Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIELORUS
Ilustratii de V. SLAUK
Creange
MINSK 1986
BUCURE$TI
Au fost odat6 ca niciodati un birbat gi o femeie care nu aveau copii. Plingea nevasta ci n-are pe cine legina, n-are pe
cine alina...
tdie dintr-un arin o bucati de lemn, veni cu ea acasd gi-i spuse nevesti-qi:
Legini o zi, legini doui, iar a treia cind privi, vizu in leagin un biiat. Mult se mai bucurari ei, il numird pe
feciorag Pilipca de grij6.
spuse tatdlui:
gi incepurb s6-i
poarte
F6-mi, tat6, o luntre de aur qi o visli de-argint, ci vreau si prind peqte. li fecu tatil o luntre de aur. gi o visl6
venea
tot se apucase de pes- daci pescui ziulica qi toat6 - Iar pe acasi intreagd noaptea. nici cd mai d6du: tare bine se prindea peqtele! Cit despre merinde, mama ii ducea si minince. Cind
cuit
Briiatul
la lac, striga:
iar pleca pe lac. AflS vrdjitoarea Baba Cloan{a cea clontoas6, la picioare ciolSnoasi, cum il strigb maic6-sa pe Pilipca qi hotiri s5-l trimitd
Pilipca, dragule, vino fecioraqule, - Hgi, c-am adus plicintele! Venea Pilipca la mal, arunca din luntre
peqtele, termina plicintele gi
pe lumea cealalti. Lud ea un sac qi un vd.trai, se apropie de lac qi incepu sd strige: Pilipca, dragule, vino fecioragule, - Hei, c-am adus plScintele! Pilipca crezu cb e maicd-sa qi veni la
vdtraiul, o scoase la mal, il inhS![ pe feciorag qi il viri in sac. - Aha, zise ea, mai va sa prinzi peste!
insi
prinse luntrea cu
spre
obositi,
puterile:
cu bolovani qi se intoarse iarigi la lac. Se trezi Baba Cloanla, apuci sacul cu pietroaie 9i gifiind il duse acasd. Ajunsi aici ii spuse fiicS-si: pentru prinz pescarul ista! - Frige-mi Scuturi baborni{a sacul pe podea gi, ce cit o fineau
pini cind, aqezi sd se obihneasci gi adormi. Iar Pilipca intre timp ieqi din sac, il umplu
vrdjitoarea Baba Cloanta; te gtiu eu! Maic6mea are vocea subtire. Degeaba l-a chemat Baba Cloan{a, c6 Pilipca nici n-a vrut sd audi. <Bine, igi zise vrijitoarea, o se-mi fac
aret eu, {ie, cb m-ai ingelat! - lti iute Fugi la malul lacului qi incepu din nou sd-l strige pe Pilipca. Bdiatul o auzi. - Nu, zise el, nu egti mama mea, egti
Fugi la fierar qi-i spuse: Fierarule, fierarule, ascute-mi limba, si -fie mai sub{ire' zise fierarul, am sh {i-o ascut. - Bine, pe nicovali. Pune-o lgi puse Baba Cloan{a limba cea lungd pe nicovali.
Lud fierarul ciocanul gi incepu s6-i tragi zdravin peste limbi. O bbtu atit de tare cd se ficu subtiresub{ire.
Alergi Baba Cloanta la lac gi cu voce sublire incepu si-l strige pe Pilipca: Pilipca, dragule, vino fecioraqule, - Hei, c-am adus plicintele!
maicd-sa. Veni la mal, iar Baba Cloan{a ha!! gi in sac cu el. Acuma n-ai si mh mai inqeli! se bu- vrajitoarea. cura $i fnrn a se mai odihni se duse drePt acasd. Scuturi sacul qi-i spuse fetei:
cheamd
jeqte-I.
Iatb-l pe inqelitor! Fd focul qi pr6Si fie gata de Prinz. $i cum spuse asta, pleci numai ea qtie
in -cuptor,
Am sd te
arunc
in
n-am
bornitei,
mi- tu!
Nu aga! strigd fata vrdjitoarei. Aga si te pot viri in cuptor. Pilipca iqi l6si picioarele in jos. Nici aga! strigd din nou fata baAtunci cum? intrebi Pilipca. Arat6-
un prostdnac! il certi ea. Aga - Eqti trebuie. UitiL-te aici! Se sui fata pe lopatb qi se intinse. Iar
in cuptor. ll
Pilipca apuci repede lopata gi o arunci inchise cu capacul gi propti bine piua vrijitoarei in el, ca si nu iasi fata din cuptorul incins. Abia apuci si o qteargi din casi, cind o vdzu venind pe bab6. Siri Pilipca intr-un platan inalt gi stufos qi se ascunse printre crengi.
Intri Baba Cloan{a in casi, amugini gi simli cb miroase a prdjit. Scoase din cuptor friptura, mincd toatd carnea pe seturate,
aruncd
pe ele ca pe nigte patine tot zicind: O si md dau de-a rostogolul, pe oase - da voi ocolul, de carnea lui Pilipca sdturati, de singele lui imbbtatd!
afari
oasele
qi incepu sd se
dea
- de carnea ocolul,
ei imbdLtati!
fiiciti siturati,
di
de
de singele
furie. Fugi citre platan qi incepu si-l roadd cu dinfii. Roase mult, roase cu uri de-gi rupse dinlii din guri, dar platanul
cel puternic stdtea ca la inceput. Fugi atunci Baba Cloanta la fierar: minca!
fierarule, fiuregte-mi un - Fierarule, topor de o!el, iar de nu, copiii ti-i voi
Se sperie fierarul qi-i fburi toporul. Alergi baba la platan gi incepu si-l taie. Iar Pilipca de colo: Nu platanul, ci piatra!
tirziu.
de giqte. Pilipca le
Ficu Pilipca din aceste pene doar o jumitate de aripi, Zburi pe acolo un al doilea cird de giqte. Pilipca le rugi: - Giqte, giqte, aruncafi-mi cite o peni-
giqte, aruncafi-mi cite o peni- Gigte, goar6! Voi zbura cu voi la mama, la Lata. $i-acolo vi dau rdsplata! Gigtele ii aruncari cite o penigoari.
strigi:
$i al doilea cird ii arunci iar cite o Apoi sosi qi un al treilea cird, gi un al patrulea. $i toate gigtele ii aruncari cite o penigoard lui Pilipca.
penigoarS.
la mama, la tata.
Veni in fugi Baba Cloan{a de la fierar gi se puse si taie platanul. Surcelele zbu-
giqtelor.
rari.
Iar Pilipca sosi cu gigtele acas5. Tare se bucurard pirin{ii cd fecioraqul li s-a intors. Il agezari la masd gi incepurd si
se ospdteze.
buf!
terminat.
s-a
TNiUL
IDITU
ORTCINAU:
ftnInEA-cgHok
IENAPVCNAfi iA?OAtrAg fiA3TA