CONTEMPORANUL

REVISTA. STIINTIFICA SI LITERARA

IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
REDACTORI :
pentru partea literara pentru partea §tiintific5..
V. G. Mortun 1. Nadejde
N. 13. an. IV. Ia$I 1885.
Privbn ca abona %i pe D -nil ce vor bine vroi a
primi dolma numere unit' dupft altul.

NOTE_
I. Aplecarea a crede in tot ce prieqte traiului nostru.
Superstitil : 1) Inceput cu noroc (saftea) ; 2) Superstitiile
celor ce joaca in cart) (sa tale cartile, sa sada pe cutare
san cutare scaun on linga vre-o persoana anurnita etc.)
3) Credinti religioase : D-zeil etc.
II. Fapte instinctive pe cari mai pe urnza le socot ra-
tionale qi iql inchipue cu au fost folositoare tot-dea-una :
1) Tae copacul de care s'a spinzurat cine-vA (pentru ca
roadele lul ar fi vatamatoare ; in adevar inse pentru ce
vederea copaculul ar face si pe altii s4 se spinzure).
III). Construirea ideilor (arte si stiintl) volontare (asa
zise libere).
Cind visam, privim o desvoltare de fapte (in adevAr
inse de imagini si de idol) cari par a se savir$1 WA a-
amestecul nostru. Putem cu oare-care deprindere, ajun-
ge, se ne punem in aceea-si stare far& sa dormim, mai
ales In apropiere de timpul adormitului. Cind vroim sa ne
Inchipuim cutare sau cutare lucru nu mai de elt, ehipul
lui n are acela-si grad de lamurire $i de adincime ca a-
tunci cind ne vine de la sine.
Cind compunem (stiinti, literature, arte etc.) nu stim
 474

ce sa facem mai departe, de cit dupa ce cetim. recapitu-

lam cele facute. Cetind, urmarea vine de la sine si not
stain ca privitori. suprindem, copiem ceea ce se petrece In
mintea noastra, fare amestecul nostru.
0 comparatie nu-I buna de cit dace -i curat numai
o copie de pe lucrarea fatala a spiritulul. Caci, cind o
cetim ascultatorilor, se formeaza in capul fie-caruiea di'n-
tr'insil (presupuindu-I aproape cu aceea-si culture) tot a-
ceea-$1 lucrare fatala, si anticipata si dace urmarea com-
pozitiel so potriveste cu ceea ce se asteapta, compunerea
place, Inr aft-fetid, nu place sau pare, cum si Teste In a-
devar, artificialci (reedierchee). Un autorit care scrie natu-
ral, dupa, lucrarea capului sau, poate se nu fie in unire
cu contemporanil sal si In unire cu urmasil on cu stra-
mosil acestora ; dar dace nu-i in unire, mai adesea com-
punerile lui sint artificiale, adeca, facute dupa un plan
desbatut si potrivit di'nnainte si cu de amaruntul (dar nu
inspirate).
Psihologiceste vorbind, cele spuse dovedesc ca lucra-
rea intelectuala leste necesara si in afara de vointa libe-
ra. Ieata pentru ce nu putem invent, fi de duh, etc.
cind voi m.
Vointa nu -I de cit un motiv de care avem constiinta
cum avem si de desvoltarea muncei intelectuala pomenite.
Asistam adeca IT percepem existenta prin nervul con0iintesi.
IV). Origina g/umei ieste tot instinctul de conservare.
Pentru a domni peste altil (si a ne asigura ast-felitt feri-
cirea) sintem aplecati a face reu. Aceasta aplecare se
Indestuleaza in parte facindu-ne ca facem reu. Sim-
tim dar placere facindu-ne ea loVim, amenintam, ocarim,
mustram, calomniem, (malice) etc Intocmai cum simtim
placere in fericirile Inchipuite ce gustam in literature, arte
(presupunIndu-ne In locul cutarui on cutarul ierou), vi-
surl frumoase In starea de trezie, etc. Tot doauna chi-
pul lucrului perceput acuma on mai Innainte naste ori
trezeste sentimentul corespunzatorit In grad tare on slab.
Origina gustului pentru arte Testa tot In instinctul de
 475

conservare. Caci le vorba on de o indestulare directa sau

reala prin iea insa-$1 (dant, muzica, etc.), on de o Inde-
t,tulare indirecta sau Inchipuita prin aceea ea 918 facern ca
o simtim (povesti, istorisiri, stramutare In alta lame etc.)
si atunci explicarea leste tot aceea-$i pentru origina glumel.

Facind o gluma simtim placere. cad no lndestulam

plecarea la reu, si data, altul face glume asupra noastra
-simtim plaeere (une-ori), cad constatam ca-I gluma si CA
yenl real nu -T in intentiea coneurentului. Deci conserva-
rea noastra leste asigurata.
V. Utilitatea (pentru unele Imprejurari) pedepsei cu
moarte.
1) X (Belei) marturiseste ca ar voi sa aiba prilej de
a delapid4 4000 galbeni si apol sa sufere Inchisoare de
eiti-va ani, numai sa aiba cu ce till mai departe. Ah I
Dad, ar fi vorba de pedeapsa cu moarte I
VI. Se zice eel inteligen(a lucreaza une-ori fara Oirea
noastra (fara sa avert cunostinta).
Ast-felit o idee se iveste de o data gata si lamurita,
deli mai de mult m'am nacajit In War ca s'o Inteleg.
Pricina Teste ca intipariturile o data formate au putut prin
vre-o Imprejurare sa se faca mai adinci ; de pilda, prin
vointa neclintita, ori prin crestexea plasticitatei generale
a crierilor, etc.
Tot ast-felit cind, chip, multe ocupatii straine, uita-
sem tot ce stieam din drept, mi s'a Intimplat ca apucin-
du-ma de ocupatiile eele vechI, toate cunostintele mete ju-
ridice se arata din not, deli nu m'am ocupat ale eh de
cite-va chestil juridiee si numai cite -va zile. Toate Inti-
pariturile legate intro iele prin imaoina comune trebue sa
se trezasca impreuna. In domeniul intelectual si abstract
aceasta se chiama asociatiea si succesiunea ideilor.
VII. Economic politica, (sistemul mercantil). Se poate
ca natiunea sa aiba trebuinte false provenite din corrup-
liunea sensilor, si sä prefere futilul adevaratel necesitati
 476

(rachiul, models. etc.). Atunci sistemul 1$1 are ratiunea mo-

raln si economicn.*)
VIII. (hestii econoviice. 1) Cind un proprietarit chel-
tueste un product de 1000 de franc!, Is! micsureazn ca-
pitalul snu cu 1000 de franc!. Dar miesureaza oare si ea-
pitalul natiel ? Cacl nu-I de cit o mutare de capital care
a sporit profitul altuiea mai mult de cit dace ar fi chel-
tuit proprietariul numai venitul snn. Deci acest capital a
trecut prin feliurit forme (profit. etc.) si a merit alt capi-
tal ce-vh.
2). Pentru ce o tarn ruinata prin rnzboill care a
consumat toate capitalurile circulittoare, se poate intrnmi
in cit! -va ant $i face ceea ce alto tort savirsese In timp
de veacuri ?
De ce ieste alta productivitate a muncei ?
3). 0 tarn care are materiile primare (mine, pamin-
turi etc.) si care ieste exploatath de capitalist! stritini sari
nu locuese Intr'insa, clstign oare mai mult de cit intre-
tinerea muncitorilor ? yst crests oare capitalul ?
IX. Maximum de avere. Averile cele mid! se admi-
nistreazn mai bine, Societntile administrate prin director!
interesati, capitali$tii midi mai interesati.
Dovadn darniciile bognta$ilor ingleji, ale comercian-
tilor ingleji din Indil cunoscuti prin terneritati fate cu ca-
pitalistic mid etc. German!: tot din Indil.
Nevoiea ee leste, de bognta$1 ar multhmi-o soeiethti-
le etc.
Dee! sg, nu se poath mosteni mai sus de un maxi-
mum hotnrit.
X 0 idee (religie, obiceiuri, etc ; credinta... etc.) ph-
trunde pe toti indivizii, se identificn cu persoana lor, fi-
ind cn aceastA idee s'a nnscut din imprejurari (fizice, etc.
in can se af16, tot! indivizii despre car! -i vorba, dee! o
primesc (absorbent) cu toti!
Aceastiti idee IT uneste (lipeste) pre tot!, natiea In-
*) Nota aceasta le serisi rordinetite chiar de antoriO.
 477

treagA, se desvoltA (tot in armonie cu pArtile) se, coace $i

in sfirsit cade : natiea, totalul, se desface, fie-care Isl are
ideea sa si ar voi s& i-o primeascA toti (dar s'a nAscut
din imprejurarile unui singer indivici) ; fie-care are ambi-
tie de a fi mai mare, de a stet Ini peste ceialalti Teste a-
narhie (ex : Spaniea).
Tdeile democratic° si republicane pot si lele Incept, viea-
ta unui popor si da be unel stArI de regula si de stator-
nicie, precum $i la disolutiea si anarhiea de la sfirsit.
0 stare de ideT primite poate fi semn de propA$ire la
o natie si de didere la alta dupA virsta, traditiea, maturi-
tatea si eAderea fatalA a ideilor ce i-au Inceput vieata.
i pe urmA, puterea, vlaga, tAriea unui popor bAtrin le
pe sfirsite si nu poate fi pdmintul pc care sa se (it/Nye
on -ce idee noun (care ar putrezi si ar Ala loc la muschT,
la ciuperci veninoase.)
Ast-feliti tin popor tinar poate ImprumittA fart pri-
mejdie to ate ideile din perioda do cAdere a unui popor bA-
trin. Puterea tinereascA a celul drntkiti poate cultiva ori-
ce combinatie de idol, si la urma urmeT, Tel singur mai
poate urma cu cultura de idel (semintele roadelor coapte
ale poporului vechiti) $i urm6, ast-feliti progresul si vieata
omen i reI.
Un popor poate sa se laude ct a fAcut pe omenire
sA innainteze cu un pas Innainte, dar nu on tot cursul.
XI Jorisconsuiti. Se pare ca jurisconsultil do frun-
te $i colectiile cele marl de legi se produu la Inceputul
cAderei unui popor. Atunci nu mai Teste acea activitate
de legislatie, area ciocnire, area schimbare, acea succesie
de interese can se aratA si so clan pe fat prin organi-
zare logilor :--Dupa ce s'a sfirsit experientd, lupta (viea-
ta) sa sfirsit. Se pun pe gindit. Vroesc regulA in cele
ce au ImvAtat pentru a se fuduli cu Intelepciune de bA-
trin do acolo Innainte neputincios. (Peste partea din a-
ceasta not& ie pus un semn de Intrebare. NR )
XII. Ondulacie. Ieste cu neputintA si char absurd
a nu admite vibratiea, cAci materiea nu-I inertA, Tea se
 478

metamorfozazg (a$A-1. feliul lei). inse fie-ce forms naste si

se stinge. Acest lucru trebne inse s se facg gradat $i
nu de ngprasng ; alt-feliti schimbSrile s'ar face intro clipti.
Meteriea si metamorfoze]e lei sint vesnice, dar formele par-
ticulars sint trecltoare si oncloliforme. (Aceastg bucatS le
Meth cu plumbul de autoriii.)
XIII. Jidovi, Greci, Chineji. Jidovii nu fac exceptie
de la regulg. Dacg tot se inmultese $i an putere gene-
ratrice, intelectualg, etc. pricina ieste ca-sT schimbg ne-
contenit pa triea, clima, conditiile fizice $i formeazP o na-
tie intru cit-va noun (regenerata) fart sr mai vorbim de
amestecul eingelni intro Jidauce si straini, lucru de mare.
insemnState. Jidovii se impArtAsesc prin urmare din viea-
ta natiei in care trgesc. Ieatg de ce slut en desevir-
Sire eSzuti in Palestina (clacri, mai sint acole Jidovi de CPI
vechi) pe dud aiurea le merge bine
Par se simteste cu toate acestea decadenta rasel. An
ea Grecii si ca Chinejii zgirceniea si lacomiea boIngvicioasS
a bstrinilor ce si-al pierdut oil ce iluzii. Apol la urma
urmei rasa for nu se inmulteste ea a Englejilor, etc.
Ieste do crezut cg exceptiile de inteligentg, etc. (vi-
goare mai ales) se datoresc mai ales corcirei si apol si
schimbArei de patrie.
Toate acestea se aplia, si la Greci Tata, de ce si Ter
fac mai mult progres lutre straini.
XIV . Justitiea. Comprirare intro constiinta moral&
si rnustrarea de constiintg cu pgrerea de reu cg am sc--
pat un prilej mirlunat de a ne imboggti, de pildS.
Compitrare intro exactitatea $i statorniciea constiintei
morale cu intrebuintarea inconstientg a regulelor celor
mai subtile ale gramaticel la euvinte $i fraze noun : re-
gulele subjunctionulul. etc.
Comparare cu celelalte categorii marl de idel, pre-
cum frumosul, adevSrul, binele.
Frumosul. Pentru ce creatiunea artistului putin on
de feliu inteleasS de o camdatS, se aratg mai frumoasS cu
sit o privim mai mult; si de co cu cit leste cine-va mai civi-
 479

