CONTEMPORAHUL

REVISTA STIIV IFIC SI LITERARA.

IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
Redactor IOAN NADEIDE.
No. 5. an. IV. IW 1885.
Privim ca abonaii pe ce vor bine vroi a
primi don& nnmere nu ml. dupi altul.

TEFAN HUDICI.
PERSOANELE :
Ste fan Thalia. 60 de ani.
Hristea Ziotu, priptenul lui Stefan 60 de ani.
Arta, femeia lui Stefan. 19 ani.
('ucoana Elerieu, mama Anei 50 de ani.
Pache Mitulescu, ibovnicul Anoi sub numele C. Zltitescu.
Ion
Catrina k Magi tigani.

Seena se petrece in Doro 11°4 in 7ilele noastre

Tin salon de provinpie.

Usi in dreapta .i in stings, in planul intaifi si al dollea. Fe-
reastra in fundul scenei.IntrP usile din stinga un scrin si de a-
supra lui o oglinda. Intre usile din dreapta un scaun.In amin-
doua partite ferestrei cite un jilt si un scaun.In fats scenei, in
dreapta o canapea, 5i o mitsuta ; in stinga o canapea si un jilt.
Paretii si mobilele in proasta stare.

SCENA 1.
Ana, Costica.
Ana.(intrci ineet prin stinga planul antaiic, merge de ascultil
la usa din stinga planul al doilea, se add pe borta cheiei. Apo'
 102
se intoarce, deschide u;ct pe cart a intrat pi chianti incet.) Hal I
Iegi iute. Al stat prea, mult.
Costicd.Tot doarme ? Ce somnoros !
Ana. Ada -mi respunsul peste un ceasy cind se duce la pofta.
Costica. PestP un ceas. (o sdrutd).
Ana. Ma rog, iea sama de slugi.
Costicd. Tare le$ti fricoasa ! (iese pe up din dreapta pla
Yazd intaiii).
Ana. (dupd un limp). Oare tine la mine ?... Imi jury in-
tr'una ca fail mine ar muri... Sa fie adevarat ? A lenit dupa mine;...
de ce ar fi parasit Iagul, dae'agi fi fost pentru dinsul numai un ca-
priein, numai pofta unui minut.... Cind ie linga mine, mi se pare
ca ie peste putinta sa nu spue drept gi cum se duce, mintea mi se
pierde in prepusuri... (up din stinga planul al cloilect se deschide
§i intrd Stefan).

SCENA II.
Ana, Stefan.
Stefan. (in parte). Sculata ?... (se uitci la ceasornie)'Nouti
(tare). De demineata te-ai mineeat a-zi. Cum at odihnit ? Bine ?
Ana, (cu receala). Bine ! 14 multamese.
Stefan. Oehii ti-s cam rogii.
Ana Ma doare putin capul.
Stefan. Capul ? Sa trimetem dupa nil doctor....
Ana. (iute) Nu, nevoie ! Are sa-mi treaca fara doctorii
Am cetit a sail pan tirzia gi se vede ca de aceea.... (Stefan vrea
Sa vorbeasca) Nu-i nevoie de doctor !
$tefan.Cum vreI draga! Dar cred c'ar fi mai bine.... De o
vreme incoace, suferl inteuna. Cind te doare capul, cind te ustura
(whit. Teri ai tugit in delta rinduri !... Las sa chiem doctorul ; fii
cuminte.
Ana. Nu, nu-i nevoie ! (Stefan vrea sa vorbeascd) Nu! (iese
prin atinga planul intati).
SCENA III.
.tefan, Ion, Catrina.
Stefan. (dupd un limp ofteazd, merge la uf a din dreapta
planul al doilea, o descitide fi citianta) bane ! Catrina 1... Niel e'ar
respunde mangositil ! O fi dormintl.... Catrina! bowie
Catrina. (in culise) And cucoane !
Ion. -- (in culise) Ce poftegti boieriule.
 163

ttfan. Veniti incoace !

Catrina, Ion (in culise). Indata cucoane !
Stefan, (dapa un timp). Da veniti a-zi on nuticalo,ilor ?
Ion. (in culi. e). Ioaca ! Iea !
Catrina.(in culise). Venim, venim !
(Ion 0 Catrina Writ be de somn).
Stefan. Ian poftim in ce stare ! Bine, putur*lor, dorrniti
si ziva ? Uita-te... A dorm in picioare.... M ! IN u va treziti ?
Ion. (deseleide un ochia). Ba trezim.
Catrina. (asem en ea). Trezim.
Stefan. Apoi va desmetesc WI ! (dd o palm a ha Ion)
Ion. (starnutel) A uleil !
Catrina. (grin somn). La multi am Inane L. La multi ani.. Di,.
Stefan. $i to modoranc'o ? (di o palma Catrine0...
-Catrina. (starnuta) Limba !... a !...
Ion. La multi ani, Catrino !
-Stefan. V'ati trezit ? OH sa incep din non ?
Ion, Catrina. (ferindu-se) Trezit.
Catrina. (pipaindu-si) limba). 31i-am incoltit' o !
Stefan,Veniti incoace.
-(lon fi Catrina se apropie de Atefan).
Ion. Team venim.
-Catrina. (pipaindu-sa limba). Curge singe.
Stefan. Si taceti din gura.
Ion.----- Tacem.
Catrina. Ustura.
Stefan. Taceti ma 1
Ion. Ca piticul. Fa I
Stefan. Venit'a cine-va a-zi ? (tdcere) Nu respundeti ?
Ion.Ai zis sa tae,
Stefan. Am zis sa tavi dud nu-ti vorbese, dar sa-mi re-
-spunzi rind to intreb.
Ion. Bine, voirt respunde,... de acu stir'. Cind ii vorbi....
viand Ii intreba !...
Stefan. Venit'a tine -va az-I ?
Ion. Venit
Stefan. Cine ?
Ion. Un boieriii.
Stefan. Cum 11 chiama?
Ion. Nu still.
Stefan. Nu ti-a spus numele ?
Ion. Ba spus.
Stefan. Atunci ?
Ion. L'am uitat... Cum a zis Catrina ?... Fa!
 164

Catrina. Pe tine te Intreaba. Tea tac.

Stefan. Spune daca $tii.
Catrina. Nu (se p)pcle la limba).
Stefan. (rash° Cum, nu ?
Catrina, (ferindu -se) Nu atilt.. Lui i-a spus.
Stefan. Vita incaltate !... Cum 'era ?
Ion. Iera boerin ; en surtuc, cu pantaloni 4 ca tott
boerii....
Stefan. (a pile') Ma !... Nu to Intreb ce iera... Te intreb,
cum iera, 'Joule !... Nalt ? Scurt ?
ion. Nalt ?... Naltut... Stii de mijloc... Nici nalt, nici snit_
Aga $i-asa !
Catrina. (pipciindu-V: limbs) Hitt !... Scurt.
Ion. Ba I ehiar nalt.
Catrina. Nalt.... Nu ram rezut leu intaiu ?... Yi scurt !
Ion. Scurt ?... Doar nu-s ehior, ii nalt !
Catrina. Ii scurt !
Ion. ii nalt ! (rcistit) Fa !
Stefan. TacetI ! Tinar on batrin ?
Ion. Ali s'a parut batrin !... Da, ca ma-ta !
Stefan. Hai duceti-va !
Ion. (iefincl). Da, a$a si-asa... Nici tinar, nisi batrin... AFt
$1-a5a.
Catrina. (lug Ion) Am sa te spun.
Ion. Fa !
Catrina. Ba chiar da ! Am sa te spun.
Stefan. Ce-i ? (Ion iese rdpede pe up din dreapta, planub
al doilea).
Catrina. Boiarule, spune Ini Ion sa nu ma ma' bata. Si
as'noapte a maturat casa cu mine... Uita-te mi-a smult o gita de par..
(seoate o viV de par din sin). Igi face ris de mine.
Stefan. Da scoateti-va $i ochii din partea mea... Ha', card -te!
Catrina. Ii pant de Dumnezett. (merge spre uqa din fund).
Ion.(Vine iute qi se lovelte de Catrina) Team vine !
Catrina. (Cu mina la °chi). Ptia ! mincate-ar boala, Ca m'ai
cbiorit !
Ion. Vine !
Stefan. eine ?
lon. Cel de a-zi demineata, (intro Christea) Dumnealui.
Christea. (lui ?tefan). In sfir$it. (se imbrci'oazci).
Catrina. (lul Ion) Te-am spus. Are sa te ocarasca I Of bate.
in pumni, da sd ieasal.
Ion. (Ion oprefte pe Catrina 0.4 aratei pe Christea) Vezi
ca -i nalt !
 165

Stefan. Hai ieaitr !

Ion. (Catrinei imbrincind'o). Hai leaf ! ce staff ? N'auzi ?
Faraca, saraea !
(Ion qi Catrina ies ti inchid eqa).
SCENA IV.
Stefan, Christea apoi Ion, Catrina ci Cu.-
coana Xlencu.
Stefan. (cu bucurie) Tu ierai ?
Christea.Chiar ien !... Da bine cc te-a apucat sa-ti iei catra
Iusele, aaa ni tam ni sam, fan sa vesteati pe nimenea ?
Stefan. ' Vream sa nu se atie unde sint. N'ai spus nimarui ?
Chridea. Nu. N'ai scris sa tin luerul ascuns ?
Stefan. Si de cele ce to rugasem.
Chrtstea.Ti-am regulat trebile ai->;i adue banii ceruti.
Stefan. Napoleonf?
Christea. 0 mie numai I (scoate un chimerii de la incinget
toare) Restul in hirtie.
Stefan. Staff sa-i string, cad cum is de uitit i-oiu Iusie pe
afara. (iese pe up din stinga, planul at do lea).
Christea. Bietul om ! Are vr'un naduv !... Cit ie de sehim-
bat ! Sa fie aclevarat ce zice lumea ? I se poate care intimpla sa
nu vorbeasea in bobote ?...
Stefan (infra) Ah !
Christea. (in parte) Surmanul ! (tare) hi ! dar nu mi-ai spus
din ce pricina ai aters'o din Iasi, mai dihai de cit boerir cer mart,.
In vremea bejeniei. Ha, de ce ?... Taci ? Poate-I vr'o fain ?...
Stefan. Nu... Nacazuri frate, naduv !
Christea. Nacazuri ?... Interesele-ti merg de minune ! hat!.
Alin de noroc.
Stefan. Noroc ? Interese ?... Ce-mi pass de interese, bare
i avere... fs satul de avere ! Trei-zeci de ani am muncit zi $i
moapte ;.,. am adunat ban catra ban $i -acurn n'am ce face cu iei.
Avere ! am de ajuns ai de remas ! Dar liniatea imi lipseate.
Christea Liniatea ?
Stefan. Liniatea sufleteasca. jtila pierd, innebunesc... Ara
plecat din Iasi crezind Ca voin gasi odihna aiurea. Am parasit lux
§1 vuet ai m'am inehis aci departe in Dorohoi... Dar ce face local,
cind omul duce cu sine gindul lui ?... Gindurile negre is ca bru-
ins, pe unde tree veatejesc tot ce intilnese I
Christea. Dar, de ce ?.,.
Stefan. De ce ?... Ah, tie pot sa-ti spun, imi ieati ca frate.
Nate ca destainuindu-ma cui -va ma vein mai alina ! (merge de ascultd,
 1GG

la tqa din stinqa, rlanul intaiu, o deschide putin. se Oa in /Owl-

tru, apoe vine Iowa Christaa, seoute o scrisoare din busunarits
intinde) Ceteste.
Christea. (len scriso 'irea si o cetege ineet ; dapii ce mintcce
o indoae si o iptinde luB tefan).
Stefan (mune* scrisoarea) Acum intelegt, de ce am That elm-
pit ? De ce mi-am lasat baltacasa si interese ? Vezt ! Ce aveasin-
de ficut ? Nu stieam cine-i, nu-1 iscalit !... 0 luna de zile am pin-
dit fora tolos... Dac'a5i fi aflat ! (midrare de minie qi rci,:bunare),
De despartit nisi nu -I vorba, ar fi moartea pentru mine. Trebniea,
sa pun o stavila intre jet i am plecat cu rusinea pe frunte si cu ini--
ma ineruntata !
Chiistea. Dar iestI sigur ca scrisoarea ii pentru femeea ta ?-
Stefan Am vazueo cind a pus'o in buzunariul paltonulut.
Ah ! nu mai pot area nice mingierea
Christea. Si a plecat de Nina voie ?
Stefan. Nu vroea de loc. Am luat'o cu sila... Am pornit
In puterea noptei si-am venit intr'o intinsoare... Tot drumul a plina
cu hohot !
Chris'ea. La ce to -ai insurat ? Ajunsi la o vrista ea a noa-
stra, oamenii nu trebuie sa se mat gindeasca la insuratoare si mai
Cu SOMA cu fete nevristnice Si necoapte.
Stefan. Imi ierh draga !
Christea. Ie chin si pentru eel ce face acest pas, caet ge-
loziea on si cum patrunde in inima lui si-i chin si pentru flint&
cu gusturi zburdalniee ce-o legi de monotoniea batrinetelor.
Stefan. Imi iera draga !

Christea. Earl sunt flintile, carile pot pastra credinta in age-

menea condith.
Stefan. Imi ierit draga !... Intelegi ea fan dinsa innebu-
neam.
Christea. Iei ! si-acum ? Innebunesti cu dinsa.
Stefan. Da, ma ucid, innebunese ! Am ajuns o stade, un
strigoiu... Noptile pentru mine tree in straja... Chiar si aid nu
stiu cind mm dorm ; cel mai mic vuet ma face sa sar din pat_
Christea. Si femeea ta ce face ?
Stefan. Di'ntr'untaitt cats sa fuga ; acum nu.., S'a mai li-
nistit... Dar nu-rni mat vorbeste de cit ca la o sluga 1... La Iasi
ieram mat fericit ; eel putiu imi vorbea, imi suridea... Une on chiar,
ma prindeam nadajduind ea cu timpul. vazind dragostea-mt ne-
marginita it va fi mila... si ma va iul,i !... Acorn snit sigur, nut
ma poate suferi !...
Christea. Thu ti-am spus acum un an.
Stefan. Credeam ea hind saraca, va fi reeunoscatoare.
 167

Christea. Recuno$tinta ie pieatra de moara legata de sufletul

omului ; putini o pot duce toatft vieata lor. Si-apoi cum Nrei to o-
mule ? Tea-1 tinara, in floarea vietei .. 1u judeea cu mintea batri-
nptei si cu partenire... IPt if trebuiPa sa iubeasca ; it trebuiea un sot
tinar, de potriva iei... Cu un sot de potriva jet ar fi remas ein-
stita, ar fi fost poate o mama vrednica $i destoinica ; pe cind a$al...
Stefan. Da, da at avnt $i al dreptate ! Dar 'lint ierit draga,
rut puteam trai faro dinsa.
Christea. Si-acum cum traie$ti ?
Stefan. Gren, gren ! Simt ea ma prapadesc ; imt mini.
zilele.
Christea. Sarmane om ! Stii ca testi de plins? Iert prie-
tenul tau din copilarie, nu mat cunosc in tine pe Stefan de alta
data.. Ce boala ie dragostea, asta ! Ce eiuma, de schiinba ast -felia
pe eel atin$i? fe de necrezut ! Teata un om care Limp de trel-zect de
am a fost fericit si multamit pe cit ii ie dat omului sa be pe pa-
mint ; avea tot ce dorea : avere $i veselie ; iera de pizmuit I_ 0 fe-
mee ii iese in cale si c'o cautatura nemice$te tot, preface veseliea, fe-
ricirea in tristeta si desgast.
Ce zice lumen, ?
Christea. Lumea, dragul mien ? Nu stii ?... eel. care nu au
vreme de ePreetat, caril gindindu-se la trebile si nevoile lor nu-st
daft osteneala sa deseuree faptele aproapelui, zic : Stift iert !" string
din umeri $i-$1 rata de ale lor. Dpr ceialalti, acei earii neindeletni-
cindu-se cu nemie, stun cu auzul $i privirile pironite la cele ce se
petrec la megiest, cari an ziva Intreaga de lehait pe sama priete-
nilor $i cunoscutilor, fiinte netrebniee, fart rost pe lume, in stare
prin vorbe aruncate in vint sa minjasca cinstea unui om nevinovat!..
Mat cu sama femeile, de cind s'afi faeut carturarite si art uitat a
coase, de cind nu-si mar bat capul cu copil 5i gospodarie din
pricina cresterel pocite ce primese in zinc de a-MICum mintuie
dP vorbit intre iele, de rochii $i podoabe, incep a cirti pe sama
celorlalte femei sari a unui vuet... Donk se intilnese, vorba pica
asupra unet intimplari... Una din iele face o presupunere ; cealaltt
zice : asa trebue sa fie, numat deelt, ai dreptate ! Asta se intilneste
en a treia, ii spune ea luerul ie a5a, fan doar $i poate ;... dum-
neaiel ie sigura ! A treia spune in alta cast eft a aflat de la o per-
soana eariea i-a spus de sigur un tuartur ocular.. lean alta mai in-
drazneata, din vorba in vorba ajunge de spune ca $tie de la cine-va
care iera fata. Lumea crede $i vorbeste innainte... Si dese on se
intimpla ea ceea ce n'a facut de cit sa presupuie, se convinge de
minciuna iel prin incredintftrile altor trindavi de soiul stn §1 se
fale$te ca are nas bun...!
Stefan. Si ce zic de mine ?
 1GS

Christea. Zic ea ti-al prins femeea c'un prieten....

