31,9°C ......................................................................10319
- 17,3°C ................................................................... 11173

Grupa (2snTnTnTn)
Această grupă se include în mesajele sinoptice de la orele 06 şi 18 UTC pentru codificarea
temperaturii minime a aerului din timpul zilei, pentru o perioadă de 12 ore.
- 2 – cifră de control;
- sn – semnul temperaturii;
- TnTnTn – temperatura minimă în ultimele ore 12 ore, exprimată în zecimi de ºC;

Grupa 3EsnTgTg
- 3 – cifră de control;
- E – starea solului fără strat de zăpadă sau gheaţă măsurabil;
Cifra de Semnificația
cod
0 Suprafaţa solului este uscată (fără crăpături şi praf sau nisip mobil, în cantitate
apreciabilă)
1 Suprafaţa solului este umedă
2 Suprafaţa solului este îmbibată (apa ce stagnează sub forma de băltoace, mici sau mări, la
suprafaţă)
3 Sol inundat
4 Suprafaţa solului este înghețată
5 Polei pe sol
6 Praf sau nisip uscat, purtat de vânt, ce nu acoperă complet solul
7 Strat fin de praf sau nisip purtat ce acoperă complet solul
8 Strat gros sau de o grosime medie, de praf sau nisip purtat ce acoperă complet solul
9 Foarte uscat, cu crăpături
/ Dacă se observă gheaţă şi/sau zăpadă pe sol
 - sn – semnul temperaturii;
- TgTg – temperatura minimă sau maximă la suprafaţa solului, în grade Celsius întregi;
Dacă se observă zăpadă şi/sau gheaţă pe sol (sezonul rece), această grupă va fi de forma:
3/snTgTg şi va fi urmată de grupa 4E’sss.

Grupa (4 E’sss)
- 4 – cifră de control;
- E’ – starea solului acoperit cu zăpadă sau gheaţă măsurabile;

Cifra de Semnificația
cod
0 Sol acoperit, în cea mai mare parte, de gheaţă
1 Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă mai puţin de jumătate din sol
2 Zăpadă compactă sau umedă (cu sau fără gheaţă), ce acoperă cel puţin jumătate din sol, fără
a-l acoperi însă complet
3 Strat uniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
4 Strat neuniform de zăpadă compactă sau umedă, ce acoperă complet solul
5 Zăpadă uscată, pufoasă (afânată), acoperind mai puţin de jumătate din sol
6 Zăpadă uscată, pufoasă (afânată) acoperind cel puţin jumătate din sol (fără a-l acoperi
complet)
7 Strat uniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet solul
8 Strat neuniform de zăpadă uscată, pufoasă (afânata), ce acoperă complet solul
9 Zăpadă acoperind complet solul – troiene mari

- sss – grosimea stratului de zăpadă în cm.

Cifra de Semnificația
cod
000 Nu se folosește
001 1 cm
010 10 cm
996 996 cm
997 Sub 0,5 cm
998 Strat de zăpadă discontinuu (solul nu este în întregime
acoperit cu strat de zăpadă)
999 Măsurarea imposibilă sau imprecisă
/// Măsurători indisponibile (programul de măsurare nu include
măsurarea stratului de zăpadă la termenul sinoptic respectiv)
– codificare națională

Grupa 5j1j2j3j4 (j5j6j7j8j9)

Grupa conţine informaţii suplimentare asupra unora dintre parametrii meteorologici cum ar fi:
evaporaţie, evapotranspiraţie, variaţia temperaturii aerului, radiaţie, etc. Când se foloseşte grupa
5j1j2j3j4 în formele 55j2j3j4, 553j3j4, 554j3j4, 555j3j4, va fi adăugată suplimentar grupa j5j6j7j8j9
pentru a raporta, dacă datele sunt disponibile, radiaţia netă, radiaţia globală, radiaţia difuză, radiaţia
de undă lungă, radiaţia de undă scurtă, radiaţia netă de undă scurtă sau radiaţia solară directă. Grupa
se repetă ori de câte ori este necesar.

