CONTEMPORANUL

REVISTA STIIN IFICA I LITERARA

IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
REDACTORI.
pentru partea literara pentru partea §tiintifica
V. G. Mortun I. Nadejde
N. 14. an. IV. Iasi 1885.
Privim ca abonati pe D-nil cc vor bine vroi a
priori dotl, numere maul dupa altul.
SOSESTE.
Scene qi tabioun din vie* clerului nostru,
Parintele Sofron a intrat in odaie. Fata-i asudata aratit mare
neliniqte $i suparare. Cu o basma roqie, scoasa din potcap, i$l
'tergea obrazul.
Pretiteasa, preuteasa, ii reu de tot, miniea Jul D-zeu ne-a
ajuns, zise lel catra preuteasa, oftind $i ridicind ochii in sus.
Dar mama Filofteea nu prea Linea in sama vorbele parinte-
lul Si matahaea innainte cu prosopul dind mu$teie afara. Stiea
lea tine ierit popa, cum venea de atitea oil cu vest, de-ti facea
parul maciuca si cind colo remaneau numai glume on pareri de ale
Sfintiei-Sale. Acuma inse uitindu-se mai bine lua de mita ca nu-i
lucru curat $i ca trebue sa se ti intimplat cu adevarat ce-va grozuic.
Dar, ce ai ? Sfintiea-Ta singur-singurel iti faci spaima !
Ce s'a mal intimplat ? Iear ce -vi despre antihrist on despre Ji-
dovi ? Sfintiea-Ta crezi toate cite le vorbe$te lumen, pares ai fi o
muiere !
Antihribt $i secta ,Stundi.;tilor (care incepuse a se intinde
prin judetul Orheiulni ei pe care o socotea parintele Sofron drept see-
ta jidoveasca, cad nu Linea la icoane, la besereca, la serbatori $i la
preutime), it naajeau urit pe parintele. 0 data a avut o dezhatere
religioasa cu sectantii $i aCtUlla spunea ca iel an in loe de D-zeu
pe. Dracul 5 i ca numai cu mare greutate $i ajutat de ingerul Dom-
nului care-i facea vint cu aripele a scapat de nu s'a dat si Sfin-
tiea-Sa cu eel ce se inching Dracului. Alta data a trebuit sa adu-
 514
ea, mama preuteasa pe baba Safta toemat din Costeirtc ca sa -1 ta-
madueasea pe bietul popa cu feliit de felia de deseintece. Pricina a
fost ca vanind Stintiea-Sa de la un botez, pe end trecea ariea di-
ac,onului a zarit avidonia pe Scaraosehi, batind din palme si ara-
tindu-si dosul en codita goals ca de goarec. Popa sphrieat aler-
gime, intr'un suflet pana a easa si povestise preutesei cele intimplate.
Iean tact, parinte, nu te face de ris, Slintiea-Ta ai Writ
Area mutt, du-te de te culca !... i-a fost respuns mama Filofteea,
dar popa nu s'a mat seulat pana ce n'a adus pa baba Safta.
Dar aeu ierit alta ce-vh.
Sezi, white, gi spune ce testa, nu ainesteeir de nu te mai
pricepe Hitt Naiba.
Sosegte. preuteasa, soseste -poimine in spre sara va fi si
pe la not !...de abiea putu rosti bietul popa gifuind greu. Ieram
la Valle Hodoroaba, slit... ad lui mos Paval, vorbeam Inca... de
ee vorbeam ? Am uitat... ba nu... da, lint aduc arninte vorbeam
despre scroafa lin cea tarcata care fatase tree pureei cu &ma cape-
te, adeca stiff unul tern fara cap, Dia macar atitica !.. Da, zie, ba-
de Vasile, nu-i lncru eurat, ti-a facut tine -va, jidovinele draeului
an deocbiat scroafa, uncle s'a mai vazut puree! fara cap ? Trebue,
zie, stintita poieata, te cearea Duca-se pe platii. 5i inca vroiam
sa-mi aleg un purcel din eel doi, cind nu mai ce and :Parinte,
parinte, uncle regti ?Cine strigh nu stieam ! Ies din poieata rape-
do, ma nit, vad pe palamariul din lirunwasa calare pe ieapa pa-
rintelui Arghir, stii cea ce-a lepadat anul trecut minzul, Inca...
Destul, parinte, ce tot dai cu ieapa, i-a zis preuteasa cu
eiuda, vesnie as : incepi de la Ivan si ajungi Ia Adam ! Iei si ce?
Zisesr Ca ierit calare...
Da rerh, calare... Imr face cu mina sa viii la dinsul, ieu
fac tot cu mina Sa, vie la mine... vine in sfirait... Ar fi avut haz
sa ma due ieu ! Vine. Ce ieste, mos Agapi ? strigai ?. Ne-
mica, respunde.Cum nemica ?Asa, !Apoi ce strigai ? Ti-am
Nazut porch char linga ieaz Pacatele male, zic, dar ce eatai pe
la ieaz ?Am fost sa -mi vad poptigoir. D'apoi, zic, popusoii Nine-
tale nu-s linga ieaz. acolo-s ai dascalului !--Da, zice, tocmai, dar
lel m'a strigat din deal. Vina, mi-a zis, in cove, sa-ti vorbese I
Iei si te-ai dus ? it intreb.Cum nu, m'am dus, rapede.Iei si cc
ti-a spus? II intreb.Te rog, a zis, du-te, da o fuga, pana la pa-
pa Sofron diu Vornic&; gi da-i tidula asta, spune -i ca -i de la pa-
rintele blagocin.Dar de ce n'a venit dascalul siogur, l'am intre-
bat, data l'a trimes Ia mine parintele blagocin ?Da, venea tel in
treapad ; dar m'a zarit pe mine in deal, m'a chiemat si m's ru-
gat sa-ti aduc tidula si leaeata ma-s, poftim 1 Cind am cetit tidula
am intelinit, mi s'au that picioarcle, na ceteste
 515

Popa Sofron a oftat greu $i a scos o hirtie mototolita de tot

En potcap.
Sfintiea-Ta, stiff bine ea nu cetesc besereceste,a respuns
nama Filofteea minions& pe pope, pe blogocin si pe toata lumea.
Popa ii cazuse pe neasteptate a case tocmai cind dadea mustele
-afara ca de obicein si a$tepta pe notarin, care de la un timp in
,'oae,e, nu still de ce, cam des venea la easa popes cind Sfintiea-Sa
nu Jeri'.
Satal vorbea multe, dar cine-1 in stare sit asculte cite de
toate se vorbese in sat, ea da, gura lume -i sloboda numai pamin-
tul o astupa, vorba celuiea. Numal in gura lumen sa n'ajungi !
Gurile rele vorbeau ca o data a Iesit notariul de la preuteasa in
zori de zi, cind parintele sera dus la learmaroc la Oroheift, ca sa vin -
1a o pareche de NI.
Popa statea Cu scrisoarea intinsa spre preuteasa.
Ceteste-o, parinte, ca doar n'ai luat eimpii.
Popa a cetit cum urmeaza:
Parinte, sa fin gata, poimIne'nspre sara, pe Ia duel cea-
-, in va sosi Prea'nnalt Prea-Sfintiea-Sa arhiepiseopul nostru Pavel
si se va opri pe la Sfintiea-Ta. va slujl liturghiea, va face revizie
sfintelor daruri, mirului, cartilor, are qi o jalbci ! .1Ia intelegi
4Iintiea-Ta, are fi o ja114."
Preuteasa, preuteasa, ne-am prapadit ; intelegi tu, are si o
jalbd, o plingere asupra mea de la vre-un misel...stiu left de la cine?
Popa numal a oftat greu si s'a pus pe mum linga masa. In
oglinda de pe paretele din fats -I se vedea obrazul parintelui galban,
oehii pierduti si parul muiat de sudoare si lins.
Of, parinte, cind to and vorbind asit, ma prinde mai mare
seirba, a zis mama Filofteea, iesti mai reu de cit o muiere, a gre-
sit D-zee ca te-a facia barbat. Ti-ar sedea mai bine en furca de
'It cu cadelnita ! Ru$ine, parinte, rusine! Ieu is o femee slabs si
vezi nu-mi pierd curajul. Tine-ti firea! Iel si ce, daca ieste vr'o
plingere impotriva Sf.-Tale ? Ce reu an facut ? Cui pots face
Sf. -Ta, reu ? Toti its fac reu, tot satul isi bate joe de Sf.-Ta. Pots
hit-i spin arhiereulul chiar ask. Si pe unna ? Arhiereul nu-1 hip,
nu te-a papa. Va sosi, va cautii, va sta la non Ia masa, si va ple-
ea. Ia-1 mare lucru ?
Preuteasa, preuteasa, Dumnea-ta voebe$ti ca o femee, a
respuns parintele Sofron. Cum sa indraznesc len sa vorbesc cu
Prea Sfintiea-Sa, cind oitt vedea lea fats lui cea luminata, pierd
glasul si gura mea va fi mute, cum zice proorocul Zahariea Ia cap
emei... (asa-1 parch?...) si Dumnea-Ta zicl sa-1 vorbesc, ieste cu pu-
tiro ?
Preuteasa s'a uitat lung la pops eu jale si cu despret- si 4
elatinat din cap.
 516

Lash, atunci volu vorbi iett ! Nu te teme !

Pe urma asters oglinda 5i a inceput a se canto intOinsa
Iera mama Filofteea grasa, rumana, en ochi frumosi alba5tri, nu
i-ai fi dat mai mult de 30 de ani, de si avea 35. PriN indu-se ca
multamire in oglinda, preuteasa a zimbit putin aratind doua rin-
duri de dints marunti si albi.
Lasa pe mine, parinte 5i du-te acuma de canto ee-vb, bu-
nisor pentru inasa ca sa avem cu ce priiini pe Preaosfintitul.
Pleaca !
Popa s'a sculat, a oftat, s'a frecat c'o mina la sele si a ie5it..
Peste vr'un sfert de ceas ajunsese parintele Sofron pe la mar-
ginea satului. Cu capul plecat, eu palariea lasata pe ochl, mer-
gind incet si ginditorin ajunse la casa vechilului Ion Podoba.
Buna ziva I ce mai faci, parinte ? Sanatos ?
Sanatos ? multamim I Dar ma-ta, chire Inane ?
Si feu, slaw lui Asmodeu. Ce mai lucrezi Sf.-Ta, ai min--
tuit de prasit ?
Nu Inca, mai am In ogorul eel de linga pirau ca vino
tree cirte,
Is frumosi papusoii ?
Asa potriviti, slava Domnului.
Sezi, parinte.
Multamim ca nu stau mult I
Popa a tusit, a dat de pe frunte o vita de par i s'a pus pe
un jilt.
Ce mai face cucoana preuteasa ?
Iea ca prin casa, stir, respunse pariutele Sofron, tot se
porgeste en gospodariea. Apol dupa o tacere earn lunga Ieu.
chile Inane, am venit sa te rog de ce-va (aice popa a tusit lea-
ra-si in 'mina...) as te rog de ce-va, de mare trebuinta... nu ca
pentru mine, dar mai mult din pullet de vedere, zieind ass,, pen-
tru °bole. rum zice sf. Ioan Bogoslovul: Sa fiti voi peutru nor
tariff pa mintului, ca pentru Hristos.." (aice pe bietul pop l'a apu-
cat asa, tuna, ca putea sa se innece, de nu-i dadea vechilul un pa-
lar de apa ).
lean lass, parinte, pe Ioan Bogoslovul si spune ce of de
aptia I
Popa se incurcase acuma de-a binele. 1n fats acestui vechil
thiar, patea tot deauna ash, isl perdea curajul, deli mult cnraj nu
avea bietul popa nice fats cu altiI. De Podoba se temea, i se pa.
rea pi ea imatat 6i spot vechilul o data i-a fost spus, verde in
ochi, ea nu crede in Dumnezeu, cind ceala it intreba de ce nu vine
cite u data pe la besereca De atunci se ferea de daravere ca
areeliiinl: de -1 vedi-a intr'o parte a satnlui, lel apuch in alta T'opa
 517

