CONTEMPORANUL

REVISTA STIINTIFICA SI LITERARA

LIME DLr DOUR ORI PE LUNA.

REDACTOR!.
pentru partea literara pentru partea §tiinlific5
V. G. Morton I. NAdejde
N. 16. an. IV. 'W. 1885.
Privim ca abonati pe D-nii ce vor bine vroi a
primi dona numere unul dupa altul.
CEI FARA. NOROC
Tradueere din Les pas de chance de Harry Alis.
Sfiicioo yi unul si altul, ci unul si altul strinci in vesminte
same si ponosite, mergeau, mosneagul nalt $i baba scurta, prin
soarele ce dogorea pieata Concordiei, ferindu-se cu bagare de sama
de drostele cu cal pacatosi Si de telegarir de soift ce -duceau la
padure, prin aleea verde a Cimpiilor Elizee, pre eel fericiti in vi-
eata aceasta. in victoria, landouri, treceau femei prea fragede, im-
popotonate cu horbote late $i ucoare, cu cortelele de feliurite co-
lon. Linga lele, ghemuindu-se pentru a nu boti stofele aF,iezate
eu ghibacie, tinerii de moda, isi dedeau aiere. Altil, pe jos, sa-
lutau, cu gitul tapan, eu umerele ridicate, eu bratele in jos ne-
miscate, pasind ea niste ursl grabitifoarte cum se aide.
Soarele fiind in toga puterea, stropitorii, ca sa impiedece
colbul aruncau in aier en pompele strops ce cadeau ca o ploae de
pietre scumpe.
Din alee se radical un miros de caldura umeda, o simtire de
primavara si de vieatil. fericitA.
Cei dos batrini se simtira cu puteri DMA.
Obrazele for intristate si ginditoare se inseninara. Femeea
apnea de brat pe toyarasul lei.
Cred ca va merge bine, nu-i ash, domnule Bornay?
SA nadajduim.... alta nu mai avem ce face.... Am ajuns la
ministeria....
Intrara, se intilnira cu oamenl grabitl. Multi aveau subsu-
oara pachete de hirtie, de documente. Destul de multi feral de-
corati.
 .594

AcoI4, din pricina ineurcaturei salelor, scarilor si uselor se

oprira nedumbrita.
La stinga, un hojmalau, imbracat in albastru, cu busibi au-
riti cu multiuse de galoane 1st neteze favoritii.
oi
Nu va suparati, domuule, zise batrinul apropiindu-se, n'ati
putea sa-mi spunetl uncle se afla biuroul d-lui Gerard?
Portariul, fan, salt intoarne capul spre dinsul it privi cu
dispret, ehiori$. Dupa vita -va tacere, ii respunse.
Gerard?.... Nu stiu.... intreba pe rinda$.
Rindaul nu stie nice iel. La ministeriul de marina sera un
Gerard, un Girard, un Godard, dar Gerard nu....
Ce treaba ai?
0 nascocire, o inveutie, zise femeea apropiindu-se.
Atunci ii vorba de Dl. Gerard, negresit.... In fundul o-
graze', scara de la dreapta, rindul al doilea
Se suira, intrebara. IA. Gerard, pu ierit acole Inca. Nu ye-
nise asta-zi. Dar mine.... daca....
Batrinii nu mai $tieau ce sO, facit. Se sfatuira cit-va. In co-
ridor, trecea un clomp. Ii spusera chestiea, iera vorba de o nasco-
cire de luntri ce nu se pot acufunda, pre care o facusera cunoscuta
marinei Statului. Trebue sa, se fi facut incercart. Vroeau sa
afle cum au iesit, la capat.
Domnul nu iera de la ministerin; dar ii sfatui sa mearaa la
directiea materialului. Tot deauna, ieste mai bine sa to °duel
mat sus.
Intrebara de seful materialului. Dupa lamuririle destul de
nehotarite ale unui servitorin, se- primblara mult intr'un sir de co-
ridoare intunecoase, de u,i, de scary. Slujbasii treeeau pe linga,
dinsii ca mste timbre. Pe !me locuri, reran trepte de seoborit si
se tineau de pareti sa nu caza. Pe us', deschise cu zgomot, %sea
tin miros linced de hirtii colbaite, inchise de mult.
Batrinii se cam nelinistisera. Nu mai stieau de unde yin si
unde merg in incurcala salelor. Le jucau in cap adresele ce li
se dadusera, una dupa alta: Construcfit navale..... flute:...
scara de la stinga.... ma a treift.
In sfirsit ajunsera.
DI. $ef al materialului? intreba D. Bornay.
Vroits sa vorbiti de Dl Director al materialului, it indrepta
useriul.
Da, asa iera. Nu cereau alta ce-va.
Carta D voastre?
Batrinul, dupa ce cause cu graba prin bazunare, zapacindu-se,
scoase di'ntr'un buzunariu de la piept din launtru o carticica, din
care ieseau hirtii botite, patate, galbene de vechi. lute° parte, im-
 595
-valite in hIrtie subtire, ierau cite-va bilete de vizita. Sconse unul
dede.
tf$ieriul eeti: I. Bornay, Ingineriii civil.
Facu o mutra despretuitoare privind in batrin. Acest ingi-
Perin, prost imbracat, fun, flier o deeoratie, nu-i parea cum se cade.
Totu-si intra in cabinet si Indata iesi si zise:
Puteti antra.
Vazindu-se Intel) sada mare, bine luminata, batrinii statura
locului orbits si de o cam data nu putura deosebi nemica. Apoi
incepura a zari paretic acoperiti cu planuri topografice si en car -
toane verzi. in mijloc pe scrinuri ierau modele de corabii de
razboin, midi, foarte bine Acute.
Dupa run biurdn de ac,ajn, in fata caminului, statea un domn
gros eu par alb, cu decoratil. Saluta died din cap st intreba
lene :
Ce poftiti?
Dl. Bornay, zapaciti inceph a-si spune chestiea.
Foarte bine, zise directorul tatudu-i vorba, mergett la sub
,directorul mien, Dl. Planchut.
Trase clopotelul si poronei sic le ante uncle sa mearga.
Din nou, treenra prin coridoare intuneeate, i`mbracn,te cis ear-
toane verzi, ai fi zis cu zale biurocratice. Dl. Planchut, alt domn
.decorat, dar cu decoratie mai mica, II primi in cabinetul sacs in
care vedeaa modele de corabii, mai mid, si nu a$ de frumoase
ca in director. Dl Planchut ierh slabanog si carunt, foarte tVor-
baret. Lasa pe DI. Bornay sic vorbeasea in delung tot zicind :
Da, da, nascocirilel Avem, slava domnului, destule lun-
tri ce nu £56 cufunda,.... o suta cel putin,.... aeolb
Arath in bataie de joe un sir de dosare, terii despretuitorin,
lel omul en pozitie asigurata, pentru mintile ce cauta la intinep-
lare descoperiri.
Dar, domnule.... zise batrinul, ingalbenind.
Dal stiu celelalte nu-s nici de o saint numai a
d-tale ii bung Asta-i cintecul.. , In sfir$1t Vrel sa stir..... Itt-
treaba pe Dl. Boilot, F,;eful mien de biurou. .