Grupa 6 RRRtR
Are semnificaţia din secţiunea 1. Se foloseşte în secţiunea 3 pentru raportarea precipitaţiilor
căzute în ultimele 3 ore sau oră.

Grupa 7R24R24R24R24
Această grupă este obligatorie şi va fi inclusă în mesajul sinoptic de la ora 06 UTC.
 Conţine cantităţile de precipitaţii pe 24 de ore, în clar (litri şi zecimi de litru). În cazul în care
sunt semnalate precipitaţii slabe (urme), sub 0,1 l/mp, grupa va avea forma 79999. Cantităţile de
precipitaţii de 999.8 l/m2 sau mai mult, se codifică cu cifra 9998.
În cazul în care nu au fost semnalate precipitaţii, grupa va avea forma 70000.
În cazul în care cantitatea de precipitaţii pe 24 de ore este indisponibilă, grupa va avea forma
7////.

Grupa 8NsChshs
Această grupă este inclusă pentru a da informaţii detaliate asupra norilor. Ea este inclusă
facultativ numai de către staţiile meteorologice care au posibilitatea de a determina instrumental
(ceilometre, proiectoare, sondaj pilot) înălţimea bazei norilor care sunt indicaţi prin litera simbolică
C.
În grupa 8NsChshs , specificaţiile simbolice sunt următoarele:
8 – Cifră de control
Ns – întinderea pe cer a unei pături sau a unei mase noroase, distinctă, aparţinând genului
specificat prin litera simbolică C. Se codifică după acelaşi tabel de cod ca N (cod 2700):
C – genului norilor a căror întindere pe cer este semnalată prin Ns.

Grupa (9SpSpspsp) – este grupa fenomenelor speciale, gen brumă, polei, chiciură, zăpadă
viscolită, grindină etc.
Această grupă se va include în mesajele sinoptice pentru a caracteriza mai bine starea vremii
dată prin grupa 7wwW1W2 sau pentru transmiterea de informaţii suplimentare şi se va repeta în
cuprinsul mesajului (Secţiunea 3) de câte ori este nevoie.
 METEOROLOGIE
Laboratorul nr. 4

CODAREA ŞI DECODAREA MESAJELOR SINOPTICE

SECŢIUNEA 5
Pe teritoriul României Secţiunea 5 este rezervată pentru:
• transmiterea mesajelor ALERT (de tip: avertizare, agravare, meteor roşu şi ameliorare), în cazul
producerii unor fenomene meteorologice periculoase;
• transmiterea de informaţii suplimentare despre:
– cantităţile de precipitaţii pe o oră, în clar, transmise de către staţiile meteorologice cu
program orar de măsurare a precipitaţiilor, (6RRRR)
– densitatea stratului de zăpadă (10d’d’d’) la ora 06 UTC, pentadic;
– echivalentul în apă al stratului de zăpadă (20 E’E’E’) la ora 06 UTC, pentadic.