Stefan. (rOpede) Cu cine ?
Christea. Am auzit zeu nume deosebite !... Ca al a rut sa-ti
razbum, dar ca ihovnicul nevestei tale to -a dezarmat si batut ....
Si ca tu de ru$ine ti-al silit femeea sa piece pe data.
Stefan. Minciuno$ii !

Christea. Vezt cam se schimba lucrurile in gura lame!.

Din tintarin harmasaria.
Stefan Si cind ginde$ti ea chiar cet ce-t1 intra in case si-tt
string mina prietene$te....
Christea. Mai cu same aceia ! Lumea le da mat multa ere-
zare, inchipuindu-st ca au pant aft N ada si sa auda mat pine si
mai multe de eit altii.
Stefan. Prietern !
Christea. Ce prietent frate ! Prieteniea nu mat insamna, ca
pe vremea noastra, sfinta legatura a doua inimi ce se cunosc si se
iiibesc. Iea-i ea lelea, ca femeea de strada cum it zic acum, care s'a-
runca, in bratele cut ii iese in cale !... Sintem in niste timpuri vi-
trige, tarn noastra se schimba, iea arunca prea lute bunele si sfin-
tele obiceiun ale parintilor nostri si imbrato$aza si mat lute tot
ce vine de peste hotar.... Chilizatiea noastra, cu care se falese a-
tita Dumnea-lor, eel de a-zi, tine in lux si desfrinare, can due la
trindmie !... Si tntndaviea ie inn,iintemergatoarea peirei... Dar tu,
cP at de Bind sa mai fact?
Stefan. Stitt kit ? Ast urea sa plec in strainatate, poate ca-
latoriea inn va impra$tiea giudurile... Si poate voiu reusi s'o fac
sa cite sa ma ierte...
Christea. Orezi ca la i rea sa piece ?
Stefan. Da !... nadejdea tine pe om.
Christea. Cu boala, cum mai mergi ?
Stefan. Tot asa.
Christecf. Tot itt uin ameteli.
Stefan. Tot !... Alta, ce mat nott prin Iasi ?
Chi istea. Nemie... Stn Costica Zlateseu,... musteciosul !...
Stefan. Jet da, cartoforul 1...
Christea. Care Maio, inteuna de mosiile si de ci$tiurile lin.
Stefan. lei ?
Christea. Nu-1 chiama Zlateseu. it un easieriu de pe la Se-
verin, it chi ima Peelle Alituleseu ;... o stersese de acolo cu vr'o
tree -zeci de mil de lei ai chid da politiea in Iasi sa puna mina pe iel,
tusti peste granite.
Stefan. Ian tact !
Christea. Si ce-va mat frumos, in ziva cind a fugit cistigase
lui Iorciache Voicu, o mie de galbanast in stos... Lumea zice c'ar
fi fost cartile rnasluite.
 169

Stefan. Auzi ti-ta ?

Christea Iei, alta !... Soacra-ta ii furiona... Te blastami in-
tr'una.
Stefan. Cu cite -Na sute de lei ne nom imprieteni din nou.
Christea 11Ia mier cum de nu ti-a dat de urma pan' acum!
Femeea is nu i-a scris ?
Stefan. Nu, n'are cum. Nu vede pe nimenea afara de slugi.
doua momli...
Christea. Le-am vazut.
Stefan. Carora le-am poruncit sa nu se urneasea din ograda
Lira stirea mea. S'apoi iei1 mai nu ies : iea numai la ceasul po$tei.
ma duceam ba i-ad... credeam ca scrie post-restant.
Christea. Na ti-am scris pentru ca mi-a fost frica sa nu
13e afle de la posts unde iesti.
(vu t in camera din dreapta, planul al doilea).
Vocea lui Ion Nu-i voie madama !
Vocea C-nei Elencu. Nu-i voie ? Nu-i voie, lingurariule 1 (se
.aude resunetul unei palme).
Vocea lid Ion. Madarna !
Christea. 11a due!... Voiu veni mai de-apoi.
(C-na Eleven, ssi Ion tiind'o de pl intra ea repegiune. Ca-
trina in de.Fchizatura toe°.
Ion. Madama 1... Cucoana t...
C-na Elencu. Lasa 5alul modorane ! (10 ,cmunceste salul).
Christea. (inchinindu -se la C-na Elencu). Bun ajuns (iese
prin dreapta, planul al doilea).
C-na Dozen. (furioasci). Plecaciune !
Stefan. (lui. Ion remas inlemnit) Iesi !
(Ion yi Catrina ies aiuriti, inchid
SCENA V.
tefan, C-na Elencu.
C-na Elencu. D'apoi bine, de aistiea mi-ai fost, boieriule ?
Stefan. C-na Elencu...
C-na Elencu. Te poftese sa nu ma euconesti. At respect:
zi-mi mama !... Daca ti-i graft sa-mi zici mama, nu trebuea sa-mi
iei fats de neNasta.
Stefan. N'are de-a face una cu alta.
C-na Elences. Are. n'are, nu mai lungi vorba dupa cum ti-i
obiceiul si spune-mi clan ai capiet on nu ?
Stef 'in. Cum capiet ?
C-na Elencu. Fereste !... Ce, ti-a faeut eine-ca ca ulcica, on
12
 170

te-au apu cat Rusaliile, de impungt in limo cu femeP cu tot ? De

porneai singur, n'al fricii,, pentru mutra dumi-tale nu vPneain prin
ratacanile iestea !... Dar sa-mi iei rata asa cu nepus in masa !...
Stefan. Fata clumi-tale ie femeea mea si nut dumne-ta sib te
amesteei in cele ce ma privesc ca barbat.
C-na Elencu. Cum n'am sa ma amestec ? Sa nu ma ame-
stec ? Ba te voice lasa s'o tiehingiuPsti si nu voin zice nemic ?
Stefan. In sfirsit, sa scurtl m orba. Vrai sa, 'tit de ce am
luat'o din Iasi ?
C-na Elencu. Ti s'a fi nazarit ce-la !
Stefan. (sco ate scrisoarea din buzunariu fii-o intinde) Scoa-
te-ti ochelarii si vezi pricina.
C-na El en,u. (jign td). Oclielarii! (se cauta) bell.... Nn -i am.
Stefan. Asculta atom !... (cetete) ,.Fa -1 sa piece a-zi la tail.
Sint cinci zile de cind nu te-am santat si nu mai pot rabda !.."
Ai priceput ?
C-na Elencu Tel gi ce !
Stefan. Cum si ce ? Femeea mea are un ibovnie, femeea mea
ma insala si ieci trebue sa ral d, sa nu zic, sa nu fac nemic ?
(1-2vi Elencu. Iei si dac'ai facut ?... Doamne, mare Meru ai
facut !... Vrai sa .561 ce-ai facut ?... Te ai facut dr. risul lumei I...
Tot tirgul 1$1 bate joc de dumnea-ta ; nu-i chsa in care sa nu te vor-
beasca.
Stefan. Trebuea sa tae ?
C-na El ncu. Fireste ! Baca Weal .. Da sa tact, trebuea
sa ai o leaca de glagoli si d-ta glagoli !... Ce crezi Ca d-ta sin-
gur in tara romineasca iesti... tras la cvit ?... Sa iii d-ta sana-
tos ! Si yen pe vr'o mthl facind atita galagie ?... Omul, rind pica
pacatul ista pe dinsul, cu cit ii mai cuminte, cu atita cauta sit nu
se mai afle. Daca taci ? Chiar daca se vorbeste, lumea tot mai nice
din cind in cind : Iei, dar vor fi si minciuni !... Nu mai crede toate
cite se spun !" Dar cind barbatul singur isi arata coarnele, atunci
las pe gum lumei ca mi ti le lungeste pilnd la stele .. Da, d-ta
sa pricepi lueruri de aestea, asa !... Trebue sa face vuet, trebue sib
stringi satul !... lei, ai strins satul ! si ce ai folosit ? cu ce te-ai a-
les ? smult coarnele ?... Nu ! ?,.. Dar, te-ai facut de ris?
Asa-i ea da ?... Sa-ti fie de bine.
Stefan. si -a cm ie vina oare : A mea, sate a femeei mele si a
dumni-tale ?
C-na Elencu. (cit nnierare) A mea, ?
Stefan. Si-a dumni-tale !...
C -nz Elencu. A Anei mai 1nteleg... Dar a mea ? tiu ca
nu ti-am pus si ien coarne !
*ifan. A Anei ! Pentru ca m'a inselat aliseleste, pentrn
 171

c'a respuns cu reu la tot binele co i-am neut. Cad de n'o ham
ien, pe tine lua ? Lua vr'un amploiat, un scirtar-seitat cu doua
sute de lei pe luna care nu numai ca n'avea cu ce-i face tualete sr
n'o ridica in rindul cucoanelor, dar chiar ar fi faeut'o sa rabde
de foame pe la sfirsitul lunilof... Pe and ien : baluri, petreceri,
juvaiere, tai $i trasura, tot ce-a vrut pe loe a avut. Nu-i cerearn
in schimb de cit sa sufere sa o iubesc, sa stair linga dinsa $i sa
minjasea numele.... crier am vezut ieu ca de tinut la mine
nu Linea.
C-na _Elencu. vrista....
Stefan. A dumni-tale ! Pentru ea mi-ai zvirlit'o in brate Pa-
ra sa-i dai un sfat omenesc, un gat de mania, eari ii ie$tj mama
$i o fata are nevoie de povete ! Dar ce start ieu de vorbese in bo-
hot ? Sfat d to ! Cind polite singura Tier fi spits ca vrista men
I

iearta gre$ala iei... Dar ceea ce nu prieep... Ce nu-mi intra incap !...
Imi zits, ca daca m'a luat numai si numai pentru Wm. daca n'a a-
vat nice o tragere de initna catra mine,... si len ii dati bani, ii dau
lux, fat s'o pizmueasca toate femeile, Hier una sa nu o njunga in
toalete si scule, ii dau averea pe mina, de ce ?.., de ce sa ma in-
sele, sa ma necinsteasca? A vrut bani si numai bani... si are bane.
de ce sa-mi amarasca vieata... de ce ?
C-na Elencu. Nu zie, ai dreptate. Ar fi lost bine sa nu se
intimple, sa fie de treaba... Dar, ca jell is de viva, to rog sa me
scutesti. Cita vreme a fost sub privigherea mea, am deschis ochii
in patru ; ma rog, despre asta n'ai ce zice... Pupa ce-ai luat'o ?
iera treaba dumni-tale ; n'aveai deeit an deschizi si d-ta
*'apoi ian asculth-ma, la urma urines, Baca asa -ti ierh scris !... Acu
salt mai tirziri tot trebuea s'o patesti n'aveai incotro ; eu dinsa
snit cu alta de asta nu scapi.
trfan. Asa-mi iera scris ? Dest'nul 1 Se vede ea si dumni-
tale ti-a fost scris sa nu-i spui an nu se increaza in palavrele tu-
turor spinzuratilor din lume can vin sa -i miorlheasca la ureche
vorbe mirvive si nerusinate. Ti-a fost scris sa nu-i spui ea cea mai
mare oeara $i hatjocura, ce poate face un barbat unei femPi ie sa-i
mica ca o iubeste si sa nu o ieie cind ie libera, sair sa-i rivneasca dra-
gostea cind ie frmeia altuia. Ti-a fost scris sa nu-i spui ea eel ce-si
pingareste gura cu ast-felin de vorbe nu tine in adevar la iea, n'o
respecta si sa nu fie proasta as ereada ea se poate dragoste ade-
varata fara respect.
C-na Elencu, Nu cum-va ii spune ca-i refi crescuth ? Sa and
-81abeV1 ! A fost doi ani in pension la madam Babeta.
Stefan. La madama Babeta ?... Da, vr'o frantusea, vr'o nem-
toaiea, vr'o spinzurata din toata lumea.
C7nci Elencu. Toate fetele de boierial din Iasi acolo as iin-
vatat.
 172

Stefan Cc ?
C-na Elencu. Cum, ce ?... Carte !
Stefan Da de carte, n'ai incotro I Par'ca asta TA ieste in
gind !... Vorba carte in asemenea locuri ie ca firma aurita a unei
Fa\ alit in can toate marfurile is mucegaite.
C-na Elencu. lei acu-si ieram sa-ti spun !...
Stefan, Stim ce le imvatati la pansion si a-rasa ?... Le imva-
tati sa bleotocareasca, in limb! straine, sa ceteasea la poyesti fran-
tuzesti ; le imvatati sa se boeasca, sa ocheasca, sa se hlizeasca, sa in-
nebuneasca, lumea !... N'apuca bine a sti cite buili rominesti is pe
lume si cunosc toate mirsaviile, toate parsiveniile... Doi, trei ani
de pansion, suliman, benghiuri, turnura si hai copauca la yinat bar-
bat L.. Si noi ca ni5te prolt1 dam in cursa, ne prindein in lat! Clad
ne trezim, ie prea tirziil, vedem desnadajduiti ca in loe de-o fiinta
nmeneasea cu suflet 5i cuget n'avem linga noi de cit o papusa, boita
si spoita, en chip de femee, !ear inteinsa in Joe de inima gi sim-
tire, in Joe de cuget, pleava si gunoia !... Lumea, in bataie de joc,
zice : De ce nu deschizi ochii ? Vina dumni-tale data te inseh !"
Dar, cum sa nu te inseli !... Cind deschizi ochii, yen chipul dia-
volese cu surig pe buze, ochii zimbitorifi ; surfs si zimbet dovedesc
nevinoiatie. Niel o mi5care, nici o vorba nu yeste5te aplecarile
iei, totul ie farmecatorin... Si o iubesti, iubind bunurile sufletesti
ce -i crezi, fara sa te indoiesti un minut, fara sa-ti vie in rninte ca
ie5tI jucarea unui Tis si victima unei fatarnieii.
C-na _Menem Fie sl-ash. N'aveai de cit sa nu te insorl la
batrinete !
Stefan. Par'ca la tinerrte !...
C-na Eleneu. Sa scurtam vorba. La tinerete ca si la batri-
mete, fie... nu-ml pasal D-ta te yel descurca cum ii sti, iert una nu-mi
bat capul ! Ii fi stiind poate ca in legile rominesti, in condica lui
Boierescu, o carte mare cu scoarte galbene, ieste un artieol care zi-
ee ca ginerii bogati trebuie sa ingrijeasca de socrii neyoie51...
Ginerii si nurorile slit datori asemenea si in acelea-si imprejurari,
.a da arlimente soerului si soacrei.,." Art. 188 fata 22... pe la mijloc.
Stefan. De cind te-ai pus pe imyatat legile ?
C-na Elencu. De cind am drepturi de aparat... Si am ye-
nit sa te intreb daca'mi dai de buns voie sail de nu sa cer prin
tribunal; cad dupe cum cad ca, ai pornit'o stin ieii... mine, polmine!...
Stefan. Vra sa zica face, din mariti5u1 fetei dumni-tale o ade-
Arab, yinzare ?...
C-na Elencu. Te poftecc sa fil politicos... 1mi apar drep-
turile mele.
Stefan. Si la cit crezi ca sa suie drepturile dumi-tale ?
C-na Elencu. Ieu, vream sa cer o mie, dar advocatul mien
 173