Iesira. Barbatul cu eapul pleeat. In condor, zise fara curaj.

De geaba. Nu ne vor da nemica
Ba da, da, respunse batrina alt-feliu, nu si -ar pierde vre-
niea en nos.... Ai vitzut: is decorati
Zicea, ash pentru a-i da curnj lui, clan o frica groznica li a-
pucase inima.
Dl. Boilot, gros si scurt, pintecos, nu ierh de cit cavaleriu
al legiunel de onoare. Dar numai de trufie n'avea lipsa. Panglica
o purth foarte lata, si din cind in cind, tragea en ochiul in dinsa:
 596

In biuroul lui, nu ierau modele frumoase de chiuiraste, sub clo-

pot° de stecla, dar numal schelete desparechete, stricate, nevred-
nice de a sta in cabinetele directorilor. In schimb, cartoanele cele
verzi impleau local. ierau pe linga Weld, pe biurour pe mese.
Atte le, gramadite la intimplare, aateptau se fie clasate. Si prin-
tr'o uaa desehisa pentru patin timp vedeai alte biurouri cu sluj-
basi, alte airuri de cartoane asezate in regula ai impodobite cu hirtii
albe.
Pentru a treia oars, Dl. Bornay anti pricina sa. Acum tur-
burst, tremurind, siintind Ca i se due toate nadejdile, marturisi cu
deamaruntul toate celea.
Ierh foarte simplu lucru. Inchipuise un felin de bard ce nu
pot ft cufundate (acute de pinza ai de pinta impermeabilizate). Ne
avind bans, sa Invoise en un D-n. Cassaret ai-I lasase jumatate din
cistigurile ce ar fi legit, cu conditie sa primeasca de is DI. Cas-
saret plata luna cu luna, liana is inceputul ciatigurilor, apoi ayes
sa primeasea parte ai iel.
Treaba merges bine Entru'ntaia. Dar, intr'o zi, DL Cas-
saret, atiind nevoea lui Bornay, nu mai vroi sa plateasca nemica,
pe luna, nadajduind sa cumpere drepturile eften de tot.
Suparat, ne vroind a fi despoiat, batrinul rupse invoiala ore-
zind ca va gasi alti bani, trimesese nascocirea sa marinei military
ea sa se faca incercari.
De atunci venise dese on la ministerial, ca sa afle il tot
pottisera sa mai vie.... Cu toate acestea la cea din urma data, ii
fagaduisera
DI Boilot aseulth serios, facind din cap din rind In cind,dind
ici-cold lamuriri administrative. DI Bornay vorbea despre greutatea
plutei cufundate, Dl Boilot, Indreptind, ii dovedi ca ar fi mai po-
trivit sa zica denaitate de cit greutate. Spuse ce leste densitatea.
Apoi poronci unui slujbaa de aduse mai multe condici groaae
fuel inteinsele, dovedi ca din pricina clasarei celei minunate ce se
intrebuinta, nu se putea pierde nemicksi nu gasi chestiea lui
Bornay. Din fericire slujbasul isi aduse aminte ai gasi dosariul.
kieful de biurou cauta. Raporturile ierau bune. Experientele
reusisera minunat, mai ierau de sehimbat niate maruntisuri.
()chit nascocitorului aratau mare bucurie ai batrina se In-
drepth cu mindrie sub haina-i roasa, zdrenturoasa.
Dl. Bornay incepii a vorbi din nou: Ierh foarte multamit.
Dar.... cu rusine martur4sea ea de cind se stricase cu DI. Cas-
saret nu mai ayes mijloace sosea vremea Innoirei, brevetului
trebue sa plateasca numai de at. Apoi find ca experientele
au iesit bine socotea ca statul nascocirea fiind ash de folo-
sitoare din toate punctele de vedere credea ea i s'ar putea da
ee-vh innainte
 -597 --
Dl. Boilot 11 intrerupso:Un ajutorift, negresit... ar fi bine
al faca eerere.... ar trebui.... s'ar cere... formalitatile....
0 cerere, dar batrinul tocmai pentru aceasta si venise. Si
o faca inscris. Nu 'era de gindit. Ziva plate' iera pe a dona-zi
si n'avea ban!.
D-lul Boilot 11 parii reu. Dar alt chip nu 'era. Administatiea
nu poate intra in amanunte. Regulamantele stiti....
Batrinul, desnadajduit, intreba data, eel putin, nu i a'ar pu-
tea da un certificat care sa constate ca experientele au iesit bine.
Ar putea gasi pe tine -va care s4-I des banil numaI de eft trebu-
it ori.
Seful de biurou nu putea. Dupe o cerere oficiala va vedea...
administrati ea
Dar, domnule, zise batrina indArtnica, mine Bark nascoci-
rea noastra, data nu invoim brevetul, o pierdem, nu mai avem