GENERALITĂŢI
Mesajele meteorologice ALERT (de tip avertizare, meteor roşu, agravare şi ameliorare), se
împart în:
1. MESAJE DE AVERTIZARE – care se transmit:
– la începutul producerii unui fenomen meteorologic care este periculos prin prezenţa lui (polei,
oraj, etc);
– în timpul producerii unui fenomen meteorologic care în evoluţia lui, atinge pragul de
avertizare (precipitaţii atmosferice, vizibilitate orizontală, vânt viteză medie, vânt la rafală, etc);
– în timpul slăbirii intensităţii unui fenomen meteorologic pentru care a fost transmis mesaj de
agravare/meteor roşu, dar care trece sub pragul de agravare/meteor roşu, rămânând între
limitele de avertizare (vânt, vijelie).
2. MESAJE DE AGRAVARE – care se transmit:
– pentru fenomenele meteorologice care au fost anterior avertizate şi care în evoluţia lor au atins
pragul de agravare;
– pentru fenomenele care au avut o evoluţie deosebit de rapidă, astfel încât nu a mai fost timp
necesar transmiterii mesajului de avertizare.
3. MESAJE DE METEOR ROŞU – care se transmit:
– pentru fenomene meteorologice la care s-au referit anterior mesajul de avertizare sau agravare şi
care în evoluţia lor au produs pagube materiale sau au perturbat desfăşurarea normală a
activităţilor economico-sociale;
– pentru fenomene care produc pagube şi care au avut o evoluţie deosebit de rapidă, astfel
încât nu a mai fost timp necesar transmiterii mesajului de avertizare sau agravare;
– pentru fenomenele meteorologice a căror manifestare și evoluție este semnalată conform
instrucțiunilor prin mesaj de meteor roșu, chiar dacă nu au produs pagube (sau au produs pagube,
dar acestea nu sunt vizibile pentru observator sau nu sunt cuantificabile pentru aparatura
automată).
3. Mesajul ALERT tip meteor roșu transmis de către o stație meteorologică este un
element de diagnoză a fenomenelor meteorologice, nu trebuie confundat cu codul roșu de
prognoză.
4. MESAJE DE AMELIORARE – care se transmit:
– pentru fenomenele meteorologice la care s-a referit mesajul de avertizare, agravare sau meteor
roşu transmis anterior, semnalând astfel, încetarea fenomenelor periculoase (oraj, polei, etc);
– pentru fenomenele meteorologice care prin slăbirea intensităţii lor au trecut sub pragul de
avertizare (precipitaţii atmosferice, vizibilitate, plafon nori).

IIiii 555MW3 IwG’G’gg IRixhVV Nddff 6R’R’R’TR 66R”R”R”

7wwW1W2 8NhCLCMCH (9SPSPspsp)
 555MW3
– 555 Indicator numeric ce exprimă ca transmiterea mesajului respectiv, se face în cadrul
Secțiunii 5.
– M Felul mesajului meteorologic special; se codifică în conformitate cu:

Cifră de cod Felul mesajului

0 Meteor roşu
1 Avertizare
2 Agravare
3 Ameliorare

– W3 Fenomenul meteorologic periculos, care face obiectul mesajului ALERT

Cifră de cod Fenomenul meteorologic periculos

0 Vânt – viteza medie
1 Vânt – în rafale
2 Transport de praf, nisip
3 Vizibilitate orizontală
4 Plafonul norilor
5 Precipitaţii atmosferice
6 Polei, gheaţă pe sol, chiciură, brumă, zăpadă care
îngheaţă, lapoviță care îngheaţă
7 Transport de zăpadă; viscol
8 Oraj; grindină
9 Vijelie; trombă de apă;
/ Îngheţ târziu şi timpuriu

IwG’G’gg
Iw – Indicator de vânt

Cifră de cod Felul aparatului de vânt

0 Aparat înregistrator; staţie automată
1 Giruetă

G’G’ gg - Ora şi minutele – exprimate conform UTC – la care se produc sau se

ameliorează fenomenele meteorologice care constituie obiectul mesajelor ALERT.

IR – indicator de includere sau omitere a datelor referitoare la precipitaţiile atmosferice, în

Secţiunea 5, în cadrul mesajelor ALERT
Cifră de cod Semnificația
0 Nu au căzut (nu cad) precipitaţii – grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
1 Au căzut (cad) precipitaţii, dar cantitatea de apă rezultată nu a atins pragul de
avertizare; grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
2 Au căzut precipitaţii abundente, dar din motive tehnice, cantitatea de apă nu a putut
fi măsurată; grupa 6R’R’R’TR este omisă din mesaj
3 Au căzut precipitaţii abundente care au atins sau depăşit pragul de avertizare
agravare sau meteor roşu, grupa 6R’R’R’TR este inclusă în mesaj. În mesajele de
ameliorare pentru precipitaţii se va folosi pentru IR tot cifra 3.
 W3 = 0 – VÂNT VITEZĂ MEDIE
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„avertizare” (M = 1) automat mesaj de avertizare, atunci când viteza vântului mediată pe interval
de 10 minute este egală sau mai mare de 10 m/s.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
automat mesaj de avertizare atunci când viteza vântului mediată pe interval
de 10 minute este egală sau mai mare de 15 m/s.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„agravare” (M = 2) automat mesaj de avertizare, atunci când viteza vântului mediată pe interval
de 10 minute este egală sau mai mare de 15 m/s.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
automat mesaj de avertizare atunci când viteza vântului mediată pe interval
de 10 minute este egală sau mai mare de 20 m/s.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„ameliorare” (M = 3) automat mesaj de ameliorare când viteza medie a vântului pe 10 minute
scade în intensitate, viteza medie devenind şi menţinându-se mai mică de 10
m/s, timp de 30 minute.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Dacă viteza medie (10
minute) a vântului scade sub 15 m/s în intervalul de 30 minute de la
avertizare, agravare se creează în mod automat mesaj de ameliorare vânt
viteza medie.