lizat en atita o pretuese mai mult ? Pricinh, leste ca gu-

stul, desi din firea luT schimbhtoriii, urmeazh, diintr'o irn-
presionabilitate nervoash, care isi are motivul in moste-
nire, mijloe, etc. Si fiind eh in toate aceste cauze sint e-
lemente comune unel societhti intregi de indivizi. nrmea-
zh ca lntruparea frumosului fAcuth de WI individ poate
plhcea celorlalti. -Dar, fiind ca pe de alth parte acest
sentiment coinun despre frumos trece fatal prin mai multe
prefacers $i intr'un viitoriti mai mult on mai putin inde-
phrtat va ajunge x pentru toti, urmeazh ca un individ
mai impresionabil in vre-o privinta (a artel respective)
de cit ceialalti. ar putea sh-$1 indeplineasch, mai lute e-
ducatiea artistich, $i ar ajunge acolo uncle ceialalti nu vor
ajunge de ell duph mai mita munch.
lel ar avea impresionabilitatea comunh, viitoare, prin
anticipatie. Privitorii vor gusty decl din ce in ce mai
mult creatiunea artistilor, fiind ca prin contemplatie isi u-
$ureaza drumul ce va trebui sh facti, si find cri asst-felitl
se apropie din ce In ce mai mult de sentiment& limit()
ale artitultil. 0 creatie trivialh poate de$tepttl plAcerea
momentanh fiind ch, face parte din lucrurile de toate zi-
lele. ce impresioneazh, dar placerea, inceteazh, chci In-
data, impresionabilitatea cagy sh creasch si prin aceasta
lash in urmA trivialithtile. 0 creatinne ideals va fi en
atita mai adinch cu cit va anticiph mai mult. Dar In
asemenea caz nu va, fi inteleash de eel ce sint prea jos
pe scara cultures. Deci artistul leste un anticipatoriu in
privinta gustului, clupa cum imvatatul de genii ieste an-
ticipatorit in privinta adevcirului (stiinti).
Binele. Tot a$6,1 $i en binele. Sentirnentul pentru
bine, necesitatate economich, on folos, constiinth morals,
justitie, legs. etc. face si Tel progres ori pe une locuri da
IndarApt. Moralistul sau socialistul care anticipa, asupra
celorlati leste un geidu care va fi inteles mai tirziu. Iii
acest feliti de iclei se cuprind nesfir$itele desbaterl despre
teoril sociale, deosebirea de scolele, proiecte de reforma.
scbimbari In formele de guvernare, deosebirl in partidele
 480

politico, (di'ntre cari unele le-at ajuns inch la nivelul in-

stitutiilor actuate $i altele poate le -ail intrecut, anticipind
necontenit), etc.
Dezbaterile de astA,-zi in privinta proprieteitei, succe-
siunei (mo$tenirei) $i numetrul mare de indivizi ce se In-
deletnicesc cu dinsele dovedeste cA a sosit vremea pentru
o evoln tie mai simtitoare a acestor institutil.
XVI Ad varul (stiin ti) Bunul simt pentru adevAr
Ieste ceea, ce -I constiinta moralg pentru bine. Constiinta
despre adevAr $i despre bine se naste tot necomplecta si
apol se face siguril, etc...
XVII Reli giea. Instinctul conserveitorit face s'a se
nascei, fireste placerea, dorinta. nadejdea de nemurirea su-
fletulul $i in sfir$it credinca intr'insa, etc.
XVIII Artele. Cultura artisticil, merge In toveiareisie
en cea stiintificA, find ceti atirna de aceea perfeetie a
creerilor. Ast-felin, artele cad impreun cu civilizatiea
veche, si in vremea lni Septimiu Sever nu mai ierail
sculptori asA de buns ca pe vremea Ini Traian, nici nu mai
ierA acela-si gust, acelea-si cerinti din partea publiculni
XLX Con0iinta de adevar, de frurnos ysi de bine.
Constiinta de adevAr ieste cea mai ]impede din toate
trel, apol vine cea despre bine $i insfirsit cea despre fru-
mos. Frumosul mai ales leste Inc, in faza instinctivit.
Un lucru ne place, pentru c ne place ; si gall, de acest
motiv altul nu cunoastern Inca. Ieat5, pentru ce estetica
poate si mai putin de tit morala fi traetath, ca $tiintA.
GUT stiinta nu-I altet ce-vA de cit constiinta despre un
tot ordonat $i coordonat de legs naturale cari cirmuesc
un felit de fenomene.
XX. Traditii. Toate actiunile noastre si tot ce se
produce in not se compune de buna, sam6 din 90% de
miscare de care n'avem constiinta, din 100 miscare con-
$tiinta, si din 9% instiucte el,patate. Tractitiile fac parte
din aceste din urmA.
Peste o temelie neschimbiltoare si instinctivet de 9 °i
facem schimbgri constiente de 1, leatA de ce on cit de
 481

prefAcutti ar fl o frumoasa actiune tot putem cunoaste

traditiea. Ast-felit, salutarea nu-1 de cit o urma din pro-
sternarea lnvinsului Innaintea Invingatoriului, stringerea de
quind de cit o transformare foarte Innaintate din atractiea
simpatico ors dragostea oamenilor aratata prin Imbrato-
sari, sarutari on chiar prin impreunare sexuala (coif).
Dezvoltari.
XXI Principiul conserveitoriii. Oamenii se ucideati
until pre altul In lupta pentru trait' si se mincait Mai
pe urmrt Incepura a mind, numai lesurile color morti.
respectind pe cei vii Apoi se ingrozeatt si de lesuri.
(Arderea cadavrelor de dr. Isti ati, din dr. Schweinfurth.
cOlatorii In centrul Africei 1, pag. 468).
XXII. Ne landn m en averea dace, n'avem alt merit.
Dar ne facom modesci in privinta averel dace putem pu-
ne innainte alt merit. Deer, fanfaronada ea $i modestiea
sub forme deosebite Imfatosa7.6 tenclinta de a clomni pe-
ste al tii.
XXIII Justitiea. Sentimentul justifier rests presimtirea
folosului Folosul (utilitatea) ieste constinta deplina despre
actiunile eonserviltoare. Ieata de ce utilitatea caracteri-
zaza soci tafile Innaintate. La Inceputul soeietatilor isto-
rice Wear' prin instinct lucrurile cc toti (le commun des
rnortels) le gaoese acuma folositoare. Acuma sentimentul ju-
stitiei ieste un instinct. Nu avem Inca cunostinta deplina
tie actiunile juste find ca reprezinta o utilitate foarte
complicate care nu poate Inca fi Inteleasa de cit de inte-
ligenti foarte puternici.
XXIV. Societatile moderne sint utilitare in toa e pri-
yin tile (chestil internationale, constitutionale, econo mice
etc) ; pricina ieste ca at] constiinta 0116 la un punct de
ceea ce fac. In vrista de mijloc si In anticitate lueraii
tot ask dar in nnmele religiei, rnoralei, superstitiilor etc
XXV. Taierea imprejur si oprirea do a mincA pore,
au fost tot-deauna -rimite prin instinct Ieste cu putin-
tA ca eine-va sO aiba constiinta mar mutt on mar putin
intunecata despre utilitatea for ; dar faptul ca sint pried-
31
 482

to si tinute on fanatism dovedeste ca sint instinctive. In

adeTar cu cit o prescriptio folositoare pentru un popor
ieste mai misterioasa cu atita mai mult o primeste. CInd
ajung mai pe urma, de at constiinta de pricinile iei se
fac, sceptic' In parte... Se admira acuma geniul prevaza-
toriti al lui Moise. Dar n'a putut avea a$A mare doze
de prevedere. Si nici o data nimene din poporul lui n'a
avut cea mai putina, constiinta despre aceasta. Dovada :
nimene n'a zis nemic In aceasta privinta.
Nici o data revelatorii, legiuitorii, nascocitorii n'at
eunostinta de motivul si de pricina gindirilor for a$6, de
lamurit ca urmasii departati carii talrnacesc aceste
Trebue sa zicem cu dint ciivInt ca no' jurisconsul-
ill, eomentatoril, avem cunostinta mai lamurita de moti-
vele pretorilor Rcmaui si de ale redactorilor codului lui
Napoleon chiar.
B. B. V. Furtul a fost o dinioara privit cu drep-
tul celui mai tare mai Intaiir, al celui mai ghibaciti, mai
pe urma 'era atunci cea mai Innalta expresiea instinct-
tului de conservare. Acuma cInd omenirea a ajuns Ia
forma do instinct conservatoriti numita respectul mun-
cei de catra not moralistic, furtul ieste peclepsit. Furulie
un om care nu-i la nivelul progresului timpului nostru.
`-Gonstitufiea lui fizica remasa in intirziere.
1) In timpul pe cind furtul 'era admis, dreptul de pro-
prietate nu 'era (afara de eel ce iera garantat prin protecti-
unea nzusculard efectiva a proprietariului dreptul rudi-
mentar de detentiune".) meet Incet se admise dreptul
de proprietate In privinta indivizilor, cari fura opriti de a
lua lucrul agonisit legal de altii. In locul protectiel par-
ticulare urma protectiea morala. Progreso' merse pana
la dreptul absolut asupra, lucrului (dreptul roman), dar du-
pa, ce s'a ajuns la acest feliti de unitate trebuea sa se or-
ganizcze si sa dud, la o solidaritate mai mare a specie'
omenesti. Astfeliu Incepura marginirilo dreptului absolut,
de proprietate in folosul societacei (nu In al particularilor
iu singulis) incepura : mat Intait marginirea dreptului de
 483

vinat pe paminturile propril ; apoi a dreptuluI de a secti-

tui pAdurile, de a zidi case dupe vole, etc. etc.
(In aceasta privintA pe fle -eare zi se face progres). De
am= vor veni ideile socialiste cari von schimbfl prin
marginiri chiar drepturile asupra lucrurilor mise4toare :
mostenirI, constringerea de a intrebuinta In industrie un
'apital ce va trece peste o sum anumitN, (?), constringe-
rea de a nu putea IntrebuintA en folos un capital de ell
sub oare-cari conditii (asoeiatiea capitalului cu munca,
pentru ca eel di'ntiliti s6, nu despoae pe a doua), etc. etc.
2) 01.1 ce drept ieste intemeiat pe putere. DecI re-
formele socialiste deli presimtite nehotArit de multi vre-
me de ciltrA filantropi, Ierati utopil. Dar utopiea ieste
relative cu timpul.. Inceteazh de a fi utopie indatA, co
conditiile cerute (puterea) exista.
XXVII. Estetie& Tipul ideal de femee frumoasA
ieste ideea mijlocieI inchipuife. De pill : una are nasal
de mArimea on de forma 5, alta de 4, 3, 2 on 1. Mij-
lociea, reprezentarea generala unificatA prin nevoiea de a
unifica, tipul nasului ieste 3. Tot asa-I despre gurA, de-
spre picior, despre fata Intreagti, despre cal, despre mu-
Ste etc... Tipul on idealul until corp material intreg Teste
potrivitul (asa a pus autoriul in textul francez cuvintul in
romaneste), proportionatul, mijlociea dimensiunilor,
yASILE p)NTA.
-.4 I.-.
DRAGEI IsIELE.

Fara, tine'n singuralate-mi

Draguta men, ash de tristu-i...
De amarul celei mai dulci patemi
Tot tinjese si ma tot mistuiri.
Si geaba primavara vine
Si geaba lumea reinvie,
De eind tiai dus de linga mine,
lmi pare totul o pustiP.
 484
De ce'nfrunta-s1 a men iubire
Si nu to -ai dat atunci in laturi,
De a fort asa'n de scurta vreme,
De mine, draga, sa to saturi ?
Gib. din Moldova.

IlInituirea in potriva holerei.