nici un drept asupra lei....
Ce sa va fax? Lucrurile nu pot merge asi lute.... Trebuea
sa facet" cererea in vreme
Poronci unul slujbas sa le ante drumul.
Cei do! batrini, desnadajduitr, cu ochil plini de !wain' no
Indraznind a vorbi un cuvint de fries ea nu-s1 vor mai pntea sta-
pint durerea, ajunserft prin coridoare intunecoase si pe scari, pans
la Intrare.
In ulita regeasca, luminata in soare, trasurile curgeau fats
odihna, adueind de la padure pre bogatasil Parisulul, cari crapau
de lux $i de avere de prisos.
* w*
*
Pe trotuar, bietii batrini mergPau ea niste masini, gindind
la cea de pe urma nenorocire care facea culme nenorocirel de pans,
atm'. 0 singura gindire dureroasa, nestramutata, Ii chinnea, pu-
nindu-le In fata o oglinda in care -$i vedeau vieata intreaga: un sir
lung de suferinti si de desamagiri, tot acelea ei neizbinzi, acelea-si
nenorociri.
Odinioara, aveau in Lyon un be nu prea stralucit, dar loarte
sigur. Bornay dorea, atunci sa -Si Imbogatasca pe ai sal. Dora
ani de eereetari facute cu rabdare, nascoci o marina de flea por-
telan en mare economie.
Sigur de reulita, intemeindu-se pe experienti stralucite, ve-
nise la Paris, singurul oral in care putea, gasi destule capitaluri.
Dar In curind incepuse saraciea, nadejdile urmate de descurajare.
Prins in curse sireteniel pariziene, fu amagit din toate partile. In-
selat de tovarastl despoiat, cit pe co de n'a fost omorit de muncitorl.
Culmea nenorocirel fu ca urmele nitscocirel pierira in 1871 en pri-
lejul unul foe la Sevres.
 - 598

Apo! boala lunga si costi,sitoare a unui, copil 11 sIeea cele de

pe urmft mijloace.
Mum, cu energie, se pusese din non pe lucru, gasi slujhe
pacatoase ca doar n'ar muri de foame, si, en ghibaciea lui pentru
mecanica, cautind, seoeiorind, 4i chinuea mintea ea sit ajunga la
avere si la reusita.
Nascoci mai multe lucruri, dar n'avit noroc, a furau din
toate partite, batinOu-si joc de naivitatea lui cea copilareasca.
E3i batrinetele venisera, ducind dupa dinsele altenenorociri. Nista
rude bogate, de la Lyon, it urau, cu selbatacie, numindu -1 lenes,
desereerat. Lipsa for de cugetare nu ierth bin Bornay atita munca
intelectuala.
Cel de pe urma copil, o fats, maritatA cu un artist drag tu-
turor reniasese vaduva, cu un copil, si murea de suparare. *i a-
cuma traeau toti trei, posomoriti, totu-si blinzi pentru altii, fart
ura. In casa for saraca, imblau incet, fart zgornot, parca se te-
meau de a nu trezi durerile stinse.
Numai batrina mai nadajduea, crezind ca vor izbuti, Dl. Bor-
nay ierit cuprins de o indoiala grozavA si cautit numai de mintu-
eala.
Barci le ce nu puteau fi cufundate ierau unica for nadejde, eel
de pe 'Irma mijloc de a castigh ce-vh, toate celelalte se bfirsisera.
Manes ne primind plata regulat adusese copilul indarapt, bieata
mama slabita n'avea pie de lapte in Cite.
,5i ieata ca miseliea lui Cassaret Ii Impingea it rnina si lip-
sa de sjutorin din partea ministeriului punea culme reului.
A doua zi, brevetul ne innoit ierh a cui ar ti vroit sa se
foloseasca de dinsul. Nu mai ler& de asteptit.
On ochii in parnint si plini de timpaala, Innaintit batrinul
gindind neincetat, fara vole, ca ar fi mai bine sa-si puie capat Ni-
etei, de vreme ce nu mai avea nenficA de asteptat. Ce ierit
moartea pe lino o agonie neincetat? 0 lovitura de cutit in inima
si totul s'ar sfarsi. Dar gindea la bieata-i femee aped la Lise care
Writ pe moarte, la copilas care ar fi remas singurel,... Ii ye-
neau timpuri de ininie in potriva societatmi intregi. Ii jura unit
neimpficata.
Jules, zise batrina cu blindete, ma due a cast. Trebue
sa mai cauti, in sara aceasta .....
. DI. Bornay facir da Cu capul, fart a -vorbi, de Rica sa nu -1
podideasct lacrimile, si se departs rapede.
SA caute? De luni de zits nu facea alta. Incerease toate ce-
lea, tnnainte de a merge la ministeriii, si stiea ca a doua oar ar
 j r 99..