mi-a spus sa car numai cinei sute de lei pe luna. Vezi, nu-i mult !
Stefan. Nu-i mult ?
C-na Elencu. Poi eum ? Legea zice : Arlimentele se dau
In proportiune cu trebuinta acelor can le reclama si cu starea
aceluia care ie datorift sa le intimpene"... Si ai peste o suta de-
mil de galbeni.
Stefan. Dar, poate ea eei de la tribunal vor avea destula ju-
decata in capul for si-si vor ziee ca innainte de a-ti lua fata, mai
aveai (Iola trei parale cu cari puteai tral. Poate, ca-si vor zice cal
n'aveai de cit sa nu te apuei cu cei citi -va bam ee-ti remasesera sa-ti
fad de cap, sa te viriprintre cucoane... Sit fi stnt in rindul du-
e!
C-na Elencu. Asta nu-i scris in lege. Despre asta nu mi -i
frica !... Vrai on nu, de buna voie ? Atita vrau sa stia.
Stefan. Si daca n'asi urea?
C-na Elencu. Nu -mi vine a crede... Da, erect ea nu-i vra
sa stringi tirgul intreg la tribunal, ii mai fi prins la minte si nu
te Nei mai face de risul lumei ca pima acum. Caci stii, la tribunal,
advocatii vorbesc in poblic $i lumea aude tot ce spun ; si-apoi stii
advocatii is gurit sparta, pentr'un galban mai mult te fat albie dc-
cini... Ieu una te sfatuese sa ne invoim noi in de noi, de buna vo-
ie... In interesul dumni-tale ; cad despre mine !...
'Stefan. Cine-ti ie advoeat ?
.
C-na .Elencu. (rapede cu fala) ADM. !... (rdstitd) Ce-ti pa-
sa ? Vrai sa te intelegi cu iel !... Primesti on nu ?
Stefan. Primesc, dar c'o conditie.
C-na Elencu. Ce conditie ?
Stefan. Sit nu -ml mai ealci in casa... Niel sit stiii de mai
traiesti on nu.
C-na Elencu. Dar fata mea ?...
Stefan. Daca vrai bine, de nu simatate !
C-na Elencu. A sta-i o varvarie. A$i, dar nu se poate ! Stii
ce-am spus ?... Advoeatii vorbesc in poblic...
"te fan. Ah, daca-i treaba pe batjoeura, fie ! Voifl fi batjoco-
rit... (C-na Elencu vra sd vorbeasca) Batjoeorit innaintea lumei .7.

dar n'ai grija, niei dumne-ta na-i cistiga nici Q frinta pars, un golo-
gan de doua 1... Doar nu vor fi iei judeeatorii zmintiti Si doar am
in lea eiti-va prieteni !... Daca-ti place, bine ; fit actele si ada-le sa
le iscalese ; de nu !...
C-na Elencu. Primesc 1... Dar sit stii ca iesti un cine fara
suflet, un pagin !... (51tefan vra set vorbeasca) Un nihilistru I Sit
desparti o fata de sinul mamei !... Sa-ti fie ruin obrazului !,..
Stefan. Coana Elencu !
C-na Elencu Ma due.., s'aduc actele... Un nihilistru !... (iesc
furioasd pe tqa din drealta planul al doilea).
 174

SCENA VI.
tefan singur.
i zice ea a N en i t pentru fata iei 1.., De ce mai da Dumne-
zea rod la asemenea fiinti ? De ce nu le lash sterpe ? Tel, pe care
seriptura ni-1 arata cu atita, judecata, asa de drept in toate, de ce
pune in mini pingarite un copil nevinovat, neprihanit care-si spurca,
ederile cu pi lde rele, minjeste auzul cu vorbe nerusinate, moho-
re5te simti rile cu pofte si patina dobitocesti ? Ce ie vinovata fiinta
crescuta pe asemenea mini data mai tirzitt greseste, iese un soin
reu ; Mei cum deschide ochii nu cede, nu aude in jurul salt de cit
spureacium ?... Ah, dac'asi avea puterea lui, puterea-i dumnezeeasca,
a51 trasni toate mamele clesbracate de cinste i rusise ea sa sec
reul in radacina lui, sa store veninul omenirei Si sa izbavesc pl-
mintul de zilnieile fara-de-legi !...

SCENA VII.
Stefan Ana.
Ana. (intro rapede pe %Fa din stinga, pland intdiic fi mer-
ge de se uitd pe fereastra). Nu-i mama ?
Stefan. Da.
Ana. Si unde se duce ?
Stefan. S'aduca, niste acte.
Ana. Acte ?
Stefan. (se apropie de iea) Ano, tu i-ai scris ?
Ana. (dupet un timp, privindu-t (into in odd) Da.
Stefan-- Cum ?
Ana. Ce-ti pas& ?
Stefan. Asi vra se still cum ai putut.
Ana. Asta-i treaba mea.
Stefan. (dupd vn limp). Ano, sezi... sezi te rog. De rind
am venit aid n'ai suferit sa-ti zic o vorba... (Ana vra sci ieasci.
tefan se pune intre iea iei usa din stinga, planul intelia) Ano,
staff I Train! acesta ma. doboara. Si tu $i ieu suferim prea malt, ne
chinuim fan indurare... Dona vorbe ar descurOh tot reul.
Ana, (se pune jos). Stan, cad n'am ce face.
Ce ti-am gresit ieu, ca sa, ma injosesti pans inte
atita ? De ce jest' asa de haina eu mine ?... Pune-te o leach in 10-
cul midi 5i judeca, ce-ai fi suferit data tiind la cine-va, mai pre
sue de toate, ne avind un gind, ne facind un pas fara s& te intrelol
clan i-ar placea, data ti-ai schimba, train i gusturl pentru ca
sa-i place, ai eitta zi 5i noapte sa furi5ezi in inima lui o scinteie
 175

din dragostea ce to dohoara $i ai vedea intr'o bung demineata ca

in loc sa bage in same, stradaniea ce -ti dai $i dragostea ta despre-
tuita, visul tan sfaramat ; dac'ai vedea, ea tine la alta $i calca peste
inima ta ea sa se arunce in bratele altei fernei,... ce-ai simti ? Spu-
ne ce-ai simti ?... N'ai pierde mintile, n'ai innebuni de minis $i
durere $i n'ai cautiL sa te impotrivesti, sa te pui intre iei doi, ne
mai gindind ca fad. sa sufere, ea chinui pe eel ce iube$ti, impie-
decindu-1 de in implinirea poftei sale ? Suferinta ta ar covir$i do-
rul ce ai de a-i implini toate vrointile, toate gusturile, eaciomul
ie om si jertfele lui an margin'.
Ana. D-ta, crezi ca-ti vine indamina.... cind te vezi vec,inic
linga un om care intr'una pare a-ti. zice : Uita-te, vezi. ! Imi place
,.sa tae asta, imi place sa flue coca $i nu fac, pentru ca sa ma in-
ybesti. Pana acum ieram deprins a$a $i-a$a 5i schimb pentru ca. sa
,.ma iube$ti. Toate deprinderile mole le parasesc, nu-nd mai file pe
,,plac, pentru ea sa ma ittbe$tf. Yen cite jertfe !... Si-apoi in urma
,.urmei. trebuie sa me ittbe$ti pentru ea ti-am dat bogatie si huzur,
,.caci adu-ti aminte cind te-am luat ierai ealica !..."
Stefan. Ano !...
Ana. Vorba nici-odata rostita, dar vecinic pe buze !... Da
o femee ehiar daca ar avea tragera de inima eatra un asa om $i tot
s'ar saturh de la o vreme, dar cind !...
t'fan. Cind nu-1 poate suferi.
Ana. i-apoi lumen to linvinovate$te, to arata en degetul fa-
ra sa-$i inchipueasca umilintile suferite in fie-care zi fara sa stie
in cc rohie te-ai zbuciumat si cum ti-ai ros toate puterile, pierzind
toate iluziile. D-ta ma inbesti... in nebunie ; dar cum m'ai hint ?
M'ai cerut la mama, te-ai inteles en dinsa, fara, sa-ti bati capul da-
ea tin sari nu in dumne -ta. Ori crezi ea am niers unde ai bard, un-
do ie$ti bogat 'nem cu toate acestea firesc in calieele de feliul
mien? Nu, nite nu m'am gindit la comorile ce m'asteptau ; am
iners pentru ca sa seap de gura mamei, care me cihaia inteuna.
Baca n'a$1 fi vrut sa merg dupa d-ta, om en stare, boierin mare,
mi-ar fi facut zile fripte, n'a$1 fi, baut un pahar de apa fara sa-mi
tee in git... Da, a$i 1i luat $i pe Searaoschi, numai sa scap de ac,ia,
iead !...
Credeam...
Amt. Ce-ai crezut ?... Spune ! Ce stai ? Asi vrea sa stm ce
ai de spus ! 0.5.te fan vra sd vorbeascci) Ah, ai crezut poate ca daca
un popa si-un comisaria. ne ariaghezmuit si treeut numele in condi-
tile for ieu trebuiea sa uit toate pentru dumne-ta, sa uit ca barba-
VI de o vrista cu mine is tineri, trebuea sa te inbese pe d-ta
care-m1 strive01 inima impiedeeind'o de a iubi pe cine -mi venea
mica $i care ma fuel an ma necinstesc cind intilnese un om pe ca-
re Fast fi putut iubi tarn prihana ?
 176

Stefan. COIlla Elencu imi spusese...

Ana. Comm Elencu iti spusese ? Mama innebunise. A r fi
spus minciuni si dohmnicului numai sa nu te senile din patina. Un
ginere en asa stare, un boierift mare !... Mama a jucat papusile $i ieil
ca o proasta m'am snpus Dar t se vede &am mut de izbaN it paea-
tele vr'unui razbunie (plinge)...
Stefan. Ah, Ano, plingi,... jele$ti iluziile pierdute, pierdute
o still, din pricina mea ; dar pots sa -mI ierti cadn mare -nil ie pe-
deal sa, greu izbavese gresala men, Inuit ma tine si pe mine visit',
(le our al unui minut de nebunie. Vezi cit sufar de suferinta ee
ti -am casunat... Plingi, jelesti iluziile pierdute !... 1)a, ie mar sa
Nezi ca xiitoriul nu se intrupcaza dripa, cum mintea noastra.il alca-
Wise, ie trist sa-ti ieal nadejdea de la visele cele mai placute, a-
lintate de &duffle noastre... Dar cu atita ie mai jalniea neimpli-
nirea unei dorinti, unui vis eu cit omul ie mai innaintat pe calea
ietei I Tinar, ea tine, omul tot isi mai poste alina pojarul, zi-
cindu-si in ceasurile de mingiere ea mine, poimine, la anul, mai
incolO liata-i va suride iearali, va gusty polite fericirea atit dorita...
Dar batrin, ea mine, vai, sarmanul ! mini, poimini... ie moartea $i
un mormint ! On ce iluzie pierduta, o erPde cea din urma $i jalea
lui ie anti adinca, pojarul lui mai nepotolif !... Plingi Dar on eit
!

ai plinge, n'ar eurge atitea lacrimi din ochii tai cite picatun dr
enin s'au streenrat ill singele mien. Crezi-mi Ano si ai indu-
rare, each multe zile nu mai am, eeasurile mete is numarate ; a
simt, vieata se stinge in mine vazind cum te chinui din prieina MPD,
Fie -ti mils!... terge-.ti ()chi' ! Hai, sa parasim aste !win unde
to -am flint sa sufen, unde ma mustra eugetul zi gi noapte, unde
te usner $i-ti pierzi sanatatea, scumpetea tineretei. Hai peste hotar
yi vei uita toate,... Voiii cilia de tine, +P voiit ingriji... Ai sa vezi
cit are sa fie de bine, de frumos !... Hai, Ano, vei li fericita... Ui-
ta ce ti-am gresit, cum am uitat $i ice. ;... fii buna ! (Ana suride).
Bizi Ano !.... 1)a, vid $i ietti! Grain de dragoste in guru de batrin
suna ea gins de clopot dogit,... departe vintul nu-1 duce $i ie me-
nit sa pleara fara ecoll I
Ana. Bid, vazind cum se ennoaste c'a fost mania pe aim
if i s'a desghetat limba vazind ea nu ie de saga $i tern iertare. A-
tita 1111111ftl ea ie prea tirzia !... dc-oin trece hotarul, l'oiu treee enin
inn place mien si cu tine -mi va veni la socoteala. Pupa ce tribu-
nalele ne for fi despartit.
Stefan. Despartit?
Ana. Bine c'a venit mama I
Stefan. Ano, tact ! Nll ma tickle !... Ma-ta a voila pentnt
barn jean nu pentru tine, pentru despartenie. Mai n'a pomenit de
tine. Ie o ticaloasa, lea m'a farmacat, m'a facia sa-nu nit fn], te-a
 177

silit sa ma iei, a facut tot reul !... Acum ii inteleg venirea !... I-ai
scris se vede de despartenie, zieindu-i ea ien nu stiff Inca nemic de
hotarirea to si iea a venit intr'un Bullet sa-si faca trebile banesti,
innainte de a-mi spune to ce-va ; a venit pentru ham !... Pe ce am
mai scamp pe lume, pentru bani a venit.
Ana. Asl, nu se poate.
$tefan. Iti jur pe on si ce.
.Ana. Atunci voin gasi iei alt mijloc.
tefan. Ano, gindeste-te !... Fie-0 mila. (Ana urea sd ieasd).
Stai te rog !... Unde-ast putea trai fara sit to vad !... Stai !... Uita-te...
Ano 1 Hai la Iasi... hai 1... Intilneste-1, fa ce stiff.., voin inehide o-
chil, n'oin vedea, n'oia sti, n'oin auzi nemic, iubeste-1, iubiti-va,...
numai nti ma, lasa !... Nu pot, nu pot fara tine 1 De ma lasi Ano, o
simt, ar fi moartea pentru mine.
Ana. Foarte-ti multamesc. Is satula de ast-feliu de vieata. Nu-
mai Iran sa te jertfesti pentru mine.. Ne vom desparti, sa still bine
ea voift reminea pe drumuri !... Si data mama ie o nerusinata, a-
tunci deschide ochii, ca mult nu ma vezi aici in casa. Stiu lea
cum sa-ti zie remas bun.
tefan. Ano !... Ano !... (cade pe jilt, ame(ette).
Ana, (spcirieatd). Ah! (se Idpede spre A5'tefan, nu indrdzne-
tie sic puie mina pe iel, remise inlemnitci).

