Sunteți pe pagina 1din 9

GFJFSDVFGJAERTAG) Tat vine să cerceteze fintina. Popas. Tata hodineşte.

Oriincotro ar fi pornit, de
fiecare ată îşi începe drumul cu valea asta și, aici, la fintină, face primul popas. Poate hodine se, poate îşi
aminteşte cum odată, demult, pe vreme de arșiță, se întorcea el, băiat tinăr, e căruța încărcată cu snopi.
Colo sub deluşor era un izvoraş şi stătea la facerea apelor copilă cu ulciorul plin. Tata a rugat-o să-i
potolească setea, și de la ulcioraşul cela Jilav an ornit noi, toți șase.

3... (...) Totuşi, cind pornește să ne vadă, tata începe de fiecare dată cu Frumuşica, pentru să stea puțin
de vorbă cu un om deștept şi cuminte ce drag îi este, nici el nemaiți înd minte pentru ce anume. E un sat
nici prea mare, nici mic să fie, dar de gospoda i cum rar se Intimplă. Case aşezate în rind, de parcă ar fi
fost trase cu sfoara, drumur largi, pietruite, fintini noi, școală frumoase şi apoi în fiecare ogradă, o ordine
nemaip nenità... Aici, în Frumuşica, trăieşte Andrei, gel mai mare dintre noi. Tata, cind ajunge vorba la el,
pare a uita că și Andrei i-a fost cindva fecior în casă. Ceea ce a fost a

fost den ilt. Acum şi Andrei e cărunt, are copii de Insurat. O fe cană de vreo nouă ani, trecînd prin
ogradă, îl zăreşte pe bătrîn, vine la fuga Inapoil casă...

-M no! Naş mulduvan ide!

Fruz uşica e un sat de ucraineni, și tata, care s-a împăcat cu multe pe lumea asta, nu se poate ir păca cu
gindul că nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba..

In p gul casei răsare o nevastă josuță cu minecile suflecate-l-a recunoscut, porneşte

spre po iță cu mlinile ridicate sus, teatral:

- M. monka moia ridnaia!

Intri amindoi în ogradă. Tata vine înainte, nora în urma lui. Un băietan de vreo şaispres ce ani, curățel
îmbrăcat, pieptănat grijuliu, le deschide uşa din fața casei şi-i sărută îna bunelului.

A dreiera la serviciu la atelierul de reparație a tehnicii agricole. Un fiu chemindu-l acasă, e trece pe la
magazin, cumpără ceva de-ale gurii și o cămaşă albă, cadou pentru Tatal. A voi o noapte Intreagă stau la
masă tatăl şi fiul, secundați (însoțiți) de noră, nepoți
şi vecin încît Tatăl rămine bucuros de o asemenea primire. Båtr mul, råminind singur, lși minglie
creştetul:

- La că-i bine... (...) Nevasta lui Andrei umblă prin casă ca un titirez (...) Vorbeşte iute, mi unțel, tata o
ascultă atent, dar, neînțelegind prea multe din cele ce-i spune ea, rosteşte lind:

-La cai bine.

4.()...Tata e iarăşi la drum.

-Can de ţi-a venit în cap, tată, să treci pe la mine?

-Aşi am stat eu cu baba şi ne-am gindit...

Hala bucătărie, acolo-emai cald

Guri rele susțin că Nicolay e cel mai avut în familia noastră și se poate întimpla

să aibă reptate aceste guri rele. Nicolae e magazioner la fabrica de zahăr, iar dulcele mai răn ne a fi o
slăbiciune a moldovenilor. Ce-i drept, cu toată averea lui Nicolae, noi trecem ir de tot pe la dinsul. Nu s-a
plins niciodată că i s-ar fi făcut dor de noi. De venim) Tat vine să cerceteze fintina. Popas. Tata hodineşte.
Oriincotro ar fi pornit, de fiecare ată îşi începe drumul cu valea asta și, aici, la fintină, face primul popas.
Poate hodine se, poate îşi aminteşte cum odată, demult, pe vreme de arșiță, se întorcea el, băiat tinăr, e
căruța încărcată cu snopi. Colo sub deluşor era un izvoraş şi stătea la facerea apelor copilă cu ulciorul
plin. Tata a rugat-o să-i potolească setea, și de la ulcioraşul cela Jilav an ornit noi, toți șase.