W3 = 1 – VÂNT ÎN RAFALE
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„avertizare” (M = 1) automat mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a vântului la rafală
este egală sau mai mare de 12 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
automat mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a vântului la rafală
este egală sau mai mare de 20 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
- Mesaj transmis de observator: Mesaj transmis de observator cu ajutorul
observațiilor la giruetă (în caz de incident). Se transmite mesaj de avertizare,
atunci când viteza maximă a vântului la rafală este egală sau mai mare de
12 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„agravare” (M = 2) automat mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a vântului la rafală
este egală sau mai mare de 16 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
automat mesaj de avertizare, atunci când viteza maximă a vântului la rafală
este egală sau mai mare de 25 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
- Mesaj transmis de observator: Mesaj transmis de observator cu ajutorul
observațiilor la giruetă (în caz de incident). Se transmite mesaj de avertizare,
atunci când viteza maximă a vântului la rafală este egală sau mai mare de
16 m/s. Se va include grupa specială 910ff.
Mesaje ALERT de tip Transmis de către observator cu date de la stația automată sau cu ajutorul
„meteor roșu” (M = 0) observațiilor la giruetă (în caz de incident)
- Vânt în rafale, cu viteza maximă la rafală egală sau mai mare de 16 m/s
(care poate provoaca ruperi de copaci, doborâturi de păduri, avarieri la
acoperişuri şi construcţii). Se va include grupa specială 910ff. Transmiterea
mesajului nu este condiționată de constatarea efectelor.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: Se transmite în mod
„ameliorare” (M = 3) automat mesaj de ameliorare când viteza vântului la rafală scade în
intensitate, viteza maximă la rafală devenind şi menţinându-se mai mică de
12 m/s, timp de 30 de minute.
- Stațiile automate de munte cu soft SIMIN Console: Dacă viteza maximă a
vântului la rafală (10 minute) scade sub 15 m/s în intervalul de 30 minute de
la avertizare, agravare se creează în mod automat mesaj de ameliorare vânt în
 rafale
- Mesaj transmis de observator: Se transmite mesaj de ameliorare când
viteza vântului la rafală scade în intensitate, viteza maximă la rafală devenind
şi menţinându-se mai mică de 12 m/s, timp de 30 de minute.

W3 = 2 – TRANSPORT DE PRAF LA ÎNĂLŢIME, TRANSPORT DE NISIP LA

ÎNĂLŢIME
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de avertizare pentru transport de praf la înălţime şi pentru
„avertizare” (M = 1) transport de nisip la înălţime, ori de câte ori fenomenele respective reduc
transmis de observator vizibilitatea orizontală, aceasta devenind egală sau mai mică de 3 km.
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de ameliorare când transportul scade în intensitate, astfel
„ameliorare” (M = 3) încât vizibilitatea orizontală creşte, devenind mai mare de 3 km.
transmis de observator

W3 = 3 - VIZIBILITATE ORIZONTALĂ transmis de observator

Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori, vizibilitatea orizontală începe
„avertizare” (M = 1) sa scadă şi devine egală sau mai mică de 500 m.
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de agravare, ori de câte ori, vizibilitatea orizontală începe sa
„agravare” (M = 2) scadă şi devine egală sau mai mică de 200 m.
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de tip meteor roșu, ori de câte ori, vizibilitatea orizontală
„meteor roșu” (M = 0) începe sa scadă şi devine egală sau mai mică de 50 m.
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de ameliorare atunci când vizibilitatea orizontală creşte şi
„ameliorare” (M = 3) devine mai mare sau egală cu 1000 m.