tiett ca de omul abras sa tai poala sa fug]." Cind s'a intilnit o

data eu veehilul in o nunta, parintele a scapat crucea din mina qi
a ineureat slujba, de-au remas birth oameni necununo dupa toata
regula. 'lemma Stintiei-Sale sera neintemeiata, Podoba ierh ales de
bun en tot], chiar popa nu putea spune nemica de reu impotriva ti-
narului.Bun, bun, nu zic, om blajin, ca un copil, dar ce ti-I buna,
un crede in Dumnezeu ! Vra sa zica antihrist, vra sa ziva, vrajmasul
l ii Hristos $i al mien ! Popa bun $i iel, luh cit ii dau teranii.
Popa, zic, ii places vechilului. De multe on vroise se faca prie-
-tmg cu dinsul, dar vazind frica popei l'a tasat in plata Domnu-
lai. Acura vazindu-1 ca a venit singur, faro a fi poftit, vechiul se
mierh mult, dar si-a ascuns mierarea Pe bietul popa numai frica
de preosfintitul Paval l'a minat, numai eind a viizut cutitul la os
l'a facut sa vie singur la antihrist in casa. N'aves bietul nice
de unele. Cu ce sa ospateze pe Stintiea-Sa ? Grozav ierh vechi-
Inl, dar Preosfintiiul si mai si. A venit deci la Podoba sa ceara.
Ti-a trecut parinte ? l'a intrebat vechilul daps, un timp.
Multamesc, trecut .. 'esti prea bun... tti fac suparare... nu
face nemica, adeca nu, ma learta... nu len, dar preuteasa... nu toe-
mai lea singura, dar ieu din partea mea m'am gindit... lea a zis :
.Lasa-te pe mine, parinte, $i du-te, acu de cauta ce-va buni$or,
pentru masa er sa avem en ce primi pe Preastintiea-Sa..." Aice
s'a oprit popa nestiind ce se mai spuie.
Au to inteleg, parinte, lamureste-mil ; ai nevoie de mine?
Da, da, toemai de Dumnea-Ta ierit vorba... adeca nu de
Damnea-Ta, dar de bucatariul Dumne-Tale, vorba ieste ca lel le
foarte bun $i ar putea gati ce -vie potrivit pentru stomahul Prea-
sli ntiei-Sale.
De ce mm mult vorbea popa, de ce vochilul it privea mai
eu bagare de sama. Bietul om, gindea eel, ii lipseste o doaga. De
-treaba-i; dar ce tii bun, daca-i intr'o ureehe. Toti pleto$ii mi-s uriti,
aceasta mi-ar placea, d'apoi daca -i nebun... Popa parca-i gicise
indurile lui chin Ion.
Sa-ti spun carat, a inceput iel o data, adunindu-$1 toate
puterile, am nevoie de bucatariul Dumne,-Tale, sa-i dal drumul
pe mine.. am mare nevoie... poimine sose$te... face revizie... gi ar
trebui o masa, intelegi ma-ta, buna sa fie !
Vra sa zica ii vorba de bucataria ? Bine ! a respuns ye-
chilul Popa tot nu se sculh.
Apol, cind ma gindesc, ca mamaliga le foarte buna, dar
cum s'o dal la masa arhiereulut. le en putinta ? Si ce sa fat ? La
erisma afara de covrigi uscati nu gase$t1 nemica... apoi da, covri-
gii is bunt iei, dar stomahul arhiereului poate ca... stiu $i ieu...
n 'ar fi bine sa-i dau la masa covrigT... Nu-i vorba am pesmeti...
 518
dar, stil, an s'a faeut griul cam cu neghina si putin, am pus orz
ca toata lumea... Ce sa facem, n'avem de ajuns... Data ai fi but
sa-mi (Tula lent sa inneee acuma chiar cu totul pe parintele.
Vechilul tido. $i dadea prietene$te popei cu pumnul dupa Cal
Of ! a draculul tuna sa fereasca dumnezeu... adeca, cit tra-
este omul tot pacate face... ce am zis ?
Bine, parinte, iti dau $i pine, mai ai nevoie de ce -vii
Da, a respuns lel, dar n'am indraznit sa car, le$ti $i amt,
prea bun... iti the osteneala.
Lasa-ma cu osteneala, ce osteneala ?
Hel. spune ce mininca barbosul D-voastre.
Care barbos ? a intrebat popa cu naivitate.
Apol nu-1 vorba despre popa peste tote popii, adeca de-
prea cu's iosul Paval ?
Da, dar Dumiiea -Ta, alb vorbestt de dinsul? Zeu le pacat
ca $ed ieu nice... bine, daca-i a$it... fie ce va fi... mare-i Dumnezeu.
Da, da, iearta-ma parinte, n'am voit sa te obijduesc, uita
vorbele mele ; ra sa zica : bucatariul, pine $i yin atita ? Da
$til ii prea putin ! Din \ in $i din pine numai Hristos ar putea sa
faca ce-Iii...
Iear ai inceput, i-a curmat popa vorba, daca-la$it, ma duP..
Star, parinte, ce dracul, nu fii hursuz nici nu $tiu cum sa
mai vorbesc cu Sfintiea-Ta, ziceam ca vinul $i pinea nu vor fi de
ajuns ; mai trebue ce-va, ce-vit buni$or.
Pe$te, a zis popa, peste proaspat !
Vra sa zica ai pe$te ? Bine $i asta... dar alta ce -vie ?
Nu, nu, ieu n'am paste, dar in leazul boieresc, daca ai
a$it de bun sa ma last sa prind...
De ce nu, foarte bine, du-te si prinde, dar trebue sa mer-
get1 mine la resaritul soarelui...
Da, $tin, $tiu dar vezi ca ieste o incurcatura, n'am nil oti_
aice-i treaba...
Prinsese popa la curaj, vorbea mai deslu$it, si cite-o data
chiar ridea.
Hat, ghidi, popa, sa-ti dau $i navodul, vra sit zica ? ridea
vechilul. Bine, at sd fie, cum a zis sfintul duh ! A$a-1 parca"?
.Ma-ta 'ear at inceput... apol vezi... nu-i bine, ma miniirt.
nu-mi trebue nici peste, nisi navod, ma due. (Si chiar se sculase
popa).
Dar, lasa acu, nu te mai miniea, nu-i vreme, inchipue-ti
ca n'am zis nemica. Fie, zit, iti dau si navodul. Oameni at sa-1
traga ?
Of, ot, a respuns popa, aice-1 vorba, lend sa ma intreb...
Cum, l'a intrerupt vechilul, vrai sa -ti trag $i navodul `t
ridea acuma cu hohot vechilul, batind pe popa pe mar.
 519

Nu, nu, dar ierii numai sa-ti spun... cum si ce s'a intim-
plat. Innainte de a veni pe la, ll-ta, am trecut prin sat $i am vor-
bit cu vre-o dot trei cre$tin1.Sa datl, zic, ajutoriu, Ca nu-I nu-
mai pentrn mine, dar $i pentru vot, pentru sufletele oastre... sit
data ajutoriu la tras peste.
Vra sa zica, ai stiut ea am sa-ti dau voie ai navodul ? it
intreba veehilul.
Se intelege, am $tiut, testi oin bun, ntunai nu-nu place
ca nu crezi in Dumnezeu si Inca...
let, sa lasam asta acu, urmeazil. Ce ti-au respuns oa-
menit ?
inehipueste-ti, ce neyusinare !Prinde si singur, mi-an zis.
Siintiea-Ta tot n'ai ce face. Ce ne trebue none arhiereu ? Neal'
trebue sa-1 hranesti cu peste, prinde-ti.
Au dreptate, bietii oameni, zise vechilul, an de him, n'au
rind pierde vremea. lei $i ce-ai facut ?
Va veai diaconal, pisaltul, palamariul, dascalul ; am mat
gasit vr'o dot baietl, pe urma pazitoriul beserecei... atita
Putint, a respuns vechilul, ti-ast da si camera, day is cu
totil la lucru, poimine it serbatoare, ma grabesc cn caratul ma
tem de plot! in sfirsit vrau sa vad $i ien cum prindett: mine sa
vii pe la mine. parinte, cind sett plech.
A doua zi. inca nu se Anse bine zinft si popa batea in ob-
loanele ferestei de la odaiea vechiluluI. Prinzatorii de pe$te duse-
sera navodul inca de cu sari In parintele Sofron.
Scoala-te, chir Inane, at zis ca mergi sa, ne vezi cum prin-
dem peste... striga Sfintiea -Sa punind gnra la oblon.
Ma scol, se auzi di'nnauntru a$teapta putin, les indata.
Peste vr'o zece minute popa si vechilul naergeau impreuna
spre leas. N'au apucat lei a ajunge In paduricea dupa care writ si
moara de pe leas si au auzit desInsit zgomotul pascuitorilor.
Apol ! a zis popa suparat, mi se pare Ca ea an si Thee-
put... of, ce omen.. I
bet si ce ! Lasa-i la pustiea fach s eehilnl.
Nu prea cede bine, tot, on $i cum, trebnea sa ne actep-
te... sa le dam voie...
Pascuitul iert in toata puterea. Slobozisera navodul si-1 tra-
geau acuma, dar nu ierau oameni. Dascalul, pisaltul si pazitoriul
beserecei trageau de o fringhie legata de un colt al navodului, si sta-
teau pe malul drept ; vr'o sese baieti trageau de pe malul sting. Din -
conul sedea intro luntrisoara si imhla sa descurce navodul dacil se
anina uncle-vii. Parintele diacon iera ?min.:teat cu antereu de mica-
ton albastru, cu poalele suflecate in brill. 0 palarie, veche si rup-
ta, ce semanit c'o cinperca II sedea tocmai pe eeafa, asit ea toata
 520
runtea Si obrazul ierau supuse la intimplarile vremilor. Parintele
diacon eu spetele-I late, eu naltimea-i neobipuita, ash croit reu Si
cusut bine cum ierit, semanit mai degiaba a capitan de haiduci de
e it a slujiturin al lui D-zeu, mai puneti la socoteala ca it daruise
Domnul cu un stog de par des $i cret care nu facuse cuno$tinta eu
foarfecile nici pieptenele. In minele-1 vinjoase Si paroase, Linea
lopata cu care ridica ni5te valurl urime, de gindeat, ea imbla va-
porul pe ieaz, nu o luntrisoara.
Cind a vazut parincele Sofron ispravile diaconulut, s'a apucat
cu amindoua minele de par.
Diacoane, dar ce, at nebunit ?
Si de ce, ma rog, l'a intrebat diaconul, dar mit de gros
si ma de tare in cit a resunat de vr'o cinci on din padurea vecina.
Cum, de ce ! Dar unde a mai vazut tine -vii, sa mearga
luntrea innaintea navodului.
Mal bine tact, parinte Baca nu intelegt.
Tu ai sA, alungi tot pestele ! Ask se prinde ?
Nu te teme, nu -1 alung I si intorcindu-se catra traga-
tort, a strigat din toate puterile colo! ce! Mi adormit ? Tra-
geti mai lute, mi$cati-va, trageti I
Peutru numele lui D-zeu, nu mai racni ash.
- Stati, tipa diaconul, ne luind nici intr'o sama sfatul popei
5i vazind ea se aninase navodul drept la mijloc, tear eel de pe mal
se opinteau de-I treeeau sudorile.Stati loculut, stati, s'a aninat !
Rapede intoarse luntrea, se apropie de locul cu pricina $i lepadind
lopata si-n suflecat minecele, s'a plecat $i a inceput a intinde capa-
t ul cel aninat.
Gata, acu se poate Si innainte !
Preutul uitindu-se la dinsul, numai a dat din mini.
Ce dal din mini ? l'a intrebat vechilul.
Nu mat mininca Preosfintitul pe$te !
De ce ?
Apo' ce gindeOl ma-ta ! Pestele dom.- nu-t nebun. Numai
prave$te-1 pe diacon. Doamne parea-I o fieara selbateca I AO se
prinde pe$tele ?
Mars, mars, striga pe neasteptate diaconul de se resunau
meleagurile, Innainte !Apoi sarind in pieioare tear a ajuns inna-
intea navodului ridicind o groaza de valuri.
Dar nu racni, to ! striga $i popa minios.
Nu prea poronci ask, parinte, ii respunse diaconul supa -
rat $i lel, ca daca povestea-i ask nu mi-i greu sa te las...
Mai bine, ca tot n'are sa fie nici-o pricopsala.
Sfintiea-Ta, poate acu prinzi pe$te intain. i-a zis diaconul,
dar ten atitia ant sa traese de cite ort am prins $i cite navoade
 521

