Greierul şi furnica

de Alecu Donici

                        Greierul în desfătare,

                        Trecând vara cu cântare,

                        Deodată se trezeşte

                        Că afară viscoleşte,

                        Iar el de mâncat nu are.

                        La vecina sa furnică

                        Alergând, cu lacrimi pică

                        Şi se roagă să-i ajute,

                        Cu hrană să-l împrumute,

                        Ca de foame să nu moară,

                        Numai pân’ la primăvară.

                        Furnica l-au ascultat,

                        Dar aşa l-au întrebat:

                        – Vara, când eu adunam,

                        Tu ce făcei?

                        – Eu cântam

                        În petrecere cu toţi.

                        – Ai cântat? Îmi pare bine.

                        Acum joacă, dacă poţi,

                        Iar la vară fă ca mine. Petrecuse cu chitara

                        Toată vara.

                        Însă iată că-ntr-o zi

                        Când viforniţa porni,

                        Greierele se trezi
                        Fără muscă, fără râmă,

                        Fără umbră de fărâmă.

                        Ce să facă? Hai să ceară

                        La Furnică, pân’ la vară,

                        Niscai boabe de secară.

                        – „Pe cuvânt de lighioană,

                        Voi plăti cinstit cucoană,

                        Cu dobânzi, cu tot ce vrei!”

                        Dar Furnica, harnică,

                        Are un ponos al ei:

                        Nu-i din fire darnică

                        Şi-i răspunde cam răstit:

                        – Astă-vară ce-ai păţit?

                        – Dacă nu e cu bănat.

                        Zi şi noapte am cântat

                        Pentru mine, pentru toţi…

Framantari de limba

Publicat pe Februarie 3, 2011de casadincopac

Framantare de limba, frantura de limba, scrantitura de limba sau incurcatura de limba.

Asa se numesc pe romaneste jocurile fonetice alcatuite din expresii, propozitii sau fraze greu de
pronuntat. Odinioara ele erau repetate de copii sau tineri pe la sezatori, rostirea lor era obiectul
pedepselor date in timpul jocurilor sau chiar se organizau concursuri „de frant limbi”.

Rata

Rata raghita piscuparnita

cu cinci puisori negrisori, albisori toti cu rata raghita

piscuparnita

Capra

Capra calca-n piatra,

Piatra crapa-n patru;

Crape capul caprei-n patru,

Cum a crapat piatra-n patru.

Un mos cu un cos

Un mos cu un cos,

In cos – un cocos.

Mosul cu cosul,

Cosul cu cocosul.

Vulturul

Vulturul sta pe pisc

Cu un pix in plisc.

Fluturele

Fluturele sta pe floare

Floarea flutura in vant

Ca fluturele pe floare.

Tic Pitic

Ne trimite Tic Pitic

O scrisoare intr-un plic:

„Inghetata de fistic

Nu mai este nici un pic,

Fiindca printr-un siretlic

A mancat-o Cipilic.”

Ala Bala Portocala

Ala Bala Portocala

Iesi Gheorghita la portita,

Ca te-asteapta Talion.

Talion, fecior de domn,

Cu caruta Radului,

Cu caii-mparatului,

In marginea satului,

Dorobant, clant!

Chit Chirit

Chit Chirit pe doua ghete

Avea doua etichete

Pe cea stanga scrie GHEATA,

Pe cea dreapta DESCHEIATA.

Spun

Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun,

Eu îţi spun numai să-mi spui

Ceea ce nu ţi-am spus eu.

Ou

Găinuşa nouă,

Ouă ouă nouă.

Prepelita

E pestriţă prepeliţa pestriţă,

Dar mai pestriţă decît

Prepeliţa pestriţă sunt puii

Prepeliţei pestriţe

Din neamul prepeliţelor pestriţe.

Tamplarul

In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar, care din intamplare auzise de
intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada, ce i s-a intamplat tamplarului in tamplarie si din
intamplare s-a lovit cu tampla de tampla tamplarului.

Stan
 

Stan sta-n castan ca stanca. (Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.)

Titiridva tidva

Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei…

Tot am zis..

Tot am zis si-am zis c-oi zice,

Dar de zis eu n-am mai zis.

Nici n-am zis, nici n-oi mai zice.