3... (...) Totuşi, cind pornește să ne vadă, tata începe de fiecare dată cu Frumuşica, pentru să stea puțin
de vorbă cu un om deștept şi cuminte ce drag îi este, nici el nemaiți înd minte pentru ce anume. E un sat
nici prea mare, nici mic să fie, dar de gospoda i cum rar se Intimplă. Case aşezate în rind, de parcă ar fi
fost trase cu sfoara, drumur largi, pietruite, fintini noi, școală frumoase şi apoi în fiecare ogradă, o ordine
nemaip nenità... Aici, în Frumuşica, trăieşte Andrei, gel mai mare dintre noi. Tata, cind ajunge vorba la el,
pare a uita că și Andrei i-a fost cindva fecior în casă. Ceea ce a fost a
fost den ilt. Acum şi Andrei e cărunt, are copii de Insurat. O fe cană de vreo nouă ani, trecînd prin
ogradă, îl zăreşte pe bătrîn, vine la fuga Inapoil casă...

-M no! Naş mulduvan ide!

Fruz uşica e un sat de ucraineni, și tata, care s-a împăcat cu multe pe lumea asta, nu se poate ir păca cu
gindul că nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba..

In p gul casei răsare o nevastă josuță cu minecile suflecate-l-a recunoscut, porneşte

spre po iță cu mlinile ridicate sus, teatral:

- M. monka moia ridnaia!

Intri amindoi în ogradă. Tata vine înainte, nora în urma lui. Un băietan de vreo şaispres ce ani, curățel
îmbrăcat, pieptănat grijuliu, le deschide uşa din fața casei şi-i sărută îna bunelului.

A dreiera la serviciu la atelierul de reparație a tehnicii agricole. Un fiu chemindu-l acasă, e trece pe la
magazin, cumpără ceva de-ale gurii și o cămaşă albă, cadou pentru Tatal. A voi o noapte Intreagă stau la
masă tatăl şi fiul, secundați (însoțiți) de noră, nepoți

şi vecin încît Tatăl rămine bucuros de o asemenea primire. Båtr mul, råminind singur, lși minglie
creştetul:

- La că-i bine... (...) Nevasta lui Andrei umblă prin casă ca un titirez (...) Vorbeşte iute, mi unțel, tata o
ascultă atent, dar, neînțelegind prea multe din cele ce-i spune ea, rosteşte lind:

-La cai bine.

4.()...Tata e iarăşi la drum.


-Can de ţi-a venit în cap, tată, să treci pe la mine?

-Aşi am stat eu cu baba şi ne-am gindit...

Hala bucătărie, acolo-emai cald

Guri rele susțin că Nicolay e cel mai avut în familia noastră și se poate întimpla

să aibă reptate aceste guri rele. Nicolae e magazioner la fabrica de zahăr, iar dulcele mai răn ne a fi o
slăbiciune a moldovenilor. Ce-i drept, cu toată averea lui Nicolae, noi trecem ir de tot pe la dinsul. Nu s-a
plins niciodată că i s-ar fi făcut dor de noi. De venimSRTJAEGAV) Tat vine să cerceteze fintina. Popas.
Tata hodineşte. Oriincotro ar fi pornit, de fiecare ată îşi începe drumul cu valea asta și, aici, la fintină,
face primul popas. Poate hodine se, poate îşi aminteşte cum odată, demult, pe vreme de arșiță, se
întorcea el, băiat tinăr, e căruța încărcată cu snopi. Colo sub deluşor era un izvoraş şi stătea la facerea
apelor copilă cu ulciorul plin. Tata a rugat-o să-i potolească setea, și de la ulcioraşul cela Jilav an ornit
noi, toți șase.

3... (...) Totuşi, cind pornește să ne vadă, tata începe de fiecare dată cu Frumuşica, pentru să stea puțin
de vorbă cu un om deștept şi cuminte ce drag îi este, nici el nemaiți înd minte pentru ce anume. E un sat
nici prea mare, nici mic să fie, dar de gospoda i cum rar se Intimplă. Case aşezate în rind, de parcă ar fi
fost trase cu sfoara, drumur largi, pietruite, fintini noi, școală frumoase şi apoi în fiecare ogradă, o ordine
nemaip nenità... Aici, în Frumuşica, trăieşte Andrei, gel mai mare dintre noi. Tata, cind ajunge vorba la el,
pare a uita că și Andrei i-a fost cindva fecior în casă. Ceea ce a fost a

fost den ilt. Acum şi Andrei e cărunt, are copii de Insurat. O fe cană de vreo nouă ani, trecînd prin
ogradă, îl zăreşte pe bătrîn, vine la fuga Inapoil casă...

-M no! Naş mulduvan ide!

Fruz uşica e un sat de ucraineni, și tata, care s-a împăcat cu multe pe lumea asta, nu se poate ir păca cu
gindul că nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba..