am rapt ! Asit ! Am pascuit In Dunarea. Ieaca ask. Dumnea-Ta sa

tad !
Rea treaba nu seoatem nici un poste de ris.A rupt !
11 cred.zise popa eatra vechil, ofta de mat multe ori, se freca
en mina in $ele si se lasa pP nasipul de la mal.
Stag ! a mai raenit din nou diaconul, it vreme sa ridicam
pestele.
Inca nu, cum se poate ! zise popa impotriNindu-se ; dar
tine -1 lull n sama ?
Dar ce poftesti, sa-ti tragem navodul tale de zece poste ?
Nu, dar macar pana mai incolo unde nu-t malul a$it de
de nalt si de ripos. acolo, si mai usor de scos.
Dar aice nu-1 bine ? Intreba diaconul hartagos.
Ce feliu de bine, diacoane, nu vezi ce malurt ?
Dar Sfintiea -Ta nu $tit, a respuns lel uitindu-se chiori$,
ea ouale nu Imvata pe gaina ?
Cu tot.] an bufnit de ris, nurnai dascalul $i en pisaltul
Biel nu an zimbit, dascalul numat a zis :Prea mult vorbe$te pa-
rintele diacon I
ciuda. zpu, ca nu pot si mai mult, pacat ea am nu-
mat o limbo !
Si diaconul luiud capatal fringhiei din mina celor ce tra-
geau a apucat spre maul pe care $edeau popa $i vechilul.
Am. en totil odata, Inca... Inca : striga lel sarind din
'antra pe mal si tragind din rasputeri navodul. (Popa $i vechilul
trageau si let.) Inca odata, hup, striga, nu va dati in laturi... Cu
totit... o data !
Trageau In navod de-t luau dracii.
Par ca-i prea u$or, nu stilt ce sa fie, zise dascalul.
tu mult, din lingura $i in gura, al want ! i-a re-
spuns diaconul, innainte.. trageti..!
Antral a zarit popa un git de sip, le$ind din buzunariul dia-
conului, Popa l'a scos ineetisor, l'a mirosit, a dat si veehilului sit
mirosa $i clatinind din cap desnadajduit a virit $ipul in buzuna-
riul sau.
De aceasta face atita zgotnot I sopti popa. Vechilul nu zi-
se nemica, numai a ris,
Diaconul nisi n a simtit de ispravile pope! $i tipit inna-
inte. In sfirsit navodui ajunse la mal si... vat ! jumatate de fund
Prit. rapt ! popa dadea din mint de mierare.
Vezt, ce at fault tu ? se rasti iel la diacon, vezi, c'ai rupt
navodul ? Ce sa facem aeu ?
Ten, ce-s de viva ? l'am rapt iert ?
Dar tine? nu zieeat tu: trageti, trageti, Innainte, ca un
eapieat ?
 522
Oar niter diaconal nu -5i a pierdut firea.
Ce West rien ! n strigat lel de o data frantuzeste : nemi-
ca ! i i seotind tot navodul pe mal a is dascalultii : A learga, da-
scale, In crime. 5i eumpara nn ghem de sfara inglizasee, rapede...
lute. indata cirpim not rupture aceasta !
Durnnea-Ta mai bine trimete pe palamaritt, i-a respuns
dascalul 5i s'a pus jos pe pamint.
Atunci alearga tu, palamare, lute !
Dar, oare da cri5maritil sfara fora Irani ? it intreba pale-
mariul.
Cuin sit nu dee, spune ca parintele a trimes.
Si pentru ce, ma log, parintele ? Tu at rupt, tu drege.
striga pope minios.
Dreg ten, dati sfara !
Doamne, doamne, ce paeate am mai avut ! se caina pope
5i virind mina in buzunarifi duo parole scoase cite-va copeier ci
le ditch.' palitinariulm.
lute, mare ! a mai zbierat diaconal in urma palamariulur,
apoi parca aducindu-si aminte de ce -va a dat fuga catra paduriee,
dar n'au trecut nice doua minute si vazind buzunarele goale a Ie5it
fript si alergind ea un zmintit a sarit in luntre, a trecut rapede
ieazul $i oprindu-se acolir uncle lease de in Wet' fringhiea navo-
dului, a inceput a cauth de a manuntul prin learba, apoi sari in luntre
yi ne gasind nemica s'a suit din nou in luntre si a vislit pana in
mijlocul termini acolo untie se insure tse niivodal. Acolu se opri,
se puse in gentinehr si punind mina la ochi, s'a uitat lung. lung
in fundul ieazului, apoi lepadind antereul si camera a lirit amin-
done minele in apa. Bijbiind mult a dat de nu $tiu ce.
Ieaca fundul navodului, a strigat lel atunci scotind diu
apa o bucata de impletitura ea de un stinjin de lung& $i seutu-
rind'o in aer. ham afurisitul de narod se aninase intro cioatca
la fund.
Dar se vedea ea nu cautase lel fundul navodulut ci alta
ee-vh, cast imbracindu-se cu hainele $i lepadind in luntre bucata
rupta, a mai mers in alt loc si negasind nici acolo ce cauth, s'a
intors posomarit Is preut si s'a a5ezat la pamint tureeste eu pi-
cioarele sub dinsul.
Dar ce teste, diaeoane, ai pierdut ce-va ? it intreba pope.
Acuma intelese lel treaba.
Slintiea-Ta I'm hiat, zise lel vesel $i alaturindu-se de
preut.
Ce ?
Dar it al ! pe ochi te vad I
Ce, diacoane. spune lamurit, nu te prieep...
 523
Destul, destul, min chinul, da mi-1...
Daea-i ash, na ti-1, Dumnezeu cu tine. Apoi scoase sipul
din buzunariu si i-1 dete.
Merci beancoup ! striga diaconul.
Voulezvotts? mai facu iel intinzind sipul la vechil.
Multamim, nu vrau, respunse vechilul.
Imi pare reu, dar Dumnea-Ta, parinte ?
Of. of, numai pacate cu tine I.
Dar ben, ii uita de nacaz !
Popa a baut cite-va gituri si i-a dat stecla innapoi. Dia-
conul cind a pus'o la gura n'a luat'o de cit goala, a gut tot.
Peste cit-va timp a sosit 5i palamariul cu Mara si diaconul
s'a pus pe lucru. Intr'un $fert cTe ceas a cirpit ruptura si s'au a-
pucat sear de tras. Dar cu toata munca, tot in zadaf, pestele parca
innadins nu N roea sa se prinda ; an tras la cele mai bune locuri
$i de abiea s'au ales cu cite-va duzinl de raci.
Ii prea cald, tot pestele s'a ingropat in noroiu, zise, chip
rningiere, diaconul.
Desnadajduirea popei lerh mare.Cu ce sa-1 hranim ? se tot
intrebit, eu ce sa-1 Itranitu ? of ! of !
Apoi ce sa facem ? Spune-i si Dumnea-Ta. Prea innalta Ta
Sfintenie, manr sa crept, dar pestele nu se prinde.Si spunind
acestea hohotea diaconul de clocoteau voile si padurile.
Of, of, one spulbaratec ce iesti ! Tie etc vine a glum!,
dar cum sa dau ien ochii cu arhiereul, ce sa-i zic ? Pacatele mele !
Fa $i Sfintiea-Ta, cum a face o data un preut batrin : a
fript un purcel si a zis :Apoi, Preasfintia-Ta, paste n'avem, sic
cumparain n'aveni parale, zi purcelului acestuiea sit se prefaca in
pe$te.
Basin fora inteles $i prost zise preutul minios
Diaconul rider' cle i se intinsese gura pane la urechi.
Si ash pabcaril nostri s'au intors a casa en minele goale.
In spre sari inse popa tear batea in usa vechilului.
Teartil-nta, to rog, fear in D-ta am venit.
Cum, tot pentru arhiereu ?
Ce sa facem, pacatele noastre cele grele !
Dar ce mai ieste ?
Bucatarinl zice ca ar trebui unt proaspat si unt de lemu
Apoi sa iee.
Mal cere... erastaveti verzi... Dumnea-Ta ai ?
Am, dar ce ?
Vroim sa facem an nzaionez sau asit ce-vh, dracul sa-lstie.
doamne iearta-ma !
Sa lei, parinte, sa iel, cit poftostl !
 524
Doamne. abiea ma poarta picioarele, nu m'am pus jos de
cind cu pascuitul.
Dar cum ai faeut cu pe$tele ?
Cumparai putin... si punindu-se pe marginea scaunului
adaoga :Acu Inca si alt nacaz.
Ce feliu ?
Tot clirosul s'a imbatat, s'au Imbracat ca iro,:ii 5i diaco-
nul le bat si dascalul chiar. S'a incureat si notariul cu dinsii si
aCUMa sa auzi la crisma ce cintece trag, niste solo si niste trolo,
ca te apuca, fiorii. CP sa-ti mai spun, it stir pe diacon. Ce glas !
Ca de lea, nu alta ce -1 ii !Nu stiu ce sa fae, ma tem ca n'au sa
poata sluji mine.
Tea 14 face singur spaima, se vor trezi lei !
Dar cum ? diaconul urla de s'aude tocmai la I'rumoisa,i
tot frantuzeste.
-- Dar de uncle stie iel frantuzeste ?
Asa pe linga boieri a invatat si iel cite ee-vii, si acu o
intoarce cum II vine.
De ce nu te-ai dus la crisma sa le spui?
Dar tad, chir bane, poti sa le spill ce-vh ? 1)e dasca-
-
lul nostru si arhiereului i-a fort de a seaparea.-
Cum de a scaparea ?
lea ash. L'au pus pe daseal mai anal trecut la canon si
l'au trims la curtea Prea sfintiei-Sale sa lucreze la cele mai
grele trelm taiea lemne, carii apa, sap la pamint. Atunci intr'o
zi l'a trimes iconomul la apa cu sacaua. A plecat $i nu s'a mai
intors. Vr'o doua septamini l'an cautat si l'au gtisit, dar ce ti-i bun:
nice tu cal, nice tu Bach, nemica ; se vede ca a vindut tot si pa-
ralele le-a baut ! Arhiereul auzind a zis : Dati-1 cioarelor innapoi
a casa, ca remin fara cal.
Iei vezi ? Ask poama-1 dascalul nostru !... Ce oameni avem
aiee in sat ! Mai rei de cit Tatarii, mai zise popa tinind mina pe
clamps uses, abiea am gasit vre-o cite -vu femei si babe ca sa spe-
le podelele in besereca. N'au nisi pie de dragoste pentru Dum-
nezeu !
Apoi nu-n treaba D tale sa te Ingrijesti de podelele be-
se recel...
Ash, ti-al gasit... daea-s toti beti ca niste pore', morti beti
cu OW. Plecaciune, sa ma ierti, mai zise lesind pe usa. Bucatarinl
se lauds :Ti-oin trinti o masa, de nici un arhiereu pe lume n'a
vazut mai bunk lea, zice, 5tiu gusturile arhieresti si toate bneate-
le ce le plat lor.
Numai dace, vrei sa se aleaga ce-vit, i-a zis vechilul rizind,
sa nn-i dal de baut, ea-ti face o mincare de te va pomeni arhiereul !
 525
Saracul de mine, si de mine ! d'apoi feu i-am dat..
Adoua -zi dupa pascuirea cea imbielsugata sera serbatoare. Clopotele
beserecei de hi Vornicei" sunau ca in ziva de Pasts. 0 droae de
baieti se intreceau care de care sa toace mai frumos, ash ca pala-
inariul, pre care si fara de aceasta 11 durea capul, dupa betiea din
ziva trecuta se vaza nevoit sa iee o prajina si sa-I alunge din clo-
potnita ; dar nu apucase a-i intiri de la toaca si dracii se apucara
de bananait clopotele. Mosu Gavril i-a dat de miff de on la mama
dracilor $i a apucat spre jupinul Itic ca sa -si mai potoleasca ar-
sura din gitlej. Mk, si mare vroind sa vada pe Presfintiea-Sa
iesisera din coeioabe, bordee si case, se gramadisera imprejurul be-
serecei si crismei, ca nu veneau tocmai depute una de alta... Lo-
cuitorii se imbracasera cu ce aveau mai frumos. Mai aproape de
besereca pe niste pietre sedum toate babele si femeile din sat ; na-
framele for albe si testemelele negre se deosebeau ciudat de barizu-
rile rosie si stacojii ale nevestelor tinere si ale fetelor. Mai deo-
parte aproape de crisma mosnegii imbracati cu itari on cu berne-
veci, cu sumane si fara, numaI In earnest, povesteau de cele trecute
si din clad in cind tot aruncau cite o cautatura la jupinul Itic.
Flacaii si flacnoanii glumeau, rideau, uitindu-se la fete earl umblau
incoace si in colo. Alti tineri se trinteau ca sa-si arate puterile
ridiclndu -se unul pre altul de briu. Pri'ntre lumea de jos, pro-
stimea satului, se primblh si lumea aleasa, aristocratimea : Preutea-
sa Imbracata cu rochie albastra de cit si strinsa de mai nu putea
sa se resufle, deeoltata de mss nu-i ieseau titele afara si cu pala-
rie galbana de pae impodobita cu flori rose, se Linea de mina cu di-
aconite, war frumos si en gust. dichisita. Linga preuteasa mer-
ges notariul, oin slabanog, sont si earn ghebos, ras la mustete, fara
barba si cu parul uns de-i curgea unsoarea. Notarial parea tare
vesel si mereu tot $optea la ureche prentesei si o facea sa rida qi
sa, se inrosasca.
Tot civili," adeca Imbracati ca si notariul cu surtuce, sepei
si pantaloni peste turetci, se primblau si trei feciori boieregti pri-
vind cu ciuda la norocosul notariti. In pridvorul beserecel profeso-
rul ea scolaril repetau nn cintec ca sa intimpene dupa cuviinta pe
Sfintitul Pavel.
Se sties ca trebuea sa vie spre sara, dar mai pe urma venise
un mu de la blagocin si instiintase pe preut Ca Preasfintul vine pe
la amieaza. S'a cam ingrijit pops ; una ca masa putea 66 nu fie
gata si apoi clirosul Inca nu-si venise in fire dupa cheful ce tra-
sese in ziva de leri. Lumea flaminda se temea sa se rapada sa
imbuce cite ce-v, cad arhiereul putea vent nisi nu stiff cind.
Jerk pe la 11 ceasurI, soarele ardea adevarat ea in lima lui
Tunic, ierh o nadusala de nu-ti gaseai loc. Toti sufereau, dar ni-
mt. nu gindea sa se duca pe acasa.
 526

Palamariul se uitit la umbra clopotnitei, care writ la dinsul

eel mai bun ceasornic.li amieaza, du-te de spune parintelui,zise
iel unui baiet $i apucitnd singur capetele fringhii!or atirnate de
limbele clopotelor a inceput Intain incet, apoi mai tare $i mai tare
a face a$ii, minuni, Ca WWI numai se uitau unul la altul $i ri-
deau de multamire. Tot clerul in vesminte noua statea in pridvor
de nude dase afara pe profesor si pe ocolari. Toti se uitau pe dru-
mul ce mergea spre manastirea Frumoasa. Pe drum se arata un
ealaret, care alergh spre sat cit ce-i putea calul.
Uitati-va, s'a auzit prin multime, trebue sa fie vr'un tri-
Pies de la, Frumoasa.
Parintele Sofron numai s'a ingalbenit, simtea cum i se re-
ceste singele. Calaretul a dat Intr'o parte si s'a facut nevazut
dupa casele din marginea satului.
Poate sa nu fie trimes, poate-1 vr'un teran, zise diaconul
cu glas ragusit. Se vede ca irozii" nu iesisera Inca di'ntr'insul.
Popa auzind asta s'a facut foc.
Destul, diacoane, ce-ti mai bati limba, uncle s'a vazut sa
alunge teranul calui ash degeaba, dour n'a innebunit. Trebue sa
fie trimes de blagocin.
Apoi Sfintiea-Ta sa vezi acu o vaca fugind $i tot ti s'ar
parea ca-i de la blagocin, respunse diaconul cu despret.Unit au
lnceput a ride.
Destul, destul, diacoane!
Tii . . . sa fie acu o oca de hors, ce bine mi-ar prinde,
I

parca-i pojar Innuntru! Ce zici, dascale ?

