e!

4€
. INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA GRAFICA SICARTOGRAFICA,
SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea prin
cuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatul
concluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prin
numere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite.

Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordine
ierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionald
fald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,.....pe4ipe milion).

Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau a
necesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. ln
situalia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urma
mdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului. Orice prezentare
statisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nu
urmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme,
piramide, harti, etc.

,/ PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultarea
materialuluibibliografic, poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd de
cercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune de
operaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor.

Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexd
a vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator).

Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la:

. Alegerea unei sciri optime subordonate scopului
. Realizarea unei baze de lucru monocrome
- Redarea topografiei general e 9i a unor cote altimeirice
' Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren
- Alegerea unor semne conventionale ugor de desenat. sugestive, clare gi simple.
' Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate
pe hartd.
' Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat,
prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt reprezentate prin linii mai subliri.
' Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sau
suprapunere,
' Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semne
convenlionale.

,/ CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

Cunoagterea si cercetarea climaticd a unui spafiu geografic se bazeazd pe elaborarea mai multor categorii de materiale
grafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra
ci€mcnielerelimatree.

- Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi de reprezentari are ca
punct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS folosegte numeroase
principii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd,
umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indici
climaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./ lndici climatici de bazd pentru reprezentarea graficd gi cartografic5

 Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de la
de lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice, constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. lmportanla practicd
deosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice ce
caracleizeazd diferite regiuni, pentru perioade de o lund, un anotimp, un semestru, un an etc.

Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) de
manifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. Pe bazd de mdsurdtori gi calcule, de prelucrare
climatologicd, se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute, aga cum sunt maximele gi minimele absolute
pentru.temperatura aerului.

Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate, ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi
minime, in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute.

Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i), prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliu
a manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii,
minime, maxime.

./ Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice

Pentru analiza, interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice se

folosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i.

Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor specifice pentru componentele
si elementele climatologice. Ele dau posibilitatea coreldrii, sincronizirii, compardrii, diferenlierii etc. a fenomenelor
meteorologice gi climatologice. Din punct de vedere'al formei, grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate.
Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie, in funclie de sisteme de coordonate si prin
transpunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelor
meteorologice si climatologice. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie de
o serie de factori si conditii (caracterul fenomenului, tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic, numarul indicilor
sau parametrilor care pafticipa, sistemul de reprezentare grafica ales, etc.).

Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea, analiza si intepretarea
regimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timp
gi spaliu a valorilor parametrilor climatici. Elaborarea hdr,blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite din
observatiile de la stafiile meteorologice. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitd
omogenitate siduratd a girurilor de observalii. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timp
diferite, pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. Ca
urmare, cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald a
datelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsle
climatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice, precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor, densitatea relelei de
stalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare, cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factorii
fizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc,,
De exemplu, cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd, cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiinii
care se traseaza pe hdrlile climatice, in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafald
cu extindere ioafie mare (continent, emisferd, planiglob), se line seama de influenla unor factori la scari mare. Dintre
acestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei, varia$a de latitudine, diferenlele de regim termic Ai
deplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat, influenlele marilor lanluri montane de pe suprafala Pdmantului,
o serie de condi$i fizico-geografice regionale, etc. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitd
condiliilor fizico-geografice locale, intre care au importanld altitudinea, configuralia reliefului, expozilia versanfilor, tipul de
vegetatie, natura solului etc. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit, caracteristicile componentei
climatice, ale parametrului reprezentat etc. Pentru alcdtuirea hdr,tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cu
aiutorul izoliniilor, cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd.
Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime, intensitate, desfdgurare
continud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmesc
pentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale, intAmpldtoare gi nespecifice, cantitative gi calitative dovedite de componentele
si elementele climatice. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite folosirea procedeului de
obfhandu-se valori intermediargincadrat-e.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper, ca varofi efect\r-e. Trasarea---
pe
---nlerpolare, hafta se face pentru anumite intervale de valori, linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu a
izoliniilor
caracterisiisilorelementului climatic reprezentat, a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. Mdnmea
interualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice, condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinla
determineriiparametrului respeciiv, folosind valorile indicate de acesta linii cartografice. De exemplu, pe h5(ile cu izolinii din
grad in I rad, se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor;
izokerauns, sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. lzoliniile se traseazd folosindu-se in principal
datele nurnspe inscrise pe hadd, pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic.
Pentru tras3rga corectd a izoliniilor, trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimatice
regionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului, influenla suprafelelor acopeite cu ap5, vegetalie, agezdri
 active

operativd gi exactd pentru determinarea valorilor

componentei climatice, in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat.

lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipul
diagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorile
parametrilor climatici respectivi (temperaturd, umiditate, nebulozitate, precipitalii atmosferice, vant etc.). Cartodiagramele
meteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi
fenomenelor atmosferice, cu specific de rdspandire relativ continud, dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condilile
locale variabile (de exemplu, formele de relief accidentate, prezenla suprafefelor acoperite cu pddure, mlagtinietc.). Dinamica
unor elemente gi componente climatice se preteazd, de asemenea, la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor. De
exemplu, regimul anual al precipitaliilor atmosferice; tensiunea vaporilor de apd, folosindu-se histograme; direclia gi viteza
vantului, construindu-se grafice denumite roze, etc., constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd de
cartodiagrame. Desenarea diagramelor se face la scard, dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat.
Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multe
componente climatice, combinandu-se, de exemplu, in desenul de pe hartd diagramele, histogramele giizoliniile.

Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor, elementelor gi parametrilor
climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd, insulard, particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. Procedeul
cailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiici
ce reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute; cantitili maxime de precipitalii atmosferice care au
cdzutin24deore;primagiultimazicuinghe!lasol;primagiultimazicuninsoare,stratdezEpadEretc.). lnfiecaregrupdde
cifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd a
elementului climatic in cauzd, in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare, ori alt tip de scriere), data
producerii fenomenului (ziua, luna, anul). De obicei, scrierea categoriilor de cifre se face in rind pe aceeagi linie ( -24,3'-04-
02-1978 sau -24,3' .04-02.78 etc). Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie, grupdrile de cifre se inscriu pe doud
randuri, menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia.
Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate
(de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime; daci se noleazd si amplitudinea
termicd, atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori, care poate fi verde, maron etc.). Dacd hdrlile climatice se
elaboreazi policrom, posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase, conlinutul elementelor caftografiate deve-
nind complex, fdrd a se produce eventuale confuzii.

'/ Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice

Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicd
si climatologicd, la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. Datoritd
volumului mare de aspecte de acest gen, vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gi
caftog rafice cel mai frecvent folasite, in func! e de elementel e cli matice.

Temperatura aerului (' C):

Valori medii anuale.
- Valori medii pentru anotimpuri.
- Valori medii lunare in decursulintregului an.
- Valori medii pentru fiecare lund consideraid separat, pentru mai mulli ani in gir.
- Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie).
- Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare.
- Valori medii, maxime anuale gi lunare.
- Valori medii, minime anuale gi lunare.
- Maxirna absolutd lunari Ei anuald.
- Minima absoluti lunard gi anual6.
- Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald.
- Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald.
- Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd).
- Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!).
- ------ - i rul-de
- N um
Numirulde
zi l-e effieniperalu*n-maimd
maximd > 3O'C (tropicale).
-- zile cu temperatura

Umezeala aerului(./d:
Umezeala relativd medie anuald.
- Umezeala relativd medie lunard.
- Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an).
-
Nebulozitatea (C-10) (zecimi):
Nebulozitatea rnedie anuald.
-
 - Nebulozitatea medie lunard.
Frecven;a medie a cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 - 2); noros (nebulozitate
-pentru lunile ianuarie gi iulie. a 3 - 7); acoperit (nebulozitatea

Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3,5).

- Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3,6-25).
- Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7,6-10).
-
Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi):
Media anuald.
- Media lunard.
- Numdrul mediu alzilelorfdrd soare.
-
Precipitalii atmosferice (mm):
Cantitatea medie anuald
- Cantitatea medie pe anotimpuri.
- Valori medii lunare in decursul intregului an.
- mediipentru fiecare lund consideratd separat, pentru o perioadd de mai mulli ani in gir.
-Valori
Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie)
-
-9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare, anuale gi anotimpuale.
Cantitatea maximd in 24 de ore.
- Ploi torenfiale excepf onale.
- Numdrul
- Data mediemediu al zilelor cu ninsoare.
a primei gi ultimei ninsori.
- Data medie a primuluigi ultimului strat de zdpadd.
---: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd.
Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm).
- Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm).
- Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm).
-
Presiunea atmosferici (mm):
Presiunea medie anuala.
- Presiunea medie lunard.
- Presiunea maximd absolutd anuald.
- Presiunea maximd absolutd lunard.
- Presiunea minimd absolutd anuald.
- Presiunea minimd absolutd lunard.
-
Vantul:
Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii.
- Numarul zilor cu vanttare (v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s).
- Frecventa medie pe directii (%).
- Frecventa maxima pe directii (%).
- Viteza medie anuala (m/s).
- Viteza medie lunara (m/s).
- Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s).
- Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s).
-
Fenomene atmosferice (anual si lunar):
Numarulrnediu alzilelorcu bruma.
- Numarul mediu al zilelor cu chiciura.
- Numarul mediu al zilelor cu ceata.
- Numarul rnediu al zilelor cu grindina.
- Numarul mediu al zildor cu fenomene orajoase.
- Numarul mediu al zilelor cu viscol.
- Numarul mediu al zilelor cu seceta.
-
orlTatr€lcTiTmfiee-

Datele oblinute din studiul elementelor de mediu, identificate pe teren sau pnn intepretare din
documentatii, pot fi
reprezentate in formd cantitativd, numericd. Valorile respective sunt considerate variabile
9i pot fi prelucrate it"tis6..
Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd la fenomene gi piocese,
la efectul lor, ca gi la
colectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare. Se pot practica inregistrdri succesive asupra rezultatului
fenomenului
respectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard. Rezultatul este un ansamblu de date, care
se considerd un egantion
din mulfmea de mdsurdtori posibile, inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu
statistic ai permite
exprimares unor prime concluzii. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice,
dacd existd un volum
 suficient de mare de valori inregistrate. in cazulin care se dispune de un numdr cAt mai mare
de valori gi dacd metodele de
prelucrare sunt cele adecvate scopului, concluziile sunt apropiate de realitate.

./ REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE

Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate din prelucrdri sunt inscrise imediat
in tabele, de unde pot fi folosite
pentru interpretiri d9 ordin giiinlific practic. Aceste date prezentate sub formA de
ai tabele constituie materialul de bazd pe
seama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire, de exemplu, la regimul, frecventa oriabaterile
fald de normald
(multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene.
O imagine cu mult mai clard, mai sugestivd asupra cantitdfii, calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor, oferd
insd,
reprezentdrile grafice. De aceea, de cele mai multe ori, alSturi de tabele existd gi grafice de diferite
tipuri.
Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor trecute pe sistemui de coordonate gi
dupd forma pe care o au.
Astfel, in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi acelagi sistem de axe de coordonate,
reprezentdrile se
irnpad in diagrame - simple, denumite aga, deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni
sau fenomen
climatic gi diagrame complexe, diferite de primele, intrucAt pe acelagi sistem de axe se repreiintd
doud sau mai multe
elemente clirnatice care, de obicei, se coreleazd intre ele sub diferite aspecte.
Dupd forma de reprezentare (linii, coloane, pitrate, cercuri) diagramele se clasificd, de asemenea,
in doud grupe: diagrame
rectiangulare gi diagrame polare. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr,ti conduce la obfinerea
cartodiairamelor, forma
ideald de reprezentare folositd in analiza simultanS, comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi
fenomenelor
studiate.

Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in timp a elementelor gi
fenomenelor, Din
aceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare, curbe cumulate, histograme giirogram".
Curbele
elementare sunt reprezentdrile cele mai des folosite. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte
carJ unesc valorile
medii sau extreme ale elementului sau mijlocul clasei frecventelor. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd
a tuturor
elementelor gi fenomenelor. Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni
de coloanJ (dreptunghiuri)
aldturate a cdror indllme corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei, iar ldlimea cu intervalul de timp sau
cu clasa de frecvenld, La aceasti formd de reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile
atmosferice lichide gi
solide, intrucdt indlfimea coloanelor presupune indllimeaioloanei de apd (mm) care srar acumuia
in urma cdderii ploilor
dacd, bineinleles, nu s-ar scurge, nu s-ar evapora sau infiltra in sol, respectiv, grosimea stratului
de zapada (cm) acumulata
pe suprafata solului' Se intelege ca un asemenea grafic este extrem de sugJstv
si permite o evaluare si o comparare a
valorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai precisa. lzogramele Jau diagramele
izopletare au fost introduse in
literatura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. Pentru construirea acestor Jiagrame
se pleaca de la un sistem de
doua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe abscisa se trei
lunile anului sau zilele lunii, iar pe
ordonata cele 24 ore. La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea elementului reprezentat.ln
continuare, folosind
metoda intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile cunoscute,
inscrise pe grafic) se unesc prin
curbe - izoplete - punctele cu aceeagi valoarea a elementului. Diagramele construite in
acest mod au diferite denumiri in
funcfie de elementul reprezentat. Astfel, ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii,
anemoizoplete in cazul
ieprezentdrii vitezei vAntului, nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate, helioizoplete pentru
cele de insolalie, baroizoplete
pentru presiunea atmosfericd, etc..
AplicAnd aceastS metodd, putem reprezenta grafic givarialia, de exemplu, a temperaturiiaerului
sau a temperaturii solului pe
vefticald, in cazul acesta, vom nota pe abscisd timpul (lunile anului, zilele lunii sau
orele zilei), iar pe ordonatd nivelul
deasupra solului pentru care s-a mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. Se inscriu
apoi valorile de temperaturd
corespunzitoare lunii, zilei sau orei gi, mai deparie, prin inierpolare graficd, se vor trasa,
din grad in grad sau din doud in
doud grade. cu cifre pare sau impare (cum ne propunem), cur'be, uniid punctele cu aceeagiuu'ioare
a Lmperaturii, in aer la
diferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi.
Folosind o asemenea reprezentare graficd, ne putem forma o imagine clari
9i corectd asupra reparliliei simultane a
eiementului analizat in orice moment din an gi din zi sau, respectiv, la orice nivel in
aer ori in sol, putem stabili, de asemenea,
momentele critice ale variateiin timp - atingerea maximului giminimului- precum gilimitele posibile
(amplitudinea) intre care
poate varia elementul reprezentat.