Cetitorit nostri vor fi auzit negre$it de doctorul spaniol Ferran
care a cercetat microbul holerei eu dearnaruntul si aplicind teoriea
1111 Pasteur a reusit, pe cit se pare, a pregati licid en microbi sla-
biti ; acest licid data it injecteaza sub pielea omulul, apara de bolero,
Asemenea hultuiri se fac foarte multe 'imam in Spaniea si se do-
edesc folositoare. Vont publicii nice o prescurtare di'ntr'un arti-
col al D -lui H. de Varigny ,La vaccination anticholerique en E-
spagne", publicat in ,Revue sciintifique" No. '26, 20 Tunic 18S5.
Innainte de toate ieste de spas c1 dl. Dr. ilIarcovici n'are
noroc, microbul - virgula descoperit de loch se adevereste din ce
in ce mar tare ea pricinuitoriul holerei, iear dl. 11Iarcovici remine
de rusine $i acuma ea si mar an, cind se apucase de proorocit ea
holera nu se va intinde din regiunea .Alarsiliei si a Tulonului.
Slabirea microbilor holerei urmeaza dupa slabirea altor mi-
crobe : ar holerei gainelor, ai charbomilur-, ai turbarei, etc. Di'n-
nainte sera de asteptat sa reusasea incerearea de a slain microbic
holerei, dupa cum ieste de asteptat poate pentru mai tote cei ce
pricinuesc boale parasitare ; ciuma, anghina difterica, etc.
Dupa cercetarile D -ru]ui Ferran se vede ea microbul holerei
ieste vegetal si ca a§it numitul baccil- virgula nu-i de eit o faza
din vieata mult mai complicata a acestei plante. D-rul Spaniol
dupa ce a studiat timp clestul de mare vegetalul, publicase cerce-
tarile descriind oogonele si unteridiile, adeca organele femeestr $i
cele barbatesti ; acum insP dupa eercetari mai nova, si-a schimbat
parerea in privima rolulului acestor organe si crede ca functiu-
nPa for ieste toeinaf din potriva. Pana ce nu se va lamuri bine
chestiea aceasta, socotim noi, ar fi de prisos sa descriem mm pe
larg vieata rnierobului. tin lucru ieste inse foarte insemnat si a-
name corpib vatriformi (o faza in vieata acestei plante) nu pier in
sucurile acre acum pier baccilii ; deei acrimea sucului gastric ne
poate flora de baccilit in forma de virgula nu inse de corpir
muriformi, cling se prefitc in spirile si apoi spirilele prin im-
partire in baccili- virgule.
 485
leata cum luereaza dr. Ferran pentru a slabi mica:13h. li
cultiveaza in bulion de bou pregatit dupa formula lui Miguel $i
ce -vii alcalinizat.Di'ntr'untaia it fierbe in retorte ea sa omoare
on-ce alte fiinti vii ce ar fi putut cuprinde, apoi astupa retorta
cu vata curatita asemenea de fiinti vii. Ca sa samene in buli-
on microbii holerei vita prin vata un tub capilar in care ieste li-
cid cu microbi neslabiti. Tine bulionul la temperatura de 37.
Une-ori spirelele se impart lute $i se prefac in virgule, bulionul se
sfirse$te si nu se pot cerceta si celelalte forme ale vegetalulur.
Pentru a nu pati ask lucru trebue sa recim bAlorial indata
ce vedem ca bulionul se turbura, trebue sa-1 scoborim tempera-
tura si sa-I tinem la 15 on 18 grade Peste 48 de ceasuri se
vad formindu-se organele de reproductie. Pentru ca sa nu piea-
ra trebue de dat ieara-$i hrana $i anume un amestec de bulion cu
fiere de pore.
Culturile se pot face $i in amesteul unnatorict : bulion, 500
de centimetri cubici, gelatins 35 de grame ; fiere, 50 de centime-
tri cubici.
Daca st hultneste un animal cu licid di'ntr'o cultura proa-
spata, poate sa se intimple boala destul de grea ; slahaciune, fri-
gun, receala, varsaturi. Daca licidul injectat nu remine pe be
ci se imprastie, atunci se pot vedea microbi in singe. Iea la
simptomele ce se observa la porcul de Indiea, data i se in-
Jecteaza dol centimetri cubici de licid cultivat pana la un puuct
despre care dl. dr. nu da lamuriri indestulatoare : se vede ca local
injectie se umfla, se inro$este si doare. Temperatura de o cam
data creste, apoi scale cu 4 on 5 grade centigrade sub normala.
Animalul se culca, tremura, sufere, tipa $i insfirsit moare en
spazme la labe. Daca scapa, putem sa-i injectam a doua oara a-
eela-si licid to $i la intalea data si nu se va vedea nice un feno-
men gray.
Ieata cum hultueste d-rul Ferran oameni. Iea cu serin-
ga lui Pravaz doe milirnetri cubici pana la un centimetru cu-
bic de licid cu microbi cultivate, dupa ce a cercetat blue gradul
evolutiei microbului (ce grad, doctoral nu spans). Face injectii la
brate $i anume la fie-care brat. Dupa hultuire se observa simp-
tornele urmatoare : greutate generala, durere la brate $i fierbintea-
la nu mare, care trece in doua -zeci $i patru de ceasuri. line-ori se
intimpla simptome mai grave : durerea la brate ieste mai tare ;
yin varsaturi, diaree, circei, sete, arsura Is epigastru ; inteun cu-
vint un atac de holera nu tocmai slab. Simptomele tree de ase-
menea in 24 de ceasuri, numai bolnavul remine destul be slabit.
Doctoral Comenge s'a fost hultuit gi boala l'a Omit 48 ceasuri,
hultuindu-se $i a doua oara n'a suferit de fella. Un corespondent
 486
al ziarului Tf nos s'a hultuit de asemenea si a publicat pe Iarg
ce a sirntit in timpul boatel.
Dupa Ferran hultuirea nu Ie nici o data primejdioasa. Poa-
te suferi cine vh cite-va ceasuri, dar nu mai are teams de holera,
eel putin pentru un timp. Totu-si femeile ce dau tita n'ar trebui
sa se bultueasca eaci poate sa ]e moara eopilul care nu poate sa
se impotriveasea microbilor in destul. Se spline ca trebue doua
hultuin despartite una de alta prin timp de cite -va zile, eau nu-
mai o hultuire nu poate feri de holera, ci face numai ca boala sa
lie mat scurta si mai usoara. Acest ftpt l'au bagat de sama chiar
de la inceput cei ce se gramadeait in kind D-rului Ferran ea sa,
se hultueasea. Daca se inbolnaveste cine -va de holera, spune co-
respondental tut Temps, cei ce-1 incurkjura eereeteazii, de a fost hul-
tuit on nu ; daca da, bine ; nici nu mai trimat la doctor ; daca
nu, cu atita mai reu, merg de adue popa si notaria.
DI. Paoli, eolaboratoriul de capetenie al lui Ferran, a studi-
at asupra sa insult luerarea hultuirilor din ce in ce mai puterni-
ce, incepind de la cele cu microbi slab! si suindu-se 'Ana la eel
in to an puterea. Cum se putea intelege di'nnainte : nici cei mai
puterniel microbt n'an mai avut vre -uu efect vatamatoriu, se pot in-
trebuinta in loc de curatenie usoara., inlocuesc untul de ricin on
limonada lni Roge!
D-rul Ferran tine sa theft doua hultuiri, cum am mai spus ;
cea d'intain ea sit slabeasca boala, daca s'ar intimpla ; a doua pen-
tru a feri chiar de imbolnavire.
Ar fi de, cereetat clan in terile pe uncle a fost holera anal
trecut, acuma ar ajunge numai o hultuire si daca di'mpotriva in
ten prin can bolera n'a fost de mint, an trebui doua on tree.
Statisticele faeute de Ferran in privinta urmarilor bultuiret
sint foarte insemnate. Alit la Alcira, unde sint 8794 hultuiti si
7206 nehultuiti, an fost :
Nehultuiti. . . . 118 imbolnaviri, morti 711 insanatosati 47 ;
Hultuiti . . . . 14 imbolnaviri, morti 3, insanatosati 11 ;
Hultuitz de 2 on . . . 8 imbolnaviri, morti 0, insanatosati 8.
La Agemesi, unde sint sint 803 hultuiti si 6963 nehultuiti,
Min :
Ne hultuiti . . . 263 de imbolnaviri, morti 92, insanato-
sati 136 si 35 inca in cautare ;
Hultuiti . . . . 8 imbolnaviri, morti 1, insanatosati 7.
Despre mortul hultuit de la Agemisi spune dr Ferran ca
sera un copil de dot ani gi ca a murit de titus, nu de holera.
Din datele de mat sus se vede limpede ea proportiea imbel-
navirilor leste Inuit mai mica intre eel hultuiti. Asa la Aleira,
Safi imbolnavit dintre eel nehultutuiti de vase sapte on mai multi
 487
de cit di'ntre cei hultuiti, deli numarul eelor hultuiti 'era aproa-
pe de 20 mai mare de cit al celor nehultuiti. Numarul mortilor
pri'ntre cei nehultuiti a lost de 20 de on mai mare decit printre
eel hultniti. In sfirsit cetitoriul eingur poate vedea cum sta che-
stiea cercetind datele de mai sus.
Tot din acestea se vede cit de folositoare ieste hultuirea a
a doua, care se face en mierobi mai puterniel de cit eel de la
intaiea.
Ieste mare interes stiintific si umanitar in cercetarile D-ru-
lui Ferran, de aceea TOM urmari cu ingrijire toate experientele lui.
Daea s'ar intimpla sa se intinda holera si pe la not, lucru
de nedorit; oare s'ar ingriji guvernul nostru on vre-o societate
de doctors sa faca hultuiri si aice ? Nu stim.
T.U.
INIAII SECI, CRIERI PUSTII.
Alti'n reci filosofil
Cate-al lumei inceput.
Ce folos it sa mai stir
Vemile can an trecut !
Alti'n reci filosofii
Cate'a lumei inchiere
Ce folos ieara-si sa stiff,
Cind a nume lumea piere !

Sa gindesti, la ce sa star,
Unde mergi, de uncle vii,
Imprejurul tau (Ind ai
Inimi reci criers pustii !..
Gh. din Moldova.
9-4
MAMIFERE OVIPARE

Din cind in cind se face cite o descoperire care arata si ce-

lor mai indaratniei ea linii sigure de deosebire nu se pot trage in-
tro fiintele vietuitoare. Une-on se descopar animale on plante ciu-
date in stare de fosile, paleontologic isi bat capul sa be aseze in
vre-o una din grupele cunoscute si dupa munca in zadar tot remi-
 468

ne dovedit ca fosilul leaga grupe asta-zi deosebite. Ca exemplu

din paleontologie voin city rasa de oameni de la inceputul epocei
quaternare. Ace$ti oameni, cats de si cu multe caractere momi-
testi dar oameni sint, nu aveau la partea din launtru a barbpi ri-
dicatura numita gPni, di'mpotriva in locul lei aveau o scobitura.
De sama ieste Ca ridicatura aceasta sta in legatura eu vorbirea $i
si ca s'a desvoltat din pricina m4earilor limbei, deci daca oame-
nii de In Neanderthal nu aveau ridicatura yeni urineaza ca nice nu
orbesc. Deci a cazut in apa ideea celor ce credeau Ca an obit
in insusirea de a vorbi deosebire sigura intre oin $i momite I
Altii, cum $titi, au zis ca pe om it deosebeste de animale statura
dreapta ; oamenii din rasa de in Neanderthal inse nu rnergeau
drept ci destul de plecati innainte, cilia se vede de pe coaste si
alte parts ale scheletului... Nu remine deci de cit de admis ca
am dat peste o specie mijlocie intre om si momite, specie ceruta
cu atita inver$unare de unii.
Am putea educe si alte pilde $i chiar pe cea adusa am putea-
o adinci mai mult dar de asta data vroim sa vorbim despre o de-
bcoperire facuta in animale cunoscute de mult.
Se zicea Ca paserile sint ovipare, adeca se oua $i apoi din oua ies
pul, ca reptilele sint ovipare on oco- viviparc, sub numele din urnia
intelegem ca ouale le clocesc in launtru gi apoi dupa ce ies puii, ii
fata. La paseri si la reptile puii nu se hranese de cit din cuprinsul
oului, tie iele ovipare on ovovipare. La mamifere Inse se credea Ca
exista numai riviparitate, adeca puii se desvolta intr'o matriee, se
hranesc absorbind prin placenta on farm de placenta materii hra-
nitoare din paretii matrices. Acest caracter be privea ash de In-
semnat ea si faptul Ca mamiferele au par. lea]: paserile ei reptilele nu.
Acuma inbe s'a aflat ca ornitolincal yi echidnul, mamifere
din Australiea, sint ovipare ca paserile I Inchipuiti-va supararea
celor ce se geprinsesera a crede ca ie lucru absurd sa spui ca vre-
un mamifer se oua ca paserile si ca -$i cloceste ouale $i spre mai
mare minune, dupa ce les puii le da tita. Or! cum s'ar Intoarce
tine -va nu-i chip de negat ca oviparitatea on ovo-viviparitatea
mamiferelor monotreme leaga mamiferele foarte bine eu paserile $i
cu reptilele. Putem cu drept cuvint sa ne inchipuim o vreme cind
nu lerau Inca pe pamint de cit paseri, reptile si mamifere monotre-
me, toate trei ovipare, clocinduli ouale singure, on lasind aceasta
ingrijire pe sama caldurei soarelui etc. Cu atita mai Insemnata ieste
descoperirea cind stim ca monotremele aft in privinta organelor
sexuale si alte asemanari foarte marl cu reptilele ei cu paserile $i
ea asemanari nu lipsesc nici in alte privinti. Legatura se face
9i mai mare tinind sama de cercetarile mai noua asupra placentei
de la paseri.
 489