Ar fi bine, parinte diacoane, nu-1 vorba, dar mai bine ar fi
o oca de yin.
Vine, vine, leacata-1111 A strigat multimea.
Dupa un stog mare de fin din dosul beserecei s'a aratat un
oni calare pe o drigla $i venea drept spre besereca. -fah palama-
riul de la Frumoasa, calare pe ieapa preutului Arghir. Omul lent
imbracat cu antereu galbiu, cu palariea pe ceafa $i picoarele ii a-
jungeau mai pana sub pintecele calului. Cu biciu$ca necontenit
jarpaiea in dreapta si'n stinga pe bietul dobitoc.
Vine, vine, sosestel strigh palamariul apropiindu-se de be-
sereca $i de abea mai tinindu-se pe cals'a pus In trasura.
N'a mintuit bine si se arata pe drum un nour de praf, Inna-
inte venea o carucioara, dupa dinsa o careta cu sese cat gi apoi
o trasura snare descoperita en patru cai. Parintele Sofron s'a mi-
nunat ca n'a murit de frier' vazindu-le.
Gata-s toate? intreba bietul popa pe diacon.
Se intelege, Mai incape vorba ? respunde diaconul au-
ghitind.
 527
Pe pristol ii stern?
Stern.
Anternisul l'ai desvalit ?
Desvalit....
Tu, maear putina tamie ar trebui sa rugumt, ca putt a
rachiu ca di'ntr'un butoin!
Asta se poste! Am cinstit frumusel!
Da de cinste!... Dar regula n'ai uitat'o cum trebue sa-1
in timpi ?
Nu, nu...
-- Cauta... i pe tine, dascale, to rog chid it incepe a spu-
ne Doamne milue$te" de 40 de on, sa nu inghitt vr'o zece, cum
ti-i obiceiul. Sa sput toate bini$or si lamurit !
Peste Aire-o zeee minun'te s'au oprit trasurile linga poarta be-
serecei. Nurodul a scos caciulele. De la poarta pana la u$a pridvo-
ruin!, numai lume. Starostele gi cu vornicul imblau prin multime
facind trecatoare pentru arhiereu $i pentru svita, lui. Preanstintiea-Sa,
om ca de 50 de ant, zdravan i ro$ la fata, imbracat in rasa de
moarea neagra, purta, multime de eruct pe piept. Cum s'a oprit
trasura, Sfintiea-Sa a sarit singur, dirz $i a trecut, prin multime
bagoslovind cu amindoua minele, pana ce a intrat in besereca, cu
dinsul a intrat si parintele blagoein. Shijba n'a tinut mult. Prea
Sfintiea-Sa se vede ea se bucurh de atita graba. In timpul icteniei
diacouul a sughitat 41, de tare in cit arhiereul s'a uitat lung la
(41116111 $i mai n'a scapat cadelnita din mina.
Dupa liturghie pe eind arhiereul se dezbrach, preutul a dat
nafura de pe un talera$, dar minele it tremurau $i l'a scapat jos,
Eidica -1 sus, i-a zis arhiereul, adueindu-si parca aminte de
ce-va.
Dupa sfir$itul slujbei preuteasa s'a apropiat intaift sa sarute
crucea din mina Prea Sfintului Pavel.
Prea sfinte, a ineeput lea plecind ochil In jos, fa-ne mare
einste si ospatati la not cu ce-a dat Dumnezeu I
Cu cine am fericire de a vorbi? a intrebat Prea cuviosul
infingindu-$i privirile in decolteaua, cucoanei preutese.
Ieu sint preuteasa... parintelui Sofron, iereu In acest sat,
a reapuns tea $i l'a privit pe batrin drept in ochi zimbind putin...
Nu $tiu, n'am vreme, n'am sa pot...
Faceti mild, it ruga din nou lea...
Bine, bine, fie cum vroe$ti zise calugarul $i a inceput a
did crucea sa o sarute norodul.
* *
?n odaea cea, mare masa Teri', pusa pentru trei perboane,
inse la dinsa numai arhiereul singur sedea si minca. Preuteasa
 528

stind linga dinsul h schimba tacimurile 1i -i tuna, la yin. Slab le

omul, avea yi Sf. Pavel o slabaciune : ii placea sa mit-ace bine, si
nu fie vinul reu nisi putin, apot se zvinta dupa femel grase. Nu-
mat atitea cusururi avea, altmintrelea nici cit 11 negru sub unghie.
Preutul pares nict nu mai iera pe lurne, nice nu sun, se a-
scunsese intr'un tetfteel alaturea cu bueatarien.
Dar, uncle-i parintele ? intreba Vladiea, aducindu-$1 aminte
ea preutul de gazda ar fi trebuit sa fie fata $i sa-i vorbeasca de
nevoile clirului, de ale satenilor...
Parintele, ca un preut zelos s'a dus dupli nevoile ob$tiel.
are de spovaduit o bolnava pe patul de moarte, l'au chiemat $i
trebuit sa se supue, asa cere datoriea. alt -felia nu se poate...
Da, da, se intelege datoriea, Intain de toate... ii om foarte
cum se eade, am auzit mult bine despre Sfintiea-Sa, parca Sofron
11 chieama ?
Da, da, Sofron Prudan... de zece ant preut in sat... yieata
grea... multi necredinciost... qtunda asta pagina ne omoara trebue
multa munca...
Inteleg, inteleg... da... ie foarte greu... trebue munca,
zise Prea sfintiea-Sa seotinct un carnet si insemnind ce -va... De
uncle aveti a$a bucatariu ? Ori tot minele acestea agere au luerat... Da ?
Cucoana preuteasa s'a rosit $1 mat tare... poptind :
Scuzati... dace nu le ash de bun... oameni nevoie$1.
Ba din potriva, zic... dar $i mai pe sus singura gospodi-
na easel...
Acuma inghitea prea cuviosul a treia farfurie de un felia de
eiorba de rad cu crabtaveti yerzt, golind tot o data o stecla mare
de bi Moe". Privirile Preaosfintitului aeuma nu mat pariseau fata
ro$ie $i o -hii alba$tri at preuteset. Ba chiar incepuse a o desmier-
da eu rninele catind a-i desnodit corsetul.
Sint satul, multarnesc... zicea Sfintia-Sa.
Ba nu, ha nu, aduc Inca ce -va... Ingaduiti... Cu aceste cu-
yinte preuteasa s'a descurcat din bratele Preosfintitulut $i rapezin-
du-se in bucatarie a adus o farfurie mare cu ni$te bucate din can
le$eau nigte aburi deal de gidileau placut nasal arhiereulul.
Ce-I asta ? intreba omul lui Dumnezeu pe gazda...
Puiti en cluperce .. it respunse.
Cum, lea ba minim pain ? Dar nu ?tit ea noua ealugari-
lor ni-I oprit dupa ustav a gusty came ?
Calugarilor, da, dar Preasfintiea-Ta fecal mat prea sus de
&it ustavul, Preabfinti. a-Ta singur fact ustavul. Si pe urma Hristos
singur a zis : Nu ceea ce intra in om spurca pre om, ci ceea ce
lese".
1). Stunda iera o sects 110115, in Besarabiea. '
 529

At dreptate, ai dreptate, a zis Sfintiea-Sa, $i a inceput

a infulecit la puift cu ciuperci.
Preuteasa cauta, sa nu fie paharul go1.
Mat poftesti putt ?
Nu, nu, dar data ar mai fi ciuperce fan puit, tug mat min -
cit.... hni plac tare ciupercele... par ea imi stieai gustul.
In data !...--Si mama Filofteea a mai adus o farfurie de
ciuperci, fara puin... Peste un $fert de ceas farfuriea sera goala.
De acum prajiturile $i pe urma cafea,zise preuteasa
puind tacimuri curate.
Si pe urma ?,.. o intreba arbiereul uitindu-se gali$...
lei pe urma, pe urma... eine va tral va vedea... respunse
lea dind in laturi bratele Preasfintulut
Popa nu se °rata, Ieriti bucuros ea nu-1 suparh nimene In
odaita.
Parinte, parinte, unde fest' ?striga preuteasa Ineetisor din
bucatarie...
Ce ieste preuteasa, intreba parintele Sofron, frecindu-se
la $ele, de ce n'ai spus ea nu-s ILCREA, ca m'au ehiemat l'a vre un
mort on in botez...
Lasa, lasa, nu te chieama... se sfirseste masa $i fara Sfin-
tiea-Ta; dar n'ai mincat nemica, vine colea in bucatarie gi mininea,
viva incet.
Dar ce sint acestea a intrebat iel curios mincind lacom
ciuperci.
Nu vezi ? ciuperci.
Vad, dar de unde ? N'am adus.
Le-a gasit bucatariul.
Dar bone -s care ? Nu-s veninoase ? Parea-s cam amare.
Da mininca 0 tact. Due cafeaua. Te-a scris in eaiet, l'ant
rup.;at sa te mute In tirg... a zis ea nine...
Apoi a legit.
*
* *
Se facuse recoare inspre sara. Locuitoril sedeau pe prispe.
Vechilul saturindu-se de odaie $i de carte iesise $i iel In printhla-
re cu cinele ,Pluton" $i se indreptit spre easa popes.
Pe popa l'a gasit in tinda pe un laiceritt, gemind grew si
Sfintiea Sa se Linea cu minele de pintece.
Buna ziva, i-a zis vechilul, ce ai parinte, ce genii ? Ce
s'a intimplat ?
Pintecele Vailett ! se ofta popa. in data dupe masa si
I

chiar acunia ma taie grin mate, imi vine o greata $i nn Ina mai
pot reeorl. Ciupercele-s de virtu. Of, of, mor, nu mai pot, afurisite
 530
ciuperce... ziceam ieu preittegei... Cauta preuteasa... " Nu, nu, nn -1
netnica. zicea, parca bucatarill nu A mit ant patit'o... Ni. se
stringe
Nit mai putea bietul pupa, be zvireolea pe jos de dureri. 0-
brazul if iera alb-vinat, oeliii dti.;1 in fluidal capnlni gi fruntea a-
sudata...
Val, mat ticaloase ciuperci... Cu toata durerea n'ar fi ne-
mica, dar... Val !.. tear in'a apucat de inima... da, tot zic n'ar fi
nimica, dar arhiereul, arhiereul , paeatele mele, nice -ipozna. Da-mi
patina apa, to rog, ea nu mai pot...
Dupa ce i, bad incepit din nou.
Arhiereul ce va face en not ! Sit-4 spun patartiniea. Se-
deam iii bucatarie si mineant. ca de ieri de In amieaza nu ]uasein
nemieft in gura. Preuteasa slujea Preasfintiei-Sale in odaiea cea cu
ferestile in gradina, stii ie mai recoare.
Numai de o data mid la!, pe urma chiu, apot fear vat.. tot
mai tare gi mai tare. Stir de in masa nn stiu ce ba fax. Sa intru,
sa nu intim? Ma teal .. preuteasa spusese Ca nu-s acasa. Tipetele
cresteau striga Preasfiutitul strigh si preuteasa men. 1)e o data vine
preuteasa sparieta cu pant vilvoitt si striga : Sal parinte ea moare
Preasfintul.Cum, zic, pacatele mete, inoare ? ! Ash zic a lea, nu
still Beare racneste si sezi ircoleste pe jos. A Med si bulbuci in gu-
ra. Cum, zic, bulbuci ? Nu inn mat Intrebit, vina degraba ca o
patina. Asa-1, zic, ai dreptate, ! Si ma due in odaie.
Ce sa vezi ! Colo jos trintit zbierh Preasfintul frecin-
du-se In burta.
Mor, a spus inset, matt otram it, afurista de muiere, tot
zieea sa miuine ciuperci.
L'am luat arnindoi degraba, Palle pus pe laita, apoi aveam
nigte ant de lemn Inca de In Pastele trecute, ini-ladusise tin ,ebint-
nic de la lerusalim, ba men innuntru si o picatura din lacrimele
Maicei Doninului ea vr'o litra, ash va fi fobt. Torn tell rapede in
pahar si-t dati sa bea. Auzibetn de hi mog Tudor de in Sileste cal
bun untul de lemn de on si ce, dar Inca data avea lacrimi stinte!.-
Bea, zic, respectuos, ma ajuta...Nu vroiea...dar preuteasa l'a apucat
de nas si l'a facut sa, desehida gura. Atunci ieu nisi mm nice doua.
rastorn paharul tot in gum. Preasfintului. lel da sa verse, ineetir-
ca sa inchida gun, fuse preuteasa it tine di, nas tare ash ca Pam
facut sa ben tot paharul. Of, of ce pacate, numai de nu mi-ar fi
ce -vu, parca ni'ain mai usurat !
A tacut popa si a ineeput ea de obieeiu a-si frech seb-le. Fata
si °chit ii mai semanau a lucrun omene,,t1.
Jet si pe urma ce ?
Nemica !
I-a trecut Preasfintultil ?
 53-1