SCENA VIII.
tefan (/cfinat) Ana, Costica.
Costica. (antra inset pe ma din dreapta, p/anal intciia, A-
na trece intre ,,'tefan qi tqa deschisd. .111iseare de spaimci) Ce-i? N'a
plecat? (Ana se da in laturi $-t aratd pe Atefan. Costicit se apro-
pie inte) Mort ?
Ana. tiff iefi... Mi-i frica ! Hai sa fugim ! Hai sa trecem
granita. Fa cum stiff, numai hai 1 Hai lute !
Costica. De uncle haul !... (se loveste peste frunte) Dobitoe
ce sint ! Trebuie sa aibg, bani din bielsug... Unde-i sint cheile.
(cautd cheile prin buzundrile lui Stefan).
Ana. Ce faei ?
Coshed. (Cautind). Plecam ! Ah, la pantaloni !
Ana. Ce fad. ?
Costica. Nu yezi ? Cat eheile, luam banii trebuitori si tiva
la Italiea sa traim ca doi porumbei 1
Ana. Costica!
Costicd. Ah, ieata-le!
Ana. Nu se poate Asta-i o hotie ! Ast -feliu nu vran !
I
 178

Costica, Alt -folio cum?... Aduna-ti mintile, vremea trece 5i

poate sa intre r'o sluga...
Ana. Nu mai plec Lasa, cheile !
Costicd. Testi capricioasa de tot draga Cind pleci, cind
nu ; nu mai stie lumen, earn sa to multameasca I
.Ana. Lasa cheile !
Costicd. Hai. fii cuminte, dau de ban! si de sara sintem
peste hotar !... (oura in camera din stinga planul at doilea).
Ana. Ah, nu se poate ! Ce rusine !... Un talhariu ! (./ei a-
scunde capul in mini, apoi se rdpede dupa Costica).
tefan. (In timpul vorbelor din urma se desmeteste pe in-
sets!, cata sa se scoale dar ie prea slab, cunoaste pe Costica Zld-
tescu dupa gigs. Cu minip). In sfirPit Costica Zlatescu... Casie-
riul !... (se pipdie, se rd )ede la scrin, trage saltariul si scoale un re-
volver, impinge tqa canzeri din stinga, planul intaiic, si se ascun-
de) Inn tremura mina... Doamne ajuta ! (iii lac, truce. Ana si
Costicd intro)
Ana. (iind pe Costicd de umdr) Lasa banii, nu mai plec
Costica. Ai innebunit ?
Ana. Lasa 1 anil ca tip !
Costica. Zi R-nee 0 pace !
Ana. Tip !... Tip !
Costica. Iei, da tipa Baca trai ! ( Yra sd scape din minele
Anei, o impinge. Ana it scapd rutin, dar se rdpede si-t apuca din
noii, ,tefan trage Menace atunci, Ana cade, Costicd remise inlem-
nit ea chimiriul §i citr-vahirtii in mina stinga).
4tefan. (spariat. zvirle revo'verul .i se rdpede spre Ana)
Ana I.., Ana 1... (se intilneste cu Costica, it imbrinceftespre dreap-
ta si se pleaca spre Ana, Costicd fuge pe usa din dreapta, pla-
nul intaia. ,qtefan ?idled pe Ana in brace si o aduce ling ca-
napea) Ano !... V i de mine 1 Ce am Ant !... Ano !... (Ana ii alu-
neca Mire brute si cade pe podele. ,Stefan cade pe jilt si s" uita
Pinta la Ana. In timpul din urmi meta unci sfefi in camera
din dreapta, planul intaau).
SCE\ A IX.
.tefan, Ana, Catrina, Ion
Catrina. Valeii ! valet' Mincate-ar boala t. (Ion o punincite)
Sariti 1 Ma omoara ! Auleu ! Valeu ! (Vad pe Ana intinsa pe podele
, pi pe ,*fan increm nit si se opresc aiuri0).
Perdeana cade
V. G. Mortal'
 179

Ieste san nu Dumnezen ?

(urmare).
Cum am zis in numilrul 4 sit vedem dacg argumen-
tele acluse de teisti slut mai de sama clnd Incearcg a scoate
existenta lui D-zeu din intocmirea cea plina de ivfclepciu-
ne a lumilor.
Alen numgrul exemplelor si feliul de rationare ieste
Alin cele mai imbielsugate. Unele di'ntr'nsele an si remas
vestite. Asil de pilda, cred ca multi ail auzit de acel ce
admiret infelepciunea lzti D-zeu vadita prin inorijirea ce a
avut de a face deschizaturi in pielea mifelor ($i a altor do-
bitoace incluziv si reaele natures, omul) tocmai in dreptul
orhilor I inchipuiti-vas ca le ar fi lasat pielea Intreaga, dea-
supra ochilor, la ce le-ar fi folosit bietelor mite ochii for
astl, de desavirsiti ? Neat numal ca acel care a adus a-
semenea argument ciudat n'a stiut ca sint animale cari
these In pesteri Intunecoase si au ochi dar nu vad cu
dInsil. La ce 11 mai au ?
Altul admith a tot stiinta lei D-zeil care a Pant sa
curga riurile cele marl tocmai pe la orasele cele mai marl
(Ca Parisul, Londra, Viena, etc ) si cari. an mai multa ne-
voie de apa !
Unul spunea cg Dumnezeu a ant zknosii ca sa fie
mincati In familie si ea de aceea a avut grip, sa pung
semne pe coajg pe uncle se mearga cutitul !
Dar sit lasam glumele si sit dam exemple mai serioase.
Se ,;tie ca apa are Insusire de a fi mai deasa, de cit
la on ce temperatura la cea de aproape 4 grade centi-
grade deasupra lei zero. Dad', incalzim apa mai sus de
4 grade o vedem rarindu-se, facludu -se (Teel mai usoara
pentru acela-si volum si tot acela-si fenornen se petrece
(lad, o recn in spre zero. Din aceasta insusire urmeaza
ca apa de la fundul until lac linistit nu se poate cohort
mai jos de 4 centigrade, deci nu se poate sa inghete a-
pele adinci chiar pang la fund si animalele apatice pot
trgi. Daca apa n'ar avea aceasta Insusire atunci s'ar pu-
tea sa Inghete si oceanele pang la fund si prin urmare sg
 180

nu mai fia cu putinta vieata animalelor de apa, etc... Se

lntelege ea pornind de aice s'au cintate multime de laude
lut D-zeu pentru ea, a Inzestrat apa cu asemenea insusire!
De asemenea s'au wilts laude lui Dumnezeu pentru
ghibiciea cu care a a$ezat pamintul la departare potri-
vita de soare ; a laudat pe eel ce a Ingrijit de not fuzes-
trindu-ne pamintul cu o lamps (le noapte, fara plata, luna.
N'au lipsit de a admira ghibaciea cu care sint alca-
tuite organisme]e vietuitoare $i nu au ostenit sprmind ea
toata stiinta omeneasea ieste nemica pe lIngtti a celul ce
a alcatuit ochiul $i urechea. Au zis : Au col ce a alca-
tuit ochiul, nu vede ? Au ccl e a alcatuit urechea, nu
aude ?" si alto multe. Fie-care teolog se credo in drept
a ne d tole mai autentice lamuriri in privinta scopului
cu care a facut D-zeu cutare si cutare luci u. 3Iulta vre-
me toatil, treaba naturalistilor iera numal de a nascoel cu
ce stop a alcatuit D-zeu aninialele Intr'un feliii on in al-
tul. Moralistil pretindeau ca D-zeu a Mout furnicile ass
de harnice ca se poata eel lenesi luA pilda bine-facatoare
de la dinsele si ca pe copaci de stejar nu crest ghindele
marl ell bostanii pentru ea nu cum-va cazind sa sparga
capul vre unui natarau de gura-casts care ar fi stat sub
stejar si ar fi visat la tine mai *tie ce cal verzi pe pa-
reti. In sfir*it fie-care animal $i fie-ca) e planta iera o
minune $i o clovada de inteligenta cauzei tuturor lucru-
rilor. De asemenea si fn natura moarta, cum am aratat la
exemplul cu apa si cum on tine a auzit despre vulcani
pe caril se sileau $i se silesc unii a ni-i arata ca niste
supape de siguranta fara de care bietul pamint ar plesni
si nol toate fiintele de pe [Arrant am Inched, rolul no-
stru aice. Se Intelege ca, au admirat si Inchipuita mi-
$care neschimbata a planetelor In jurul soarelui, Inchi-
puindu-si ea toate sclumbarile ce sufar aceste drumuri
sint trecatoare si periodice, etc. Pe urma ne-au spus ca
ceriurile povestese marirea lui D-zett" $i De-au aratat ere
statele toate sint en ghibacie a$ezate $i In legatura uncle
cu allele, ca globuri uriase 10' urmeaza drumul hotarit
 181

for fail a se lovi si fara a aduce turburare. In scurt o-

mul a vazut In toata lumea Incunjuratoare numai urmelo
lucrarel unei fiinti intelepte, ba Inca; si priitoare omului,
pentru fericirea cAruiea s'a Ingrijit parinteste si acuma,
teistii mai lustruind parerile egoiste ale omului au alca-
tuit argumentul teleologic, adeca, au cercat sa arate ea toata,
lumea, de la atoms pans la sistemele planetare si nebu-
loase clovedese ea au lost cu plan filcule ass si nu alt-
feliil si eci, de la existenta acestui plan logica trebue 51
ne (Inca sa atribuim cauzei lumei inteligenta, etc.
Argumentn1 teleologic ieste di'ntre cele mai putornice
si pentru oarnenii lipsiti do cultura, foarte convingatorit.
Va zice tine -va ca ieste convingatorit si pentru multi
oameni foarte cull si not nu negam faptul, dar credem
ca acelor oameni cull le lipsea o cunostinta clestul do
mare in aceasta chestie tocruai. In rindurilc ce urmeaza
vom arata cum se ruineaza toata zidirea teleologica.
Innainte de toate ieste un hicru admis de oamenii
<le stiinta ca pamintul trebue de la o vrerue sa cads in
scare si prin urmare, presupunind ca omenirea si anima-
lele ar fi trait pana atunci ar trebui sa pieara cle moar-
tea cea mai ticaloasa. Se poate Inse Ca omenirea sa pieara
Innainte de caderea pAmintului In soare din pricina lipsei
de aer si de apa, cAci pAmIntrd va, ajunge eind-va, sa -si
absoarba apa si aierul de acuma, adeca sa ajunga in ha-
mut lunei, care on n'are de fear apa si aier on de are
apa prea putina citime. Se poate de asemenea ca ome-
nirea sa pieara din lipsa cle caldura si de lumina data
soarele se va stinge hinainte de a 11 citzut pamintul in
scare si Innainte de a-si fi sorbit toata apa si tot aerul.
OA care din feliurilede moarte a omenirei (si aice nu, dis-
eutilm care dintr'insele ar fi mai probabil) va face sa, piea-
ra si toata, civilizatiea omeneascal Civilizatie care pentru
a se intemeea a costat pana acuma oceane de singe si va
mai costa Inca ! Undo Testa inteligenta In asemenea soarta
a omenirei? Undo se vede pentru ce a existat omenirea
pe pamint ? Dacti, admitem explicarea materialists a lumei
 182

lucrul Ye foarte lirnpede. Cauze fatale au dat nastere nou-

ruluT gazes si rotitoriti din care o 'au fOcut planetele si
soarele. Cauze firesti oarbe au Mont ca globurile gazoase
slt se facA liquide apoT sonde (in parte) si In sfirsit au
fakut cu putinta sO se formeze mArile si atmosfera si cind
tempera tura a ajuns destul de stimptirata in oceane s'a
facut prin sintez5 o serie de combinatii cbemice can de
la o vreme a ajuns la protoplazma. Aceasta din canza In-
su$irilor fatale ale lei a putut sA se braneas* etc. Din
aceastA bazg fizicg, a vietei s'au fAcut monerele, adech" a-
cd° flinti microscopice carile nu-s de cit o buditica de
protoplazma. Din monere s'au focut celule si Teatii tole
mai veal plante si animale din cite o celulk Pe urmtt-
din celule tinere fAcute din o singurg, celul s'au Mont
animale 5i plante pluricelulare si tot asA cum ne aratO te-
oriea transformismului si a Darwinismulul Ong, co a e-
voluat seriea animala si di'ntr'o ramurg, a grupului morni-
telor s'au desvoltat strOmosiI oamenilor. Acestia, s'au per-
fectionat si au ajuns pang, la starea de a -zl, pe urma vor
ajunge si maT departe vor realizA societAtI perfecto $1 fe-
ricite si cind omul nu va putea prin nascocirile $tiintei
stt mai traeascA, omenirea va pieri cu toatA civilizatiea
iel si la rIndul Jul va pier' si pAmintul si Intreg sisternul
planetaria Apol din mina acelor globuri co vor rezultA
din sistemele planetare se vor face din nou sisteme pla-
planetare tinere cari vor urmA aceea-si cale cu sistemul
nostru luat drept gild si astl In vesnicie.
AO Rind, ii trebOm pe ori-ce om care vroeste stt ju-
dece fOrA ca patirna sA -T astupe mintea $i fOrti ea Inai-
ratniciea sA -1 facil a nu putea, cintOri argumentele altora,
lntrebtim zic, dacg, mai poate fi vorbn de plan inteligent
In lume, dacA mai Teste unde-vA o fiinl a tot puternick
a tot stiutoare, Area bung, care se ingrijeste de °amen' si
de eel mai mic vierrne ce se tirle in noroiti ? Mi se pare
c fat en drama ingrozitoare repetatO in infinitul spatiu-
IuT si a timpuluT, orl-ce Incercare de a mai admite exi-
stenta unei carize inteligente ar trebui sg, piearA ! Nu, nu
 183

Teste Dumnezeu, in zAdar 11 cauta !my Atatil, cerinrile slut

mute, materiea In miscare face si desface fatal lumi in
spatiu $i in timp !
SA ne scoborim mai jos. Oare sA fie pAmIntul ase.
zat cum ar fi mai bine fate cu soarele? Fireste ct nu,
dupA cum nu au avut dreptate eel ce si-au Inehipuit cA
sistemul nostril planetaria va durtl, pe vecie tot ast-felit.
n'au dreptate nici prea zelosii lAudatori ai ase/Arei
mintului. Cine nu stie ch asezindu-se axa pAmintului per-
pendicular pe plannl in care so miscA eentrul acestei pia-
nete am avea anotimpuri mult mai potrivite de cit acuma?
Jar dace unora le va fi plAcInd mai bine cum II acuma
nu ne punem de cuvint, dar Intrebrim numai atita de ee
shit atunci planete nefolositoare, cum slut de pildA cele
prea departe ori prea aproape de soare? De co luna nu-i
asezatA ast), ca sA lumineze tot cleauna cind nu se vecie
soarele?
Apoi find ca -I voroa de armoniile fizice do pe ph-
mint ce-s eruptiile vulcanite cal i an oniorlt si vor omoil
atitea milioane de oameni si do alte flint! vietuitoare ? Ce
ne vorbesc do supat e do sigurantA, cind vedem c atitea
flint! nevinovate sufhr dureri grozave si-si pierd vieata
din pricina for ?
Apoi uncle sA punem grindinile, trasnetele, furtunile ?
Uncle to inteligenta cauzei tuturor cauzelor, cind -munca a
miT de oameni se nemiceste intr'o clips ?
Siti vedem si in lumea organich ! FrinnoasA priveliste:
bipta cea Mal crincenA pentru vieata, cn toato miseliile lei.
0 fintil minincA pe alta, o fiintrt pradA po alta, dihAn11
gretoase ca teniile, trichinele se asazA in corpul altora I
Nedreptatea, hotiea, parasitismul domneste in lumea or-
ganicA de sus si pAnirt jos. Pare ca un demon InreutA-
tit a inzestrat animalele cu rqloace groznice de luptA pen -
trn ca sA-sl 1 oath multAmi inima fieroasg, si si se statue
privind aceastrt In p tA stra pi( A pe ling A care ne le rusine sa
mai amintim de gladiator! ! Ce sA mai zicem despre holes.
ciurnA, anghinh si alte atitea $1 atitea hoale grozave pri-
 184

cinuite de dthanil mieroscopice? Frumoasa treaba a fault

si D-zeul Inchipuit de teisti lasindu-le pe lume !
Pe urtnet ce se mai zicem de grozaviile ce s'au pe-
trecut si se petrec Inca pe pamint In societatile omenesti ?
Cite torturi nepomenite, cita, asuprire, °Ha nedreptate nu
au Wilt oamenii si nu fac Inca? Chiar in terile numite
civilizate nu vedem pe cel cinstit calcat in picioare si des-
prettlit de cel care nu vrea stt stie de bine si de reu, de
moral si de immoral ? Toate aceste grozavil au fost voite
si asezate ast-felitt ae o cauza inteligenta ? Sa creada, eine
poate !