W3 = 4 - PLAFONUL NORILOR
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de avertizare pentru plafonul norilor, de câte ori baza norului
„avertizare” (M = 1) se poate identifica și acesta are înălţimea mai mică de 300 m, dacă în acelaşi
transmis de observator timp, nebulozitatea norilor la al căror plafon se face referirea, este egală sau mai
mare de 4/8. În caz de ceață cu cer invizibil când nu se poate identifica baza
norului, nu se transmite mesaj ALERT tip avertizare pentru plafon de nori.
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de ameliorare atunci când plafonul norilor începe sa se ridice
„ameliorare” (M = 3) şi ajunge egal sau mai mare de 300 m, chiar dacă nebulozitatea norilor la care
transmis de observator se referă plafonul nu a scăzut sub 4/8.

W3 = 5 - PRECIPITAŢII ATMOSFERICE precipitații lichide

Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: În cazul în care
„avertizare” (M = 1) cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute – se
creează în mod automat mesaj de avertizare precipitaţii.
- Mesaj transmis de observator cu ajutorul măsurătorilor la pluviometrul clasic
(în caz de incident): Se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori
cantitatea de apă rezultată din precipitaţii lichide este egală sau mai mare de
15 l/mp în interval de timp mai mic sau egal cu 3 ore.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console În cazul în care
„agravare” (M = 2) cantitatea de precipitaţii depăşeşte 10 litri/mp în interval de 60 minute şi
după ce s-a transmis un mesaj de avertizare, se creează în mod automat mesaj
de agravare precipitaţii.
- Mesaj transmis de observator: când după transmiterea mesajului de
avertizare, se măsoară o cantitate de apă egală sau mai mare de 10 l/mp,
căzută într-un interval de timp mai mic sau egal cu o oră. Se transmite
mesaj de agravare când cantitatea de apă (precipitaţii lichide) totalizează 30
l/mp sau mai mult, într-un interval mai mic de 3 ore, care nu a permis să
se dea avertizare.
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: În cazul în care
„meteor roșu” (M = 0) cantitatea de precipitaţii depăşeşte 25 litri/mp într-un interval de 60
minute.
- Mesaj transmis de observator: Ploi care totalizează 25 l/mp într-o oră sau
 mai puţin (care pot produce creşteri bruşte de niveluri în pâraie şi văi,
curgeri intense de strat de apă pe versanţi, antrenând cantităţi mari de sol şi
de bunuri situate pe aceştia – constatate sau nu de către observator)
Mesaje ALERT de tip - Stațiile meteorologice automate cu soft SIMIN Console: În cazul în care
„ameliorare” (M = 3) cantitatea de precipitaţii scade sub 5 litri/mp într-un interval de 60 minute,
după un mesaj de avertizare, agravare sau meteor roşu atunci se creează în
mod automat mesaj de ameliorare precipitaţii.
- Mesaj transmis de observator: Se transmite mesaj de ameliorare atunci când
precipitaţiile scad în intensitate, cantitatea de apă (precipitaţii lichide) căzută
într-un interval de timp egal cu 60 de minute, fiind mai mică sau egală cu
5 l/mp.

W3 = 5 - PRECIPITAŢII ATMOSFERICE precipitații solide transmis de observator

Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de avertizare pentru ninsori în intervalul iunie-august, la
„avertizare” (M = 1) munte.
Mesaje ALERT de tip Ninsori abundente care produc creşterea stratului de zăpadă cu 20 cm în
„meteor roșu” (M = 0) interval de 24 de ore sau mai puțin (care poate determina înzăpezirea
drumurilor şi a căilor ferate şi pot crea pericol de prăbuşire a acoperişurilor şi a
unor construcţii – constatate sau nu de către observator).
Mesaje ALERT de tip Pentru ninsori abundente şi strat gros de zăpadă nu se transmit ameliorări.
„ameliorare” (M = 3)