Parch, i -am luat cu mina. Dar ioi minion a roam&

Si a plecat?
A plecat ! A zis ea nu anal mining cit a ft $i-a 64- pe
Ia popl. Si pe tine ticalosule, nu te TOM uitit nieI o data, a mai zis.
Spune acuma, mat zise popa, ce-s ieu de vina, Iestl e om
invatat Vaileil tear ma apnea... Ce t-a fie si Hatt ?..
Parinte, dar de cc nn bet tit Sfin4ea-Ta not de rem), l'a
intrebat
Afyi ben, a$1 bea, dar n'am pacatele mele.
Do ce n'aI trimes la mine ?
N'aveam pe eine, preuteasa a plecat la mania Safta la do-
stestl, stii email, bine in cartl yi vrea sa afie ce se va intimplh cu
not, pacatele mele ! Argatul le Ia joc, fats ea dus si tea, am remas
singur singurel !..
Vechiltd n'a mm zis nenlica, et s'a dus de a adus singur un
sip de but de learn.
Na. parinte, bea.
Tear te trudestl, ce bun lest'''. Nu stiu eum sa-ti multa-
mese %re- 0 data pentru toate cite at facut... pestele, nal odul, ea-
stral etii, Imcaturiul.. of, Imeatariut bucatariul il de link tel a mi-
les ciupercele... tear ma apuca...
Dar, bea parinte, ell de nu itt fnc si Tett ea Preasfintitului
Paval...
Popa a brut vre-o cite-va giturI de wit de lemn, ingreiosin-
du-se.
Area dreptate sa se oterasca Preasfintiea 8a, zise popa,
luind sipul de la gunk, gretos lucru ; nu-a vorba inae, aceala terse
en lacrimi sfinte. Multamese, multamese, m'ai seapat de moarte.
let, dar cu mos-Paral cum s'a sfirsit ?
Cu ce mos-Pavel, VI intreha popa.
Cu care, cu arhiereul, nu-I chieama Pavel ?
Da, da, dar nu rnos-Parel, di Pr6asfintiea-Sa Pare'.
Nu-I tot nun ! Tea spune, a plecat ?
Da, a plecat, n'a zis nice remit sanatos, s'a pus in hutca
si pe ici ti-i drumul. Ba uit. Pe tine ticalosule, a zis, nu te void
uit liial o data
Bine i-ati lacut'o, zicea vechilul facind hoz.
Dar, eine i-a ficut'o, as intimplat, eine -a de villa, voiea
Jul Dumnezeu.
De o data rose di'ntr'o casa lecina sd anzi un has groznic care
eintit : Sa mor cu tine, ba ma afirsese, sa radk lumen cum te au-
hese". Alt piept, alt gitlej afara de al diaconulut nu ar fi putut
scoate asenienea tonuri si nime altul de cit dinsuP cinta sezind pe
prispa, 'ear in mina area un ciubtic lung de spariet.
Doamne, ce Witte, a spur point, lesind alum din tinda lei
 - 532 -
vorbind catra diacon. Cum nu ti-i rusine tie sa cinti asemenea
cintece. Ieu nice mor, inima fail singereaza end imi mine aminte
de grozavul, strasnicul, pot sa zic, pacat ca Ierh sa se intirnple cu
not cu tots ; si tel, nice habar n'are, 11 scapa a cintit... Nor ieu,
intelegi tu, mor si tu poti cInth ?
Frumos eintec ! zise diaconal venind spre Ma popel.
In acest timp s'a deschis fereastra la casa de petite drum.
Diacoane, tu iesti ? a intrebat dasealul.
Ego sum ! dar, ce-i ?
Yin as resturnam cite una, am adus niste pelin de mori
bind.
Se poate ! Vin numal de cit 1
Plecaciunile mele, a mai zis tel popel, plecindu-se, apor
a intrat in ograda easel dascalulul..,
Cum 10 mai ieste, intreba acuma vechilul pe preot.
Slava domnului, bine de tot, m'am usurat, dar tot ma fra-
minta...
Ti-a trece de acum ! Remil sanatos.
Plecaciune, facii pops intend Innauntru.
Mergind bpre casa pe drum pe linga besereca, s'a impiedecat
N echilu 1 de ce-v4, de mai n'a cazut : s'a plecat a pus mina si a dat

de un om care dormea horaind : lent bucatariul.

Poftim, si-a gasit tel loc sa (Manna! a zis vechilul si s'a
departat.
Ieril noapte frumoasa cu Jana, tot sa to primbli, dar vechilul
avea sa se scoale adoua zi demineata (le tot si strigindu-Si elude
s'a dus lute spre casa.
Std. BESARABEAN U.

CINTECE POPUJJARE DIN BOCOVINA.

I.
Frunza verde rozmarin cracos
M'a nascut maica frumos
S'aduc Neamtului folds ;
Cind ieram maicai mai dulce,
Neamtul m'a jurat la cruce ;
Cind leram maicai mat drag,
Neamtul m'a jurat la steag.
De juramint left m'as1 lasa,
De'nsurat m'asi apnea ;
Dar ma tern ca m'oiti usca
 533
Ca frunza $i ca iearba,
Vare-1 en toatfi lumea

II

Frunza verde a% rfi.neasa.

.11'a catat moartea pe-acasa ;
leu la crigna dupa masa
Cu °mita plina, rasa.
Vine moartea minioasa.
Ma rog mute de Ina laso.
Cam o casa de copii
Si o mie de datorii
Tu cu aceb3 fa cc $tii,
Tot cu mine ai sa fit.

Foae verde a% rameasa

Pentru dragostele noastre
_1 crescut un porn pe coasts
MIndru, mind ru $i'nflorit
Dar o furtuna de vInt
1)at'a fl oarea la pamint ;
Binele s'a cal [dont
Si not ne-am dispart.it.
Cebu ce ne-a dispartit
Fi i-ar moartea de cutit
Si n'ar avea lot" in pamint.

I V.

Bata-1 Dunmezen sa-1 Bata

Niel mai bine nice mai ran
Numai cum oiu zice ieu.
1nsoare-se de flout' on
Sa faca uoua feciori ;
Tear la urma o copilita.
Sa-i lie de trebuinta.
Si sa-1 poarte de minuta
PP ulita anneneasea
Cre$tinii sa -1 milniasea.
Sa vie la tip, mea
 534
( 'a 0 ieu ce-i a i-oiu da :
U cojita de Dalai!'
Uscata de noun al.
N ici aceea nu i-oiu da
Din guff' 1 'oin blastaina
Cu blastamul col do foc
SiL Walla 'n lnme noroc.
pulese de L) U. E.
-- P
Credin(ele religioase la Romini.
(unnare).
Am vAzut cum se naste la selbatee ideea de spirite,
unele di'ntre lel° shit prielnice, altelo dusmane ; deci Tel
ie silit sa cato a Imbuml, pe cele drntaiii pentru a-I veni.
In ajutoriii In contra color role. Toate boalele, toate ne-
norocirile sint ca,unate de duluirile dusmane aceasta ore-
dinta se vede mai In toti selbatecii : de ex. omoara tin
dusman si-i mininea inima crezind ca-1 nemiceste si to-
o data capita Tel curajul dumanului. Cre,linta ca boale-
le sint pricinuite de dulmri role, le destul de vadita la tot
poporul Romin.
Nebuniea le din pricina unor duliuri ce intro In orn
cind doarme. caci am vazut credinta co an ea atuncea
sufletul nu To in orn asa ca duhti rile gasind trupul slobod
intro. De aceea selbatecii cata a lecui pe nebuni, batindu-T,
ca saalunge duhurile, oil ciliar pun pe nenorocit intr'o co$-
maga careiea ii clan foc, asa ca spariindu-le si fnga ; onT li
afuma tot cu acest plan. BatAile si fumurile se intrebu-
intaza, si la noi ; nu ie mult (le cind la manastirl bateau
pe nebuni, ca sa le scoata pe dracul. Fun-mile se in-
trebuintaza si acuma ca leac $i ail tot aceea-$1 origina a-
deck sa alunge pe dracul. Stitt ca dracul crestinilor In-
ge de fumul smirnel si al lamlei, a remas chiar ca zica-
toare: fuge ca dracul de tamle."
Numele boalelor arata credinta ca lobe slut pricinuite
de duhurt : are duefi-se pe pustii. Tot acest name are si
 535

drawl]. Uri zic i-a luat o mina i iu picior, sau ia strimbat

!Jura, bine inteles, vre un duh reu. Fatg cu acesti du-
smani nevAzuti de sigur oniul a egtat $1 apArAtori vAzutT
si nevAzutl, feti,;i1 aft fost sole drntAiii inceputuri. Inset,
inset nutuarul li s'a Inroultit si formele cum :,A-1 grtsa-
scA, sA-I rouge etc s'au complicat
Gel cu inchipuiri mai fantastic°, uniT char avind ha-
lucinatii, au fost priviti ea mai destoinicl pentru a alege
fetish si ea mai ghibaci de a fi mijloeitori intro duhurl si
intro oament. C t chipul acesta se naste tagma vrgjito-
rilor, gieitorilor, descintAtorilor $i mai pe urmg a popi-
lor; cad si aeestia nu slut de cit tot niste mijlocitori In-
tro suirite (4finti, zei etc.) si Intro oameni.
In vrAji se vede limpede mina de fetisi, deci sg oh-
servAm vre-o cite-va de la Rornini. Nu ie sat in carp 0,
nu fie cite un vrAjitorift orl eel putin cite o baba care sit
stie descint4 de orbalt, de coas reu, a stinge cArbuni si
altele mai ghibaco a descintA de ursita, a legg junghiul
etc. Ursita do ex. To o boalg de care sufgr numal feme-
ile, cad numai for li se face de ursita de extra alto fPmei
care vreati sA-1 Tea bArbatril. Ursitoriul se numeste bArba-
tul hotgrit de soartg pentru o femee, Tear ursitoare feme-
ea hotgrita pentru un bgrbat. So zice ca vrljitorinl on
vrajitoarea I,Iatita pentru a face etii-va pe ursita sau de
ursita. merge in padure, se desbracg gol si alege un trun-
chill de eopac, pe care incepe a-1 descintA si a meni nume-
le femeei pc care vroeste sa o omoare, bAtind in trunehiti
piroane. Cind *lige do bate col din urma in inima trun-
chiului atuncl femeea menita mare. Pupa cum am spits
sint si vrajitoare sari desfac de ursita. Fetneea dacg i se
nazare cg i s'a Mout de ursita incepe a siinti junghiuri din
cc in ce mai nurneroase (un soiti de nevralgie) de aceert
rata itl, grata o vrajitoare care sA-1 desfacg sail sA-1 stin-
g& frigarea, cum zie. In descintec intrebuintazg o frigare
de for, o infierbintg o stinge in aid neinceputg si-i dA
bolnavei sA boa de pe Tea pe urmg i-o bate sub pat ro-
stind descintecul ursitei. Cind viva frigarea fierbinte In apg.
aceasta sfirie, vrajitoriul zice ca tips duhul eel reu.
 536

leat un descintee do ursita auzit do la Zahariea al

Marries mosneag din satul Dorsca jud. Dorohoit.
0 chi vaci neagr1 cu coarnili albi,
0 chi vaci albi cu coarnili negri ;
,,Undi ti duct ? Ci Tema, undi ml due la (cutare) pi
d1n3a s'o omor, cas si--1 pustiesc, copehii si -I sArAcesc,
barbatu si-I vAduvAsc si nearnurile si -i jAlesc.
,. Cini i-o Lout c'o mint. feu IT disfac cu clout ($i tot
up 'kind la notta). feu disfac cu 99, cu 99 $1 cu alt meli
mini cu amIndoul taxi $1 virtos si-I oil' di folos. Di i-o
flout surati, di i-o flout cumnati di i-o fAcut vecinu din
cast, megies di lingl casi, di i-o fAcut rusci di i-o flout
cuscrl, di i-o flout cini i-o fAcut, feu Innapoi 1ntorc. Ieu
n'am invatat cu Opus di carpIn s'o intApusAz, nici cu cu-
titul di otAl s'o tat, nici bou gras, nici vaci grasl, nisi cal
gras, nici leapt grasi nici berbec gras, nici oai grasI, nici
pore gras, nici scroafi grasl, nici un fell' di pitsirt grasl,
nici pAmint gras ; da am invatat cu fri garia di cer sl li
InfrigArez pi aesti sari faa di ursitl, cu titpus di car-
pin si li intApusftz, cu cunt di otAl si li tat si n'aibi
guff reli di discintat si mini reli di flout, si li si fact
mInili ca maiurili si linghili ca bolohani, da aesti giun-
ghiuri si rantAt si sitgetAturl de zl $1 di noapti $1 turnA-
turi, poate o turnat In calla ii si ie o caleat, si ursiti $1
giungliiuri si greutitt si rAutAt Can In trupu it cu cuvin-
tu o vinit, In trupu ii $1'n virtutea ii, en envintu si si duel
si it si nu-i cii ninicl, Discinticu di la mini si liacu di
la maica Precista."
In aceastA vrajA vedem invocare de spirite pe earl
le trimete s6, onioare si pentru a ajunge la plan pre-
supune trunchiul ca un trup si cum IntrA cm* in trunchifl
asA sA Intro junghiurilo in femeea menitit. Si de nu s'a,
gAsit tine sA desfacl adeci sA, trimeatA duhul IndArApt, vic-
tima moare. Frigarea care se bate supat, cuele si fusul
(de nu se gAsoste tepusA de carpAn) s1nt fetisi. Apa tre-
bue sit fie proaspittA si neinceputit pentru ca vre un duh
reu sA nu se fi scitklat In lea.
 537