fi fost in zadar Kt se mai duca. Cu toate acestea lerit mai bine

sa Imble sit nu stea cu minile in sin. Mai qtii?....
* *
In odaie, cele don. fentei it a$teptau sa vie. Lise ieru po-
somorlta, fait putere, de cind it murise barbatul ; batrina, neli-
nistita, null alma loc, Imblit in coaee $i in colo, parca pentru a
izgoni idei suparatoare, triste. Din cind in cind, se pleeit pe fe-
reastru si, dupa ce privea in ulita, zicea.
Nu vine. Va fi gasit ce-va.
Lise cerch sa zimbeaaca, apol cadet in desnadajduirea-i vro-
ita, cu privirea tintita pe leaganul copilului.
Naafi, palida si balaie, Lise bait miuune tie frumoasa cu stra-
ile-I negre. Area sa moara curind. Stiea.
Dttpa ant de dragoste tainuita, se maritase cu un sculptor
pe care-1 tube. cu tarie. Fusese nespus de fericitit. Apoi iubitul
murise si dragostea pentru copil nu-i putuse birui desnadajduirea.
Amintirea, btrbatului remanea vie, area putere de sparieat. La
fie-care pas cele mai neinsemnate lucruri ii amintean zdrobeau
inima cu durere nemasuratil.
Tea nu facea de alt feline nici o silinta sa-st stapIneasca su-
ferinta. Isi iubea, negresit copilul, sarmanul mititel. Dar, 5i lel
avea intipitrite semnele model. Mum qi tel $i ma-sa se pregatea
fara frica sit-1 insotasca In mormint. Nu lent mai bine sa part-
Basta lumen, citeli tie!? Alba, slabita asteptit ziva mortei, numai
saraciea batrinilor o lovea dureros.
lei, vroeau sa o Insauatoseze. Doctorii spusesera ca vieata la
tarp., calatoriile, ar tamadui pe Lise si copila.sul. Nu indrazneau
a crede, $tiind cit de tare sera lea rinita. Dar trebuea SA incerce.
Numal, unde sa afle banii trebuitori?
Toate be lipseau, pang, si credit-4a, mingiierea eelor simpli.
Dl. Bornay, adincit in cercetari, fusese tot deauna nepasatoria In
privinta religioasa. Odinioara batrina fusese credincioasa, ba chiar
cam prea mult. Dar avuse atitea nenorociri, se rugase de atitea
orb pentru barbatu-su a earui virtute naive o cunostea, pentru un
copil ce-I murise si pentru barbatul Lisei, in cit acuma nu mai
credea. Fericita ast- feliii, caci de ar fi erezut ea leste D-zeu, ar fi
trebuit sa-1 blasteme nedreptateal.....
De o data, la capatul ulitel, se razil batrinul. Dar, vat, re-
nea cu capul plecat, par'ca ru$inat, $i tea intelese a$4 de blue ca
nu gasise nice nu chip, in cit nu mai indrazni sa zica ce -va.
Peste cit -va Sutra $i tel,, $i punindu se greu pe scaun, cu bu-
zele Intepenite ;,
Nemic'
Acuma, nu mai putii sit se stapineasca batrIna. Prinse a
 600
plinge cu bohot, tear pe fata wilts a mosneagului, lacrimi
mascate curgeau una dupa alts si cade,au pe minele-i pline de bi-
taturi. Stringind din pumni, privea leaganul in care dormea li-
nistit copilasul. Ii venea sa-I omoare pe tot! si GA, se omoare si
singur.....luciri rose Ii treceau prin ()chi
Lise 1i privi, soptind Incetisor:
Sarmanii! sarmanii!
$i plinse incetisor, gindind, nu in dureren de fats, dar la
mortu-I iubit, gindind, neincetat, neincetat, neincetat..... . .