Toate acestea se explica inse usor, daca, le vorba de

materie in miscare. Transformismul si Darwinismul ne
dau deslegarea. Lupta pentru vieata leste ma cum leste
n'avem cui sa ne jeluim. Fie-care animal To Inarmat pen-
tru lupta sa. Pentru unele feliuri lupta le deschide calea
perfectionarei I Altele inse cad tot mai jos, se ticalosesc,
ajung parasite ! Dar In mijlocul luptelor se organizaza, so-
cietati de celule In care lupta Inceteaza si societatea In-
treaga lupta cu lumea din dark se fac adeeit organismele
superioare cari nu-s de cit societati de celule. Mai mult
animale se unesc In societati, Isi creeaza ast-feliu un me-
dic din care piece lupta pentru existenta, cel putin pana
la un punct, si acele animale ajung la stare mai buna
stilt mai fericite, exemple albinele, furnicile, oamenii, etc...
In societatile omenesti lupta oilmen& pentru existents s'a
ogoiet si va pieri de tot, atone' cind omenirea 1$1 va In-
toarce toatt puterea spre cucerirea naturei. Asemenea so-
oietati sau medii, ca sa zicem ass artificiale, dau nastere la
idol do moralitate, etc.
In mod fatal se desvolta lumea, cu bine si cu reu,
plan inteligent nu se vede.
Ss vedem daca si on organismele le merge tot asti,
de bine teistilor. Admira oehinl si-I numesc eel mai per-
fect instrument optic, etc .. Inse int& sa spue de ce au
animalele si plantele organe inchircite, de la carile folos
nu trag si carile une on chiar pot fi primejdioase! Ce
 185

folosesc balenei urmele de oase de la picioare, data sint

ascunse in came? Ce folesesc vitelului cind Inca nu-i fa-
tat ca are Inceput de dinti In falca, de sus, de dinti cari
nu se desvolta nisi o data ? Ce folosese barbatilor titele ru-
dimentare ce au? Cu ce scop trebue sa aiba, null fluturi
cull In toata, vieata for nu minInca nemic, tromps rueli-
mentara?
Apoi afara de lovitura data teleologismului prin exi-
stenta organelor rudimentare, nu mai sint alte fapte, ca
formele ce are un animal In timpul desvoltarel sale de la
ovul si pans ce ajunge vrlstnic off pans la nastere? Ce
scop are faptul ca broasca ordinary sa fie in tinerete cu
coada si sa se resufle prin branhii ca pestii ? 0e scop
are coada embrionului de om ? Pentru ca sa fie la o vre-
me copilul In pintecele mamel acoperit cu par ? De ce sa
tie copilul picioarele Intocrnai cap momitele?
Toate aceste Intrebari In War le-al Fine teistilor.
N'ar $ti ce sa respunda off ar respunde lucruri cari In
be sa fie serioase vor putea fi Iliate ca glume de reu gust
Inca. Transformismul Inse ne explica ea organele rudi-
mentare sint mosteniri de la specil trlai vechi, organe care
°data ierau folosiloare stramosilor si apol au Inceput a fi
de prisos, dar pier inset facet. Despre formele curioase
ale animalelor ce se desvolta. ne respunde de asemenea
si ne arata, ca desvoltarea individuals repeteaza, din cau-
za mostenirei. istoria speciei. Asa broastele au avut
niste stramosi cari n'aveau picioare, aveau coach si
se resnflau prin branhil, de aceea forma aceasta apare in
$irul formelor ce lea individul de la ou Lana !a complectare.
Despre minunata alcatuire a organismelor ne da tot
Darwinismul prin teoriea selectiunei in lupta pentru trait].
si In cea pentru reproducere cheea cea mai minunata si
ne arata cum organele si organismele tole mai perfecte
s'au format Meet inset de la eele mai inferioare Incepu-
turi. Anatomiea comparata ne arata Intro ochiiil eel mai
perfect si Intre o pata de pigment pe niste protoplasma
foarte simtitoare la lumina toate formele mijlocitoare... ASa
13
 186

cr organismele cele perfecto n'au iesit GA Minerva din

capul luT Joiea, gata si inarmate, ci shit rezultatul unel
lupte do milioane de ani.
In scull stiinta de a -zT a ruinat complect argtimen-
tul teleologic si a dat explicAri naturale, fArA minuni $i fArl,
planuri inteligente alcAtuite de D-zeu.
UniT inse vazind ca se prApAdesc au schimbat aA-felift
planul de b'tae. AsA Teste de pildri .Flammarion, 'corn
vorbi inse despre mestesugurile acestuT teist In No. 6.
(va urmA). I. Nadejde.

Nepotriviri intre evangheli01.

(urmare)
Despre buna-vestire psi despre zernislirea minunata a lux
lsus. Urmez tot dup4 autoriul citat In No. 4.
Marcu si Ioan nu spun nemicA despre zemishrea ph-
na de minuni a lul Hristos si Teste destul de ciudat lu-
au sa lipsascA tocruaT acest fapt de la doT din patru evan-
ghelisti 1 Mai mare minune Teste cA Ioan eel mai Tuba din
eel doi-spre-zeee apostoli sA nu $tie nemicA de chipul emu
a venit Ius In lame. S ne Intoarcem Inse la \Weill si
Luca, sa wedeln de se potrivese mAcar unul cu altul.
Mateiti in verz,eturile 18-25 din cap. I ne spune ca
Iosif a b6gat de sarnA cl logodnica sa, Mariea Teri l in-
greunath si cA Tel hind drept si ne vroind si o facA de
ocarr se hotArIse sA o lase fArA vorbA. Tocmai atunci i
se arAta un Inger In vis 5i-I spune cA sA nu se team de
a ltul pe Mariea, ceir.1 Te ingreunatA prin lucrarea duhu-
luT sfint sic fiiul ,!e va naste Tea va mintui poporul lui
Israel de pAcate. Iosif even). luA pe Maui a si nu avit en
dinsa r elatii (nu o cunoseit in stil biblic) sexual° pAnA du-
pn ce nAscit pe Hristos.
Luca In verseturile 26-40 cap. I spune cA ingerul
a venit la Mariea In Nazaret si ca i-a vestit ca va naste
 187

un fiiu caruia sn-I pule numele Isus, ca acesta va fi ma-

re si se va chiema fiiul celul prea Innalt, en va Ina tro-
nul Ni David si va domni in veci asupra Jul Jacob. Ma-
riea Intreba pe inger cum poate fi en putinta asemenea
lucru, cind lea nu cunoaste barbat. Ingerul II dada atunci
16muriri ca va capita fiiu prin lucrarea duhulul sfint si
prin puterea celui prea, Innalt. Mariea se multarni en ex-
plicarea, zise : Fie mie dupn euvintul tau!" Apol peste ci-
te-va zile se duse la vary -sa Elisabeta care -I Intnri vor-
bele Ingerulul prorocind ca Mariea va fi mama Domnu-
lui tel.
In aceasta a doua bucatn nu se pomeneste nemien
despre Ingerul ce s'a ariltat lui Iosif si in cea di'ntniti nu
se spune despre arAtarea IngeruluT Innaintea Maria Tre-
bue decl sn admitem eti, au avut loc doua ariltarl una Ma-
riei si alta lui Iosif si ca Intre una si alta an trecut el-
te-va luni de zile, cad cind a venit Ingerul la Mariea, a-
ceasta nu iera Inca ingreunata si cind s'a aratat in vis
lul Iosif se cunosteau bine urmarile lucrArei duhului sfint.
Desi le destul do eindat ca nil vorbesc toll evanglielistit
despre aceste minunl si ca maw eel doT cari vorbese nu
spun despre amIndoun aintarile, dar sa trecem.
Alai neinteles Iesto !rise chipul cum se poai to Ma-
rica cu logodnicul sau Iosif. Cum de nu-i spune si lui
despre vestea adusn de inger? Oil de se rusina, cum de
nu pofteste pe vara-sa Elisabeta, femee bate Ina. sit .spire
logodniculul istoriea ? Cum de sufere presupusurile oen-
ritoare ale lul Iosif, Innaintea caruiea se aratit eu semne
vildite de Ingreunare? Corn de-1 lass pracla geloziei si-1
face sa presuprde locruri de ocarn pe sama Ye, chid Teat
asa de usor sa convinga on logodnic foarte blajin care
mai pe urma s'a linistit numal din pricing unul vis? Iea-
ta, fapte neexplicabile I

Pe nrmn fiind ca cresting tin asa de molt la fecio-

riea Alariel 5i ne spun ca a fost pururea fecioal a, am do-
ri sg, stim de ce nu bags de sama la versetul 25 cap I
din Mateii1 din card urmeaza ca Iosif n'a cunoscut pe Ma-
 188

riea Oe cit dupe ce a nascut pe-Hristos si la versetul 12

ap II din Ioan in care se vorbeste de fratit lut Isus ?
Despre acesti frati -se mai vorbeste Si. aiurea In evanghe-
lit Alt lucru ciudat ieste ca dupe dogmele crestine Isus
trehue sa fi lost om desavirsit $i D-zeu desavirsit si ne
prinde mierarea cum de n'a catadixit a veni in lume pe
calea omeneasca, caci alt-feliii nu putea fi om destivirsit.
Dar a cauta logica, In religit vine ca si cum ar cauta el-
ne-vA un ac intr'un car de fin.
Ciudata ieste si mierarea Mariet cind tY sl une Ingerul
ca va naste un flit]. Cum, nu stiea Yea di, In curind tre-
buea sa so marite si prin urmare sa aiba copil? De ce
nu a crezut ca i se proroceste viitoriti mare pentru fiiul
ce-1 va area do la Iosif ?
In sfirsit alts explicare nu-I de cit ca scriitoriI evan-
gheliilor citate au cautat sa naseoceasca despre Internee-
toriul presupus at crestinismului o poveste minunata du-
pa modelul celor din testamental vechit, precum na$terea
lut Isaac. a lui Samson, etc. Pove$ti. de asemenea nasteri
din fecioare gasim In Egipet si aiurea.
Uncle sedeau parinfii lzci Isus? Luca spune lamurit ca
pririntit lul Isus locueau in Nazaretul Galileei (cap. 1 v.
26 si 56, si cap. 2, v. 1-4 si 39) si merg la Vitleem In
Iudeea nurnal din pricina ea se facea o catagrafie. Mateiit
inse (cap. 2, v. 1) incepe cu scena din Vitleem $i nu spu-
ne ca parintii lot Isus veni,zerg, acolo numai pentru vre o
treaba. Cum ca Mateiti admit() ca locuinta for ierA In Vit-
leem se vede si de pe aceea ca vorbind de intoarcerea din
Egipet spune ca Iosif si Mariea s'au teruut sa vie in Iu-
(lea (uncle lerA Vitleemul) si anume fiind ea domnea a-
cola iiial lni Irod. Da frica s'au retras In Galileia $i au
locuit in Nazaret. Contrazicerea nil poate fi mai mare. Du-
pa mine arnindot evanghelistii cauta sa implineasca pro-
rociile, dap care Mesiea trebuea sa se nasea in Vitleem
.$1 sa se nurneasca si Nazaretean. Luca credo pe parinti ase-
zati In Nazaret $i-1 aduce la Vit'eem nascocind o catagrafie
care s'a Intimplat mai tirziu ; Mateiii ii credea de boo din Vit-
 189

leem si -i duce de locuese In Nazaret dupg, Intoarcerea dirt

Egipet. Pant ea nu s'au Inte les ma! bine Intro dinsii ! Pa-
cat ieara-si ca duhul dint a uitat ce a dictat unuia dud
a venit vremea sa dicteze si celuialalt !
Cum stet lucrul cu catagrafiea pomenitd de Luca? AtIt
Luca cat si Mateii1 pun nasterea lui Hristos In vremca lui
Trod. Pe vremea aceea fuse nu sera Iudeea provincie romana
si deci nice nu se poate sa fi poroncit Imparatul sa se
faca eatagrafie, Luca pomeneste de Quirinus guvernato-
riul Siriei si ne spune ea aeesta a fost Insarcinat en ca-
tagrafiea. Dar, vat, Iudeia a fost unita cu Siriea dupg, des-
tronarea but Arhelaus, adeca 6 alai dupg, moartea lui Trod
si catagrafiea ce s'a facut atunci In adevar, nu poate sa
folosasca WI Luca.'") Dorinta de a aduce pe Isus in Vit-
leem 'a facut sa 'lea pretextul catagrafiea fara sa se uite
la data! PAcat!
Despre inchinarea magilor si a pastorilor. Mateiti (cap.
2, v. 1-12) vorbe$te despre Inchinarea magilor, (Tar nu
pomeneste de pastor! ; Luca face tocmai din potriva (cap.
2, v. 2-20) vorbeste de pastori si nu de magi. Sa zicern
Inse ca au fost amIndoua, des' vine ciudat ca nu stiu a-
mindoi de aceste minunt a$5, de Insemnate, Mai ciudat
Inca ca ceialalti evanghelisti nisi nu pomenese de minu-
nile intimplate in copilariea lui Isus. Despre magi ne spu-
ne evanghelistul ca au venit dupa o stea care s'a oprit
deasupra case! In care ier6. Isus. Mare minune ! Ce' mat
stea! De mierare Inse cum n'a vazut'o nimene afara de magi.
Despre meiceldrirea pruncilor. Mateit povesteste ca I-
.

rod aflind de la magi despre nasterea lui Isus Imparatul

Iudeilor si magil ne mai Intorcindu-se pe la dInsul ca
sa-1 spue de l'au gasit In adevar In Vitleem, tiranul po-
runci soldatilor sa omoare tot! copit din Vitleem si din
Imprejurimi Incepind de la dol. ant in jos. Tot Mateiti spu-
ne ca Ingerul s'a aratat lui Iosif in vis si i-a zis sa fugg.
In Egipet Inca Innainte de poronca 1111 Trod si as4 scapa
Isus de mace].
*) Aice am indreptat yorbele 1111 Patrice Laroque tinind mart de cbro-
nologiea universalii a lui Ch. Dreyss. Paris 1858 pag. 136.
 190

Ce spune Inse Luca ? Va fi crezind ori-cine ca ase-

Tuenea faptg grozava a MI Trod nu putea sa nu-I fit: cu-
noscuta. Vorba sa fie ! Nu pomeneste de fait Luca ne
,,pune ca pgrintii lul Isus venisera In Vitleem pentru Ca-
tagrafie. acolo nascil Mariea pe Isus si-I puse in Tesle. Pa-
storiT aflind de la ingeri minunea (curios ca au vazut'o
numai Tel). Venirit la Vitleem si i se Inchinara lul, spu-
rand tuturor minunea. La opt zile puserg copilului numele
.$i-1 tgiara imprejur. ApoT dupg ce au trecut zilele purifi-
eatieT lehuzei merserg la Jerusalem si dusera pe copil In-
naintea iuT D-zeu dupg lege. Acolo veni batrinul Simeon
'are Ina copilul In brate si insuflat de duhul sfint zise :
.,Acum slobozeste pe robul tau In pace dupg cuvintul tau
stapine, cri, an vazut ochil miei mIntuirea ta." Tot a colo
veni si prorocita Ana si cunoscit ca copilul acela va fi mln-
tuitoriul luT Israel. ApoT familiea so Muse In Galileiea, in
Nazaret, uncle crescii Isus In liniste. In fie-care an mer-
gea cti parintii in Jerusalem la Pasti, etc..."
Cum vedeti nu-I vorbil, nici de fuga in Egipet, nicT
le mAcelul pruncilor nevinovati. Isus nu-I prigonit de I-
rod, In Vitleem multime de oameni auzisera de la pastorI
le minunea ce Insotise nasterea lul In Jerusalem, adeca
"n residenta lui Trod, Ana prorocita spunea tuturor lau-
lele Domnului. Apo)" in fie-care an mergea familiea la Ie-
rusalem undo Iertl fiiul luT Trod, Arhelaos, de care dupg
Mateiii se ferea aso, de mutt losif $i Mariea.
Se poate oare aclmite ca o cruzime ass do mare ca
macelul atitor prunci sa nu fi fost cunoscuta de istoricul
losif care descrie pe larg toate faptele bune si rele ale ti-
ranulul? NicT nu-I de ginclit. ApoT asemenea macelarie n'ar
ti provocat rilscoala poporului ? Se fac rascoale pentru maT
putin, dar Inca pentru asemenea grozgvie ?
De impacat amIndoua evangheliile nu-I chip. S'au In-
cercat uniT a spune ca poate s'a intimplat Inchinarea ma-
gilor dupg intoarcerea de la Jerusalem. Dar Luca ne spu-
ne lamurit ca de la Iensalem au plecat la Nazaret In Ga-
lileiea I
 191

Ieste de crezut cit otnorirea copiilor Taste o imitatie du-

pat povestea despre poronca lui Faraon. ApoT si -a dat
Mateiti s Implineasert 0 prorocie, dar din nefe-
ricire n'a inteles'o nice pe aceea ! Ieremiea vorbeste de co-
pil luati in robie si nu de copii omoritT si filgadue$te c6,
D-zeu ii va, aduce innapoT. Ce are a face en Irod ? Cum
ca Ye a$A cum zicem $i nu cum a inteles Mateifi se vede
din versetele 10-17 cap 31 din prorociile lul Ieremiea.
Deci duhul dint nu-$T mai aducea singur aminte de cele
ce grAise prin proroci si se vede cA, nu $tie a ceti ca sit
fi vazut ce a spus Ieremiea.
A. T. U,
.4..-*
anespre Zei
(urmare).