Despre chestiea aceasta a ovipordcitd unor mamifere a scris

dl. E. Trouessart un articol in Revue scientifique" No. 21, de
la 23 Maia 1885. Cele ce ormeaza le vein lug, de [wok..
,.Discutiea asupra chestier a fort adusa dp W. H. Caldw ell ca-
re merse in Australiea anume ca sa cerceteze embriologi ea ornito-
rincului $i a echidnului. Caldwell a depesat ca a aflat owl de or-
nitorinc. Dl. Trouessart insira Inge multe lucruri earl dovedesc
fara indoeala ca oviparitatea aeestor mamifere tern cunoscuta la in-
ceputul veaeulului nostru 5i ea, a fest data uitarei poate toemai h-
ind ea se parea un fapt prea in nearmonie cu ideile donmitoare.
Nu-i Inca un veac de cind se Cl1110foe monotreme. Cea din-
tiitt descriere despre ornitorine, cu figura inea, a publicat'o Shaw
in 1799 in .Naturalist's Miscellany, t. x . pl. 385. Si in cartea-i
General Zoology, t. 1 -it's, p. 229, pl, 66 Si 67, sub name de Pla-
typus anatinus. In anul 1800 Blumenbach a deseris acest animal
si i-a facut si figura, numindu-1 Ornithory nchus parado.rus (Hand-
buch, 10-e ed. p. 135, Albilduny, pl. 41, 1880). l-ar fi remas
numele dat de Shaw, daca Herbst n'ar fi numit tot Platypus (Inca
de la 1793) un gen de eoleoptere. Echidnul iera cunoscut Inca
de la 1792, dar it socoteau ca specie din genul furmilierilor (sub
numele de lilyrmecophaga aculeata. Shaw, sat. lILisc, pl. 109),
Cuvier a facut pentru pentru dinsul a mune genul Ehidna la,
1797 in serierea sa Tableau elemantaire du ragne animal, p. 143.
Naturalistul inglez Everard Home a fault eel di'ntaiu cer-
cetari anatomice asupra aeestor don mamifere, le-a gasit inrudite
$i a luerat in aceasta privinta un memoria cetit innaintea societa-
tei regesti din Londra (1881) $i publicat in Philosophical Tran-
sactions (1882) Home eredea dupa organele for sexuale, Ca or-
nitorineul $i eehidnul trebue sa fie ovolivipal e si ca. trebue sa
formeze un trib mijlociu intre clasa mamiferelor si intre reptile
$i paseri.
Se $tie in adeN.ar ea la monotreme se deschid organile se-
xuale la amindoua sexele intr'o cloaca'. care ieste o prelungire
a matelor, intocmai ca la paseri si la reptile. Apoi, ovariul drept
al femeei se inehireeste de timpuriu ea la paseri, $i in total acest
aparat genito-urinar are mare asemanare cu partile corespunzatoare
si de la paseri Si de la reptilele suprerioare ca broastele tistoase.
E. Geoffrey Saint Hilaire a avut $i iel prilej de a cereeth ana-
tomies ornitorincului (1822), starui asupra aeestor asemanari si se
convinse ea monotremele trebue sit fie ovipare (vezi art. Ornitho-
rynilue in Dictionnaire classigue d'histoire nature/1e (1827) facut
de Is. Geoffr. Saint Hilaire $i plan$a pe care sint figurate orga-
nele genitale ale animalului) tot pe atunci iesi lucrarea cea in-
semnata a hi Meckel, intitulata : Otnithorynchi parade.ri descrip-
 490
do anatomica (1820), en opt table minunate in earl leraft figurate
pentru intitea oars titele acestul mamifer. Geoffroy, inselat de i-
deea ea nu be poate ca un animal sit fie tot o data o ipar si ma-
nger, nu vrol sit admits ea orgmele descrise de Aleckel puteau fi
crate tile. intr'un memorin publicat in Anna/es des sciences
naturelles (clee. 1821), le priveste ea, analoage cu ghindurile eari
litreptilele apatice si la pett. ung tegumentele, ghindun cari
mai sint 5i in alte mamifere si nu an nemica a face cu titele.
In alt mPinorin, publicat tot in aceela-st anale, (t. XVIII
(1829), p. 157), Geoffroy repeta acela-si luern cu atita mai melt
cu cit credea ea are cloven despre itatea ornitorincului. A-
ceste probe sint cuprinse in rill asul urmatorin ce trimesese pro-
fesorul Robert E. Grant, de la Universitatea libera din Londra,
si pe care il publican aproape in intregime :
1)oinnule.
Shut mare placere comunicindu-va $tirile ce am elpatat de la dl. Lead-
] eater, in privinta unor oug ce are $i pe cari le aita ea, ono de ornitorinc.
DI. Holmes, cunoscut ca militia oritt de colectit de istoriea natural!, a
stilt eita-va au! in Oland! noun. Intr'o zi pe and vina pe malurile riulw
Hatiksburgh, in lituntrul tent, vAzu foarte bine, la cite-va picioare de la dinsul
nn ornitorinc care pleca de pe o banc5 de nasip pe care ,;ezuse, dl. Holmes gilsi o
gropicica In nasip de vrc-o non ti degete in diainetru, si intr'insa en cite-va cren-
gut' ouale in chestie.
aasi patru (ma pe teat° le aduse in Angliea,... Dl. Holmes s'a intors
innapot in Olanda-noun en femen $i en copii. DouI cam din acestea sint In
muzeul din Manchester, alto douit la di.Leadbeater care, nici ell un pret nit le-ar da.
Cu toate acestea, de si faptele se potrivesc minunat en adiucele Dv.
cercetai 1, le tied da atita incredere cit li se cuvine-
Ouiile mai se par di se deosebesc, ca forma 0 ca texturti, cle cele cle
ptiseri ; sint sferoidale lungArete, tot mina de groase la amindona capetele ; sint
lungi [mag. inglezel de utt doget [ponce] si 3/,, war groase de 6, ; coaja ie
subtire, sfarmicioasa, translueida $i de culoare alba fora lustre ; supraftqa de pe
din afarli, privita en lupit arata o retea minunata ; paretii retelet sint facuti
din materie vAroase, totuii suprafata, ieste netedg. Unul di'ntre aceste out lent
stricat, $i am cercetat fata nituntrici, care mi-a p'artit de asemenea formatil din
gatmcioare foarte midi de materie v'groasa.
Mgrimea $i forma oualor mi-a amintit ouale multor reptile sauriene Qi
ofidiene, reptile can n'au volum nici a zecea parte cit ornitoricul.
rrietenul mieu Yard], care a cercetat de asemenea ouale, crede di, se
deosebesc 0 de cele de pilsea pe cit 0 de cele de reptile. Alt! cal'atorsi mi-au
litiq an rid Haulcsbourgh ; pe termul caruiea s'au ailat aceste oua, hrane$te
multime de ornitorinci
ft0BERT p RANT.

Am subliniat partile ce ni s'au parut mai insemnate. E. Ge-

offroy pune in nota cit indigenii din Olanda-noun admit ea fapt
bine cunoscut oviparitatea mor_otremelor. Un sef din tribul Boo-
roh-Booroh.... vorbi ca despre un fapt cunoscut de dinsul cit si
de at lei, despre uatul si clocitul mullingonditor (ornitorineilor)..."
 491

Aceste fapte, pe lingt anatomie, nu mai lasara lui Geoffroy

indoeala tel credea ca ornitorincul $i echidmul trebue scosi din
elasa, mamiferelor ei sa formeze o claca mijlocie intre mamifere
$i paseri sub name de Monotreme. Aceasta clasa, o primi Ch.
Bonaparte, in 1831, in scrierea sa : Saggio di una Distribuzione
metodica degli Anirnali vertebrati.
A$a stateau lucrurile cind la 1835, un naturalist inglez, E.
T. Benet, intorcindu-se din Australiea, publica amanunte noua, asu-
pra obiceiurilor $i reproducerei ornitorincului. Sprijini parerea
Sul Meckel in privinta ghindurilor de pe pinteeele femeilor $i le
privi ea adevarate Cite, de$i n'a putut stoarce deeit putin lapte
dintr'insele de la o femee prinsa in vizunie cu doe pui marisori.
Un naturalist franeez, Liles Verreaux, a observat in Ta-
smaniea obiceiurile acestor animaole $i a publieat un articol in Re-
vue zoologique in 1848.
.,Dupa dinsul, lemeea nu se ouci qi iesle in adevdr ovovivipard.
Puii, de la na0ere sug de a dreptul pe mama, care oind innotata
3n spa, lasa de-i curge laptele, fear puii, cum pot innota, it apu-
ea foarte bine miscind en viociune pliseul. Acest feliu de alaptare
samana cu eel de la cetaeee.
Dupa Balfour (Embryology, t. 1I, p. 198), is 12 August
1864 an prins o femee de Echidna hystrix cu un pain ce sta cu ea-
pul in indoitura marsupiala de la pintece. Puiul sera gol, ro$ des-
ebis, $i lung de un deget $i dona Buil.
Ce sa gindim de aceste contraziceri mai ales in arms des-
eoperirei lui Caldwell ? Sa fie oare monotremele. ovovivipare, a-
dee& sa se poatit dapa imprejurciri, sa as oua on sci-$1 cloceasca
ouale in oviducte, 8i puii sa as nasea vii nunial in acest caz ?
hste o ipoteza pe care o facem eu toate rezervele. Trebue sa
asteptam memoriul lui
Mai in acela-$i timp eu Caldwell, dl: Haacke, direeturul mu-
zeului din Adelaida, se pare ca a faeut o descoperire analogs, in-
se in privinta echidnului. in $edinta soeietatei regesti a Au-
straliei de sad, tinuta la 8 sept. 1884, Dl. Haacke a aratat un
oz gdsit in punga unei fond de echidn, ca dovada ca echidnul
de $i are Cite se ona, inse wade is eloe$te in punga de la pintece.
Oul fusese scos, la 25 August 1884 din punga unei Echidna
bistryx vie prinsa in insula Cangurilor, ci adusa de A. Molineux.
Nu s'a putut cercetu oul inlauntru fiind ca ierh descompus."
Din eels spuse se pare aproape sigur ca monotremele sent o-
1,ipare (poate une-ori ovovivipare) $1 ea dau lapte puilor.
S. G.
 492
De prin lame adnnate tai la Tame iearalti date"
Dormiti, onorabili cetitori in liniste. fit' pe pace. cirmuirea
vegheaza ! Ivu credeti? Usor va pot tamadui, cetiti in Progresut
medical romin" An. VII, Nr. 2h, de la 29 Iulie 1885, Bucuresti.
Cetitt, zie, un articol al d-lui medic veterinaria Zemescu din Iasi.
Nu ne pasa de celelalte ehestii pentru eari diseuta D-sa cu un
down Jocu student veterinarin; dar ne pasa mull clad aflam ea
in abatoriul din Iasi se constata zilnic 2 sari 3 vite phtisice (o-
ftigoase). mai Cu sama din aule aduse de la velniti ; ei pine, da-
ca, veterinariul orasului ar Uinta sa respinga pe fie-care zi eite
2 sari 3 vita, fara ea proprietariul sa fie despagubit, atunci de si-
,.gur ea macelarii s'ar pune in greva, ea mai zilele trecute eel din
Bucuresti, si aceasta numai folositoare eomunei nu poate fi. Cu
atita mai sol'dd intiparire its lash cuvintele acestea, en cit to
gindesti vrind nevrind Ca ai cetit pe fata ceealalta parerea d-lui
dr. veterinarin. Scopul mien a fort de a pune in evidenta prin
cite-va cuvinte caracterul contagios parasitar al phtisiei si posi-
bilitatea transmisinnei de la animate la ow prin consumarea pro-
ductelor alimentare. Nu stim ce a scris dl. Zemescu in artico-
lul d-sale din Gazeta medicala, dar din cele spuse aiee ne pare-
reu sa marturisim ca-1 prea vedem ingrijit de pagubele celor eu vita
oftigoase, de greva casapilor si de foloasele comunei si ieara-si.
prea inglez ieste pe sama celor ce vor avea noroc sa se infrupte
din cele 2 on 3 vite oftigoase ce se pun cn voiea medieului ve-
terinariu spre vinzare. tiro bigur ea dl. Zemescu Taste destul de
prevazatoriu si nu se hraneste din asernenea dobitoace si nu avern
nici o teama de banatatea d-sale ; dar oare ee vor zice eel ce mi-
ninea vite oftigoase ? tits cele petrecute cu Domnic
la care no s'ar'i invrednicit domnii doctors Seuly si Rusu senior a
cunoaste de-i ingreunata on de are sarconi, desi copilul sera a-
proape de 8 luni si slut semne sigure pentru a deosebi ingreu-
narea, mai ales ash de innaintata, si desi sint semne pentru a en-
noaste o match de femee ingreunata o data ce an deschis pinteee-
le femeei. Dupa cum a zis unul di'ntre operators : dar ce-mi pa-
sa, mie, nu-mi face nice mid nici race ; toemai asa si dl Zeme-
scu se spala pe mini ea Pilat si-1 doare inima de comuna (de
consiliul comunal, fireste) iear de casapi se teme de se zvinteaza.
Nu tie se vede dl. medic, ca lucre foarte usor ar fi sa se regu-
leze o taietoare comunala si sa puie in friu pe speeulantii de ear-
ne, can ne vind carnea ash de stump, ne-o dau atit de proasta
si mai pe sus de tuate ar face si greva, daca n'am voi sa inghitim
eu rabdare nemtasca pana si microbic tuberculozei. Blajini mai
sintem, daca no vom merge si not in imparatiea ceriulut, apoi
nu mat merge nimene.
 493