A doua-zi, In zori, chid Lise nu se trezise Inca, batrInul se

scula §i lua hirtii din dulap. Cu toate ea ea pazea sa nu faca
zgomot, batrina care nu dormise de loc, it anti si-I sopti meet
de tot
Da, da Alta ce-va nu mai remine....
II gicise gindul.
Mergea la Cassaret...
Agentul care nu se sculase Inca, Il &eh se astepte.
Trupul batrinului tot avea ce-vii din forma lui hereuleana.
Glasu-i Inse iern asa de miscatorin ca ar fi Induiosat un tigrn,
Bornay aminti invoeala veche, zugravi stares In care Il pnnea
calcarea contractului. Vorbi de Lise, de copilas, ea si cum l'ar
fit luat judecatoritt nepartinitoritt Intre soarta si intro sine, pe a-
cest om, desi-1 stiea Ara de inima.
Cassaret dadea din umere, aratit ea negotul mergea ren, ca
nu-i lesean tocmai bine treburile, ca cutare imprejurare II im-
piedecase de a se Linea de tocmala. Afara de acestea naGeocirea
nu facea parale, dovada ca Dl. Bornay nu putuse gasi all ban!.
In Vicki., it vorbi batrinul de experiente, de ministerin. Agentul
indaratoic, tot zicea Intr'una:
Nu pot nu pot...
In sfirsit se arata gate a cumparit brevetul cu dons mil de
franc! dati o data. Dar numai pentru a face bine D1111 Bornay,
cad alt-felict Apol, nu-I venea
Brevetul, it tinuse pe batrIn zece ant de cercetari grele si
de experiente scumpe. Mat mult de 10000 de francl cheltuise pana
la rensita. La Inceputul legaturilor Intre dinsii DI. Cassaret vor-
bea de capital de un milion, de cistiguri nespuse. Acuma avind
pe nascocitoritt in puterea sa, dupa ce-1 bezmeticise cu ghibacie,
ri dadea un pret de ris, dons mii de franc!!
Batrinul prevent.
Fuse biletele in buzunaritt apol ajungInd a casa if puse faro
sa rostessca un cuvint pe masa linga care astepta batrina, rosie
la ochi de cit plinsese. Iea it apnea de mina gi sezura amindot
 601

desnadajduiti, In fata acestor ban! cari imfatosau ruinarea far& lea,"

a tuturor nadejdilor.
Dupe o Were Indelungata, batrinul zise :
Sit trimetem pe Lise si copilul in Algeriea.
P*
*.t. *
De cinci ani mama si copilul dormeau somnul cel vesnie
sub nasipurile Africei. Soarele Algeriel nu putuse sa-1 mintue.
Batrinii traeau Ara sa mai cugete, sfirsiser& toate amaraGiu-
nile, toate desnadajduirile.
Aeuma nascocitoriul nu mai cauta nemiefi. Se marturisea
invins Numai intrebuintindu-si pentru cea din urma data min-
tea-i ghibace in niscociri, facuse din bucati de lemn strinse de
pretutindeni si din bucati de arce de otel culese de pe la col-
turi, un fella de catarinca, ciudata, inchisa, intr'o lade de lemn alb
negelnit.
Di'ntr'insa ieseau sunete neasteptate, neplingatoare si aleatu-
eau melodic jalnice si blinde.
Muncise trel ani la dinsa si amindoi simteau pentru marina,
in care se incheese o vieat& de cercetari, de. descoperiri st de in-
eercari ghibace, o iubire ciudata.
In toate serile, batrina aseza cu ingrijire catarnica, o stergea,
o ingrijea.
In toate zilele, mergeau batrinii, slabanogi, prin ulitele de-
serte, intrau prin ograzile de pe malul sting, cerind de pomana.
Barbatul invirtea de mineriul masinel si femeea aduna gologanii
ce li se aruncau imvaliti in hirtie, pe feresti.
Apoi, peste on timp, lua de brat pe Bornay si plecan mai
departe sovaind, de to prindea mila vazindu-i.
In ceea parte de loc It ziceau mosul Fdrd- noroc, find a
vorba, aceasta o spunea adesea.
Vieata aceasta, tine multa vreme.
Apoi intr'o zi pe neasteptate batrina se stinse ea o bieata
lampa cind i se sfirseste untul de lemnul.
Si barbatul remase singur pe pamint cu catarinca-1 jalnica.
Atunci inceta de a merge in ograzi. Stied pe ling& nsi,
asteptit nemiscat, adincit intr'o contemplare, fare dorinti si fan
cugetari.
Pe di'nnaintea-i treceau, ca persoanele unei fantamasgorii yes-
nice eel ce se primblau si cea ce mergeau la treburile for, fart
sa-1 abate de la ideea-i neschimbatoare In care se virtejan chipu-
rile copiilor, femeei, nascocirilor lui pierdute.
Traiea fare sa s tie pentru ce, Intocmai ea animalele. Nemica
the' macar dorinta cea mit de puternica pentru cistig nn mai tra-
iea in organizatiea-i hirbuita. Sirs scotea din paharu -i de eosto-
 602