W3 = 6 - POLEI, GHEAŢĂ PE SOL, CHICIURĂ, BRUMĂ, ZĂPADĂ CARE ÎNGHEAŢĂ,

LAPOVIŢA CARE ÎNGHEAŢĂ transmis de observator
Mesaje ALERT de tip - polei în timpul căderii precipitaţiilor lichide
„avertizare” (M = 1) - depuneri de gheaţă pe sol datorită îngheţării precipitaţiilor lichide, mixte,
solide (după încetarea acestora) sau din topirea stratului de zăpadă
- depuneri de gheaţă pe conductori datorită îngheţării vaporilor de apă în
suspensie în aer (chiciură)
- brumă toamna – înainte de data de 15 octombrie sau brumă primăvara – după
data de 20 martie
- se formează depuneri de zăpadă îngheţată şi lapoviţă îngheţată pe conductori.
Mesaje ALERT de tip - polei – când se produc depuneri abundente de gheaţă pe conductorii aerieni,
„meteor roșu” (M = 0) determinând avarierea acestora şi/sau polei pe sol care periclitează circulaţia
pe drumurile publice
- când se produce gheaţă pe sol care periclitează circulaţia pe drumurile
publice
- când se produc depuneri abundente de gheaţă pe conductorii aerieni,
determinând avarierea acestora (chiciură)
- Când se produce brumă, primăvara după data de 20 martie, sau toamna
înainte de data de 15 octombrie, iar vegetaţia este în plină dezvoltare, sau
ciclul de vegetaţie nu s-a încheiat
- se formează depuneri de zăpadă îngheţată şi lapoviţă îngheţată pe conductori
aerieni, determinând avarierea acestora.
Mesaje ALERT de tip - polei / chiciură / brumă / zăpadă îngheţată şi lapoviţă îngheţată – se transmite
„ameliorare” (M = 3) ameliorare atunci când depunerile au încetat să mai existe pe conductorii
chiciurometrului şi pe obiectele din imediata vecinătate a staţiei
meteorologice

W3 = 7 - TRANSPORT DE ZĂPADĂ LA ÎNĂLŢIME, VISCOL transmis de

observator
Mesaje ALERT de tip Se transmite mesaj de avertizare pentru transport de zăpadă la înălţime
„avertizare” (M = 1) (deasupra nivelului ochiului observatorului) ori de câte ori se produce acest
fenomen.
Se va transmite avertizare de viscol când se produc ninsori moderate sau
 abundente asociate cu viteze medii ale vântului mai mari sau egale cu 8 m/s.
Mesaje ALERT de tip Se va transmite avertizare de viscol când se produc ninsori moderate sau
„agravare” (M = 2) abundente asociate cu viteze medii ale vântului mai mari sau egale cu 12 m/s.
Mesaje ALERT de tip Când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteză medie egală sau mai
„meteor roșu” (M = 0) mare sau egală cu 16 m/s (viscol puternic) care poate produce troienirea
zăpezii pe porţiunile deschise de teren şi poate împiedica desfăşurarea normală a
activităţii economice şi sociale – efecte constatate sau nu de către observator.
Mesaje ALERT de tip Se transmite ameliorare atunci când transportul de zăpadă / viscolul a încetat să
„ameliorare” (M = 3) se mai producă.

W3 = 8 -FENOMENE ORAJOASE; GRINDINĂ

Mesaje ALERT de tip Pentru oraj se transmite mesaj de avertizare, atunci când s-a auzit tunetul,
„avertizare” (M = 1) indiferent dacă este sau nu este însoţit de precipitaţii.
Pentru grindină se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se produce
cădere de grindină la staţia meteorologică.
Mesaje ALERT de tip Ori de câte ori se produc căderi de grindină (care se poate aşterne şi sub forma
„meteor roșu” (M = 0) unui strat continuu) şi produc pagube şi/sau perturbă desfăşurarea normală a
activităţilor socio-economice.
Mesaje ALERT de tip Se transmite ameliorare atunci când orajul a încetat, iar de la sfârşitul lui real au
„ameliorare” (M = 3) trecut 15 minute.
Se transmite mesaj de ameliorare atunci când a încetat căderea de grindină.