Mai toate descIntecele nu sint seci, ciun am Ace, ci

Insotite de sare, de faina, de buruene, or* de apit etc.
Acestea trebue 0, alba Inteles ea duburile buns prin in-
vocari sa se vire In acele lucruri si sa fie de folos. 0-
biceiul de a Linea tier Intro dinti cind trag clopotele In
spre Past*, on lovirea en o bucata de metal peste cap dud
tuna Intaea-$1 data cu stop sa n'aibia peste an durere de cap
tot asil-s. 0 bucata de for Infipta In prtmInt opreste plea-
tra. Bine Inteles acestea is* an origina In serviciile ne-
masurate ce an avut oamenil de la descoperirea metaleloi ,
totu-si nu-1 mai putin adevarat ca credinta ce an In Tele
To o credinta fetisista de vreme ce be insu$este putere ce
nu au. Gltita de lup To Inca un fetis puternic, se crede
Ca data o are cine-va si sufla asupra cui-vtl en lea de
acela fug oamenii ca de hip. Ieste si vorba .,fug de Tel
parca i-au suflat pe gltita de lup.'
Vrajitoril au fetis nenurnarati, felit de fella de buru-
ene strInse la anumite zlle si cu o multime de forme slut
In minile for talismane, fetisi In toata puterea. Oasele de
om mort, piedecile de la mort, strujiturile din racla toate
au puterile lor.
Remasiti de vrAjitorie se gasesc multime In biblie de
ex. alungarea dracului afumlud eu inima si maim de pe-
ste etc. sau la crestinism, alungarea Satanei la botez, savir-
sind multime de forme, descIntece, fumuri etc. Le vom ye-
dea mai pe larg la crestinism.
Data observam credinta In gicitorii si prezicerl gti-
sim In Tele un fetisism destul de grosolan de ex. cautarea
In cart'. Trei-zeel si douit de MO bine stir* bine 0641"
ce Te alta de cit credinta in puterea unor duhuri ce se
afla In Tele ; aceasta le mai mult de cit animism, cad nice
pe lInga credinta ea slut vii, de vreme ce pot auzi me-
nirea si face slujbe apol an si putere, mai pe sus de tea
omeneasea. Tot ast -feliU Te si cu gicitul de pe zodii on
de pe aruncatul bobilor, etc. Si aceste credinti as/1 de vred-
nice de ris pentru omul cult, slut poronci sfinte pentru o
lume Intreaga aproape. Adesea Intilnesti oameni cu oare-
 r.):38

care spoeala de culturg si end To vorbg de vraji $i We-

torii cred orbeste. Omul Incunjurat de nitcazitrile vietei
a catat neconteriit un leac, fie ciliar o mingiere. FAgadu-
inta cg In curind va duce o vieatg mai lesnicioasg II dg
putere ar trece nhcazurile de fats. de aceea din vremile
oele mai depgrtate ggsim gioitoriea sub feliu de chipuri.
Oita Inriurire nu a avut in vremea veche oraculele 1 Si
eine *tie in mina cgror &Roar° stg soarta multor natii I
Zilnic glisim anunte ca acesta :
Itenumita Calrturareasit
D-na SOFIA CONSTANTINESCU
care ghicesc viitoriul, prezentul, treeutul, poate dcscoperi si pagube, furturi, ju-
dedti, ori-ce seorete amuse la earl Be interesaza eine-va. Cine aduce semne
poate alla lucrurI ascunse : comori, etc. A se adresa in strada Clopotarilor No.

Ferneile, fie de oil ce natie Qi de orl ce clash, maT ales

cred orbeste In preziceri. Nu Ye minuno, cAci omul din fire
Ye superstitios. Cum poate fi alt-feliil, end bunT si strftbuni an
fost astl ? Trebue o evolutie intreagg pgna, ce crieril sg-si
formeze alt sirag de explicatii si de credinti,
(va ulna . Sofia NADEJDE.
-4 10

DESPARTIRE.

A -zi poate pentru tot-deauna

De lino mine drag, plee),
$i.oin reminea sa ma primbl bingur
Pe aleile de lilieci....

Pentru ce dar o nepasare

Asa de rece'n ochit tat,
Cind iea 0 Item ca'n totdeauua
Te ador ca'n zina cea di'ntain
 539 ----
illacar o data sa-ti sArut
Si gura to 5i ochii da-ti-i,
De le uiti toate din trecut,
Si (IP ma la5i singuratatii.
Gh. din M.OLDOVA.

NOT=-
(urmare)

XXVIII. Consideratif. Puterea on miscarea ieste in-

herentri, materiel determinate. Decd puterea unui corp (cal-
dun, lumine etc.) nu-$1 pAritseste locul 1 entru a trece
41Vntr'Un corp in altul. Alt-feliti nemia nu ar opri ca toatiL
puterea unui corp se treaca fn altul lucru ce nu se In-
twig. Decl influenta (eare-I $i lea o putere dace vroiti)
43onstrt in asimilare.
(2, 3, 4 ... corolare).
1. Ori ce corp tirade a astmila pe celelalte corpuil cu
.3are vine in contact, sub raportul naiscilrei externe (me-
oanice) si interne (fizico-chernice). Da' aceea-0 nt*are (In
aceeali directie) : a) bile (directie), sunet b) electricitate
(eurentl electro-magneticl), caldurk lumine ; c) densitate :
solide $i licide si gitzoase : pitmint Si atmosfer4, stAri mij-
locitoare ; d) fiziologice : nutrire si reproductie ; e) cuno-
Stinti (con$tiente on nu), puterea spiritului, sentimentele
etc. f) in definitiv miscitrI similare ale unitAtilor de com-
pozitie : bile, astre...
21. Asimilatiea se fare in proportie et( »tasa, oil in-
fluenta trebue sti, fie proportionate cu puterea inherenM
si (led cu numArui unitiltilor de compozitie (mad exact :
eu cantitatea). Acelear-si exemple.
3). Asimilarea se face in raport inners cu pdtratul
departarei. Aeelea-$I exemple.
4). Asimilarea ieste insotitd de atractiea corpicrilor
I espective (lucru care usureaz6, Implinirea scopulul prin
mic$urarea deptirtarel : No. 3), atractie care Inceteaz5, chid.
 540

tinta (asimilatiea) a fost atinsa. Deci, atractiea intre lucrurile

neagemanatoare si respingere intro cele asemenea. De aici
urmeaza integratiea gi desintegratiea.
5. Asimilarea nu se face de cit atunci cind deosebirea
intre corpuri nu-i absolutel nici aproape de a fi absoluld
Daca leste absoluti, puterile an directii contrare, $i chiai
in caz de le-am apropieA cu sila (caci de alt-feliti Tele se
neutralizaza in privinta influentei, ba chiar poate fi si re-
spingere daca niasele sint prea deosebite) respingerea tot
eresrind arunca elementele color doug corpuri in directii
cu totul deosebite : leste (Teel transformare complecta (du
tout au tout) de putere on de miscare. Exemple: bilele_
ciocnirea care produc cadura, lumina care se reflecth, an-
tipatiea , etc. (antipatiea exista pentru ca, ieste opozitie absolutit
daca nu intre constitutiile fiziologice generale, dar intre
aplecitri, gusturi, dispozitii psihice, a deca intro elementele
sistemului nervos inse-sl, elemente cari conlucreaza la
formarea simpatiel si a antipatieT) Pe scurt atractiea ieste
la 'maximum de tarie cind neasemdnarea elementelor ieste
de naijloe si scade cu cit ne departam de aceast mijlocie.
Exemple: hranft, etc.
(Toate acestea se aplica la integratie cind o putem
explicA numai prin atragere. Deci se va face un paragraf
6 intitnlat : Din pricina lei se fac corpurile, integratiite de
tot feliul, (1141)4 cum asem &narea produce desagregatiea......
Deci, on ce atragere leste urmata, de respingerea acelora-0
elemente $i !lurnea se metamorfozaza. Exemple : hrana,.
combinatii chemice mai puternice la inceputul formatiunei
etc. etc.
1) Din aceastei pricinci puterea se transrnite mai lute
intre (asemenea de cit intre neasemenea ?) lucruri foarte pu-
tin deosebite de cit intre foarte deosebite. In cazul Entait,
puterea desi se Imprastie (?) Intr'o masa mare (lucreaza,
proportional cu masa) dar 1$1 schimbit numai directiea, o
singura directie $i o departare mica de la acea singurI
directie. Ex. : moleculele in repaus relativ se mica relativ
 541

(extern) cu puterea imprumutata In raport cu masa, etc.

1 bis). Asimilarea nu-1 deci o comunicare de citime,
o descarcare, o trimetere din puterea corpului. Ieste nu-
mai trezirea aceleea-si miscari in celalalt corp. Dar don a
orpuri se influenteaza reciproc si fie-care Teste modificat de
catra deosebire. De ex.: a cald de 10 grade si b cald de 2
ajung a calde de 6 si b cald Tear de 6 pentru ca masa a
=masa b, fiind -ca fie-care, a primit si a dat. Si 3a cald
de 10 grade pus cu b cald de 2 grade va da 3a cald de
3 grade si b cald Tear de 3. Deci niri o pierdere, dar mo-
dificare inversa.
5 his) Atractiea nu se face data deosubirea nu-i putina
dar asimilarea so face on cum, de-si mai cu greutate, de
Px. : intre om. si Intro munte.
(Dar in caz de explozie, de e,iocnire, moleculele din fats
eatind sa dea inclarapt, innainte de celelalte se muta din
Joe si se indeparteaza uncle de altele tot lovindu-se, se
-produce starea de caldura. Deci aici respingerea domneste.
Dar chiar aici nu-i pierdere on ti ansmitere. In Insu -si
launtrul corpului s'a transformat misearea atitata de altul).
1 ter). Transformarea nu exists in realitate de eft in
puterea insa-si a corpului. In adevar, prin influents pri-
mita, gruparea moleculara se schimba si prin aceasta pu-
terile, dar puterile cele noun nu le-a primit.
Asimilafiea iit .Psihologie. Corpurile imprimind orga-
nelor sinuturilor noastre misearea lor, ne transmit cu a-
devarat imaginele lor aproximative (organul ne fiind tran-
sformat cu desavirsire) si treeatoare (organul revenind in
'tarea cli'nnainte).
XXIX. Oulu individului, Desi schimbind cu scop din
Vmp in timp hrana, locuinta etc. individul nu va putea
prelungi fhra sfirsit unda sa. fiind ca on ce limb,' are o
Murata ($i ocupti un spatiu totdeauna proportionat (cu
aproximatie, fiind celelalte imprejurari de o potriva) cu
masa de niaterie ce constitue individul (materiespatiu
timp etc) 0 durata, nedeterminabila poate, dar fixa, nu
poate deci fi presupusa. Tot asa leste si cu unda unei spe-
45iY, cu a pArnintului, etc, etc.
 542

XXX. Principii jidoveqti. 1) D-zeu excluziv, popor a-

les destinat a domni lumen. 2) solidaritate, francrnazone-
rie (Jidanul din America gnse$te gazdn $1 ajutoriti la ji-
danul din Romaniea etc. $i nu ajutn, pe crestin de cit din
interes. Jidanul inglez in Siriea). 3) RespInthrea viliiuluf
ie o armn $i virtutea o pazn. 4) Ne incruci$area (adeett
necorcirea N. R). Cremieux si A. Levi an zis e slut min-
dri a fi Jidani pnnn In virful degetelor (dar FranceSin
5) Specula ideilor cozmopolite si egalitare, intriga.
Vasile CONTA.
.44110.

De prin Wine adnnate i la lume learitli date"

"(Cultivatoriu1) No 20 7 Iulie 1885, scrie la pag. 16
,Toate femeile menagere otiu, ea o furtuna insotita de trasnete,
,face sa se pearda °utile de la o clooca sari le avorteaza chiar crud
clan cea mai mare speranta. rentru aceasta ele, firs a Pxplica
,.motivul obicinuesc a pure o bucata de fer in euibarul clam,
,care apara ast-fel ouale.Acetsta bueata de fer. de sigur, mat siva-
titoare pentru electricitate, servesce ca aliment fluidului electric
raparand alto eorpui organizate din prejur.Sa lea nota cei earl
,se ocupa cu scoaterea puilor de gaina.
Apo" cu asemenea eunootinti adincl despre electricitate nict
nu se mai poate indoi eine-vh di'ntre muritori ea pamantul nostril
va ti cultivat de tocmala. A.h dar, onorabili redactor', 'este/I/cid
electric $i Inca are 'lei oe de alimente stimtitoare pentru dinsul
gi numai branit cu tier se indura se nu minince ouale din eniba-
riul elootelor ! Ba inch nu se multamese en asemenea stiinta nu-
mai pentru din5it personal, ci sfntuesc pe cet ce se indeletnicese
cu scoatere de pm Szi, tie sama de descoperirile lor otiintifiee !...
Se cunoaote I l train.' in acea Arcadie fericita in care raposata Be-
vista stiintif ` publica studiile de giomolniea pomenire ale d-lui
Donk', eu ]rude de la d-nii Grigore Stefanescu (geolog i mem-
bru al A eatlemie" pe linga profesoratul de In Universitate) oi Au-
relian. Apo" dash asemenea omen' puoi atit de sus cred Ina
pans mina in inriurirea planetelor asupra timpului ; de ce se nu
creada oi niote modeoti cultivatori in comediile spuse mai sus ?
Gasim cu atita mai nostima intimplarea en cit doua treE
ziare marl s'au grabit a reproduce bucatica de mai sus. Ba Te-
legraful". dupa u-i inveehit, a gasit de cuviinta sa nu mat
 543

