Elev: Mihut Briana Clasa : a X a B Un sat este o așezare umană specifică mediului rural. De obicei, acest tip de așezare este mai mare decât un cătun și mai mică decât un oraș. Din punct de vedere etno - geografic, tipologia spațială a satelor cuprinde următoarele forme de sate: risipite (specifice spațiului montan), răsfirate (specifice zonelor de contact munte-subcarpați) și adunate sau concentrate (caracteristice zonele de câmpie, podiș și depresiunilor). Satele risipite Sunt specifice regiunilor montane (Alpi, Carpați, Balcani etc.). Aceste sate sunt formate din gospodării izolate, fiecare având în jur propriul teren de folosință. Locuitori acestor sate sunt preocupați de creșterea animaleler precum și de agricultură sau de pomicultură. În Munții Apuseni se numesc crânguri iar în Munții Banatului sălașe sau odăi. Satele rasfirate Sunt prezente în special în regiunile de deal și de podiș, au gospodăriile situate la distanțe mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, grădini de legume) este cuprinsă în vatra satului, dar cea mai mare parte rămâne în exteriorul vetrei. Satele adunate Sunt întâlnite mai ales la câmpie și în depresiuni, au vatra bine conturată, gospodăriile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole detașându-se net în exteriorul vetrei (de ex. satele din Mărginimea Sibiului). Satul adunat prezintă mai multe variante: sat cu piață centrală (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al crescătorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul-stradă (care se întinde de-a lungul unei singure șosele principale). satul stup prin orașele Mediterane Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile agricole); populatia (locuitorii satului). In zonele de deal si podis predomina viticultura si pomicultura, cresterea animalelor . Viticultura - datorita conditiilor favorabile de clima si relief se practica înca din Antichitate - în prezent suprafetele viticole sunt mai reduse datorita cheltuielilor mari ce le impun - România ocupa locul VIII la productia de vin pe Glob - caracteristica mai ales zonelor de deal si podisÞregiuni viticole: · Pod. Moldovei: Podgoriile Iasi-Husi Podgoriile Cotnari · Pod. Dobrogei Podgoriile Niculitel Podgoriile Murfatlar Podgoriile Ostrov (struguri de masa) Dep. Transilvaniei Podgoriile Târnavelor si Muresului cu centrele: Jidvei, Alba Iulia, Craciunel Podgoriile Lechinta Câmpia si Dealurile de Vest
Podgoriile Aradului cu centrele:
Pâncota, siria, Minis, Paulis Podgoriile Teremia Mare-Buzias Podgoriile Oradea Podgoriile Valea lui Mihai-Sacueni · ea In zona de deal si podis se cultiva: Peri Meri Pruni Ciresi Caisi Piersici Cresterea bovinelor - reprezinta sectorul zootehnic unde efectivele au cunoscut cele mai drastice reduceri - predomina în zonele cele mai înalte: montane, de podis, deal- pe baza pasunilor si fânetelor naturale - regiuni: N Moldovei (Pod. Sucevei) si S C. Moldovei, Maramures, N si E transilvanei ( jud. Cluj-Bistrita si respectiv jud. Covasna-Harghita) o In opinia mea zona de deal si podis este o zona propice pentru dezvoltarea asezarilor umane.