rift gologanii pusi de trecatori si mergea de minca fart sa gin-

deasea pe adoua-zi, fait sa caute a castigh mai mult.
Cind n'avea nemica, rabdii. Dar i se intImpla rar, sunetele
catarincei faceau pe trecatori sa -1 bage_in saint si in fata-i slaba
desnadajduita, trupu-i nalt si uscat it facea sa simta milt adinca
fart de voie.
Nat renusese inteinsul o iubire ciudata pentru catarinca.
Toati dragostea ee simtise pentru celelalte niiscoeiri o adunase a-
cuma asupra acesteia.
Numai, incepea a nu o mai auzi. Asurzea, din ce In ce.
Putin cite putin, totu-si durerea, i se timpi, nu mai fu ass
de ascutita. Intamplarile de pe ulita nu-1 mai lasau ass nepasa-
toria, se ingriia mai mult de cistig, gindea sa puie ce-vit de o
parte.
Dar lueru neinteles, parea ca mila publicului scadea en cit
avea iel mai mare nevoie. Afara de eiti-va eari-1 cunosteau si-i
dedeau pomana obisnuita, nime nu se oprea sa-1 milneasca. A-
tunci cuprins de neliniste imvirtea m ii lute mineriul, sleindu-si
puterile.
Vat! bieata marina, roast, hrentuita, nu mai dadea sunete.
De abiea cite o data, cind imvirtea foarte lute, se auzea un zgo-
mot de fierarii, facut de lantul eel mare din launtru. Daca, din
Intimplare, se opreau trecatorii, In lee de a se induiosa,, zim beau
vazind lada si auzind sunetul caraghioz ce iesea di'ntr'insa.
Si batrinul fart se inteleaga pricina. postea, postea. Si tru-
pul lui se fame si mai uscat. Surd de tot acuma imvirtea mi-
neriul cu furie, ehinuit de ideea ca nici o data n'a avut noroc.
Lite° zi, un bacal, eare-i dadea de pomana regulat, ii zise:
-- lea spune, mos Fara-noroc.... Nu cum-va crezi ca se a-
ude vre un cintec din marina -ti?
Tel nu intelese. Bacalul urma:
Nu mai merge marina D-tale.
Ce ?
Nu se mai aude nemica.
Nemica! nemica! tot zicea batrinul.
Si pleca, privind cu mierare lada.
Credea ca bacalul a voit sit glumeasca. Totu-si nelinistit de
aceastii idee, merse de se aseza la spatele unui copil si fart de veste
Ineepu a Invirti.
Copilul nu se clinti.
Atunci intelese $i se opri uitindu-se ratacit, ea si cum s'ar
deschis innainte-i o prapastie. 0 neliniste grozav de dureroasa it
stapinea, unind impreunit toate suferintele trecute.
Niste trecatori se uitau in dinsul. Faro sit gIndeasca, incept
 603

a imvirti mineriul. Si zile, luni, urma a imvirti in fie care zi gi

oamenii se opreau incrueindu -se innaintea mosneagului care ada-
postit prin colturi intunecoase imvirtea dobitoce$te mineriul unei
lazI din care iesea un zgornot de bleahuri
Intr'o zi se putea ceti in Figaro la Diverse:
Teri sara, an mmneag c3'a aruncat in Seina peste parapetul
podului au change. NiOe marivari earl-1 vazusera cazind sa rape-
zira dupa dinsul intr'o barca. Cu toate silintele for nu putura de
cit sa gasasca trupul, care fu cunoscut, iera un cantaret cer$itorin.
Sa mai spunem ca Seina iera foarte mare si ca marinarii
an putut Imbla in apropiere de pod. loe ma de primejdios. numai
multamita barcilor noug neacufundatoare ale d-lui Cassaret care
a facut ast-feliii Inca un bine omenirei prin minunata-i nascocire.
Mai aflam ca Dl. Cassaret a capatat decoratiea ce i se cu.-
vinea a$a de melt si ca Statul a cumparat cu pret foarte mare
dreptul de a construi bard dupa sistemul D-sale."
Pentru aceste cite-va rinduri, Dl. Cassaret platise cinci sate
de fraud.
traduga de JOAN pADEJDE

Ciintece populare din Bocovina *)

--
V.

Fiunza verde de gradate

De trei ani si jumatate
Toate gindurile ma bate ,
SA, lea cal §i baine bune.
Sa fug Cu pulcutu'n lume;
Un popa sa ne cunune,
Ei ! parinte blagocine.
Na-ti cinci galbeni de la mine,
Cununa-ma si pe mine.
Multi straini ai cununat
Pe galbeni nenumarat

(1) Niel acestea, nici eele din No. trecut nu au feet mime tocmai cum le
ziee poporu], Bine ar face prietenul nostru D. G. B. et tie eamg de fo
netica popularit.
Nota Redactier.
 604
In biserica ne-am bagat
Use le aft asudat,
Icoanele aft pieat,
Ferestile s'art strimbat,
Tata pops, terk mirat
Ca-i un lucru farmaeat.
Catati, iiilor, catati
Ca sinteti frati indreptati.
VI.
Yez, vez, dorule sarace,
Mintea it la ee to trage.
Vad, vad tare bine,
N'am ce face, vas de mine.
Nu dau vina dorului,
Pe citu-i a omulul.
Dorul nu te lea de mina
Sa to 'ndemne a face vina
Nici nu to lea de spate
Sa te 'ndemne la pacate.
VII,
Maieuta din Cirlibabi
Iean fa-0 tale prin dumbrava
Vin' la mine la Suceava,
Si vezi cum left traiesc
Cu strains ma neciijese
De strain si de same
N'am unde sa trag.
Asi trage la vre-o vecina
Dar ma tern de vre-o pricing
VII.
Tuna, tuna si rasuna
Badea pe vale aduna.
Iel aduna romanita
Si iubeste-o copilita,
Astii sail sage tip
$i mini da badei gurita
Ourita de sarutat,
Trupusor de dismerdat.
culese de D. G. E.
 605

TE ORI A L114 Rd S LER

de
A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria Rominilor la Universitatea din lag.
1884
(sf ir*it)