Despre zeii polinezieni.

Cu toate ea, fie-care district, fie-care trib, cite o data ehiar fie-
care .ef din Polineziea are zei deosebiti, totu-si temeliea mitologiei
feste asa, de asemanatoare in aceste arhipelaguri imprastiete pe in-
tinderi foarte man, in cit ieste usor a deserie starea religioasa a
locuitorilor. Si acesta ie de sigur si unul di'ntre argumentele cele
mai puternice pentru origina for coinuna.
In mitologiea polinezieana se gaseste fetisismul ,!el mai de rind
cit si un numar mi.e de zei cosmogonici, antropomorfi si nevazuti.
in Tonga. se inchinau In tot ce le insufla, spaima one frica,
etc ; di'ntre animale mai cu sama reehinii ierau in7eitf, in alte
locuri reptilele. indata ce un selbatec isi alegea animalul in care
I °ea, sa se inchine, ii spunea nevoile sale, ii cerea sfat despre pla-
nurile ce avea $i ii cerea ajutoriu. Obiceiul de a purta fetisi cu
sine iera, foarte respindit acestea ierau de ex. nik,te pene Dish,
alts data niste statue de lemn, un soil). de jucarif stinte ca acelea
ce a vazut Porter la un sef nukahiviean care Si le punea innainte
eintind si batind din palme ceasuri intregi. In insulele Pomotu,
aveau ca fetisi niste bucati de lemn impodobite cu cite o vita de
par de om. Cind le states in putinta puneau in. loe de lemn o
bucatica din femurul unui dusman on al unui neam mort. Aeestor
zei se inching' si fi schiml-au usor indata ce nu ascultaa rugile
 192

inchinatorilor. Nukabivienii igi atirnan de git niste zei mid fact*

din oase de am.
In Zelanda Noul purtaft pe piept un idol mic de jad verde.
Dacu inzeirea animalelor ie ash de obisnuita in lume, apoi nu ie
tot ash cu inzeirea oamenilor mai ales a celor vii. In Polineziea
totu-si se obisnuea. Cook a vazut in Raub° la un batrin neputin-
cios care sera zeul terei. Ast-felift de oameni-zei se gasesc adesea
in deosebitele arhipelaguri. A cesta ie inceputul antropomorlismulm.
De ce mu s'ar inzei oamenii cind Ibi inchipuese zeii stramo$e$ti sub
forma de spirite neN azute avind chip omenesc ?
Zeii neN azuti ai Polinezienilor aveau de obiceitt chip omenese.
De aceea HawaiefiiI inzeira pe Cook si-1 adusera cinstiri dumneze-
esti. Chiar moartea acestui insemnat ealatoriil nu descuraja pe in-
sulari, si, stringind cu evlaN ie remasitile acestuia, in fie-care an le
purtau en pompa pentru a stringe darile zeului Bono. Se $tie cu
vita u$urinta inzeeau Polinezienii dupa moarte pe $eft, pe person-
nels inseinnate, etc. Un sef din Somosomo zicea D-lui Hunt :
Data vel muri intaift to voift hilt de zeal mien."
Toti zeii cei mai mica, toate spiritele de rindul al doilea cu
cari ierit plina firea aveaa chipurl omenesti. Zeii locueaft in ape,
in paduri, in fundurile prapastiilor, pe virfurile muntilor. Fe-care
stare, fie-care Meru a until om avea zeitatea sa anumita. Una pri-
veghea la des% alirea plintelor ; alta la coacerea fructelor ; iele pri-
cinueat ploaea, vintnl, caldura, Maul, etc. Acesti zei obisnuiti.
numiti de obiecift Tii ierau imfatOsati adesea grin niste statui
grosolane, de lemn si cite o-data de pieatra, pe cari le puneau in
margin on pe stinei pe termuri ea sa tie buna intelegere intre
mare si uscat, etc.
Ca $i Islandejii, G11£11*i de la Tenerif etc. Polinezienii insuli-
lor vulcanite an inzeit vulcanii. La Tonga, in vulcanul. Tofua
locuea un zeu ; 'era culcat in fundul craterului, day culcat reu, de
aceea avea nevoie de cind in cind sa se intoarne, ceea ce triune
un cutremur de pamint. Puternica zeita Peie care locueste in vul-
canul Haw aa, ieste renumita. Nu ie Inca jumatate de veac de dud.
aceasta zeita avea preutesele sale in insulele Sandwih, si adesea
iesea din crater pentru a insufla pe aceste preutese, cari atunci ca-
patau puterea de a lecul boalele, etc.
Mitologiea Polinezienilor sera intr'o schimbare vesnica: se
faptueau zei noi, sear eel vechi se uitau. Primeau bucuros zeii u-
nui trio invingatorift, adesa pe ai sefului. Ierau zei de parte fe-
meeasea, $i zei de parte barbateasca. Pe vremea lul Cook, o zeita
domnea la Tonga peste tunet, vinturl, ploae, etc. de se Imfuriea
nemicea toate recoltele, etc.
Ieraft zei pentru on -ce felit de boala, mai pentru on ce or.,
 193

gan din trupul omenesc. in Zelanda-Nona, iera zeul durerei de cap

al durerei de inima, zeul sopirla, pricinuind durerea de piept,
un zeu al oftigel, tin zeu al stomahului, un zeu al picioarelor, etc.
Ierati zest lari, de obieeift bine-voitori, pacinici, tiind paces
in familii, certind cu boale pe sfadausi. In unele insule inezeisera
vitiile cele mai rusinoase pentru Europeni ; ash iera un zeu anumit
pentru amorurile nefiresti. Aduceau jertfe tint Hiro, zeul talha-
rilor, si-i aduceau jertfe cind prubulueau oare-cari talharii.
Astrolatriea, care predomnea in mitologia Americei centrale,
avea rol mic in a Polineziei. Totu-si in Taiti, soarele iera inzeit,
pusesera in iel o zeitate cu chip de om, foarte frumoasa, inze-
strata en un par care ii cadea OM la calcaie. Mat insemnate sint
inse miturile cosmogonies Polinezienilor.
Zeul Bii despartise pamintul de ceriuri, pe can .le intinsese
deasupra aeestuia ca o perdea. Zeul Maltui scoase pamintul din
fundul apelor ; a regulat mersul soarelui, facind ziva si noaptea,
Inveselind pe oameni can pana atunci traean in cea mai desevirsita
Intuneeime. Bu, zeul vintului de la ost, imflase marea si bucatise
pamintul in insule numeroase. etc. Acest soh' de legende formau
mitologiea innalt i a Polinezienilor, cu oare-care deosebiri In fie-
care arhipelag ; toate inse povesteau faptele marete ale zeilor an-
propomorfi, chipul cum descurcasera hausul, cum pascuisera insulele
din fundul oceanului cu unditi de- sedef etc. Cele mai curioase si
mai incurcate legende s'au gasit in Zelanda-Noua si unele din iele
au oare-care asemanare en miturile ariene despre Uranos.
Acesti zei Innaltl, ziditori al lumei, locueau de obit& in ce-
riuri, asezatl dupa insemnatatea lor, Moerenhout ziee, ca in Taiti lerau
supusi unui spirit mare numit, Taaroa, a caruiea gaoace iera lumea.
Cu toate ea Polinezienii credeau in vieata viitoare, dar nu le-
gau de toe de lea ideea de rasplati on de pedeapsa. Zeii for nu
se ingrijan de felia de moralitatea on nemoralitatea oamenilor ; pe-
depseau, si tot-deauna in timpul vietei pamintestl, lipsa de respect
catra dinsin De aceea frica ca sa nu-i minie nacajea mereu spiri-
tul sarmanilor Polinezieni. Fie-care fapta din vieata iera legata
de cult si insotita de oare-care cerimonii. In Taiti, nu taeau un
copac fait sa mearga en securea in mina, la moral, pentru
a da de stire zeilor, mai innainte de a be aduce cca intaitt bu-
cata de copac. Nu ridicau o luntre de pe locul unde fusese fa-
cuta, de cit dupa ce faceau rupeinni la moral, si in fata unui pre-
ut care insotea procesiunea o qi slobozeau pe mare, avind grija ca
nu cum -va sa atinga pamintul, Nu priraeau -vre un strain fora de
voea zeilor ; nu ospatau un prieten Ara sa jertfeasca zeilor cele in-
tai bucate. in start, mitologiea, iera amestecata in toatli vieata
Polinezienilor. i chiar religiea iera foarte organizata. Facuseri mo-
 --- 194
tai salt capi5ti uncle trebuea ba actual jertfe eit mat des ; caci tots a-
cesti zei mincau mult. Porci, roade, cite o data oament le jert-
featt des. Une-orl se ineerean a-i in ela cu oirielieurl copilaresti.
Le aducean roade verzi, fagaduindu-le altele mai bune data vor
face sift se coaca roadele copaculai de pine.
Polinezienii terau innaintati in privinta cultulu!. Aveau cler
numeros. puternic, in care preutiea se mostenea, si preutii aveau
puterea de a tabua, adeca de a face inviolabil ori-ce Nora, si in
unele arhipelaguri, de a aratii oamenit can trebuea jertfiti zeilor.
Despre religiile asiatice.
Pentru a insira fan, greutate religiile Asia, ie trebuitoritt
a avea proaspat in mintea noastra cum shit imprastiete rasele ome-
nesti pe intinsul continent asiatic si pe partile ce atirna de iel.
0 rasa cu pielea neagra, dar ea pan' eret, mica de stat si avind
trasurile obrazului mat delicate, mai ariane de cit Negri' din Me-
laneziea si din Africa se pare ca locuise la inceput arhipelagul ma-
lez, peninsula Maim, Ceilamil si toata partea meridionala si ori-
entala a Indies. Se gasese Inca remasiti in aceste parts si mai a-
les la Wedahii din Ceilan.
Doua rase man cele di'ntaiu ale genului omenesc, venira prin
cai deosebite in atingere cn Pgrii aborigeni : acestea slut rasele
mongole si ariene. Cea dentaia tare dommite trei part' din con-
tinentul asiatic, a alcatuit dupa toata probalitatea sub-diviziunile ra-
se' mongole din IVIaleziPa, Siam si Cohinhina, amesteeindu-se cu
rasele primitive. In alte loeun ca IVIongoliea, Tibet, China, Ia-
poniea, lea si -a pastrat mar bine tipul. In Birmaniea si in partea
orientala din Indiea, s'a corcit cu elemental avian. In alte locuri,
ca in Siberiea, Kamciatka, se gaseste in stare selbateca.
Ceealalta rasa, rasa alba, ariana, nu se intinde de tit in sfer-
till sad-occidental al Asiei, si data a predomnit in Indiea nu s'a
pastrat inse citrata dP cit in nord-vestul acestea parti, unde a stra-
batut prin vales Inclulin.
Din punctul de vedPre mitologic, avem de observat aceste trei
man paturt etnice.
A. Mitologiea raselor primitive din Maleziea si Indiea.
Remasitile conteniporane ale acestor aborigeni cit $i a citor-
va rase mPtise, iesite din corcirea cu imigrantil strain!, n'au trecut
din cea drntaia faza a evolutiei mitologice : au cultul animalelor,
copacilor, pietrelor, etc ; cred in spiritele stramosilor si eel Inuit in
alte duhuri presonifieind vre o parte a mediului incunjuratorifi.
Wedahii din Ceilan, papa in ziaa de a-zi aduc Inca sufletelor
miere, radacim, came de momite. Locuitoni din insulele Mariane
 195

pastrau in colibi oaselP stramosilor. Alvar de Mindana spune ea-

ardeau earnurile $i cenusa o inghitau amestecind'o en yin de cocos.
Ticopienii adorau inurena. Selbatecii Orang-Dango din insula Sam-
bawa credeau ca soarele, lung, copacii $i pietrele pe earl le ase-
minim) cu sufletele lor, an putere magical. Unele triburi de Daiaci
incredintaza paza eararilor can due in locuinta for unor idol! de lemn,
lingo can pun $i cite un yanerin cu nue' de betel, ca rasplata pen-
tru munca. La alte triburi tot din ae,easta rasa ie oprit a taiek u-
nit copaci locuitt de duhuri. Unii di'ntre Siameji adue un felin de
prajituri si orez copacilor innainte de a-i tad& ; Karenii din Bir-
maniea innainte de a taiea copacul se roaga la duhul acestuia.
In insulele Filipine, pamintenii cind zareau un aligator, arun-
cau in apa tot ce aveau in luntre, chip sa-i aduca jertfa, 11-1 rugau
sa nu be faca nici un reu. Pamintenii din Sumatra numese pe
tigri stratino$i", vorbese cu respect de iei, le cer iertare, dar tot
in acela-$i timp be pregatesc capcane ea sa-i poata. prinde.
Daiaeii au un soiri de spirite : Tapa ziclitoriul si sprijinito-
riul oilillitll ; Jironi care are sub puterea sa na$terea $i moartea,
etc. Khonzii din Indiea an o gramada de zei locahrim, adesa imfa-
tosati grin niste pietre ridicatbe. Aceste zeitati slut asezate dupa
'unpin 01 toate Impreuna supuse unei aristocratic de zei, formata-
ilin sufletele inzeite ale strabunilor, deasupra carom mai stall ni$te
zei suverani ca : zed ploil, zeta vinatoarea, zeul razbolulin, zeita ce-
lor di'ntaain roade, etc. mai sus Inca vine zeul scare 5i femeea sa
zeita pamintulni. Khonzii chiar de curind jertfeau oaineni zeitel
paamintului, Tari-Penu mai ales femei, Meriqh, pe can le rupeau
in bucati de vii $i le aruncau pe cimpi.
Karenii din Birmaniea fac in chap o casuta 5i pun in lea pen-
tin zeita secerisului daruri $i doua feri, cu can sal poata prinde
spiritele rele ee am vol sa intre in lan. illai dap zeitel $i piste-
povete potrivite : Stramotto privigheaza asupra citupului mieu etc.
prinde pe straini cu aceasta fringhie etc." In timp cind se bate
orezul zic aceleea-$1 zeite Seutura-te stramoa5a ! seutura-te ! fa ea
gramada meat de oyez Ina se fan cit un deal, cit un munte ! etc."
In Birmaniea demonii frigurilor domnesc in jungle $i atacurile de
apoplexie sint rele prieinnite de alte spirite etc.
Toate faptele acezteit, a carom numar s'ar putea inrnulti ne-
sfir$it arata in destul ea aceste popoare n'au trecut Inca de in ani-
mismul eel mai primitiv. Vom gasi eredinti asemenea in unele
parti $i indivizi putini desvoltati ai marei rase mongolice.
B. Mitoloyiea raselor mongolice rsi nzongoloide.
Kamciadalii credeaft intr'o multime de spirite de-ale padurilor,
muntilor, puhoaelor, peste cari iera un zeu mai puternic, Kutica sau
 196

_Kutku. Aceasta inse nu-1 Impiedica de a adorh halenele, ursil si

lupil. Ca $i Atnoil din lapon lakuriI din Siberiea se Inchina la
urs, i Innaintea tribunalelor ruse$tr jura pe capul acestui animal.
Pun pe munti stilpi impodobiti cu peteel $i 11 adoreaza. De ase-
menea Samoezit se inchina la unele pietre $i, ea cele mai multe
triburi tatare, Tunguzit, Ostiacii, Vogulii etc., an inzeit soarele,.
mai avind inse o multime de feti$1 mai midi, $i crezind in duhu-
rile padurei, in ale riurilor, ale soarelui $i ale lunei.
Pe vremea lui Marco-Polo, Tataril aveau zei lari, pazitori at
familiel, ai animalelor domestice $i ai averei. Ii imfato$au prin
ni$te idol' facuta de pisla $i de postav in chipul zeului, al femeei $i
al copiilor lui. Nu mincau mat innainte de a freca cu came grasa
gum acestor zeitati sprijinitoare. Timkowski a gasit Inca in Mon-
goli eultul $i idolii despre can vorbe$te Marto-Polo. Gmelin a
vazut pe Tatarir din Tobolsk inturnindu-se in fie-care dimineata.
.spre soare dud resarea si zicindu-i: Nu ma omori 1" Alte tribura
turaniene an inzeit 5i adorat foeul (Tylor). In Tibet, tan budhista,
locuitorii din munti an Inca idol! consacrati zeului furti$agulur.
Tatarii din Altai au zei pe carii $i-t inehipue sub forma de
batrini 1 arbosa, imbraeati ea ofiteri de dragon! ru$1 : la omul ne-
desvoltat on ce emotiune puternica poate da na$tere la un zeu.
Ca trasatura generala a religiilor primitive mongole 'este ro-
lnl insemnitt ce-1 jucau vrajitorit, Humus adesa samani, can slujau
i ca mijlocitori intre oameni $i spirite, pe can le chemau eu-a
doba magica $i prefacindu-se ea simtesc on chiar simtind un soi'Ct
de extaz. Au voit a vedea In acest animism mongol ce-va deose-
bit $i l'au numit farnanistn. Dar afara de obiceiul convulziilor sfin-
te $i al extazului nu ieste nemic deosebit. Peste tot pamintul, la
Coate rasele, credintile primitive an dat na$tere mai intaiu vraji-
torilor carii apoi cu progresul eivilizatiei s'aa prefacut in preuti.
Aceste mitologit a$A de grosolane se gasesc cu u$urinta $i in
marele imperiu al Chines $i al Iaponiei, in aceasta din urma or-
ganizate mai stiintifie, unde au $i devenit rel'giea lui Sinto !