'puie de la tine a ters'o. Ind inehipui ce grozatenim trebue sa

lie prin gitinaril in urma poroncilor stra*nice ce au dat cetitorii
Cultivatorului" sa se puie citte o bueata de Fier intre oua !
* ti'
DI. Onifor profesor de stiintt le naturale in gimnaziul real
din Bided a stricat lini*tea suflete;. acs in care petreeea dl. St.
Negoe directorul ziarului Tutot a. D-sa a rupt film de milt si
fare de respect vain! ee acoperea uriasul tainic, scump inimel d-
int St. Neagoe, bene-merenti clasa a II-a. Dupa cum am spus, u-
riasul in chestie nu putea fi de cit felin de elefant, de pe
mum

diseriptiea locului uncle a fast gasit, adeeit in loess, eredeam ea t a

ti manna, dl. Onisor inse examinind maselele zice es meste ma-
stodon Tongirostris. Desi aveni oari-sari nedumeriri in kit Mtn
yirulul corn sin paturite acolo *i mai ales ne pace curios sa in-
eeapa paturele de hums si apoi se fie loess si prima dein\ ial. tutu -si
tiind ash de usor de eunoseut dintii de mastodon nu credem sa
be fi inselat dl. Oniyor. Ceea ce am zis s'a intirnplat, oasele au fast
imprastiete. le peat, cam sehelete complecte de mastodon nu sint
asa de unite, vie' effene.
Poate sintetm curios, ce canta dl. St. Negoe nice? Si ieu is cu-
rios. Nu mai departe de tit mum ma trevese cu un rava' de la
D-sa. In acest rata* ne descopere ca d-sa meste redactor- director
al ziarului Tutova", Meru l entru care mm trimetem in pubic urarm
ealduroase, apol ne spune: Ali se pare ea, en mai multo cut int, am
,.putea not. cestia de In Tutova", sa va intoareem, apostrofa. Ah !
D-1 oastra nu eredetm ca au esistat °amen' urie*m ! Prea bine.
..Dar sa litm bine ineredintatm ea niel noi mu eredem multu in e-
,.ruditiunea d-voastra, eel putin in aeon eruditimme din care facets
..hrana indigesta a leetorilor obienuitmde elan -tit esista aeestiea
ai revistet D-voastre". Agiu dar dl. St. Neagoe nici dupa artico-
lul Oni*or nu s'a convins ea uriasul lei Cilmerasim meste 111/1-
stodon $1 nu om l Sa-i fie de bine. Dues aveni eetitorm la revista
ytiu altii, dar de un lucru sintem incredintati -: ea nu om putea
fi mistnitm de eel' ce soeot in numartml ziarelor maculatura intitu-
latS Tutov:.". Asti' -i sigur
Ca sit ma puns la local micu, dl. St. Negoe iinl spune :
si ca data e vorba de a se sei daca In remlactiunea Tutover` este
Sall nu lipsa de cultura, aflati ea eft 'mu am facia prubele mete
,.rind am obtinutu Kin concurs catedra ce oeup, precum gi chid
,am publicata o carte didactics aprobata de ministeriu. Spunetl
nve rag si d-voastre tot ast-felin, davit va dit mina."
,.St. Negoe. profesor de literatura romans la ',leen si la
*coala Normala, Bene-merenti el. II"
A poi ce, d-le Negoe, cum, erect* d -1. ea mare lucre 'este
 544
a face cit D-v I De la un Mordax" inse, nu va vets fi asteptind sa va
in5ire titlurile ce poate va fi avind ; mai ales ca daca ar fi avut
si iel nenorocirea de a fi fost decorat au bene-merenti n'ar fi ash
de naiv an dea singur zvon in lume si sa-si pnblice pacatul. Dar
o intrebare dati-ne voie. Ce are a face catedra de limba romina
cu chestiea mastodonulni oil cu a uriasului ? Ce legatura intro
gramatica d-s Ile despre care vom vorbi in curind) si intro pa-
leontologie ? Ce felin? Citibotariul poatP sa se pretinda speci-
tlist in 7idarie ?
*
* *
Tot de in Birlad s'a pornit mare zgomot asupra nue' coinori
tie monede romane aflate in acel judet. Monezile au fost dete -
minate de d-1 dr. Schuchardt si tot luerul s'ar ti sfir$it daca lipsa
de cuno5tinti in unit 5i sovinismul la altii n'ar ii impins la inchi-
en eari nu urnteaza de felia din fapte. S'au grabit a tinge inchi-
en din monede romane, cum ca stramoilit nostri" (stil Ureche) de
buna s.Lma an stapinit aceste locum. Nu stiu onorabilii ca pen-
tru a dol edi ea un lee a fost in puterea Romanilor si loeuit de
dinsa nu ajung numai monede, fie cit de multe : Monede Romane
se afla pretutindenea pe uncle a btrabatut negotul imperiulut Ro-
man. i\lonezi in Duman foarte mare s'an gasit si in Germaniea in
partea in care nu an fost colonic Romane. Cu alt prilej voia vorbi
mat pe larg dP chestiea aceasta. Inn pare inse foarte reu ea, in-
tie entusiastil pentru descoperirea din judetul Tutol a" se afla yi
dl. bion de In Rominul" din Bucurestt.
*
In Romanul" din Roman cPtain :
La muzeul scolar, infiintat de d. G. C. lielortu, directorul
5i No. 1 de haati din aceasta urba, pe linga alte obiecte se afla
r5i o mica moneda moldoveneasea de bronz, in maxima cam de 15
milimetre. daruita acelut muzeu de d. Grigore Cazancincu, diree-
,,torul scoalet de baett din Tirgul-Ocnei, jndetul Bacau.
Pe de o parte moneda poarta marca Moldovel, eapul de bou
"en o steluta mica intro coarne, si incunjurata de doua rapture cu
frunze.
Pe a doua parte are imprejur inszriptia : Principutut 111o1-
.,doviei cu litere chirilice.
"In mijloc se afla o stea mare si de desupt data 1234.
,.Prin aceasta moneda st) constata ca prinaipatul Moldovei a
..fost intiintat en mult inninte de eit o arata mai toti istoricii ea
an 11 la 1352.
Ar li bine ca eel ce se ocupa cu istoriea tarot sa ee intere-
seze de acaasta moneda care poate face mare lumina asupra isto-
net terel noastre.
 545
Not am rugs pe dl. redactor al ziarnlui Romanul" ba bine
voeasea a dit inca cite -va lamuriri, Cu ce fel de cifre 'este scris
anul ? In ce limbs ieste numit principatul Moldoviei? Roman ste.
datineste, slavoneste ? Ieste sigur ca numarul multi! b'a cett bine
nu va ti 1134 de pilda on 1534, 1631, 1734 or! 1834 ?
Asupra altor chestif ridieate in notita citata avem de spas
ca aeuma nu se mat crede ca .Moldova s'a intemeiat in 1352, eau
se cunoso diplome de ale regilor Ungariel can meta inceputul lana-
inte de 1349, pentru acest punct se poate vita pe Hanfalvy in
scrisorea sa Die Empanel' and ihre Anspruche'. Pe urma se
tie ea loan Cahn= Asean imparatul Rominilor si al Bulgarilor
s'a intitulat autocrat peste Moldo-Vlahiea (110.1co Nlomosuxu) in
anul 1241 (Vezi Arh. istor. a Romanies T. 1 1. pag. 96. Data a-
col(' re gresita, dl. Hijclau a indreptat'o singur. intre altele in
Istorii a c) itica). Dew Moldo-Vlahiea Pzista la 1241 si putea foar-
te bine, sa ti existat si la 1234. Fapt insemnat ar fi numele Mot-
dovei singux fara Vlahiea. In adevar atuncl moneda ar ii din a-
eea Moldova care dupa cum cetim in istoria lut Lambrior cuprin-
dea : Bacaul; Neamtal, Romanul, Suceava, Cirligatura, Hirlaul, Bo-
tosanii, Dorohoiul, Cernautii, si Hotinul. Partea de jos a terei se
numea Valahiea si cuprinde tinuturile : Soroca, Orheiu, Facia, Co-
vorlui, Patna, Tecuciu,.Birlad, Vasluin, Codru si Bender. Cum ca
numele Moldo- Vlahiea it explicit Lambrior bine ea aleatuit din nu-
mele a doua ten se vede din faptele ce ni citeaza istoriea lui.
Asa pe la 1421 calatoreste pe in not eavaleriul Guillebert de Lau-
noy si numeste pe Alexandra Voda dome al Valahiet midi [\Va-
lackie In petite) si al Moldovei (et trouvay le wiyvoude Alexandre
seigneur de ladite Walackie et de Moldavie). Cum ea in adevar sub
nume de ,,Walackie In petite" calatoriul intelegea tarn de jos se ye-
de din istorisirea lui Launoy care spune ca de in Camenita a apu-
eat la Valakica mica' trecind prin marl pustietati pana ce a gasit
pe Alexandra voila in Cozia (in tinutul Faleiului) si ea de aeolo
tot prin Valahiea mica a mers pana in Cetatea-Alba. (Lambrior
pag. 58-59). (Istorisirea lui Launoy se afla tradusa in ,,Arhiva
istorica" a lui Hilda' 1. 1. p. 129). Daca moneda b'ar adeveri ea
veche si ca bine cetita, atunci am aysa dovado, ea pe la 1234 in-
ea nu se unise Moldova en Valahiea (en tarn de jos). Romini
prin aceste part!, orl eel putin prin tars de jos se aflau Inca din
veacul at XlI -lea; eel putin mai veeln urine documentale n'avem
despre dinsif.
Interesul ce ar area pentru istorie aceasta moneda ieste foar-
te mare, dar find foarte probabil ca moneda sa fie, cum am spas,
din veacuri, mat noun trebue de cercetat cu bagare de barna si de
trimis d -lui Sturza specialist in numismatica, care an determina -o
si apof 6a se den Academies din Bueuresti on muzeulul din Iasi.
Mordar.
 546

TEORIEA LUT ROSIER

de
A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria .Rominilor la Univer itatea din _Taft
1884.
(ui mare

Litera j se cetea ca i consonant In latineste $i In la-

thin, populara chiar. Acest i consonant a trecut In ge (n)
apol ge s'a prefacut In unole dialecte rominesti In j (aE),
Sunetul ge s'a pastrat In MoldovenT $i la ceT ce vorbese
ca (11110; fn popor In Moldova avem: giur, giug, giudec,
giuramint, etc. La Rominii din Macedoniea allam Tear ge
ca la MoldovenT: gioc, giur, giunapine, -etc. In Munteniea,
de pilda pe la Bumf esti, se zice jur, joc, etc. Tot aceste
forme se Intrebuintaza In Banat $1 In mare parte din Tran-
silvaniea. Drntre scrieri e mai vechi : Coresi are pe 3K,
'ear mannscriptul de le Voronet $i In general dialectul
de la Alibhaciti are numai p; tambrior a dovedit ca j at
Muntenilor s'a ftcut din ki $i prin urmare lest° mai nou
de cit 1,1 Cum ca asti, Teste se vede de pre envIntul jos care
de la dioso a trebuit sa treacii numai de cit prin gios la
jos. AceastA prefacer° a lui ge In j s'a intimplat, pe cIt
se pare, nice In Daciea hu Traian $i nu a fost adusa de
peste Dunarea. In limba literara se Intrebuinteaza j nu ge.
Sunetul 1 a suferit doua prefacer' comune Whom.
dialeetelor Romine : prefacerea In r: molammoard , solem
soare, Feliceferice, pulecepurece ; prefacerea In 1 muiat.
L simple s'a schimbat in T chid Vera intre cloud vocale, a-
far4 dna vocala ce urina dupd 1 nu lira 1-1 -alto vocald,
I urmat de alts vocala ieia prefaout In iod $i de veep,
drept vorbind, 1 nici nu se afla In cand din urma Intre
vocale. L Incepatorit urmat de i (i coresp, lui i clasic
on din grupa ie coresp. luT e deschis) s'a muiat si Tel.
Din aceste douil prefaceri a lul 1 In r ieste mai veche;
cacl alt-feliii din Felice s'ar fi Mout feglice (g1 cetit italie-
ne$te) $i mai pe urmA feice. Sunetul gl se afla $i In ele-
 547