Din fenomenele fonetice Insirate In acest studio al

nostru urmeaza ea limba romIna vorbita acuma In par-
tile de la mieaza noapte de Dunarea nu s'a desvoltat a-
ice, of di'ncolo de DunArea, unde-vg in peninsula balca-
nick Urma*ii coloni*tilor luT Traian au trait In terile ce
alcAtueau odinioara Daciea *i n'au vorbit romane*te; limba
for a fost o limba romanica deosebita, cu alto legi lone-
tice *i care dacA ar fi trait pang a -zT ar fi Inrudita ou
limba romina *i cu celelalte limbl romanice, dupa, cum,
ieste de pildA limba italieana.
Din acea limbs romanica InvinsA in lupta ce a avut
de tinut Impotriva limber mai cults adusa de Romini de
poste DunArea, cum am arAtat, avem $i ce -vg urme.
Traian, Crestian, Muref, Cris, Tisa etc Cercetin-
du-se cu bagare de samA nomenclatura muntilor, ri-
urilor, etc. precum *i graiurile locale se vor OA negre-
*it *i alto remasiti. Chiar de curind mi-a spus DI Gru-
ber a un Transilvanean i-a spus a la muntil Abrudu-
lui se zice terd In lot de pamint *i anume Intr'un, tatal
nostru" pe care D-sa l'a *i copieat. Forma terd, despre
a careia existents n'avem pentru ce ne Indoi, nu poate
fi de cit din limba veche a coloni*tilor. In adevar din.
terra latinesc a trebuit sa se fats terra *i apol fail ca
t sA fi trecut In t (cum n'a trecut nici In Tisa $i nici In
alto limbi romanice fr. terre, ital terra, span. tierra etc.)
grupa ie s'a redus la e qi au ajuns la terd. Se poate
foarte bine Ca acea limba romanica nici sa nu fi ouno-
scut prefacerea lul e urmat de rr In ie *i prin aceastA,
Insu*ire ar fi fost *i mai aproape de italiene*te. OrT cum
 606

forma tera (data ieste intrebnintata) vine to ajutoriul te-

oriel sustinuta de mine.
RominiT de peste Dunarea au venit, roiuri roiuri, timp
de sute de ani. Dart pang acuma nu cunoa$tem fapte
can sa ne arate ca numita roire va fi Inceput cu mult
Innainte de o mie. Cele mai vechl grupuri au venit
dupa prefacerea lui a In i innainte de n, mp, mb. Nu numal ca
toate grupurile au avut aceasta prefacere, dar (NO savar-
$irea Tel a mai trecut timp Indelungat pang la cea mai
veche roire cunoscuta; caei s'a mai Intimplat prefacerea
1u n in n muiat $i a lui i in i dupa i ha chiar $i con-
ttagerea grupel it in i, cum dovedeste forma cregin din
creOinu, cregiinu, creqtin. Aceasta roire trebue sa o pu-
nem in veacul al XI-lea, mai veche nit poate fi, cad del
prefacerea lul a In i Ten), $i in jumatatea a doua din Vea-
cul al X-lea (in,EQ la Porphyrogenitul), dar dupa aceasta
prefacere mai trebue timp pentru trecerea lui i In i (creq-
tiin-creqtin) $i a lni n In n muiat.
Aceasta grupa, veche a fost mina% de multe altele.
In starea de fats a cercetarilor sistematece asupra, ace-
f3tui punet nu putem arata toate grupele $i grewlele Sint
foarte greu de inlaturat; dp.r in general lucrurile se vor fi
petrecut cum zicem nos, Intemeindu-ne pe faptele in$irate
In urma.
A$A $tim ca, au venit grupe cu fenomenul trecerei
lui e In ca $i de cele fora aceasta trecere. Texturile on-
noscute din veacul al XVI-lea slut pline de forme $i de
un fat $i de altul.
$tim ca au venit grupe cu c accentuat urmat de n
trecut i $i de cele fart asemenea prefacere, dovada for-
mele mene, tent, cuvente, impens etc. aflate in texturi din
veacul al XVI-lea $i al XVII-lea.
Tot de peste Dunarea, a venit $i acel feat de Ro-
mini la care n se prefacuse in r $i aceasta grupa a ye-
nit dupa prefacerea lui it in r muiat $i dupa a lui e in
ea, etc....
Grupe de peste Dunarea au adus aice prefacerea lui
 607

e in ci dupe s, q, f, z, j, r si a labialelor p, b, f, v, tn,

innainte de i In ch, gh, h, j, gn. Aceste prefacers n'au
lust inceput aice cum am dovedit si dialectele veal an
avut de luptat cu modele nous aduse de peste Dunarea.
Dup it cite-va fapte mai noua leste cu putinta di chiear
prefacerea lui a In e Intro i on e sa fi fost aduse tot de
peste Dunarea de grupul care a adus prefacerea liabiale-
lor $i a Jul e in a dupe s, , f, z, j, r. Chiar pang si
despre e in. a dupe labiale nu lipseste cu totul putinta
de a-1 presupune facut cli'ncolo de Dunarea en Wei la Ma-
cedoneni dupe Miklosich).
Numai putine prefaceri se par Intimplate aiee. Ask,
vom cita: grupele gl, el cul mu iat In gh, ch; caderea lui /muiat
aflataiil intro vocale on initial, caderea lui u final, ca-
derea Jul n muiat, a 10 r, etc....
Putem dee): nice cu toata convingerea ca multime de
BorninT an venit aice timp de sute si de sute de an!,
roiuri roiuri, si ca limba, for cu dialectele aduse a
absorbit pe uncle a aflat limba veche si aeuma domneste
pe as de mare Intindere de primint. Se Intelege cli, In-
tinderea si puterea Rominilor pe aceste lOcuri s'ar pri-
cope cu greu data n'am admite ea au gasit destul de nu-
meros element romanic on romanizat la venires for aice.
Teoriea noastra, fie si numai ca ipoteztt, Testa sin-
gun, in stare a da same de toate faptele, atit istorice eft
si limbistice. Cetitorii pot vedea usor ca aceasta teorie
pe care n'am nascocit'o a priori, ci ne a resit din fapte,
'mpacti sistemele opuse: pe Roslerieni si pe aparatorii sta-
ruinteT Rominilor. Adevarul cuprins in serierile unora si
In ale celoralalti n'avem nevoie sa -1 punem sub obroc,
toate faptele constatate se potrivesc de minune.
Trebue sa spun fuse ca teoriea aceasta leste in prin-
cipiu a lui Lambrior. Vorbind adesea cu dinsul despre
problema dialectelor romine, Lambrior imi zicea ca pen-
tru dInsul Teste dovedit ca maT toate dialectele slut for-
mate In peninsula balcanica si aduse aice de Romin!. Po-
sibilitatea unor urmasT as colonistilor Romani adusi de
 608