Pila

Pimpirel cu pila lunga si-a pilit pila pe punga. Punga-n pila, pila-n punga, Pimpirel cu pila lunga.

Marar

Rar morar fara marar, morarita si mai rar.

Oaia

Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

Tei

Retevei de tei pe miriste de mei        sau

Ciritei de tei pe miriste de mei.

Barza

O barza breaza face zarva pe o varza.

Muste

Mustele musca muscata.

Sase

Sase sasi in sase saci.Cintezoi certare, cu cine te-ai certat? - M-am certat cu cineva din ceata celor
cin'zeci cintezoi certarei."

In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare, alt tamplar care din intamplare aflase de
intamplarea intamplata in tamplaria tamplarului, s-a dus la tamplarul cu intamplarea si din
intamplare s-a lovit cu tampla de tampla timplarului in a carui tamplarie s-a intamplat o intimplare."

Capra sare piatra, piatra crapa'n patru, las'sa crape capul caprii cum a crapat piatra'n patru."

 
Un ras s-a luat la intrecere cu alt ras la ras.
Rasul care a ras mai mult decat celalalt ras l-a luat in ras pe ras:
Te-ai facut de rasul rasului a zis rasul rasului i-a ras."

Papucarul papucarete papucul papucaresei, papucareasa nu poate papucari papucul papucarului."

Un vultur sta pe pisc cu un pix in plisc."

  

Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci

nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui."

 Caramidarul caramidarete cu caramida caramidarului din caramidarie."

Balaban Balabanescu balbaie balbaituri balbaite pe negandite."

Domnule Director, Doamna Dida Dragan doreste doua dude din dudul dumneavoastra de dincolo de
drum."

Domnule Didu din Dudeti, da-ne dude d-alea dulci din dudul dumitale din drum." (alta varianta)

Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-s sus si-n jos de casa sa, coseste sasul si-n
sosea. Si sase case Sasa-si tie.

- Ce sansa! Sasa-si spuse siesi"

Luni, la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator, i-a licarit o luminia in lumina ochilor."

Ospatarul i ospataria se ospateaza la ospataria ospitaliera a lui Ospatarel unde ospateaza oaspei
ostenii." 

Fata fierarului Fanica face fasole frecata fara foc, fiindca focul face fum."

Cositorul Costica cosete cu coasa cositorita cositura cosita cu cositoarea."

Tot am zis i-am zis, c-oi zice, 

Dar de zis eu n-am mai zis. 
Nici n-am zis,nici n-oi mai zice, 
C-am sa zic, c-am zis, c-oi zice."
 

O sapa lata,

Doua sape late,

Cu lapte spalate,

Pe spate aruncate."

Stanca sta-n castan ca Stan. Stan sta-n castan ca Stanca."

Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva, tidva, da-i greu a distitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei..."

Stiu ca stii ca stiuca-i stiuca, 

Dar mai stiu ca stii ca stiu 
Ca stiuca-i peste."

Ina, nina, durdumina

Treier apa, siticopa

Si-o bobita margarita,

Lim, pom, pic

Talpa de voinic."

Bou, breaz barlobreaz  

Din barlobrezatura barlobrezenilor."

 Capra neagra in piatra calca, piatra in patru bucati crapa; asa sa crape capul caprei, cum a crapat
piatra-n patru". 

Cati copii ai, babo?  

N-am atatia drago:  Doi in car, doi sub car, doi cu tata la hotar, doi la oi doi la boi, doi cu tata la
cimpoi, i-un ciudila, i-un burila, i-un bietos de Samuila, i-o Anuta, i-o Stanuta, i-o bietoasa de
Mariuta."  

Rica nu tia sa zica: rau, rauca, ramurica.

Dar de cand baiatu-nvaa poezia despre raa,

Rica tie ca sa zica: rau, rauca, ramurica."

 
Bucura-te cum s-a bucurat Bucureasa de bucuria lui Bucurel cand a venit Bucurel bucuros de la
Bucuresti."

Am o vajaitoare care vajaie ca un avion vajaitor. Vajaie tare vajaitoarea, dar mai tare vajaie avionul
vajaitor."

  

Ciubotarul are o ciubotarie unde ciubotarete ciubote i ciuboele."