In China credinta in spiritele natures ieste foarte raspindita.

Fie-care lant de munti are zeitatea FA. Se ridica idols zeului pri-
maverei, pe care $i-1 Inchipuesc sub forma unui tinar. Cred in
draci incubi $i sucubi pe can se silesc a-i alungit, cu vuetul gon-
gurilor $i al plesnitorilor. Fac libatiuni cu yin semi-zeulut
care i-a imvatat pe oameni a face mincare. Religiea lui Tao-sse sau
doctrina ratiuner" macar ca dupa invataturile lut Lao-tze. care
traise pe aceeali vreme cu Confucius, hotareste credinta in ratiunea
primordiala," dar ineuviintaza $i fiintarea a o multime de duhuri.
Preutii 5i preutesele fae magie, astroiogie, necromantie, etc.
Cultul vechia naturalist, adus de sigur din Mongoliea ieste
 197

religiea oficiala a imparatului si a imvatatilor. Fiiul ceriului $i nu-

mat iol adoreaza la Peching, in temple deosebite, ceriul, pamintul,
soarele, luna, toate lucruri sfinte la cari ie oprit ea altii sa se in-
chine. Persoanele cu ranguri mat rniei trebue sa se margineasca,
a jertfi spiritelor vintulu!, ploei, tunetului, dragonului etc. Dace
peste tot-10 aceasta lume mitologica se va pune Ceriul" sau 7',ea"
singura zeitate slab pastrata de Confucius, vom avea religiea Sa-
moezilor $i a Tongujilor, a mai multor tribun Ware, can privese
ceriul ca un zeu pretutindene fata $i care a dat eirmuirea lumei la,
zPi mai mid ca : soarele, luna, pamintul, focul, etc.
Pe linga aceste credinti naturaliste, pazite cu sfintenie in
China, se mai adauge cultul stramosilor. pazit cu tot dinadinsul.
Aceasta ie de asemenea o remasita mongola. Ash Mongolia an in-
zeit $i adorat pe Gengis-Khan $i pe farniliea tut ; de asemenea su-
indu-se pe tron divastiea tatard manquci s'au inchinat lui Kuang-
ti razboinic insernnat, un soh! de 'flute mongol. Pau ales ea genie
al dinastiei, Pau pus in cultul oficial $i trebue sa fie adorat de ca-
tra slujbast 5i mai ales de mandarinit militari. De asemenea hint
clatort a jertfi manelor Iui Confucius, la ale unor intelepti on raz-
boinici insemnatt carora imparatul le a ridicat temple, cit $i pa-
tronilor oraselor, alesi de catra imparatul pri'ntre persoanele insein-
nate. Cu un curint cultul oamenilor man, reinnoit in zilele noa-
stre de catra A. Comte si discipolii sal. Cultul manelor insu -$i le
That mult mai in serios de catra Chinejii sceptic!. Familiile bogate
au in casele Ion un altarift in care sint puce tablitele stramosilor.
Chinejii sau cel putin multi di'ntre lei, cred ca unul di'ntre cele tree
spirite ale otnului vine dupa moarte sa locueasca in tablita stra-
mo$11or $i sa primeasca inehinaciunile celor vii ; un alt spirit re-
mine linga mort, de aceea it $i pastreaza cit mai mutt intrun se-
criiti de lac aunt, iinga care se roaga.
In China $i in aite Ionia duhurile zeitatilor mai mid cit si
nIe mortilor sint adesa insufletite de gindurile cele mai role ; adesa,
se vira in trupul oamenilor ca sa le strice, sa-t imbolnaveasca, etc.
Au un soin de n diem, adesa femet, cu mestegin foarte asoma-
natoare cu ale samanilor siberieni $i cari de sigur au aceea-$i o-
rigina.
Toate acestea arata ca mitologia mongolica s'a pastrat in Chi-
na, $i budhismul a adus elomente nouli. Vom vorbi despre reli-
gioa lui Sakia-Muni vorbind despre religiile ariene. Doctrina bud-
hista a cariea idee primitive ie ash de s.tintifica, s'a schimbat malt
in China, din pricina credintilor vechi mongole. Cu toate ca locul
le stritnt in aceasta lucrare tot vom aminti ce-va din aceste schim-
ban cari fac einste spiritului umanitar al Chinejilor. In imperiul
ceresc ieste o secta numeroasa care adoreaza pe zeita Nile! bid)
 198

chipul uneI femel tiind un copil in brate. Aceasta inzeire a uner

di'ntre cele mal nobile simtirl omenesti Jormeaza o religie intreaga,
care are o multime de sectatorI avind templele for si chiar ma-.
nAstirl de femel earl au datorie de a ajuth pe credinciosi, de a vi-
zith saracil s. Yolnavii. Aceste calugariti chineze ale Milei jun.
de a pazi nu numai aceste datoril dar chiar de a remanea virgine.
Le numese nernicitele absorbitele" cad dupa doctrina lui Budha,
ele nadajduetbe a fi vrednice prin aceste jertfe de a se absorbi, a se
anihilu dupa moarte. Se asamana indestul cu surorile de cari-
tate eatolice ; dar doctrina chineza le mat nobila si devotamen-
tul mai lipbit de interes.
Am zugrat it starea religioasa a Chinejilor, trebue sa spuneni
$i ce-vit despre starea for nereligioasa. Dupa spusa calatorilor si
a misionarilor in nisi o tan din lume nu lint ash de nepasatori
pentru religie ca in China. Fara indoiala omul din popor leste
auperatitios ; are ido]i pe can ii adoreaza ori ii tate, dupa cum
$i iel ii implinesc ort nu-I implinesc cerintile, dar diferitele trepte
de imt atati, elasele diriguitoare" sint foarte adesa nepasatoare ort
neeredincioase. Fara sa treads implinesc cerimoniile oficiale de
alt-felil cu desavirsire civile.
Politet t Chinejilor poronceste ca o datorie de a spune, celor
ce it intreaba, ca cred in religiea acestora on -care ar fi : caci it
un lucru indiferent. Legile chineze merg asa de depute in tit
lovese en un soin de moarte civil& pe bonze si pe tao-sse; slut o-
pritl de a aduee jertfe stramosilor si supusl In pedeapsa de a pri-
ori o suta de lovitun de bambu data vor purth done dupa moartea.
parintilor.
Putin innainte de venires la tron, un imparat Tao-Kaano dadit
poporultn o proelamatie in care trecea in revista toate religiile im-
periului, cuprinzind si erestinismul, $i inchieh ca toate sent false
$i ca an face bine de a le despretui pe toate Ara. deosebire. Acest
fapt unic de sigur pe lume, d a masura neeredintei din China, a a-
cestei neeredintl care desnadajdueste si paralizaza pe misionaril ea-
tolici si de care sent loviti tot' calatorii.
Trebue inse s3 amintim un feliu de neeredinta, neincuviiutata
de Chineji si definita in codul for cu o ingrijire si o limpezala care
face einste aceste ten, asa de deosebita de Europa .noastra : Nepie-
tatea, zice eodul, ieste lipsa de respect si de grija can, acei ciirora
le datorim fiinta, de la can avem edueatiea si de can sintem spri-
jinitl. Ieste impiu acel ce face proees neamurilor de aproape, be
batjocureste, nu be poarta doliul dupa moarte, si nu be cinsteste a-
rnintirea".
On tot progresul Budhismului in Iaponiea se gaseste Inca cub-
tul vechin turanian. In aceasta Cara vechea, religie nationals a ltu
 199

Sin-tu, leste recunoscuta oficial $i i se gtsese urmele in fie-care

eoliba cit $i in fie-care palat. Ii un animism grosolan, pe linga
care se afla $i cultul btramosilor, Karni, priviti ca genii bine Lea-
toare, recrutindu-se necontenit di'ntre omen', caci manele oamenilor
virto$1 merg de maresc numarul gloriosilor Kami, carom demineata
gi sara li se aduc rugaciuni 'innaintea capi$tilor ]or.
Mai ales au inzeit animalele $i fenomenele naturale. Ca $i
ace] carii adoreaza ursul, Iaponejil au ridicat temple vulpei $i o
intreaba ce bti faea cind au vre o nedumerire in trebi. Cutremu-
rile de pamint sint atribuite unei balene marl care se tirie pe sub
parnint ; trombele sint 1 alauri zburatori, etc. In sintoism intra $i
adorarea stelelor. Zeita-Soare are templele sale of Ii-o inehipuese
cu forma de om. Innainte de a incepe sa o roage suna un clopot
pentru a-i atrage luarea aminte. In toate acestea le un animism
grosolan fora de nemica original. Origina acestut cult se urea faro
indoeala, dupa cum zic Iaponejil, pang la strabuni, Komi, carora le
atribuesc luerile din vrista de pieatra gasite in Iaponiea Toate a-
cestpa sint o adunatura de inchipuiri (opilare$ti cum se gasesc pre-
tutindene, la toate societatile tuturor raselor primitive."
(va urma). So flea Ncidejde.

*-41-

TEORIEA LUI ROESLER

Studii asupra staruintei Rominilor in Dacia Traiana
do

A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria Rotninilor la Universitatea din Iasi,
iss
(urmare)

Alt punet pe care voim sA-I atingpm ieste un docu-

ment citat de DI. Joan Slavic:1in scrierPg citat mat sus.
La pag. 2 in nota aflr m publicat dap % Archly fur die
Kenntniss von Siebenbtirgens Vorzeit and GegPnwart" von
I. K. Sobfiller (Hermanstadt Hochmeister, 1841) un do-
cument din 1366 si in acel duenment se spunP despre o
sfadt Intre Sasii colonistI (Teutones advenae) si lute Ro-
 200

minii din orasul Petri, si anume: Romlnil nu litsail pe Sasi

sg, tae lemne din o pa.dure si pretindeati ea, fel o stapi-
nese de peste o mie de. anT (territorium suum ultra mine
annos possessum). Cr Rominil pretindeau Teste una, dar
maT ciudat Teste ca, Sasil $i anume Ubaldus Tummels si
ceialalti ceth4enl jurati aT orasului bistita afla, pretentiea
Rominilor di eapta, (aequum esse invenimus) si laqa, paidu-
rea tot a .Rominilor sa remIe. On cum ar fi de aice ur-
meazit macar c6, "Sasii au aflat pe RomIni pe acolo la
venirea for si negresit ct6 trebue sa,-T presupunem cel,pu-
tin de la o mie Incoace prin aceste locuri.
Putem deel zice ca atit din documente contemporane
(cronica, lul Nestor) cit $i din documente maT nouA Inse
Cu amintiri din vechime urmeazit c Term/ Romini in
Tralisilvaniea de la o mie In coace.
Rosier In scrierea sa Rumitnischen Studien" primeste
$i Tel pArerea cg, piistori romini vor fi fost in vaile innalte
ale Carpatilor si pe teratele veeine ci innainte de veacul
al XII-lea adea, dupa, o mie, Inse numal pe la inceputul
veacului al XIII-lea, sau sfirsitul veacului al XII-lea se a-
rata, dupa dInsul, Romlnii In mase mai marl si Isi Incep
vieata politica. Prin urmare fn zitclar tot it acuza, pe Rol-
ler uniT si altil c neaga, existenta Rominilor prin terile
acestea lnainte de veacul al XIII-lea.
NoT am vitzut ce dovezi puternice ne silese a-T ad-
mite si prin veacul al nouitlea si prin urmare la cuceri-
rea TranilvariieT.
Toata, greutatea sta, n umal pentru a hota,rI cind a
Inceput venirea Rominilor de peste Duna,rea $i prin ur-
mare absorbirea poporuluT romanie mai vechiti.
NoT credem qit IndatA ce s'a Intins domniea Btilga-
rilor la nordul Daniirei o data cu Bulgaril au Inceput
se Intinde spre nord si pastori Romini. Dar unit neag
Intinderea puterel RontIno-Bulgarilor si Ia nordul Duntrei.
Din fericire Inse dovezile sint prea puternice $i DI. Xe-
nopol be gramadeste en ghiba,eie f n seriete b D- sale. NoT
vom arata, aice dovezile acestea si le vom complectel pe
 -201 --
cit ne ieste cu putinta argtind cite ce-va ce a seNpat din
voderea D-lui Xenopol.
Bulgarii yin in Daciea 20. numita Traianft dupa moar-
tea luT Cubrat (660) Asparuh care sezuse cit-va timp pe
termul nordic al Dunnrei o treee la 678 si se asazO. pe
malul drept Intro Slovenil veniti aeolo de peste o suta de
ani, Dad, a remas Valahiea in stapinirea Bulgarilor si
dupa aceasth cucerire nu se spune nicaierT, dar To cu
putinta.
Sub domniea lui Crum la inceputul veaculuT al 9-lea
ierb. Intinsa Bulgariea si pe malul sting ; a utorl bizantint
vorbese de o Bulgarie de dincolo de Dunarea si de una
cle dincoace, adeca de doua Bulgarii separate prin Duna-
rea. Asa Nichefor G-regoras spune ca Crum a prins mul-
-time de familil din Adrian° poll si le-a dus in Bulgariea de
dincolo de Dungrea (Se intelege en eeea ce pentru Cons-
tantinopoli To dincolo de Dunarea pentru noT vine dincoa-
ce). Sub urmasul lui Crum. Mortagon, faniiliile aceste
reusirn a scApA din robie, deei Valahiea lera tot sub Bulgari.
Dl. Xenopol citeaza un fapt de la 895 (vezi pag. 71
din scrierea de care vorbim aice) din care urmeaza ca pe
la acest an tot mai IerA Inca o parte din regiunea de
la nordul DunateI sub stapinirea Bulgarilor. In acel an
all trimes Grecii corabil cu oaste si, sub cuvint cn merg in
potriva Avarilor, au mers in regatta Bulgarilor de dinco-
lo de Dunarea. etc.
Cum cn domniea Bulgarilor s'ar fi intins si acupra
Transilvaniel scoate DI Xenopol din urmatoarele : Stacks
spune (pag. 71 loc cit) cn Crum a supus pe Avarii alun-
gati din Panoniea de Carol eel mare. D-8, erode cn A-
varii vor fi fugit fu Transilcaniea sat eel putin pe ling&
Tisa si ca i-a supus Crum. Cum en Avaril vor fi fugit In
Carpati se pare foarto firesc si in adevAx spun uniT seri-
itori ca Avaril at fugit in Caucaz, dar Caucazut adevarat
find prea departe se vor fi oprit credem in Transilvaniea.
Intr'un loc din analele fuldense se spune ca Bulgarii se
atlail la rescirit de Slavii .Moravi $i prin urmare se intelege
14
 202