Diagramele rectangulare complexe. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii
a doui sau mai multor elemente
climatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate; pe acelagi sistem de
coordonate. Aceste oLgra;e complexe
sunt cunoscute sub denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). lmaginate pentru prir"
Filippo Eredia au fost utilizate ulterior, de numerogi cercetatori intre care imintim p", 6.T"yor,
i"ta de italianul
W.Koppen, H-Gaussen, De
Martonne, H'Walter,
Ch.Peguy care, cu timpul, au completat si modificat tehnica de intocmire a lor.
'--efim9gr-arna-.tipCh;Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@
aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului, elemente care actioneaza concomitent
asupra proceselor
fiziologice la plante, animale .si om. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se inscriu pe
aOscisa valorile
iemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de precipiLtji
sau umezeata
aerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior
se marcheazd cele 12
puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. Punctele
de intersectie a valorilor lunare a celor
doud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd, din aproape in aproape, adicd,
se unesc valorile lunii
ianuarie cu cele ale lunii februarie, cele ale lunii februarie cu ale lunii martie, etc., rdmAnAnd
ca in ultimul rAnd sd se uneasca
valorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie, in urma acestei operalii se obfine un grafic cu o formd poligonald,
inchizAnd
o suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!.
CAnd climogrami"este orientatd, de
 *_ 4r
exemplu, dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe, atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate, ea
trddeazd existenla unui climat temperat-continental. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor mari
contraste de precipitalt-iin timpul anului, aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic, dupi cum arunci cAnd
se desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii. ln cazulin care climatul
regiunii unde se afld localitatea este mai moderat, caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii,
climograma are un aspect mai regulat, md globular, aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperat-
oceanic. Deci, forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd, precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioase
din cursul anului, ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate, Acesta este gi motivul peniru care
climogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor. Tot Ch.Peguy, pe baza a numeroase calcule si incercdri
de reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi, linAnd seama de anumite puncte,
considerate de cdtre acesta critice, in variatia celor doud elemente asociate, triunghi, care suprapus pe climograma, seruegte
la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor.
Climogramele tip H,Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul, iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosferice
in raportul 1' l2mm precipitatii, adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. Dupa plasarea
tuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului, se traseaza cele doua curbe, respectiv, una pentru temperatura si una pentru
precipitatii. Apoi, in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede.
Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei de
precipitatii si luni umede, lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. Ulterior, H,Walter si
H.Lieth au preluat acesta metoda si au completat-o reprezentand pe acelasi sistem de axe siprecipitatiile in raportul de 1. / 3
mm precipitatii.
Astfel, autorii redau pe grafic temperatura printr-o curtd continud groasd, precipitalr-e in scara 1/2 tot printr-o curbd continud,
dar mai subfire, iar precipitaliile la scara 1i3 printr-o curbd intreruptd. CantitSgle de precipitalii mai mari de 100 mm sunt
redate la scara 1/10, iar suprafala delimitatd de acestea este innegritS. AdoptAnd aceste sistem de reprezentare, Walter gi
Lieth au separat pe climogramd perioadele umede din an, atunci cAnd curbele precipitalr-ilor se afld deasupra curbei de
temperaturd (hagurate cu linii verticale), perioadele de uscdciune, delimitate de curbele precipitaliilor in scara 112 gi 113
(suprafafa cu haguri orizontale intrerupte) gi perioadele secetoase localizate intre curba temperaturii (situatd deasupra curbei
precipitaliilor) 9i cea a precipitalr-ilor (suprafala punctatd). Aceste suprafele, hagurate veftical, orizontal-intrerupt ori punctate,
redau pe verticald intensitatea, iar pe orizontalS durata fenomenului. Sub abscisd autorii trec lunile cu temperatun minimd
Ai
absolutd <0"C gi cu temperatura medie <0oC, ca gi valoarea corespunzdtoare numdrului mediu de zile fdrd inghet. pentru a
intregi tabloul climatic, climogramd mai este insoft5 gi de alte date climatice imporiante, cum ar fi: denumirea staliei,
altitudinea, perioada din care provin datele de temperaturd si precipitalr-i, maxima absolutd a temperaturii, maxima medie
zilnicd a lunii celei mai calde, minima medie zilnicd a lunii celei mai reci, minima absolutd de iemperaturd, in dreapta
climogramei, sus se noteazd media anuald de temperaturd gide precipitafii atmosferice.
Menliondrn faptul cd, folosind datele medii multianuale de temperaturd gi precipitalii in cele mai frecvente cazuri nu se pun in
evidenld cele trei stdri atmosferice (umede, de uscdciune 9i secetoase), care exisid in realitate la foarle multe sta{i. De
aceea, pentru a avea o imagine corecti asupra climei din diferitele regiuni, autorii recomandd construirea de climograme
anuale, dacd este posibil pentru intreaga perioadd luatd in studiu sau pe un grup de ani ori climograme de sondaj 6a, de
exemplu, pentru anii deosebit de cdldurogi gisecetogi.

Diagramele polare servesc pentru reprezentarea grafica a variatiei zilnice. iunur", anotimpuale ori anuale a elementelor de
temperatura, precipitatii, nebulozitate ori freceventa si viteza vantului pe directii sub forma unor sectoare de cerc sau a unor
cercuri, la care scara timpului se reprezinta pe circumferinta cercului perioada totala, de exemplu, 1 an fiind egala cu 360..
Pentru a realiaza o astfel de reprezentare, se impafte, circumferin'a in atatea sectoare corespunzatoare celor i2 luni drn an,
in.8 sectoare pentru cele 8 directii principale pe care se masoara frecventa si viteza vantului. Apoi, pe razele vectoare
orientate spre polul diagramei situat, de obicei in centrul cercului se vor inscrie, potrivit scarii alese, valorile elementului
care
se reprezinta, incepand de la o directie de origine 0' trigonometric sau 0" iopografic. Unind aceste valori prin linii continue,
intrerupte sau punctate (marcate la legenda) se obtine graficul de temperatura, de exemplu, pe care se mai traseaza cercul
temperaturii medii lunare sau plurianuale si a celei de 0'C, cu scopul de a evidentia abaierile inregistrate fata de medie sau
I,unile in care temperatura coboara sub 0'C. Tot prin aceasta.metoda se obtin rtozele de frecventa si viteza
vantului pe directii
(lunare, anotimpuale, anuale sau multianaule) ca si rozele de temperatura, nebulozitate, precipitatii
atunci cand se asociaza
respectivul element cu vantul pe directii.
Aceste ullrrne diagrame circulare polare care rezulta din asocierea unui elem,ent cu vantul pe direciii se incadreaza in
categoria diagramelor complexe.