* *
Uncle liml I rele, niste limbs veniuoase, tot birfese in potri-
va sfintei misiuni de gazetariu. Nu vrau as priceapa, nu le intra
in cap, ea o data ce a pus mina pe condeiu si a dat la tipariti
manuscript, omul se preface in lurninatoriul natiei, capata darul de
a sti toate si poate vorbi despre toate stiintele cunoseute si des-
pre allele Inca necunoscute.
Multe ispravi m ti fic gazetarii, gogonote le mai spun, dar
din and in cind nil mat pots sa strings numai din uiuere cu des-
pret, asa te dovedeste amarul de trebue sa te recoresti
Nu de mule a publicat ziarul Tutova" de la Birlad, patriea
lui Damaschin, o notita caraghioaza care dovedeste ea oanienk de
in acest ziar, care vrea sa lumineze Birladul, slut tot asa de inva-
tati ea lelea Catrina on lelea Alaranda de la Ivet?ti.
Teat& cum vorbeste ouorabilul :
Scheletul unui urieal In marginea satului Tvestii,
plasa Pereschivului, judetul Tutova, in urma ploilor cazute, septa-
mina trecuta, s'a rupt un mal. Dupa incetarea ploiei, locuitoriul
Stefan Gherasini s'a dus la local nude se rupsese maid spre a ea-
uth pieatra, si, sapind a dat poste un craniu omenesc, pe care-1
crezu ea ieste o stinca de pieatra, locuitoriul tabari asupra lui cu
cazmaua, ca sa-1 sfarme, tribe observa cu mierare ca din bucatele
sfarmate in loc de pieatra, sar niste surcele de oase, apoi, eonti-
tinuind a da cu cazmaua mat departe, se mai surpa o bucata de
mal 5i spre inarea In! mierare vede un brat colosal omenesc, pe
care abiea l'ar putea ridica doi
Bietul Gherasim, la aceasta neasteptata priveliste sP spai-
mInta, map cazinaua din mina si o lea la fuga spre sat, ea sa
spuna ce uazuse de urmele unui urias.
,,Mai multi locuitori, pleaca dupa spusele niosneagului °he-
rasim ca an se convinga de minunea ce le o raporta, mal ales
ca-1 vazura tremurind de frica si relatindu-le minunea ca un ce
extraordinar.
In adel ar venind mat multi locuitori la fata loculm, aflara
in malul surpat un schelet intreg, al unui om gigante care, dupa
cum ni se relateaza ar fl de o lung:me aproape de tree stinjeni.
DI. Hie Saraga, care ne-a relatat aceasta descoperire mira-
culoasa ne-a promis, ea mine va aduce la redactiunea ziarului no-
stru colosalul brat si un dinte al uriasului gasit, spre a-1 espune la
vederea publicului.
.,In tot cazul autoritatea administrativa a judetului nostru ar
trebui sa se intereseze de aceasta fabuloasa descoperire ee ni se
comunica, care negresit ea nu poate fi de cit in interesul stiintel
§i al istoriel."
 494
Diva cele spusg, find animalul gasit in lutul ce acopere dea-
lurile noastre, adeca in loess (?) apoi dupti maxillae ete. sintem lure-
dintati ca-1 vorba de un mamut(?) sau elefant cu aparatoarele inco-
vaiete tare si acoperit cu par mult si mare, In sfirsit de un ele-
fant care acuma nu trae$te nicaeri, dar care a trait in mare parte
din Europa in epoca quatenara. Aflarea unul schelet 1nt vg de
mamut Tests foarte pretioasa si ar trebui luate masuri, pentru a fi
daruit on vindut muzeului din fao $i nu impartit pe la eel ce -1
cred uries §i vor fi socotind ca le va educe noroc la joeul de WI I
Ce lipsa de culture la redactoril Tutovei" ! Sa nu stie ma-
car atita lucru, ca uriesi n'ati fost nisi o data intre oameni si sa
ajunga a a$teptii de la bietul mamut lamuriri pentru istorie 1 Mal
stii, vor fi locuit intr'o vreme uriesi prin meleagurile celea $i re-
dactoril Tutovii" trebue sa fie epigonil lor.
Credem ea se va fi gasit di'ntre elevii liceului vre -o unul ca-
re sa destepte pe onorabila redactie din visele -i uriase.
Parca vad pe luminatorii publieului umilindu se innaintea in-
telepciunei batriniloi si zieindu-si : ,.Uitati -va ee rataciti ieram,
rideam de batrini cind ne spuneat ca au fost mai de mult uriest.
si ca." sint morminte de uriesi $i ice colea oase, etc. Si acumi
poftim uriesul iese din groapa $i oasele lui parca ne striga Gu
nainie : priviti, necredinciosilor, veniti de pipaiti $i fiti credincio$1."
Cu asemenea lumina intunecoasa cum arunca Tutova" mi-
ne poimane Tom auzi si de cite descoperiri fabuloase, de pild.t.
Tor afla 1>re un balaur cu pieatra sump in cap, on seheletul
vre unui zmau eu 12 capete, on vre un coif care sa ne faca ne-
Tazuti. Nu stim la ce le-ar folosi eeleialte descoperiri, dar ne in-
ehipuim despre coif ca le-ar prinde bine, eaei l'ar pune in cap si
nevazindu-i nime pe ulna n'ar avea nevoie sa le fie rusine cind
Tor fi priviti cu admiratiea euvenita meritelor stiintifice ce au dat
la 'lumina en notita despre uriesul mo$Tilui Gherasim.
* *
*
17n profesor de fisica la o scoala comereiala din Belgiea oii-
entului a sustiuut ca pluta nu eade in apa la fund din pricina
impenetrabilitatei apei, mustrind pe elev care luindu-se dupa-carte
spunea despre principiul lui Arhimede cite ce -iii.
Gici, d-le Sturza, care-i profesorul in chestie I Zaravan bar-
bat. Instructiea merge, nu gluma !
* *
Ziarul Independenta Bomina." din Dizen, ziar care s'a do-
vedit tit de sus sta ca stinta cind a Selig negru pe alb ca eraeatite e
sint Plante nu s'a lecuit de bcella de a vorbi fare luate aminte.
Ask in No de la 7 Martie 1885 gasiin un articol intitulat Dar-
 - 495-,
winismul $i patriotismul", despre care ne spune redactiea ca-i ra-
nt de un francez, fara sa lamureasea, daca franeezul pomenit a
scris articolul anume pentru Independenta Romina" on data domni-
ele-lor l'au tradus din vre-un jurnal in feliul lui Antiprussien"
de la Paris. Sa trecem inse. Dar la acest articol vedem o nota
la numele lui Darwin, ieat'o ; Darwin este un poet si mare medic
englez que si a exercitat arta sa cu mult succes la Liechfield. A
scris multe cart' intre quare si o opera foarte originala intitula-
ta. Zoononiea sau legVe vigil organiee. Nota Red.
DI. Redactor nu face alts isprava de c'itr fara sa-1 treaca prin
minte vorbeste nu de Charles Darwin autoriul Originei speciilor,
sir de medicul Erasure Darwin eari In adevar a scris o Zoononie
dar In veacul trecut la 1794 si a avut idei asem.anatoare. cu ale lui
Lamarck, Geoffroy Saint Hillaire etc... Se vede ca dl. Redactor a
cautat in vre-un dictionaria biografie de pe la inceputul veacului.
Apoi intrebam not : $ede frumos oare a da asemenea hrana
sufleteasca celor ce eauta lumina cetind ziare ?
*
Mai de multe on am aflat lucruri ciudate in Gazeta sittea-
nulur le voia culege l'eft o data si le voiii da publienlui sit le
judece. Acuma voiu vorbi numai de gri-sala ce face dl. C. C. Dat-
culescu vorbind despre ciuperci in 14.To. 9 an II, 5 Lune 1885,
pag. 137. Dl. Dateuleseu vroind sa fie popular a reusit a vira i-
dee faisa in mintea cetitorilor d-sale. Maestriea nu-i a spune lu-
crurile ash cum le crede poporul $i a fi inteles, ci tocmal a spune
cum sint lucrurile in adevar, a-1 face sA, le inteleaga ash si prin
urmare a-1 luminh.
Dl. Datculeseu vorbind de ciuperci ziee :
,.Mai intai sa stabilim ce este ciuperea ; ca ciuperea e o
plant& toti stiu, dar putini 'si daft socoteala ca partea cc o min-
cam, umbrela aceea, nu e de tit floarea eiupercei si ca planta
,,propriu zisa, nil pfea se obsem si consta in acele filamente (my-
celium) albe, care nu (la in floare sau fruct de tit pe timp de
ploae si urmat de caldura, alt-mintrelea fan, ca sa se distruga sta
pe be si d'aceea ciupercele nu se observa de cit cind infloresc,
cind pieiorul earnos al floarei aeestei ciudate plante (cu floarea
mai mare mult de cit intreaga planta) se ridiea si se umfla.
Mai jos zice : un grup compus din 6 bobod de eiuperca $i
din o ciuperea inflorita. E ciudata vegetatiunea acestei criptogame.
*i mai jos : . . dar sub floarea ei (palariea) au an felit de
zbircituri albe...."
Credem de tot de prisos a mai starui, cind elevii din clasa
a II-a gimnaziala stiu ca nu poate fi vorba de floare la einperce,
Dl. Dateulescu nu se opreste inse si numeste eoada ciupercei coada
 -496

floarei. Pacat ea nu spline eari sint staminele si cari pistilele si

ca n'a aflat ca, ash numita floare a d-sale ar putea fi privita mai
degraba ca a doua generatie nesexuata, si mieeliul ea intaea gene-
neratie sexuata. DI, Dateuleseu phchtueste ca si colaboratoriul
d-sale Dl. Dr. Blasian etc, despre lunecaturile d-lui doctor void yorbi
inse alta data.
* *
Dl. Belortu ne mai avind rabdare de a-$i vedea respunsul ti-
Volt, l'a dat la lumina in Romanul" la rubrica Insertiunt $i re-
clame" si se vede ca si redactiea a bagat de sama ce felift de om
si ce feliu de articol i-a cazut oaspe, depune nota ca respun-
dere pentru articol nu-si Iea. Foarte bine. Zice dl. Belortn
CA Mordax ie nebun, eel putin. une-ori ; San eh, are reutate InnA-
scutA asupra profesorilor Ziee ca l'am insultat (In adevar s'a in-
sultat singur, prin eartea ce a tiparit). Spune eh daca nu-mi pla-
ce Geografiea d-sale, atita pagubh, sh, fie in Cara Moldovei. (Mie
Imi place Geografiea d-lui Belortu, nu ascund ; am ris cetind'o,
dar ris nu saga... SA vedem de va placea si d-lui ministru. . .)
Spune ca explicarile mele despre solititia si equinoptin sint lua-
te din vr'un tirfalog. Nu respunde la greselele ce i-am aratat,
dar credo ca a seapat de una si anume de cea cuprinsa in nota
cu irei stelute, spunindu -mi ca area nota se afla in Introduaerea
In stiintele naturale" p, el. I-a gimnaz, carte de loan Nadejde. Dar
intsiii ea trebuea sa zica G. Nadejde nu Than si apoi d-sa dl. Be-
lortu a spus eu total alts- ee-yh de cit G. Nadejde on dl. Lucescu
in Cosmografie. Adech, acesti dol.' au spus tocmai ee am spus iea si
nu ce spune d-sa. Bach in a inteles niei drips ce i-am aratat gre-
sala, at-I de facut ? Data pofteste Dl. Belortu n'are dealt ss
intrebe pe altii, in vacantie se due In Roman multi elevi din cla-
ss I-a de in scolele secundare din Iasi.
Jon tot stau aice si intreb :
Stelele tot rotUnde se vhd ? Soarele arde ? Numai in egaitio-
ptil, sts axa pAmintalni perpendiculars pe equatorin ? La solstitil
stA soarele mai mult pe orizont ? Ce insamna luminat drept In
mijloc ? etc, etc. La aceste IntrebAri asi dori lArnuriri.
Ueteasch bine dl. Belortu ce spune G. Nadejde si dl. Luce-
scu si poate se va lumina si va mhrturisi ea am avut dreptate sA
fim aspri cu D-sa. Fie mai modest, sh nu creadh ch, dach trece
de grozav innnintea scolarilor D-sale apol ne va spariea si pe not.
pi.OR DAX.
 497

TEORIEA LUI ROSLER

de

A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria Rominilor la Universitatea din _Tap
1884.
(urmare)

Am ajuns cu studiul la consoane, mai Int Mir vom

vorbi despre cele simple, apol despre grope.

Labialele b, p., f, v, in s' au prefacut innainte de i

vechizi latin, de i din le (p. e deschis $i accentuat) pro de
i slay in gh, ch, 11 (ori ce), ge (gh or! 7), gu (Ca In
fran(a agneau).
Exernple :
orbit, orghit ; orbi, orghi ; ierbi, ierghi ;-- slabit, slaghit ;
bili, ghili ; biciu, ghiciic ; biet, ghet ; bivol, ghihol ; etc.
rupi, ruchi ; piept, chept ; pisat, chisat ; pad, child ;
lipi, lichi ; giupi, giuchi ; etc.
fir hir(cir): a ft, a hi(a ci); fin, hin(ein) (din lat fili-
anus, cum se vede de pe macedoneste hilin);
yin, gin(rin); viu giu (yiu); vierme, giermi(yermi;vino.
gina(7ina); vidrei, gidrei(yidrti); etc,
miez, gnez ; miel, gnel ; imi, igni ;mild, gnild ; etc.
Aceasth prefacere se cunoaste la Mokloveni $i prin
urmare la Bucovineni si la Besarabeni. Dar chiar la acea-
stt grup6 de Romini se Intllnesc deosebiri putin insem-
nate. As pe une locuri In loc de ghi din bi gasim bghi,
se zice albghind ; de asemenca In be de chi din pi se ga-
seste si pchi, se zice pchept un chept. Chiar in Moldova
de sus deli de obiceit se zice, chi din pi. sint cuvinte la
can se Intrebuintaz6, si chi $i pchi or! numal pchi. Asa
se zice tot-deauna copchii $i lupchi. La prefacerea In! f
In h ori ce gasim In Moldova de sus mai ales ce, In jos
mai mult h. La prefacerea lui v se gaseste In Moldova
de sus mai mult ge de cit 7 ; dar la unele cuvinte se In-
32
 498

trebuintaza gh. AO se zice ghical ,5i gital. Pe line locuii

se zice si iilal.
Afara de lloldoveni mai intllnim prefacerea In Tran-
silvaniea in muntii de Writ noT, apol In Imprejurimele Bra-
sovului, In muntii apuseni al' Transilvaniel la Moti, in ju-
detul Ialomita, Rimnieul Sarat, Prahova, In Dobrogiea.
Prefacerea in partite citate afara din Moldova veche
ieste mai putin regulata de cit la noi, din pricina luptel
cu alto dialecte. Putem obser6 ca, pe la RImnieul Sara t
se afla on se afl(i forma fhi, pchele (intr'o suplica de lit
1848... publicata In Drepturile omului") ; In Prahova se
zice, chipa Dl. Jipescu In scrierea a Opincariul : ghitti, yhin...
p. vita, vim Pe la Brasov Tear se zice ghie p. vie (vita
de vie) si pe linga Fagaras pchicior etc.
Tot aceasta prefacere o gasim la RoniIni din Cherson
la care a fost Dl. T. Burada.
Prefacerea ieste cunoseuta la Rominil din Macedo-
niea, ba Inca acolo Teste regula generals. La acesteia pi,
bi, fi, vi, mai clupa aceea-si lege ca la noi au trecut In chi.
ghi, hi, yi, gni, forme mijlocii ca la, noT nu se intilnese, pe
eft se pare.
Dialecte fara, prefacerea aceasta a labialelor se afla,
acuma In Olteniea, in mare parte a Valahiel marl', In Ba-
nat si in mate parte din Transilvania.
Din tiparituri si manuscripte vechi fara nicl o urma,
de ac',emenea prefaceri voit cit manuscriptul de la Voro-
net, scrierile lui Popa Grigorie de ]a 3/Mach-I, aproape toa-
te tipariturile din lel ile Romine. Chiar in Moldova uncle
gasim acest dialect a$A, de puternic, nu-1 vedem de ell ici
colo prin tiparituri, din gresala. AO la Dosoteit In yea-
cul at XVII-lea se afla chicior de buns sama, pus de ze-
tarit si trecut cu vederea de corectorit. Di'ntre toate pre-
facerile citate numaT a luT f in h se gaseste destul de des
la scriitorl din Moldova si din Munteniea, chiar din yea-
cul al XVI-lea.
In doeumente slavone din veacurile : XVI, XV, XIV
nu cunoastem cuvinte romanesti de cit din dialectul fail
 499

prefacerea labialelor si anume in Moldova chiar, gnsim :