Acolo-n vale, pe-un pietroi, o codobatura si-un codabaturoi. Codabaturoiul putu codabaturi
codabatura. Codabatura nu putu codabaturi codabaturoiul."Când ma gândesc ca te gândesti

ca ma gândesc la tine,
gândeste-te ca ma gândesc
ca te gândesti la mine.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca muşcă.

Capac cu cupa, cupa cu capac

O cioară chioară ciugule din ciur.

Fata fierarului Fanica face fasole frecata fara foc, findca focul face fum.

Tot am zis şi-am zis, c-oi zice,

Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic, c-am zis, c-oi zice ...

Titiridvă, tidvă; nu-i greu a zice titiridvă, tidvă

Da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei ...

Şoricel şerpuleţ,
Şade-n vârf de ruguleţ.
Rug rupe, rug rumegă,
Rumegătură de rug înghite.

Un şoarece murguleţ
Şade-n vârf de ruguleţ.
Rug rupe, rug mănâncă,
Rug verde rumegă.

Un moş cu un coş,
În coş - un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul.

Şapte sape late

S-au suit în deal să sape
Ş-alte şapte sape late
S-au suit în deal să sape.

O sapă lată,
Două sape late
Cu lapte spălate,
Pe spate aruncate

Am şapte lopeţi late

Şi peste aste şapte lopeţi late
Am încă alte şapte lopeţi late.

Până să cărămidărească
Cărămidarul
Pe cărămidăriţă,
O cărămidărit
Cărămidăriţa
Pe cărămidar.

Prepeliţă pestriţă
Cu 12 pui prepeliţi pestriţi.
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Da-s mai pestriţi puii prepeliţii pestriţii
Decât prepeliţa pestriţa.

De gospodarit ma gospodaresc, dar de desgospodarit nu ma pot desgospodari pentru ca

desgospodarirea este paguboasa.

Un cocostarc s-a dus la cocostarcarie sa se cocostarcareasca.

O-ntamplare-ntamplatoare,
S-a-ntamplat din intamplare:
Ca tamplarul a tamplat...
Pe tamplarita...
Drept in cap a nimerit-o...
Si-a tampit-o!

Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti tu sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de acel

caricaturist?

Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n
şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi!

Odinioara onorabilul oradean Olimpiu Opresan oferea onorific ostenitului orheian Oprea Onofrei o
odaie ocazional ornamentata.

Cind am zis c-am zis c-om zice, ca tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu zici
c-am zis c-om zice.

Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur.

Armura aramie a asprului atrid Agamemnon, atirnata asupra altarului atic, atragea , asadar atentia
armatorilor anatolieni , amici ai anticilor armate arhaice , asteptind atenuarea atitarilor anarhice ale
aprigului Achille.

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la

tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din
pancreas.

Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,pal,real
si natural,fara rival,egal si actual.

Spre sfanta sa sora Suzana se suie,spasita din suflet suspinu sa-si spuie,si-n susul sarcastic suspinu-si
sopteste,si-odata pe scara sucita se opreste.

Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a putut sa

codobatureasca pe un codobaturoi.

Duc in bac sac de dac,aud crac,o fi rac?o fi drac?

Papucarul papucareste papucii papucaresei,papucareasa nu poate papucarii papucii papucarului.

)Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator i-a luminat o luminita in lumina ochilor.

Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretul incantat de cantarea cantaretei.

Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică.

Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.

Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă
decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestrit decât prepeliţa cea mai pestriţă este
prepeliţoiul cel pestriţ.
E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

O găină porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar porumbaca tot porumbul l-a mâncat.

Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă a pili pila pe dungă...pila-n pungă, punga-n pilă,
pilalău cu pila lungă a pili pila pe dungă…

Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, versuri andaluze.

Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.

Intercontinentalul se dezintercontinentalizează.

Am visat că visam că te visez că mă visai.

O piropopircanita se siropopircanea intr-o piropopircanie pentru un piropopircanel.

Cintezoi certăreț, cu cine te-ai certat? - M-am certat cu cineva din ceata celor cin'zeci cintezoi
certăreți.

Da-mi dude dina din dudul dumitale din drum.

Fluturele sta pe floare, floarea flutura in vant ca fluturele pe floare.