In p gul casei răsare o nevastă josuță cu minecile suflecate-l-a recunoscut, porneşte


spre po iță cu mlinile ridicate sus, teatral:

- M. monka moia ridnaia!

Intri amindoi în ogradă. Tata vine înainte, nora în urma lui. Un băietan de vreo şaispres ce ani, curățel
îmbrăcat, pieptănat grijuliu, le deschide uşa din fața casei şi-i sărută îna bunelului.

A dreiera la serviciu la atelierul de reparație a tehnicii agricole. Un fiu chemindu-l acasă, e trece pe la
magazin, cumpără ceva de-ale gurii și o cămaşă albă, cadou pentru Tatal. A voi o noapte Intreagă stau la
masă tatăl şi fiul, secundați (însoțiți) de noră, nepoți

şi vecin încît Tatăl rămine bucuros de o asemenea primire. Båtr mul, råminind singur, lși minglie
creştetul:

- La că-i bine... (...) Nevasta lui Andrei umblă prin casă ca un titirez (...) Vorbeşte iute, mi unțel, tata o
ascultă atent, dar, neînțelegind prea multe din cele ce-i spune ea, rosteşte lind:

-La cai bine.

4.()...Tata e iarăşi la drum.

-Can de ţi-a venit în cap, tată, să treci pe la mine?

-Aşi am stat eu cu baba şi ne-am gindit...

Hala bucătărie, acolo-emai cald

Guri rele susțin că Nicolay e cel mai avut în familia noastră și se poate întimpla

să aibă reptate aceste guri rele. Nicolae e magazioner la fabrica de zahăr, iar dulcele mai răn ne a fi o
slăbiciune a moldovenilor. Ce-i drept, cu toată averea lui Nicolae, noi trecem ir de tot pe la dinsul. Nu s-a
plins niciodată că i s-ar fi făcut dor de noi. De venimBSTJaga) Tat vine să cerceteze fintina. Popas. Tata
hodineşte. Oriincotro ar fi pornit, de fiecare ată îşi începe drumul cu valea asta și, aici, la fintină, face
primul popas. Poate hodine se, poate îşi aminteşte cum odată, demult, pe vreme de arșiță, se întorcea
el, băiat tinăr, e căruța încărcată cu snopi. Colo sub deluşor era un izvoraş şi stătea la facerea apelor
copilă cu ulciorul plin. Tata a rugat-o să-i potolească setea, și de la ulcioraşul cela Jilav an ornit noi, toți
șase.

3... (...) Totuşi, cind pornește să ne vadă, tata începe de fiecare dată cu Frumuşica, pentru să stea puțin
de vorbă cu un om deștept şi cuminte ce drag îi este, nici el nemaiți înd minte pentru ce anume. E un sat
nici prea mare, nici mic să fie, dar de gospoda i cum rar se Intimplă. Case aşezate în rind, de parcă ar fi
fost trase cu sfoara, drumur largi, pietruite, fintini noi, școală frumoase şi apoi în fiecare ogradă, o ordine
nemaip nenità... Aici, în Frumuşica, trăieşte Andrei, gel mai mare dintre noi. Tata, cind ajunge vorba la el,
pare a uita că și Andrei i-a fost cindva fecior în casă. Ceea ce a fost a

fost den ilt. Acum şi Andrei e cărunt, are copii de Insurat. O fe cană de vreo nouă ani, trecînd prin
ogradă, îl zăreşte pe bătrîn, vine la fuga Inapoil casă...

-M no! Naş mulduvan ide!

Fruz uşica e un sat de ucraineni, și tata, care s-a împăcat cu multe pe lumea asta, nu se poate ir păca cu
gindul că nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba..

In p gul casei răsare o nevastă josuță cu minecile suflecate-l-a recunoscut, porneşte

spre po iță cu mlinile ridicate sus, teatral:

- M. monka moia ridnaia!

Intri amindoi în ogradă. Tata vine înainte, nora în urma lui. Un băietan de vreo şaispres ce ani, curățel
îmbrăcat, pieptănat grijuliu, le deschide uşa din fața casei şi-i sărută îna bunelului.

A dreiera la serviciu la atelierul de reparație a tehnicii agricole. Un fiu chemindu-l acasă, e trece pe la
magazin, cumpără ceva de-ale gurii și o cămaşă albă, cadou pentru Tatal. A voi o noapte Intreagă stau la
masă tatăl şi fiul, secundați (însoțiți) de noră, nepoți
şi vecin încît Tatăl rămine bucuros de o asemenea primire. Båtr mul, råminind singur, lși minglie
creştetul:

- La că-i bine... (...) Nevasta lui Andrei umblă prin casă ca un titirez (...) Vorbeşte iute, mi unțel, tata o
ascultă atent, dar, neînțelegind prea multe din cele ce-i spune ea, rosteşte lind:

-La cai bine.