Pisc, Pieatra, Micota, Zbiarca, etc. IncepInd din veacul al
XV, si forme ca Chisc, Chiatra, Zghiarea lipsesc de tot.
Dec! prin veacul al XV -lea, dialectul en labialele neprefn-
cute domnea la tot! Romini! din Daciea luT Traian $i eel
cu labialele prefacute, chiar de va fi fost intrebuintat, lerA
privit ca foarte popular $i se fereau de dinsul in scris,
cum facem si acuma. Fapt ciudat, Inceputul limbei lite-
rare romine Testa mai vechit de cit tipnrirea enrtilor bi-
serecesti, in veacul al XVI-lea si eel ce au tradus cArtile
s'au ferit de graiurile populare.
leatn acorn cite -vA fapte cari ne vor usury Intelegerea
chestiei. Prefacerea labialelor leste mai veche de cit a lui e
neaccentuat in i in cuvinte ca veninz, vedem, de vreme ce
din Vini111,, vidern nu s'a fncut ginim, gidenz; pe eind pre-
facerea lui e in c dupe s leste mai noun de cit prefacerea
acestui e in i de vreme ce sedenz s'a fAcut sidevi si nu seam.
Prin urmare leste de admis en au adus peste Dunnrea
prefacerea labialelor tot ace! Romini cari an adus si pre-
facerea lui e In a dupe s, s, t, z, j. Ne-am Intnri In a-
ceastn piirere prin faptul ch nu eunoastem dialecte cu pre-
facerea labialelor fArn, de a lui e in a dupn s, t. z. j.
tis,

Lucrul inse nu leste cu neputintn, se poate foarte bine sn

fi venit lntr'aeoace si Romini cu prefacerea labialelor si
fern a lui e in a dupn, s, s, t, z, j. Din aceste fapte ur-
meazn Yearni-s! aceea-si Inchiere ca si din cele de mai in-
nainte : venirea Rominilor de peste Dunnrea roiuri roiuri,
In Limp de sate de an!.
Celelalte prefaceri ale labialelor sint comune tuturor
Rominilor. A$A prefacerea lui b In v si pAstrarea lui r
in forme Ca avern, ave(!, etc. pe urmn prefacerea lui vin
a, pastrarea ori pierderea acestui u leste In totul aceea-$i
la noi si la Macedonen! Uncle din aceste prefacer! sint
Inc , din latina popularn, altele s'au Intimplat in limba ro-
mina Innainte de desfacerea in dialecte.

Prefacerea lui c(k) in ce(4) se afla la nainnainte de

 500

0 on t : fads (faki), fad (farm), tacet (taket) toce (tame)

La Rominil din Macedonia c in asemenea conditii s'a pre-
facut in t: fan, tare.
Asupra acestel chestiea sint marl desbaterf Intro spe-
cialisti. Ideile sint foarte nepotrivite Intro clinsele. Noi
credem ca putem dovedi cum eft forma noastra ie veche
si ca la .IVIacedoneul s'a intimplat prefacerea lni ce, ci In
tP, ci dunk despartirea RomInilor din Dacia In! Traiau de'
clinsil La Romlnil din Istriea ieste diva Miklosich un
sunet mijlociu intro ce si (e.
La Macedoneni gasim urmktoarele cuvinte de origins
slava, cu prefacerea lui ce In te: tudie (minune) din slay.
ciudo, drom. ciudcr ; luplPsca drom. cioplesc; ririap din slay.
4prknz, bulg. wpw... Cum ca prefacerea nu s'a facut
din pricink ca, neavind In limba for ce ar fi Inlocuit pe
re prin to nu se poate snstinea, find ca, la Macedoneni
ieste sunetul ce In cuvinte ca ficior, cicior, la cele In du-
ne. Pe urma sint cuvinte slay e on turcesti la can pre-
facerea nu s'a mai intimplat din pricina ca ail Intrat prea
tirziu. Ash ieste cioban, cizma, cioc, ciai c. Ca dovadk
cum ea intro vrema lerA, *i la Macedoneni ce uncle ieste
acuma la not aducem faptul ca pe la dinsil se zice $i a-
cuma nu numal rinurd, on fe'nusa ci $i cinusci cu ce. For-
mole ca ce s'an pastat la grupuri mai railetite, AO dark
ne hotarim Impotriva lui Lambrior *i pentru Dl. Flijdau, care
totu-si pe cit se pare, grese$te scriind ca Macedoneninii zic a-
cuma fitior.Miklosich Insu-s1 spune ca In aceea-si limba
clack lete o desvoltare, anoi sunetul ce a precedat pe to;
asa admitem si not ca a fost cu limba romina.
Prefacerea lui ce In to trebue sk se fi intimplat dupa
prefacea, labialelor si dupa, a 1131 e in ci dupa, s, q, r, 2, j. For-
ma ((Musa de la Miklosich trebue A, fie din rinum ; on
cum ar fi prefacerea lui e on a In! i a putut fi destul de
notta, Inca pentru ca limba nefiind data a rosti ti on re
sa fi tacnt si dupa prefacerea lui ce in to din ri on re, a
on tit.
Prefacerea In c (k) urmat de i plus alta, vocal, In
 501

Ieste comuna tuturor Rominilor : tata (facia), acei (aria).

ghield si. gliata (glacia), etc.
Prefacerea lui g (gh) in ge (v) s'a intimplat la not in-
nainte de on ce e sau I latinesc. La Alaccdoneni gasini
dz in loc de ge (v). Sunetul ge nu le ieste inse necuno-
scut nici lor, deci si aice avem prefacerea in ge mai veche
si dz de la dinsii s'a Mout din ge urmat de e OFT i curet.
Prefacerea ieste noun.

Prefacerea lul d, t, s innainte do i in z, f. S ieste cemu-

nni tuturor Rominilor, special romn easen, cnci nu 'fern on-
noscuta din latina popularn, si mai eche de It 1(gnturi-
le cu Slavii.
Cum cn prefacerea nu-i romanica, vedem de pe forme
ea: dico ital, je dis frant, lessive frant... sied ete
Cum ca-1 mai veche de cit amestecul eu Slavii se
vede de acolo en nu cunoastem nici un cuvint slay in
care t, d, s ar fi trecut in f, z, g, bine inteles, darn din
finale uncle au arut loe analogii

D urmat de 1 plus 0 qccentuat s'a prefacut in ge ;

2 in acelea-si condicii, in ce ; la tori _Rorninii : putredione.
putregiune ; fetiolo, fecior ; petiolo, picior ; rotondiolo, rotun-
gior, dios, gios etc.
(Va urma). I. NADEJDE