W3 = 9 - VIJELIE; TROMBĂ DE APĂ

Mesaje ALERT de tip - Pentru vijelie se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se produc
„avertizare” (M = 1) schimbări rapide de direcţie şi viteză, iar rafala vântului este egală sau mai
mare de 12 m/s.
- Pentru trombă de apă se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se
observă trombă de apă în câmpul vizual al staţiei meteorologice
Mesaje ALERT de tip - Pentru vijelie se transmite mesaj de avertizare, ori de câte ori se produc
„agravare” (M = 2) schimbări rapide de direcţie şi viteză, iar rafala vântului este egală sau mai
mare de 16 m/s.
- Se transmite mesaj de agravare când tromba de apă ajunge la staţia
meteorologică.
Mesaje ALERT de tip - Când se produc intensificări bruşte ale vântului, cu viteze ale vântului la
„meteor roșu” (M = 0) rafală mai mari sau egale de 20 m/s, care pot provoca ruperi de copaci,
doborâturi de păduri, avarieri la acoperişuri şi construcţii, vârtejuri care
ridică de pe sol praf, obiecte şi materiale uşoare.
- La staţiile marine, când viteza vântului la rafală este egală sau mai mare de
20 m/s, iar valurile ating înălţimea de 6 ÷ 9 m (mare de gradul 7).
Mesaje ALERT de tip - Se transmite mesaj de ameliorare atunci când vijelia a încetat sau când viteza
„ameliorare” (M = 3) maximă a vântului la rafală a scăzut sub 12 m/s, timp de 30 de minute.
- Se transmite mesaj de amelioarare atunci când tromba de apă a dispărut din
câmpul vizual al staţiei meteorologice.

W3 = / - ÎNGHEŢ TÂRZIU SAU TIMPURIU

Mesaje ALERT de tip Ori de câte ori temperatura aerului scade sub –4°C, primăvara, după 20 martie şi
„meteor roșu” (M = 0) toamna înainte în plină dezvoltare sau ciclul de vegetaţie nu s-a încheiat.
Cifră Fenomenul meteorologic Avertizare Agravare Meteor roșu Ameliorare
de cod periculos
0 Vânt – viteza medie X X X
1 Vânt – în rafale X X X X
2 Transport de praf, nisip X X
3 Vizibilitate orizontală X X X X
4 Plafonul norilor X X
5 Precipitaţii atmosferice X X X X
6 Polei, gheaţă pe sol, chiciură, X X X
brumă etc.
7 Transport de zăpadă; viscol X X X X
8 Oraj; grindină X X X
9 Vijelie; trombă de apă; X X X X
/ Îngheţ târziu şi timpuriu X
Norii

https://cloudatlas.wmo.int/descriptions-of-clouds.html
 Cirrus fibratus (Ci fib) - Besson 1921, CCH 1953