4.()...Tata e iarăşi la drum.

-Can de ţi-a venit în cap, tată, să treci pe la mine?

-Aşi am stat eu cu baba şi ne-am gindit...

Hala bucătărie, acolo-emai cald

Guri rele susțin că Nicolay e cel mai avut în familia noastră și se poate întimpla

să aibă reptate aceste guri rele. Nicolae e magazioner la fabrica de zahăr, iar dulcele mai răn ne a fi o
slăbiciune a moldovenilor. Ce-i drept, cu toată averea lui Nicolae, noi trecem ir de tot pe la dinsul. Nu s-a
plins niciodată că i s-ar fi făcut dor de noi. De venim) Tat vine să cerceteze fintina. Popas. Tata hodineşte.
Oriincotro ar fi pornit, de fiecare ată îşi începe drumul cu valea asta și, aici, la fintină, face primul popas.
Poate hodine se, poate îşi aminteşte cum odată, demult, pe vreme de arșiță, se întorcea el, băiat tinăr, e
căruța încărcată cu snopi. Colo sub deluşor era un izvoraş şi stătea la facerea apelor copilă cu ulciorul
plin. Tata a rugat-o să-i potolească setea, și de la ulcioraşul cela Jilav an ornit noi, toți șase.

3... (...) Totuşi, cind pornește să ne vadă, tata începe de fiecare dată cu Frumuşica, pentru să stea puțin
de vorbă cu un om deștept şi cuminte ce drag îi este, nici el nemaiți înd minte pentru ce anume. E un sat
nici prea mare, nici mic să fie, dar de gospoda i cum rar se Intimplă. Case aşezate în rind, de parcă ar fi
fost trase cu sfoara, drumur largi, pietruite, fintini noi, școală frumoase şi apoi în fiecare ogradă, o ordine
nemaip nenità... Aici, în Frumuşica, trăieşte Andrei, gel mai mare dintre noi. Tata, cind ajunge vorba la el,
pare a uita că și Andrei i-a fost cindva fecior în casă. Ceea ce a fost a
fost den ilt. Acum şi Andrei e cărunt, are copii de Insurat. O fe cană de vreo nouă ani, trecînd prin
ogradă, îl zăreşte pe bătrîn, vine la fuga Inapoil casă...

-M no! Naş mulduvan ide!

Fruz uşica e un sat de ucraineni, și tata, care s-a împăcat cu multe pe lumea asta, nu se poate ir păca cu
gindul că nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba..

In p gul casei răsare o nevastă josuță cu minecile suflecate-l-a recunoscut, porneşte

spre po iță cu mlinile ridicate sus, teatral:

- M. monka moia ridnaia!

Intri amindoi în ogradă. Tata vine înainte, nora în urma lui. Un băietan de vreo şaispres ce ani, curățel
îmbrăcat, pieptănat grijuliu, le deschide uşa din fața casei şi-i sărută îna bunelului.

A dreiera la serviciu la atelierul de reparație a tehnicii agricole. Un fiu chemindu-l acasă, e trece pe la
magazin, cumpără ceva de-ale gurii și o cămaşă albă, cadou pentru Tatal. A voi o noapte Intreagă stau la
masă tatăl şi fiul, secundați (însoțiți) de noră, nepoți

şi vecin încît Tatăl rămine bucuros de o asemenea primire. Båtr mul, råminind singur, lși minglie
creştetul:

- La că-i bine... (...) Nevasta lui Andrei umblă prin casă ca un titirez (...) Vorbeşte iute, mi unțel, tata o
ascultă atent, dar, neînțelegind prea multe din cele ce-i spune ea, rosteşte lind:

-La cai bine.

4.()...Tata e iarăşi la drum.


-Can de ţi-a venit în cap, tată, să treci pe la mine?

-Aşi am stat eu cu baba şi ne-am gindit...

Hala bucătărie, acolo-emai cald

Guri rele susțin că Nicolay e cel mai avut în familia noastră și se poate întimpla

să aibă reptate aceste guri rele. Nicolae e magazioner la fabrica de zahăr, iar dulcele mai răn ne a fi o
slăbiciune a moldovenilor. Ce-i drept, cu toată averea lui Nicolae, noi trecem ir de tot pe la dinsul. Nu s-a
plins niciodată că i s-ar fi făcut dor de noi. De venim

S-ar putea să vă placă și