4
VIRTUTILE I VITIURILE*)
(poveste pentru copii mai mArisori).

Inca de la Inceputul lumei, din veacurile de demult, virtutile

§i vitiurile ierafi certate rest intre lele 5i pururea in vrajma0e.
Vitiurile haladueact tot in bine 5i veselie, dar traiatt cu di-
*) l'relucrata clup5 o scriere rusasca publicata in ziarul Obcee Delo"
 -502 --
baeie, facindu-si trebn-,,oarele pe sub mina : Lear v irtutile ea
vai de isle, prost de tot $i tot in neajunsuri ; dar pe de alta parte
ierau cinstite de lumea intreaga 5i nu ierit abecedarin, nu se afla
crestomatie, in care sa nu fi fost vorba de dinsele.
Cu toate laudele ce primeau, virtutile in launtrul for nu ieran
multamite $i-si zieeau intr'una : .,Dracul s'o ieie cinste, Ca nu-ti a-
duce nice un folos. Bine ar fi data am putea face si noi cite
un chief, cite o trebusoara, buna-oars ea vitiurile... El ! ei I
alta ar fi de noi !... i Para indoiala eft si iele faceau din cind
in cind cite ce-va, cite vr'o boanta,... dar o faceau tot pe furis,
rind le venea mai in indamina, de nu se resufla nemie.
* *
le greu de deslusit pricina din care s'a, pornit cearta, intre
virtuti si vitiuri, dar sa povesteste ca tot virtutile s'all apucat de
sfada, si asa trebuie sa si fie, cad vitiul ie viclean de nu -1 ineape
pamintul 5i dibaciu de nu s'a mai pomenit.
Pe vremea aceea vitiurile nascocisera, naiba stie cum, felin de
fain de suarele, baluri, vizite $i multe alte dracoNenii si doar Inca
prinsesera a se imbraea tot in eatitele ern matasuri, a se impodobi
tot cu smile si juvaiere, si bine be mai prindeali, bate le-ar pustiea
sa le Bata. Tear virtutile cind le vedeaii, se dadeall in vint de ciu-
da, nu mai puteau de nacaz, le curgeau balele de pofta, cad da,
for nu le venea, nisi le dadea mina sa face ea isle, gi cu fierea
pe buze ast-feliu graieau :
Bine; bine ! impodobiti-va, miselelor, cu matasuri si scule,
impodobiti-va hat si bine 1 Dar geaba voua, diet ca noi in veci nu
let]. ti. Noi sintem cinstite si pretuite de tote, ebiar de-am fi
outwit carpe si sdrente."
Sa va fie de bine, respundeau vitiurile !" si atit tot.
Virtutile sa pieara, sit moara, nu-5I mat incapeau in piele de
ciuda, vroiau sa umileasra pe vitiuri in ruptul capului, cu on ce
pret. lie ciuda i5i ie5eau din mint' 5i se napusteau pe la respin-
tenele drumurilor, opreau trecatorii si ast-felin le cuvintan : Dom-
..nilor, nu, asa ca noi sintem placute chiar in zdrente ?Nu-i asa!"
Dar trecatorii, pe semne ea ierau tot de eel rei $i innaraviti,
fereau in laturi on le imbrinciail zicindu-le in gum mare :
La Naiba, dam de unde ati mai iesit atitea ? Hai treceti,
..duceti-va incolo !
Cercat'au apoi virtutile sa faca vitdilor sicanuri prin politic,
si ast-felin chieman pe serjenti: 13ine, sergentilor, ce treaba aveti voi?
Nu vedeti ca publicul s'a desfrtnat din tale afara, nu vedeti ca
ie coplesit de vitiuri ? !..." Dar serjentii de oral se faceau ea n'aud
gi se inebinan cu umilinta innaintea viturilor... Asa ea nisi in chi-
pul asta nu ati putut sa faca vr'un reu protivnicelor lor. Naduvul
si amarul be innebunea.
 503
Deznadajduind de tots $i detoate ajunsesera la a meujntan, cum
le intilnean prindean a se Asti la iele zicindu -le en pizma:Lasa,
lasa ! n'ati sa tie eit lumen miseliile astea, _nu va veti bate voi
mult menclrele ! N'aveti grija, dupa fapta si plata ! An sa va
;,toarne in duba ! la ocna !... in munca silnica pe vieata !"
Dar putin le 'Asa vitiurilor de amenintraile pizinaselor lor:
Asa ! ?... Vail gasit pe cine sa sparieti, n'avem ce zice ! Ne in-
groziti cu munca silnica ! spariati lupul en pielea oiei ! S'apol
lean aseultati ; noi vom fi on nu osindite, dar voi din ziva nasterei
voastre purtati lanturi de ocnas.
Si asa din vorba in vorba protivnieele se infurieall din ce in
ce si nu mai Man sa pule capat astor certe, cari'n multe yin-
dun ajungean in bataie, dar 'Nita% nu saga : se insfaeau de par,
se zgiltieac $i se pumneati de to ingrozeai.
Dar si'n batai norocul se'ntorcea eu spatele la virtuti, cad
vecinic remaneall doborite.
A-zi asa, man! asa, cind 'feu& intr'o zi pe clad cearta ajun-
sese lear In parulala, (la domnul sl treee pe aeolo mos Stan din
satul Nemincatil," care auzind larma luptei s' opri si cerca sa fie
de ajutoriu aminduror partilor si ast -feliu le gild.
,,Proastelor. proastelor ! de ee va sinulgeti parul ? Nu va mai
faceti de risul lumei ! Nu vedeti voi ca de in Ineeputul veaeuri-
lor fie-care ati avut meritele, bunurile voastre. Ah, netoatelor I
v'ati potrivit oamenilor $i v'ati despartit in doua tabere, in vir-
tuti si vitiuri. Dar dobLoacelor ! Cercetati lucrurile c1e -a ma-
Juntelul, de la izvorul urei si pizmei ce va roade si poate ca
veti gasi chip de invoire, Duo* aceasta mintosul mos Stan
purees& spre pereeptie, sa-si plateasca birul ea on -care om en-
prins.
Nu se stie dam, sfaturile lui mos Stan sac oboseala ce le
euprinsese a curmat cearta, dar invrajmasitele incetara lupta si
apucara fie-care intru ale lor.
Intr'un tirzift cum mergean viitutile gramacla, grai ast-fel
Umilinta : Lui mos Stan u ie usor de vorbit de meritele voastre,
par'ea not singure nu stim ce bitnuri si ce merite avem... Dar
vezi ca uncle se imbraca tot in catifele, mininca tot in bliduri de
argiut si de our si altele abiea an doua, trei zdremte pe trup si cu
dintii la stele postesc mereu postal sfintel Mani u
de uncle a mai scos si meritele zi se enviinta. Sa nu
fie oare aibv, vr'un tertip ? .De cind lumen -i lame stieam ca sint
virtuti si vitiuri si acuma poftim le vorba despre merite. Asta nu
se poate La Cum ?... coloane intregi s'ati scris prin ziare, Watt
tipitrit volumuri,... vedre de cerneala s'ati intrebuintat vorbindu-
.,se despre virtuti si vitiuri,... si acuma ni tam ni Sam sit nu mai
 504
fie vorba de iele, ci numat de meritele fi,3te-cftriea !.. Vorba sa fie!
pasta nu se poate ! De mit de ant virtutile is virtuti si vitiurile
pvitiuri L.. Si acuma luindu-ne dupa mintea proasta a lui mo$ Stan
sa zicem ca nu sint de cit merite... Prost lucru !.. sa dam dra-
pculul meritele astea si sa nfiscocim mai bine vr'un felin de invoieala,
vr'o invoieala care pe de-oparte sa ne faca pe not virtutile sa in-
poperam, 'ear, pe de elta parte sa vie la indainina $i vitiurilor, ca-
nrora li se intimpla dese on mart neajunburi $i ru ini. Buna-oara:
,Acum cita-va vreme cetii intr'o gazeta ca Voluptatea a fost prin-
-sa in baie de un comisarin care a facut proves verbal, $i ea, tot
In noaptea aceea Precurviea numat in came$6., a lost imbrancita
sus, din virful unel scarf, de iera sa se nenoroceasca pana jos....
,.Asemenea stiti cu totii ca Libera-cugetare care inflorea de-ti iera
,.mai mare dragul, acuma Nor sa o starpeasca din radacina... Deci
fan indoieala ca si vitiurilor le va parea bine sa pice la invo-
piala cu not, si for IP va prinde bine !"
Doamnelor, doamnelor, rosti un gins din multimea virtu-
tilor, mai are tine -va de facut veo propunere ?
La aceste cuvinte iesi din rindurile virtutilor o baba girbo-
vita, slaba, useata Si zbircita, fara dint' in guru, balabanind din
barbie de hirca ce iera, asta iera Experienta, i iata ce grai lea
cu glasu-1 subtire si damol:
,Sa gasim printre not o rarity pretuita, care sa fie cinstita
pde amindoua partite si de vom gasi asa ce-va s'o trimetem in
psolie la protivnicii nostri, si de nu ne va scaph lea de bucluc,
papoi pace buna, putem sa ne luam nadejdea !"
Ast-felin grai cloanta si iele toate prinsera a cats si-a eereetit
de-a maruntelul. intenn tarzin ieaca dadura peste doua fete ba-
trine Cumpatarea si Preciziunea, bacalite can vindeaft cu oca
mica.
Dar reit le-a priit alegerea astor fete batrine, una ca nu te-
rn de loc chipoase In imfatosare .i apoi leran prea nehotarite $i
deprinse tot en tirguitul. Cum s'aft imfatosat iele innaintea vitiu-
rilor au incept a coti, a se codi, a umbla tot cu : Stiti ar fi mai
bine.... mai cu ineetisorul,... stiti cite putin,. . le mai sigur...."
Dar de loc protivnicele for incepura a sbierit in gum mare ,,Hai
carati-va, pana cit va mai tin picioarele si nu va mai pierdeti
vorbele in zadar."
Si pen,tru a arath virtutilor ca le ati gacit gindul si ca nu
sint tocma asa de proaste cum cred iele i eft nu be poate trage pe
afara orl cine. toate vitiurile petrecura noaptea 'ntreaga benchetn-
ind denteuntain prin cafenele $i apoi dupa miezul-noptel la bal
mascat, invoindu-si cele mat marl desfrinari.Bucuriea for fu mare
cind spry ziva prinsera Cumpatarea si Pudoarea, bete dein. Si
 - 505 -
uncle mi le-au luat iele la ghiermete si mi le-ail tras o rafuealit de
ridea lumea de pe lame. Batjocura iera asa de mare ea insi-sr
ehelneril ziceall cu desgust :Cucoane mar); qi, uirte ce fac r
* * *
A tuncia numai an vazut virtutile cum stateall lucrurile de
reu, an inteles ea he& vroiesti s& ajungi in bun sfirsit trebuie sa
te pui pe Nem mi saga, sear nu se umbli numai cu soalda si eu
iuselaciuni.
Pe vremea Rceen, se ivise intre dinsele o vietate foarte ciudata:
niel pest°, fuel rac ; nici gain, niel rata; nici cucoana, nici cavaleriu ;
intr'un quvint iera Fararniciea. Totul lera ne inteles si ascuns iu
lea, pana $i nasterea iei nu se cunostea hotarit.
Asupra nasterel iei umblau niste vorbe, cum ea o data Umi-
linta s'ar fi intilnit cu Desfriul in feredee ci ca din seurta for
prietenie s'a naseut aceasta 2vaind Acuma $tin ieit, lumea-I rea,
poate sa fie si rninciuni 1
Poama aceasta iera draga tuturor virtutilor, iele au mancit'o, aii
crescut'o si mai apoi an dat-o in pension la madame Comme it faut.
Acolo faterniciea a imvatat toate artele : a invatat cum sa se gu-
dure, cum sa, lingusasea, cum sa se furi$eze in sufletul si dra-
gostea oamenilor, intr'un cuvint tot ee poate asigura o vieta Irani-
stita, un train indestulat.
$i aceasta aptura cu capul plecat, cu cautatura plina de u-
milinta fu aceea pe care virtutile o alesera sa, fie trimesa in
solie la vitiuri, pentru a statornici cu iele un modus vivendi, care
sa fie bine primit de amindou& p&rtile,
Dar putea-vel to sa le astupl ochii mizerabilelor de vitiurl
prin infdtosarea to ?" intrebar& cite-va virtuti.
Ietl ?" zise cu mierare FAtgrnieiea. Privitl !" i intro cli-
pa $1-a schimbat fata, oehii lei pleeati tinteati pAmintul, obrajil
dogoriti ea de arsita rusinel &mail sä juri ca-1 o nevinovat& eleva
din azilul Elena Doamna.
Bravo ! Framos L. Dar in chipul si feliul for pots sa te
,,pr efaci ?"
Fatarniciea, oare eum jignita, de putinul temeiti ce puueatl vir-
tutile in iscusinta sa; nici nu catadiesi 0', mai respunda prin vor-
be $i facu o porcarie asa de scirboas& in &it P4trunderea, cueoan5
mare $i in vrista, intoarse capul $i scuipa en desgust.
Dupa acest mic examen, cu toatele intr'un glas, virtutile au
hotarit sa deie imputernicire FAtarniciei pentru a regula toate
dAraverile,
*
* *
Pleca Ffttarniciea sa, intilneasca vitiurile si de rusine parea
ca abiea-si Linea cumpatul. Pretutindenea, picinginea asta s'a
 506

Wit, seances lea in gura mare ;" dar in &dui ml 41 zicPa : ,,Ce
bine mai tries blastematele de vitiurf." Si adevarat bine traieati
blastematele l Tot in bielsug, in veseliP si scutite de griji. $i nevoi,
huzureau nu se'ncurcati.
Cum at zarit pe- Fatarnicie, toate vitiurile an ineremenit de
mierare. Si ce-i drept par'cit sera o copihi nevmovata.
Insa-st mama Minciuna, clod a dat en ochil de dinsa a re-
mas cu gura cascata Ce sint left pe linga dinsa ? uu copil
si alta nemica ISi eumplit s'a mahnit batrina veterana.,Jeata
adevarata otrava ! Ce sint iet ? Imi tree timpul en to Pitied ee si
mai nemica, cu cite o minciuna, -cif cite o inselaciune si atita tot
si de cite orI nu-nft rap coastele pentru o bieata minciuna. Dar
Muea-ief cind s'a lipi de cine-va, nu.-1 lasa pang flu l'a sage si nu
Pa usea de tot 1"
Dar cu toate zisele, eu toata slava ce-o in tinpina pe Fatar-
nide, treaba nu a mers asa da usor pe cit s'ar putea credo.
Vitiurile tole batrine, Veteranif reului, aboriginil stricaciunei :
Sofisma, Fuduliea, Pizina, Vrajmasiea,... nu numai ca nu i-au iesit
intru intimpinare, dar chiar popreaft $i pe celelalte vitinri zicindu-
le : Adevaratul vititt nu are nevaie de a imvata cum sa se aseun-
da, cad lui nit-i Ieste ru$ine de nime si de nemie ! Ce lucru
nort, nestiut si nefaptuit cle not poate sa ne imvete, Fatarniciea.
NMI unul, nemic !. . Nu poate sa ne imvete de cit a sevai, lucru
care ne-ar face mai molt rea de cit bine, eacf urmasil nostri va-
.,zindu-ne sovaind, apueind pe cal cotite, ar putea erode ca am ca-
zut in copilarie, ea nu mai avem puterea de alta data !
Asa graieaft Catonil vitiurilor, can nascute in gunoitt, vroieatt
mai degraba sit- se inaduse in gunoift decit sa primeasch, ye()
schimbare.
Afara de aceste cazaturi se mat gasea Inca o parte de vitinri
care nu pre aratara mare bucurie vazind pe Fatarnicie. Si nu
doara pentru ea nn le placea, dar numai de ciuda ca celelalte vi-
tiuri intrasera in intime relatif ea virtutile faro stirea si .ajutoriul
tor. Acestea leraft : Tradarea, Perfidiea, Vicleniea, Miseliea, Ca-
lomniea. Vazind solid intrind in mijlocul tor, iele nu aft prins a
bate 'n palme ca celelalte, dar numai ii faceatt en coada ochiului.
ceea, ce arata ca fele nn vor fi contra impacacitinel
In stir. it succesul Fatarnicief fu depliu, cind o grupa de vi-
tiurf mai tinere I Lacomiea, Betiea, Desfrinarea intimpinara _soh!
eu niste ovatif a$a de marl melt insa-si Sofisma psi de cuviinta
a ineeta en bodoganitul in potriva Fatarniciei.
,, Vol girbovitilor 1 Secaturilor I facet]. numai glIceeva ei
buclue, zieea tineretul vitiurilor catra, vitiurile aborigene. Not
vroim sa train in pace si liniste si voi cu bolborosala voastra
 507
unmet ne Incurcatt itele, Not vroim sa fim cinstite de lumen
intreagg,; vroim sa firr tiparite in abecedare ; voim sa stralucim
in saloane ; voim sa fim dragostite de cucoanele cele batrfne !..."
Intr'un euvint lucrurile se lovira, $i Fatarniciea intorcindu-se Mae-
poi $i dind same de, cele petrecute, toate irtutile gasira ca nu mai
ieste nici o nelutelegere Intre dInsele $i vitiurl gi ca on cc pricing
de gilceava ii Infatuate pentru veci
* *
Dar ea toate acestea numirea gi Impartala tea veche nu a fost
parasite, caci da, tine $tie poate va mai veni vremea, chid aceast
deosebire va fi trebuincioasa..... Ince 'ntr'o intrunire general& au
)aotarit en toatele ea numirea sa fie ast-feliu intrebnintata in et
tuturora sa le fie u§or a vedea ca leste numai de forme.
Si din vremea Reece a purees mare prietequg Intre vitinn
$i virtuti.
De atuncia data vroeqte de pilda Desfranarea sa traga In
gazda la Cumpatare, dinsa iea inceti$or de mina pe fa,tarnicie $i
ziva in amieaza mare intra $i se duce fare leac de grija. Tot ase-
menea $i in eazul contrar I
Si de atuncia oamenit at pierdut chiar pofta de a fi vitio$i I
Totul s'a, amestecat $i nime unmet pricepe, unmet vede
nemiea I
Stefan BASARABIANIT.
.-4-110-41

Credin,fele religioase la lionvin,i.

(urmare).