Monte slave, le trebuinta inse de stint dad, prefacerea

s'a facut In launtrul limbei Romine on data eel putin u-
nele cuvinte n'au fost eum-va luate cu 1 muiat gata. A-
semenea fenomen pare a se fi petrecut cu voliavoia; a-
deca 1 va fi fost muiat chiar in limba slava din care l'am
prima. Prefacerea lui l in r nu se cunoaste cu siguranta
in elemente slave, data mire vine din mile slay, cum zicea
Lambrior nu stim.
L muiat s'a prefacut in iod, on rum se mai zice, s'a
pierdut. Aceasta schimbare nu este cunoscuta la Macedo-
neni. La not ieste cunoscutg, acuma pretutindenea Dupti
unele date se pare cit tot se mai gases° remasiti dialec-
tale en 1 muiat neprefaeut in iod, precum lim etc. prin
Transilvaniea. In texturi mai vechi so afla temeliat etc. De
regula lase in toate texturilo Incepiud din veacul al XV-lea,
In coace prefacerea se afla fndeplinita. Ba chiar se pare
ca nu lipsea nici In veacul al XIV-lea, dacg, forma boiar,
'li'ntr'un document de la Roman Vodg din 1392, avem drept
sa o lug,m ca faeutg, din boliar. Inteun document, citat
de multe on din Transilvaniea, ieste Zumbuthel, pe cit se
pare Sinzbateli cu 1 muiat Inse pastrat si anume la 1231;
deer in jumalatea Intaiea a veacului al XIII-lea prefacerea
pare a nu fi fost 1ncleplinita. In veacul al XII-lea va fi fost
cuvIntul cueldizi de vreme ce-1 aflam intr'un document de
la 11....(vezi Cont. No. 4, an IV) In Transilvaniea. Asa dart
aceasta prefacere a avut be d'incoace de Dunarea prin
veacul al XIII-lea on at XIV-lea. In elemente slave Si ma-
glare s'a Intimplat de asemenea.
N s'a prefacut in II muiat, data a lost precedat de
rocala ySi urmat de 1 vocala. Prefacerea ieste comuna tu-
turor Rominilor. Aceasta prefacere se vede a fi mai noun
de cit a lui a accentuat urmat de n in i, dovaelti, strain din
s!raniu, adeca n prefticut In n muiat ; rear a ace. ur-
mat de n In i, nu.
Alto prefai.eri a lui n in n muiat ca In ant, spun
sint dialectale. Dialectala ieste si cAderea Jul n In girt,
friu, brio, ?maJo.
 548 .-
AIM prefacers Insemnatn a lul n Teste sea In r.
Prefacerea aceasta leste dialectaln si dialectele ce o
aveau an pierit atIE in Dacia 'Traiann cIt si In Macedo-
nea, 16sInd Inse, precum vom vedea mai la vale, destule
urme.
Aceastn prefacere nu se aplicA, luT r muiat, dacA tre-
buie sn admitem ca prefacerea a Inceput dupn prefacerea
uit n urmat de i alts vocals. In a,devAr avem inliniu
puniu etc. si nu Intiriii spuriil chiar In dalectul de la
Mnhacit.Prefacerea Tests maT noug de cIt a luT a ac-
centuat urmat de /t in i, Mei la Mnhaciu (la pops Gri-
gore 5i In mantis iriptul de la Voroneti) afInm pe a pre-
Writ In i, In forme ea mint pinre etc. ceea ce dovedes-
to en n a trecut In r clupA ce trecuse a in t. Cum am
bpus, prefacerea tut' n In gn este mai noun de cIt a lul a
'n t (loci cu atlta maT noun ieste prefacerea luT n
n r. Asa find dealectul nu poate sn se fi inceput de cit
(NO 1000-
Prefacerea se cunoaste la Romlnii din Istriea, undo
5i acuma o gnsim In dialectul RomIn vorbit acolo. In
Macedoniea virinlu (veninul), re P131,01/8,'1. (te Inveninezi,
to Intristezi adecA) 0E0,46 apol mar ntintu (mormlnt)
din monumentum ; cuvintele landura si virghiru pot ti al-
baneze Decl deli dialectul a Nat inceput peste Dutunrea,
lar a fost cloveclit acolo de dialectul cu n neprefneut. E-
migratii an dus acest acest dialect In Istriea, unde-I ve-
dem si a-zT, si In Daciea lul Traian. In aceasta regiune
inse dialectul dest a trait sute de anT alAturea cit eel cu
n pastrat, de la o vrerne a Post de asemenea biruit. In
limba de asta -zi se gases° numaT urme din acel dialect
mort, dar maT numeroase de cit In Macedoniea. Vom citA
tot dupti Miklosich (Beitrage zur Lautlehre der Rumuni-
schen dialecte. vo. III. conson. I pag. 64): amerint pe lin-
gn, ameninf, fereastrit (feneaslr?t nu cunose In dialectul no-
stru de pe aico, Teste oare pe aiurea ?) cdrunt, meirunt pe
ling. to mdrunehiu (ziee Miklosichi dupa Cipariu nu stiu
Ins° do unde. In partea de sus a Moldovel nu se cunoaste)
 549

pe lingg mill111126iii, 9normint, ninadrut pe ling& nintanui, pit -

giri, patine, rarunclzia (pe lingg rinichi la Muntenl), rit
durea pe lingg rindunea, singera, singer, vergura (pe la
nos nu se cunoaste $i nu st.0 dacg Taste unde-va acuma
popular). In locul unora din aceste cuvinte ggsim la Ma-
cedoneni num): formele cu n, de pildg m a nunclig, minute
arricliii.
In veacurile &mite Terf dialectal acesta mai puterni
si urmele mai numeroase. A$A In veacul al XVI-lea sera
dialectul de la Mahaciti In Transilvauiea si poate aceea-$1
dialect In Bucovina (manuscriptul ggsit de Dl. Cretu in
Voronet). In veacul al XV-lea se gAseau in Moldova, de
sus macar, oameni ce vorbeau acest dialect. dovadA nume-
le 1,1mv6p. 4)karrkirkAa, Poymzpsit culese din documente mot-
dovenesti din noel veac, Cum on 'brain): cu acest dialect
Terau numerosi in pArtile acestea urmeazg din cuv. rutean
jurep care ie lint de la Romini si presupune formn jurelne
in loo de jurep din juniperus. Cutintul Indira de la ru-
ten', Poloni Cell dovedeste de asemenea cg la Romini-
Imprastieati pe In dinsil se zicea puterl oil. Indira in loo
de putina . Rominil cu acest dialect trebue sg fie de peste
Dungrea dup% cele argtate aice $i anume nu pot sA fi ve-
nit aice de cit dupa o mie, de vreme ce prefacerea acea-
sta Ye mai noug de cit a lul a in i $i de cit Jul n in 9
muiat. Pe de alto parte acesti Romini s'au deslipit de eel
din Macedoniea innainte de prefacerea labialelor urmate
de i si de prefacerea lui e In a dupg s, s, I, z, j, r. De
vreme ce asemenea prefaceri lipsese aproape de tot orb
ehiar de tot In graiul din manuscriptul de la Voronet si
In Istriea.
R n'a suferit prefaceri comune tuturor Rominilor de
aceea II !Asko de o parte, spunem numai chi forme ca fa-
nitza, senin, suspin pentru farina, seren, suspira par a fi
de explicat tot prin fenomenele ce an lnsotit pieirea dia-
leetuluT de la Mghacitl, on maT bine a dialectului en n.-----r.
Din grupele de consoane unele au sufinit prefaceri
comune tuturor Rominilor, asa vom numi pe uni:gtoarele-
 - 550 ---
el=ell (en 1 muiat adec4), gl=g11, et=pt, cs =s, cs =ps,
(pi (cv)=p, gn (gv)=b, gn=mn, 11 =1, 11.1=1I (1 muiat),
tl=e1. s-=st, se.stst, Iv.lb. rv=rb
Din aceste pref iceri unele slut foarte vechi, din lati-
nti popular* altele mai vechi de cit amesteeul en Slavii
si altele mai putin sint mai nouit de cit amestecul cu Slavii.
Prefacerea grupelor cli si gli in eh $i gh prin trece-
rea ha 1 muiat in iod a :wilt loc in Daciea Traianti. In
vecul al XV-lea jumatatea intAlea, gAsim in doeiimente
Ureacic, Uncliat. Aceasth, prefacere a lui ii in iod ieste
deei inceputil, aice. Rominii au adus inse de peste Dux:A-
rea prefacerea grupelor c/ si gl in cii si all.
in numhrul viitoriu vom aratA inchierile ce trebue
scoase din fenomenele fonetice trecute aice pe di'nnaintea
ochilor color ce an cetit studiul de fatA. Desi inchierile le-
arn seos pas cu pas, acuma inse le vom putea complectA
si eni intr'un tot organizat.
(Va u rm A).
Joan NA DEJDE.

UN SALON NOU
Problema cirmuirei baloanelor da de hem de timp indelun-
gat multor oameni de stiinta si se apropie zi pe zi de deslegarea
eea mai desavirsita.
Se stie ca pan acuma au izbutit mai bine capitanii Renard
$i Krebs la Paris. Dar si balonul acestora are gresala ea nu poa-
se tinea piept vinturilor chiar moderate si ea in potriva acestora
na mai poate pie' sa se miste nice sa fie cirmuit. Constructiea
for se deosebeste in bine de a innainte mergatorilor for prin acea
ca, primind constructiea Gut Giffart, Dupuy de Lome si Tissandier)
lei an apropieat gondola, la care au pus helicea miscatoare, foarte
tare de balon si ast-felia au facut sa fie gondola lunga de 30
de metri.
Acuma inginerinl Runge a luat pateuta pentru un balon ce
poate fi cirmuit si care ie in stare se fad. 36 de chilometri pe eeas.
Aceastii construetie noua pune mecanismul de miscare la ba-
lon (si nu la gondola) si helicea lucreaza, acolo uncle se concen-
treaza rezistenta aerulni in timpul milcarei innainte a balonulut,
 551

aya ea apitsarea si contraapasarea luereaza una, in potriva alteia in

directiea axes $i nu poate sa se produra !Lim o turburare din rezul-
tantele resistentel aerulul 5i luerarei
Ieata cum a aplicat Runge principiul acusta.
A pus injurul juinatatei inferioare a balonului (care sta ori-
zontal $i are forma lungareata) o impletitura solida 5i want (de
trestie de mare ort de sirme de otel). Aeest sehelet se tine de
balon prin o retea care iticonjura partea de sus. La sehelet ieste
pus mecanismul miseatoriu. Partea cu care merge balonul inna-
inte ieste in forma de paraboloid (pentru ca ast-felis intimpina ce-
mai mica iinpotrivire din partea aerultii). Partea di'nnapoi a bale-
nului ieste inebisa printr'un fund semisferic. Aparatul pentru mi-
scare ieste pus la partea de'nnainte $i cirma la eea de di'nnapoi si
dedesupt la mijloc sub centrul de gravitate camera care euprinde
masina ce mi$ca helicea, carbunii, apa 5i calatorii. Pe linga ace-
stea la partea di'nnainte $i la eea de d'innapoi sint picioare a$a ea
balonul poate $edea, bine pe pamint. Toate aeeste parts sint 1 e -
gate nestraniutat eu scheletul solid al balonului. Puterea iuigea-
toare se comunica la helice pri'ntr'o cures Ara, sfir$it (de cele ce
on tine a vazut la locomotivele cc se intre)3uintaza la trier). Ca
masina se va intrebuinta, o masina de aburi sistemul Ahrbeker,
naasina care nu cintare$te maa malt de 10 chilograme pentru pu-
tere de un cal-vapor. Poate sa se intrebuinteze si un eleetro-mo-
tor, daca s'ar dovedi mai de folos. Puterea mashie] se alege dupa
marimea balonului. Balonul ieste lung de 40 de metri si in dia-
metru de 8, deo. mai 'rile de cit cele obipuite. Runge a dove-
dit inse ca pentru baloane mai mars (in diametru $i proportional
si in lungime) ieste mai usor de mers 5i de cirnit. Aice vedem
not partea cea mai plina de viitoriti a nascocirei
Balonul poate fi cirmuit cu usurinta din camera. China se
poate misca priu ajutoriul a doua sirme de otel imvlrtite pe doua
suluri puse la marginea paretelui ce incunjura camera.
Ieste de insemnat si alta nascoeire : imparechen de doua ba-
loane pentru a purta o singura camera. Helicile stau tot Is par-
tea, di'nnainte : on la lie-care balon cite o helice, on una singura
la egala departare intre virfurile cele intoarse innainte. Camera
purtata de o pareche de baloane nu sta dedesupt, ci intre amindoua
Balonul ieste alcatuit ca, sa so poata scobori numai Is locuri
hotarite si potrivite din timp. Pentru a se scobori nu-I nevoie
sa des drum gazului, ci face de ereste puterea ce trage in jos, $i
anume in modul urmatoriti. La cele patru colturi ale camerel slut
sulurl pe care ieste stigma, sirma, de otel. Cum a ajuns balonul
deasupra locului unde trebue sa se coboare, isi mic$ureaza iutala
pan& ce reinine atita de mare ca sa stea nemiscata in potriva via-
 552
tului. Balonul se a$aza cu 1 irful in eonti a Nilltllilli in sit nu-i
primejdie de a ii Worm] apueat dienteo coasts si se inlatureaza pe
et eu putinta blobanaturile. Apoi dau drumul sirmelor (Iiintisoare
mai bine) celor patru in jos pans la pamint. Acolo le apnea oa-
menii ce a$teapta, le prind solid (in ni$te beleiuge de pilda) $i a-
poi cet din balon sucesc regulat sulurile a$a in sit se seoboarit
Meet meet pana ce ce]e patru pieioare se razimit pe pamint Pen-
tru mai molts siguranta 11 mai leaga cu odgoane Innainte $i inna-
poi gi opresc masina. Ne avind sa piearda gaz, pot intrebuinta hi-
drogen pentru a implea balonul. Supapele lint puse numai pentru
a le desehide la primejdie, adeca s'ar umflit, balonul a$h de tare
in sit ar fi frica de crepat. Pentru a face economie $i in aceasta
privinta se intrebuintaza urmatoriul metod. In launtrul balonului
cu hidrogen ieste un balon sferic plin cu aier, acesta ieste ast-felin
a$ezat in sit fundul eel semisferic al balonului celui mare aleatu-
e$te partea din afara a balonulut cu aier, sear ceealalta emisfera
ieste inlauntru $i le desparte pe amindoua. Balonul eel eu aer pos-
te fi deschis prin o supapa $i atunci hidrogenul prin apasare da
afara aierul i emisfera nauntrica se lipe$te peste cea ce aleatue-
ste fundul balonului eelui mare. Baca vroese sa.-1 impla din nou
cu aier luereaza cu o pomp care sta in legatura eu dinsul prin-
tr'un tub de cauciuc. Prin acest mijloc cheltueala en hidrogenul
se Imputineaza foarte.
Balonul nu se sue mai sus de cit ieste de nevoie pentru a
nu se lovi de case on de copaci, adeca 'Ana la cite-va sute de
metri. Cind ii vorba sa piece trebue sa se suie mai intaia un
balon mic ca sit state puterea vintului apoi se suie $i eel mare.
Pierderea de gaz prin exozmoza se compensaza prin arderea
carbunelm $i prin evaporarea apei la nevoie chiar se pot arunca
carbuni pentru a twira balonul. Pentru intimplari (cari n'au nisi
atita probabilitate cit cele la -carile le supus drumul de fier) se
afla in camera ancora $i odgon $i balonul poste sa se coboare.
Notts. Aceasta descriere o loam din Nene Welt" care a
publicat'o dupa Elektrotechniker". Cetitorii noOri 10 vor fi a-
mintind de firma baloanelor" publicata tot in Contemporanul`
acolo sera descris balonul D-lui Renard kil Krebs dupa Revue
seientifique. Cum vedem progrese se fac, destul de lute. Tim-
pul cind vom iunblk en baloane nu mai ieste departe.
T. U.