SPECIE
 Cirrus uncinus (Ci unc) - Maze 1889

SPECIE
 Cirrus spissatus (Ci spi) - CCH 1953

SPECIE
 Cirrus castellanus (Ci cas) - CCH 1953

SPECIE
 Cirrus floccus (Ci flo) - Vincent 1903,
CEN 1930

SPECIE
 Cirrus intortus (Ci in) - CCH 1953

VARIETATE
 Cirrus radiatus (Ci ra) - CEN 1926

VARIETATE
 Cirrus vertebratus (Ci ve) - Maze 1889,
Osthoff 1905

VARIETATE
 Cirrus duplicatus (Ci du) - Maze 1889

VARIETATE
 Cirrocumulus stratiformis (Cc str) - CCH 1953

SPECIE
 Cirrocumulus lenticularis (Cc len) - Ley
1894, CEN 1930

SPECIE
 Cirrocumulus castellanus (Cc cas) -
CCH 1953

SPECIE
 Cirrocumulus floccus (Cc flo) - Vincent
1903, CCH 1953

SPECIE
 Cirrocumulus undulatus (Cc un) -
Clayton 1896, CCH 1953

VARIETATE
 Cirrocumulus lacunosus (Cc la) - CCH
1953

VARIETATE
 Cirrostratus fibratus (Cs fib) - Besson
1921, CCH 1953

SPECIE
 Cirrostratus nebulosus (Cs neb) -
Clayden 1905

SPECIE
 Cirrostratus duplicatus (Cs du) - Maze
1889, De Quervain 1908, CCH 1953

VARIETATE
 Cirrostratus undulatus (Cs un) - CCH
1953

VARIETATE
 Altocumulus stratiformis (Ac str) -
CCH 1953

SPECIE
 Altocumulus lenticularis (Ac len) - Ley
1894, CEN 1930

SPECIE
 Altocumulus castellanus (Ac cas) - CCH
1953

SPECIE
 Altocumulus floccus (Ac flo) - Vincent
1903

SPECIE
 Altocumulus volutus (Ac vol) - CIMO
2016

SPECIE
 Altocumulus translucidus (Ac tr) - CEN
1930

VARIETATE
 Altocumulus perlucidus (Ac pe) - CCH
1953

VARIETATE
 Altocumulus opacus (Ac op) - CEN 1930

VARIETATE
 Altocumulus duplicatus (Ac du) - Maze
1889, De Quervain 1908, CEN 1926

VARIETATE
 Altocumulus undulatus (Ac un) -
Clayton 1896, CEN 1930

VARIETATE
 Altocumulus radiatus (Ac ra) - CEN
1926

VARIETATE
 Altocumulus lacunosus (Ac la) - CCH
1953

VARIETATE
 Altostratus translucidus (As tr) - CEN
1926

VARIETATE
 Altostratus opacus (As op) - Besson
1921

VARIETATE
 Altostratus undulatus (As un) - Clayton
1896, CEN 1930

VARIETATE
 Altostratus radiatus (As ra)) - CEN
1926, CCH 1953

VARIETATE
Nimbostratus (Ns) (CEN 1930)
 Stratocumulus stratiformis (Sc str) -
CCH 1953

SPECIE
 Stratocumulus lenticularis (Sc len) - Ley
1894, CEN 1930

SPECIE
 Stratocumulus castellanus (Sc cas) -
CCH 1953

SPECIE
 Stratocumulus volutus (Sc vol) - CIMO
2016

SPECIE
 Stratocumulus floccus (Sc flo) - CIMO
2016

SPECIE
 Stratocumulus translucidus (Sc tr) -
CEN 1930

VARIETATE
 Stratocumulus perlucidus (Sc pe) - CCH
1953

VARIETATE
 Stratocumulus opacus (Sc op) - CEN
1930

VARIETATE
 Stratocumulus duplicatus (Sc du) -
CCH 1953

VARIETATE
 Stratocumulus undulatus (Sc un) -
Clayton 1896, CEN 1930

VARIETATE
 Stratocumulus radiatus (Sc ra) - CEN
1926

VARIETATE
 Stratus nebulosus (St neb) - Clayden
1905, CCH 1953

SPECIE
 Stratus fractus (St fra) - CEN 1930,
CCH 1953

SPECIE
 Stratus opacus (St op) – Besson 1921,
CCH 1953

VARIETATE
 Stratus translucidus (St tr) – CEN 1926,
CCH 1953

VARIETATE
 Stratus undulatus (St un) – Clayton
1896, CCH 1953

VARIETATE
 Cumulus humilis (Cu hum) - Vincent
1907

SPECIE
 Cumulus mediocris (Cu med) - CCH
1953

SPECIE
 Cumulus congestus (Cu con) - Maze
1889

SPECIE
 Cumulus fractus (Cu fra) – Poey 1863,
CCH 1953

SPECIE
 Cumulus radiatus (Cu ra) - CCH 1953

VARIETATE
 Cumulonimbus calvus (Cb cal) - CEN
1926

SPECIE
 Cumulonimbus capillatus (Cb cap) -
CEN 1926

SPECIE
Nacreous clouds
Ice polar stratospheric clouds
Nitric acid and water polar
stratospheric clouds
Noctilucent clouds (polar mesospheric
clouds)
https://cloudatlas.wmo.int/lithomet
eors-other-than-clouds.html