Am vftzut in ce chip omul primitiv Insufleteste toate

lucrurile din fire. De la aceastA Insufletire la fetisism nu
ie de cit un pas. Sufletele rudelor, prietenilor si dupla-
,ior morti hAladuese pretutinclene, iele 11 pot face bine
oil reil, dee trebue de luptat In contra color rele sail a
le mai ImblInzi r 5i cu atit mai mult a ademeni, a imbu-
na pe cele prielnice sie. Selbatecul le minat de credinta
oarb6 in duhuri $i nu are nice o notiune de $tiintft care
sa-i mArgineascA ce ie en putint6 In fire $i ce nil ie. Tel
ea si Negrul de a-zi crede 06, un spirit cede uncle poate,
fie chiar intr'un 'nun tit .de neInsemnat, si D rin urmare
adorind acel lucru adoarg, si spiritul. Aceste lucruri in
are se crede c BO en duh si pot face bine sau rail
stint fetiO.
 508

Cam In chipul urmittoriti a trebuit sa treacit emu' de la

animism la fetisism : de ox. a vitzut cAzInd o pieati A care
l'ar fi putut loci, iel crede, cum am vAzut la animism, ca
ie vie, prin urmare et are un duh care voinci T -ar putea
face rem de ce nu-I ar multAmi cA a fost buns pentru Tel:
bi To Inca nemerit sa i se Inchine $i in viitorin pentru ca sa
nu-T facit rem deel ie bine sit o pue la un loc sigur ca ast-
felin sit se poatA raga cind va voi. San voind sit meargit
la vinat gAseste Innaintea sa o pieatrA, un lemn un fruet
etc. $i se nimereste cA vinAtoarea II merge In plin ; IndatA
erode cA duhul din acel lucru i-a priit, dar ca sa si-1 a-
sigure $i pe viitorin it iea In coliba on in pebterA, Il pune
intr'un loc mat deosebit, se sfittuebte cu Tel, IT spune ca
unul bun prieten toate pitsurile sale ; nu minInca mat in-
nainte de a nu pune merindele Innaintea lot, chip it aduce
jertfA, II roagit sit-i fie de ajutorin. Cu chipul acesta si-a
Witt un fetis, 3n alte prilejui I asemAnittoare I$1 face al-
tiT. Bacn vre unul di'ntrinsiI nu ie de ajutoritl, nu-I Impli-
neste gindnl selbateculut, atunci se vede dispretuit, aruncat,
sfArmat. Jute° zi Boomer se uitA pri'ntr'o usa putin cat-
pata $i vAzu un negru bittrIn bezind In mijlocul a douA-
zecI de mil" de feti$I. Bittrinul spuse cA nu cunoabte nici
a suta parte din slujbile ce an facut ace$ti fetibi, cA au
lost culebY de str5mobiI siii $i fie-care din iel" a fost
o datit folositorin. CAlAtoriul vAzu Intre altI fetibi o piea-
tra mare cit un on do &rift, batrinul IT povesti cum
a gilsit acest fetis In teo zi se pornea sa meargit la
o treabit InsemnatA, trecind pragul se lovi de aeea pieatra.
tndatA gincti cA poate fi fetis bi o strinse, si avu de la iea
mare ajutorin." (Veron. Istoriea naturalA a religiilor). Vra sa
zicit feti.sul nu reprezintA carat ideea de zeitate, ci mai mult
un tovarits pe care omul catA sa-I capete cu fent] de felin
de momele. Ieata ce zice E. Veron in Istoriea Religiilor
Cite o datit alegerea fetibului se face cu mai niulte
cerimonil In America de nord trebue sa-1 fi vilzut mai In-
titin In vis. Poate fi tin animal, numal o parte din iel,
pielea satE gbiarele, orl o pans, o scoicA, o burueanit,
 509

o picatrh, un outit sau o liulea. In alto locnri un lucru

nu le cunoscut ca fetis phnh ce mai Inthiti nu le thcer-
cat ; $i dach stapInul nu le multhmit cu foloasele ce-I a-
duce, fl zvtrle $i catit altul mai puternic.
Fetisul redo, aude, intelege si savIr$este on ce ; sel-
batecul II vorbeste ca la un prieten, toarnh peste iel rom ;
fear rind are vre o primejdie strigh cu thrie, parch ar
voi sh-1 imboldeasch ca sg-1 dee mai rhpede ajutoriti. In
Guineea fetish' an casele lor, temple, in care se ghsesc
mii de lucruri, care de care mai (..iuclate o oalg, piing cu
ro$ $i 0 pang, de enco$ Im.plintath in mijloc, bete lmval-
tucite cu ath, pene rosie de papagal, phr de om etc. Cea
mai Insemnath parte in ca: h le load uncle sth fetisul si
salteaua pe care se odihneste-,
Fetisismul ie in toate. Nu ieste nisi un lucru care
sh nu poath fi fetis pietre'e, stIncele, muntil, apele, ier-
burile, animalele, sufletele strAmo$ilor, duhurile, focul, fur-
tuna, vIntul, stelele, ceriul $i phmintul."
fn creclintele poporului nostril cred ch vom gAsi de-
stule urme de fetisism. Niel nu poate fi alt-felitt de vre-
me ce ainmismul si fetisismul a.0 slujit de temelie tutu-
ror relighlor si credintelor ; cum s'ar putea atuncia ca des -
compunind pe aceste sh nn dam de eele di'ntait ?
La nos argintul via e fetis de vreme ce cred ch de tine II
poarth cu sine de acela nu se Find farmecele-. Veriga se
poarth tot pentru acest scop. Alhrtisorul care se pune la
git sau la ming, in luna lui Mart, menind ea sh fie col
ce-1 poarth rumin si alb, tot un feat de feti$ ieste. Benchiul
din fruntea copiilor ie tot un semn fetisit de vreme ce are
putere de a phzi de ochi rel.
Urme de feti$im ghsim destule unite cu credintele
crestine. Moastele, buchtelele de lemn dint din crucea
lul Hristos, on spinil din cununa lui, nu sint alth ce-va
de cit fetisi. Besereca cresting si-a luat breasla de-a fahri-
ca feat de fen de talismane ; sint chlughri earl vind mil
si mil de cruciliti, iconiti etc, cari apArh pe col ce le poarth
de toate primejdiile $i cumpenele. Ce deosebire dar tntre
 510

Negrul din Africa $i Enropeanul ce 1$1 Inchipue cA o fA-

rimA de os 11 va pAzi de toate relele orl IT va mince pro-
copsalA ? Cu ce sfintenie $i boptind spune preotul cA in
cutare orucilitA sInt moaste, parch IT Teste teamA sA nu-1
audA vre un club Yen. Femeile maT ales cred In multi-
me de talismane. care de care maT a tot puternice, de ex.
mu$ama, de la sfintirea besefeeei cburin de pus la urechl
de to dor, florT sfintite orl busuioc strins de ziva cruceT
To bun de multe boale. Moastele Inse slut lucru nopre-
tuit, poate ati ;mit vorbindu-se de un pravoslavnic eare
in dorinta do a avea acest fetis, strutind moa$tele
rupt cu gura o bucata de nag. Ce deosebire intre acest
furAtoriil de eole sfinte $i Intro selbatecul ce omoarA due-
mannl si-I pAstreazA inima sau o mAnInc6 socotind'o ca,
talisman ? Aceea-$T eredin1 minA pe crestin sA-$1 Ca-
Pete o bucAticA de moaste, care minA $i pe selbatec sA-$1
opreascA ca fetis o stivitA de pAr, un dinte orl unghii de
la pArintl orl de la ellllOSCIlti, crezind cA ast-felitt suite-
tul mortulvi va fi shit sl-i vie in ajutoriti de cite on 11

va chiemA.
Obiceiul de a string° buricul copilulul ca purtAtoriti de
noroc, ie tot fetisist, cad un mum fart nici o InsemnAtate
$i do la care se asteaptA lucruri marl ie fetis.
Brazdele verzl ce se pun pestilpiT portilor la Sf Gheor-
ghe, cu credintA eAvor apArt), de duhurile rele sint feti$1. In
Transilvaniea tot la aceastA zi se pune iearbA, crengi de
fag on de sale() la poartA la u$1 $i la, ferestI cit $i prin
staulele vitelor crezind cA vor feri de duhuri rele (Mangiuca)
MitisoriI (ramuri de rAchitA cu flori) care se adue In ziva
de floril de la beserecA sint bum de dragoste. DaeA in ziva
Pa5telor se string florT de pe patru dealuri on cimpuri
ee stair fatA in fatA, sint bune de dragoste. Luminarea
aprinsA la trei denif si la Pa$ti dA omulul sAnAtate $i ie
bung de dragoste. (Mangiuca).
0 datA, ce ImprejurArile a fAcut sA se nascA la om i-
deea de spirit, de dull, ce-va deosebit de trup, se in-
telege cA aceasta a dat nastere tuturor inchipuirilor color
 511

mat fantastice. Ceea ce omul nu putea face, putca, duhul,

puterile acestuea n'aveat rn5rgini, tot co minion omenea-
scA poate nAscoci, spiritele pot savir$1. Indatg co omul a
inceput a credo; in lucruri necunoscute, calea TerA trash
mai di'nnainte. Dug cine-va erode in fiinta unuT D-zett,
a unei puteri innalte care poate face cc vrea atunci de
ce n'ar credo in lucrurile cele mat nefire*ti ? Ie neinteles
ea un teist srt nu creadA in facerea lumei din nomie, stt nu
creadg in fer3ioara, Marina, in Hristos etc ; Mel indatg ce
D-zeu Te a tot puternic poate face ce vrea *i co credo de
cuviintg.
Dacg in acea4g, scriere intrgm pe scurf mai in toate
credintile poporuluT Romin prin aceasta nu ne depar-
Om de In nem), cc aratn titlul articolulul ; die)" sub nu-
mete de credinti roligioase nu trebue de Inteles numai pe
cele crestine, ci toate credintile ce le are : in spirite, du-
hurl curate $i necurate, vraji, descintece Si gicitoril de
on co soiii. Toate acestea fac parte din credintile religi-
ease ; oameniT ncculti crecl tot atit do mult in vrAji $i
descintece cit $i in rugaciuni, adesea dup6 molitfele pope'
intra baba en descintecele ; ba chiar popii singurT, clnd
vnd en nu pot izbnvi de vro o boala, trimet In babe. Lu-
crul nu Te de mierat *i descintecele babelor *i rugAciuni-
le popilor nu sint alto ce-va de cit invocgri de duhuri du-
pie metoda feti*istg.
(Va urma) Sofiea NADEJDE.
--44

BIBLIOGRAFIE
Mihail C. SUTZU Despre originele Monedelo.. Confer. tinu-
ta la Atheneul Roman. 1 bros, in-12, 42 p. Bucurestl. Ed. Ig.
Haimann 1885.
George I. LAHOVARI. Asociafiunca intirnationald africanci,
Congo, conferinta de la Berlin. Conferinta tinuta in adunarea ge-
nerala a societatei geografice romane, in seam de 11 (23) fecrua-
rie 1885 1 bro. in 8, 23 p., en o harta. Bucuresti Socec &
Teclu 1885.
 512
Iuliaii OCHOROWICZ. Contradiceianite fundanit nIale pe care se
r("zd Ind toula s i n4a noastra despre wavers. Esenid lern-
dd filo (tradusa din limba polona de, A. K.} 1 bros. in-8,
55 p. Foe$ani Tipografiea, Untrue kgodreanu 1885.
lellan le VAGRE. Revolltiiiorret l'autonowie salon la sots
erre . 1 tiros In-8, I, 31 p. 1'aritr14rimerie A. Rataille 1885.
St' ti5 ica judeci trd di t _ilonidnit a pe anal 18tO I vol, in-4
135. p. Bucuresti Tip. Statulm 1881.
M. POMPILIU. AntologiP Ronitind pentru usul seoalelor se-
cundare, 1 vol. in-8, II, 148 p. lay Edit Tiim-iitogr. IL Gold-
ner 1885
Constantin LEONAIR.DESCU 111orulu iductirei san sciinta
conduit i omen41, pentru seoalele secundare $i baculaureat. 1. br$.
In-8, 82 p Jassy Pipo- litogr. H. Goldner, 1885.
G. C. Bou. Curs de Evere4ii gramaticale p. limba Latina
cu intrebari, regale sintactice $i vocabularin. Partea Intaiea : Eti-
mologiea ; partea a doua : Sintaxa. Edit. intaiea 1. vol. In -8, II,
175 p. la$i Tip nationala. 1885.
. . . . Karl M fi econonlistil nostri ori cr aka or-
ganizaciel societicei, actual,. 1 bro$. in-8, [1, 108 p. Edit Revi-
stei sociale." lay 1885.
Elie& RE.CLUS. Evo'cOie si Reroliqie. (traducere) 1 bro$.
In--8 16 p. Edit. Revistei soeiale" la$i 1885.
loan NADEJDE. Geografia jildeulai la.gi, pentru clasa a II -a
primara, lucrata dupa un plan non, cu harts judetului $i planul
Iasilor, en mai I.-unite fig, 1 bros. In-8, 40 p. lay. Edit, lIbrariei
Dim. Daniel 1885.
Dr. L. ROBINSON. Die Zdttne ihre Behancliunq inn gesunden
and kranken Zustawie sowie ihr kiinstlicher Ersatz 1 bro$. in-8
II, 64 p. Iena, Fr. Mauke's Verlag (A. Schenk). 1885

Catra abonatil no*i.

Cu acest numar incepern semestrul al
1I-lea al anului. al 1V-lea Revista va Yeti
de acuma regulat. Rugam cu staruinta pe
domnii ce ne datorese din urma, sa ne pla
teasca; Year pc eel ce au platit stmestrul
141i sa bine-voeasea a tie trimete pe al 1...1-lea.
Redactiea.