de ce In alt loc se vorbeste ca si cum Bulgaril ar fi fost

vecinil resaritenI aT Francilor clupg, zdrobirea puteTel A-
varilor,
Noug ni se pare cg, greseste Dl. Xenopol cind vor-
bind de un loc din CoNstantin Porfirogenitul socoate ch, a-
costa spune ea Bulgaril se afla la resarit de Unguri si
ca, slut despgrtiti prin fluviul Dung,rea uniT de altil ; caul
numai pentru o bucatrt din Dung.rea care curge de la N
lx S Intro Valahiea si Serbiea on Bulgariea nu poate fi
vorbg, ; de vreme ce Uugurit nu se intinseserg, atunci prin
Serbiea si nu putea fi vorba de hotar Intro Valahiea si Un-
gariea Mout prin Dungrea. Intro Valahiea si Ungariea
puteau fi muntii earii si acuma despart Valahiea de Banat.
Noi credem ca-I vorba de o bOtArlre gresitA cum slut si
cele ce le face catra Pacinati do pilda, carii nu ierail la
nordul Ungariei. Poate lose sg, fi avut vre-o cunostintii
despre timpuri mai vechT pe cind Ungurii nu cueeriserg,
Mei% Transilvaniea.
Dl. Xenopol mai gaseste dovadrt c Bulgarii dom-
neail In Transilvaniea din urmAtoriul fapt Intimplat la 892,
In Pert. Mon. Germ. I p. 408 stl la anul 892: Arnulf
(regele Germanilor) trimise soli cu daruri la Bulgari si la
regele for Vladimir (La odamur) pentru a innol pacea cea
veche $i cei T sg, nu mai vinda, sare Moravanilor (Mara-
wanis). DI. Xenopol spune ca, sarea nu putea fi vindut
din peninsula Balcanului. de vreme ce acolO nu se afla,
cum nu sP of g nici acuma. Darti ieste a,qa, atunci fireste
ea poate fi vorba de sarea din Transilvaniea despre care
s6 vorbeste In Katona, Historia critica 1. p, 134 cind spu-
ne c t Achtum domnul ungur al Transilvaniel la 1007
fsT Insusa pe neclrept stapInire asupra. sg.rei regale aduse
pe Mures punind pazitori si vaira la acel fluviu si pang
la Tisa . " Deci daca pe la 1007 se scotea sare in Tram-
silvaniea, ne vine usor de crezut c pe la 892 Arnulf vor-
bea tot cle sarea din Transilvaniea si prin urmare despre
intinderea putereT Bulgare si asupra acesteT parti am a-
vea Inc6 o dovada.
 203

Apoi cronicarii din veacul de mijloc spun lgmurit de

principate bulgare In Transilvaniea. Am vgzut ce a scris-
Anonymus notar, Dl. Xenopol mai citeazti. pe Thurocz ca-
re spune limpede Ca Stefan eel sfint al Ungurilor a bg-
tut pe Kean ducele Bulgarilor si al Slavilor (Bulgarorum
et Sclavorum) si cg a pus in locul lu! pe Zoltan de la ca-
re tara s'a nurnit ,.Erdely Zoltan". Dec! in armonie eu
cele citate de la cronicari vedem Bulgar! in Transilvaniea
Amintiri despre Bulgai I prin aceste locuri, mai gasim la
un cronlear persan Fa zel Ullah Ra0d, earele sub anul
1240 Tatarii au intrat In tam Bulgarilor si a Ungurilor
si dupe, descriere se vede ca-i viorba de Transilvaniea. Tot
de timpul clomnirei Bulgarilor vorbeste un document de
la 1231 care zice cA, mosiea Boic fusese lipitg de tara
Fagarasului Inge de pe chid tara Valahilor Tort tarn a
Bulgarilor" Tot o data spline cg timpul acelei stgpinin
trece peste amintirea oamenilor... (poate deci doug sate
de an!) Acesti principi bulgari nu puteati fi de eit nea-
tirnati de Dime, dupa caderea imperiului Romino-Bulgar,
sub loviturile lui Vasile Bulgaroctonul. Tot de domniea.
Bulgarilor se pomeneste si Intr'un cronicariti din veacul
al XIII-lea care numeste Hotinul din Besarabiea oral bul-
garo-vlah $i scriiteriul iera Rus, deci vorbea in cunostintA,
de cauza. In acest be vedem pe bulgari uniti cu Valahi
Intocmai ca fn imperiul de peste Dungrea. Tot asa putem
Intelege si de ce Caliman-Asan uu impgrat Romino-Bul-
gar 1$1 lug numele de stgpinitoriti al Moldovel, Valaliiei
si al terilor unguresti purl, la Posta. Si acest Caliman
trhea tot in veacul al X11[ -lea.
Din toate cele spuse aice si din cele din urnail lose
ca Bulgaril si-au intins domniea si asupra Daciei Traiane
eg s'au mutat locuitori la nordul DuniireI si do buns sa-
ma Valahi! Impreung cu Bulgarii ass, cit la venirea Un-
gurilor au putut gas! Valahi $i Bulgari. Ieste de stiut
acum a daca Rominii de peste Dunarea se stramutasei g in
destul de mare numar pentru a fi reusit a face ea limba
romina sa predomneasca asupra celai ce o vorbeau ade-
 204

varatil urmasi aI coloniilor lui Traian. Un lucru ie sigur

c Valahii veniti de peste Dunarea cu incetul au luat pre-
ponderanta si all rominizat pe Slavl si pe presupusul
popor romanic. Prin veacul at noualea ce faza avea lim-
ba romina? Dateaza de atunci despartirea acelor doua
marl dialecte romanestI? Durat'a venirea Rominilor mai In-
delung si s'a pastrat un timp mai mart liana dap& 1000,
unitatea de limb& ? Aceste chestiI le vom dezbate alta data.
Acuma ne multamim eft am arAtat dupa Dl. Xenopol pro-
bele istorice pentru Intinderea Bulgarilor In Daciea Tra-
iana si prin urmare si pentru a Rominilor de peste Du-
narea. Dl. Xenopol inse nu admite eft all venit Rominii
proprili zisi de peste Dunarea, ci intrebuintaza stapinirea
Bulgarilor numai pentru a explicA de ce scrierea si reli-
giea Rominilor samana cu a popoarelor din peninsula
balcanica. DI. Xenopol (tin punctul de vedere istoric are
drept sa nu vacla nici o greutate fn starea Rominilor ai-
ce neintrerupt, dar greseste eind calca In pieioare si des-
pretue$te clatele, multe putine cite le avem, ale limbisticei
$i vroeste sa arate ca Rorninii din Macudoniea etc. ne slut
asa de straini prin limbs ca si cum ne-ar fi Italieni de
pilda.
Acuma fiiind ea, am sfirsit on partea istorica si bu-
. na a cartei D-lui Xenopol, ne intoarcem asupra celei lirn-
bistice. Se lntelege ca am mai putea scrie si despre inte-
meerea principatelor, etc, dar ne-am departA prin acea-
sta de teoriea liii Roesler $1 de teoriea, pe care, cum am
spus, o cred in armonio cu doeumentele, cu cronicele si
cu cercetarile limbisticei.
In numArul viitoriu voiu vorbi despre Toponimie ade-
ea despre numele de localitati, de riuri, de mumi si vom
vedea ce valoare au cele ce spune Dl. Xenopol.
(va urmA) loan IQ lejde
 205

UNGURUL SI POPA.
(aneedote popularl)
intr'un sat nu $tiu'n ce parte $i'nteo vreme nu $tiu dud
Unui Ungur de pe-acolo intr'o zi-'i tree' prin gind
Sa-$i Inhame lute calul $i la tirg 0, se porneasca,
Vrind ca omul pentru cash to mien ce sa tirgueasca.
Se a$terne deci pe cale, iear cu gindul socoteste
Ce sa iee cit sa dee, cum s'o'ntoarca chibzueste,
Si mergind a$a pe ginduri niei mat baga, drumu'n same,
Cind de-o-data pot de-o cioata $i pe toe o roata sfarma.
Ce sa Ica ? Se'mvirte$te, se mai uita Imprejur
Si-apoi ziee : Mare lucru, de acuma chiar ma jur
Pe-acest drum BA nu mai .umblu caci tots spun ea nu-i curat
Si la dracu pan'acuma de trei on doar sa'ntimplat
Ca sa, strie aici caruta. Mai ea mare-ti ie minunea,
Caci pe-atuncea cioata asta a vazut'o toata lumea
Ca iera de ceea parte peste drum iear nu aici
Numai dracu o tot muta sail dihanii tricolici 1
Nacajind mai mult acolo ca caruta s'o direaga
Innoptase $i'nnainte nu iera chip sa mai mearga.
Trage deci acol'aproape, un Romin it gazdue$te
Dar cind vru ca sa se eulce $i un pops se opreste
Ca sa mie tot acolo $'amindoi 01 fost siliti
Sa se culce 'ntr'o odaie caci ierau inghezuiti
Mai multi oameni, La culcare calatoriul hotare$te
SA porneasca demineata, pe Romin apoi pofteste
Ca sa-1 scoale de cu noapte pftn'a nu se lumina;
Caci spre sara socote$te inapoi a se'nturnh.
Cind iera mult pan' la ziva omul merge de-1 treze$te
Si ii spune sa grabeasca 64' de ziva se ive$te.
Auzind iel ca ie ziva a sarit si-a inhatat
Hainele, $i'n toe de-a sale pe-ale popei le-a'mbracat
Apoi prinse'n grab& calul $i s'a dus necontenit
Pena ce s'a faeut ziva, dud a stat de-a poposit ;
Tear atunei privind la dinsul incepil sa, ride tare
Si SA ZiCA, Mamulica: n'am vazut un prost mai mare!
Uite cap, doara pe mine i-am fost zis ieu lui asara.
Sa ma scoale, nu pe popa! d'apoi-i prost din eale-afara.
Si-apoi sa nu crept de ciuda cind i-auzi ea se falese
Ca-s destepp, iear despre Unguri spun ca-s pro$ti de-abea vorbesel"
N. G. T.
--oil/4mb.
 206

De prin lume adunate fi, iearali, la

lume date."
In Vointa nationally" de la 13 si 14 Ianuarie 1885
cetim ca Stuart Cumberland, cetitoriul gindirei, uimeste lu-s
mea gicind cugetarile si apol ne spune : Secret' d d-lui
Stuart Cumberland cu care citeste gindirea ori-caruia nu
este altul de cit puterea fluidul magnetic omenesc." Nu
stiu dad, acest onorabil, ceth4an ar putea giel ce a cuge-
tat eel ce a alcittuit fraza de mai sus, Mei nu ne-a spas
daca artistul poate ceti si lipsa de gindire. Frazit citata pe
linga ca dovedeste mare ling, de cunostinti gramaticale,
mai arata ca cunostintile pozitiviste cu earl fac -unit atita
galagie sint numai vorbe deserte, palavre menite a face
pe eel slabi cu duhul sa creada ca grozav trebue 0, mai
fie de luminati pozitivistil. Cine a lasat M. ieasa la lumi-
na zilei asemenea nazdravanie ? Redactorul principal ori u-
iul din NA de mina a doua on mai degraba vre un ti-
nar cu doua trei clase ? OA cum destul de trist dad, ase-
menea superstitil ridicule si mahalagesti se cotes° intr'un
ziar ca Vointa national."
*
* *
In Unirea" tie la Tirgoviste No. 56 an. III $i pur-
find data de 13 Ianuarie 1885 gasim mai multe lucruri
vrednice de a fi admirate de public $i de aceea ne gra-
him a le face cunoscute.
La fata a doua colona a doua no vorbesc do Afla-
rea unui animal antidiluvian" la nordul Siberiei, le vorba
de un mamut, un feliu de elefant care nu mai traeste a-
cuma pe plimint. Ieata ce zice scriitoriul din Unirea" :
.,Din naintea potopului, el este conservat pang, mum prin
puterea gerului, n'a putut sa putrezasca In atita numor
de ani nedesghetindu-se nici o data. Acest animal gigan-
tic are Inaltimea de 5 metri si jumatate. . . . Animale de
o asemenea marline nu au mai trait de la potop incoaci.
Aceasth rara descoperire interesaza In primul grad pe oa-
menii de stiinte." Vra sa zica acesti onorabili domni cu
 207

foe sacru Intr'Insii pentru a lumina lumea nelmvatata mai

cred Inca In potop ! Pant ca nu au spus ca Mamutul fi-
ind prea mare n'a incaput In corabiea lui Noia. La scoala,
d-lor, cetiti geologies si nu vg, mai compromiteti pang, la
ass grad.
* **
Stilistii de la Telegraful" s'au pus cu tot din adinsul
pe Imbogatit limba romaneasca cu cuvinte noun si cu
forme silistice originale. Pans mai zilele trecute se zicea
margarintarit" de acuma fuse s'a hotarit sa zicem mar-
gea." Asa ne spune Telegraful" pe pag. a 3-a No. de la
16 Ianuarie. 1885.
* **
Despie plagide ar fi de prison sa mai vorbim, dar
ass In treacht am zarit Intr'un numar din urma o buca-
ta lusts, vorbind delicat, din Gil Blas. Ie vorba de o bru-
na si de o blonds si ne mierAm de ce n'au luat bucata, too,-
* cad' corespunde cu gustul pornografic al Alpaigrotilor
de acolo de la Telegraful."
*

Despre inteligen(a animalelor.

Ancheta Inceputa de Revue scientifique" asupra fn-
teligentei mItelor s'a largit acuma si in fie-care numar ve-
dem clocumente pretioase can dovedese inteligenta la ani-
male presupube cu totul lipsite de asemenea insusire. Noi
vom face ounoscute cetitorilor nostri clovezile acestea, pa-
ns am publicat numai cite -vp..
In No. 7 de la 214 Fevruarie 1885 cetim un articol
al d-lui H. Pittier despre inteligenta tared, (cotofenei)
Inteligenta tarcei ca si a tuturor paserilor din gru-
pa corbului, leste foarte desvoltata Stim toti foarte bine
ca corbul (si cioarele) deosebesc usor pusca de bat si ca
avind pusca rar to lash s to apropii destul ea sa-I poti
Impusca, pe cind dm& to vad cu bat on cu minele goale
nu se prea sinchisesc. Am luat sama ca corbii pot sa se
 208

absoarba pang la atita In cercetarea unei bucAtI de gu-

nom In cit sa nu mai: stie ee se petrece Imprejur ; de do-
la orT mi s'a Intimplat sa, ma apropiti de niste corbi asA
de ocupatI Cu cercetarea gunoiuluT In eft nu mi-au prins
de veste de cit dupa, ce ajunsesem la doT treT pasi.
Tarca Intrece fuse mult pe corb, cad nu numai deo-
sebeste batul de pusca, dar chiar cunoaste daea vInatoril
au de gind sa o Impute pe dinsa on cauta alt vinat. Cit
despre mine. ma cunosteau foarte bine tarcile de la Ohs-
teau d'Oex. Sint eiti va anT am ucis multime pentru ca
sa le cercetez din punctul de vedere anatomic. Cind iesam
fara pusca cele ee se aflau pe copacT, pe aproape de scoa-
la. tipau la mine si se aratau uncle foarte suparate alte
char luatoare In ris, dar nu zburau. Daca ma vedeau cu
pusca, fugeau zburind cu grabs si scotInd tipete aseutite.
Alti vinatori luara, &mai ca paserile acestea nu se spari-
eau end /I vedeau numal pe dInsil de si cu pustl, pe cInd
daca ma vedeau si pe mine cu dinsiI Indata Incepeau ti-
petele si fuga. Am Impuscat cite -va tragind pe o ferea-
stra In care stau instrumentele statiel meteorologice. D'in-
tru'ntaitl tercile se fereau numaI chid ma vedeau la fe-
reastra cu pusca $i cuno$teau minunat ceasurile observa-
tiilor. Dar de la o vreme find ca le-am Inselat de cite-
va orl nici nu se mai apropieau de $coala. De alt- felill la
urma se pftzeau ass de tare de mine, ca eu greu mai pu-
team Impu$cA cite una In toate Imprejurimele.
(va urmA)

-111110-