Traian nu o prea admitea, dar zicea cA IndatA ce ar ve-

dea un singur fapt, ar admite-o. Acuma In urma docu-
mentelor mai nouA, In urma probelor aduse on atita sti-
intA $i metodA istoricA de DL Onciul In Convorbiri lite-
rare" si chiar dacA ar fi fost Incredintat de existenta for-
melor: Traian, Crestianilor $i tera nu Incape vorbA cA
ar fi zis ceea ce zic acuma ied. Ieste foarte cu putint6
ca In numeroasele note ce au remas de la Lambrior sit
se afle ce-vA cercetnri in aceasta chestie. Cind vor vedea
Ins° lumina acele cercetAri ce le presupun? Orl stim not
dacit nu cum -vt cercetArile au fost %cute fait a le in-
semna pe hirtie? Ieu socot !use chi trebue sA fie macar
liste de forme, cercetAri de veebimea relativa a preface-
rilor, apropieri de prefacerl macedonene on ale noastre $i
publicarea for ar fi de dorit, cA dorese publicarea gla-
sul lui Lambrior avind autoritate mare, ar reusi sA
strAbatA prin bumbacul cu care profesorii nostri univer-
sitari I$1 astup& urechile clnd ides noun le vin Innainte
de la un cercetatorid ca mine care nici la scoala des
Mutes etudes n'a fost.
* *
Nu voesc sA cercetez aice fenomenele morfologice ale
limbei si Inca mai putin cele sintactice; dar void alege
cite-va eample din morfologie pentru a invedera cA stu-
diul limbei si In aceastA parte a gramaticei ne aduce tot
la aceea-si Incheere ca $i fonetica.
Lipirea articolului s'a fAcut Innainte de despArtirea
Rominilor adecA innainte de o mie. Cum cA a$A leste se
poate vedea de pe faptul cA articolul Teste pus si la not
$i la Illacedoneni tot In urma cuvintelor $i atit la not
Ott $i la din$ii se cunosc numai urme din o fazA a lim-
bei clnd articolul se putea pune $i Innainte $i In urmA.
A$A se $tie ca la not punem articolul Innaintea ge-
netivelor $i dativelor singurite de la substantivele proprii
bArbAte$ti: /ui §tefan. In texturi din veacul al XVI -]ea a-
flAm base pus articolul Innainte si la substantive propril
femee$ti, precum : lei Sara, lei Tamar, id sfinte Vi-
 609

neri; ba it aflgm si cu substantive femeesti comune, pre-

cum: iea noastre credinfi.
La Macedoneni se pune articolul innainte la gene-
tiv si la dativ atit la substantivele propril bArbittesti cit
si la cele femeesti: a li Dinee, a ha Adam. La dinsil
inse se pune la substantivele si adjectivele ferneesti la ge-
netiv si dativ articolul si innainte si in urnig, dupg gust.
Tot ma de bine ieste perlu a li featei ca si perlu a featei-
ii, etc....
Cum vedem in veacul al XVI-lea ne apropieam bine
de Macedoneni si o sutg doug de ani In urmg negresit
vorbeam ca dinsil $i prin urmaie Impreung am pierdut
obiceiul de a pune articolul innainte, si la momentul cind
a inceput despartirea Macedoneuii se aflau In faza in ca-
re-1 aflAm si a-zi. La dInsii au remas lucrurile nestrg-
mutate, la not s'a pierdut meet obiceiul de a pune art.
innainte si numal genetivul sing. al unor nume propril
bArbatesti ne mai aminteste deprinderea cea veche.
Formele perlu pentru perulu 5i perli pentru perili
trebue explicate ca formate sub inriurirea formelor near-
ticulate per 5i peri si nu prin lipirea articolului dupA ea-
derea lul u final si dupA, scurtarea lui i. Pricina leste
foarte simplg: cgderea lui u final de la cuvintele ce aveau
o consoang Innaintea lui ieste mai noun, de cit clespArti-
rea Rominilor, grupuri cu articolul lipit si en u pgstrat
In conditiile citate aice aflam in veacul al XVI-lea, chiar,
nu mai depai to pe eel ce vorbeau dialectul in care ieste
sods manuscriptul de la Voronet orf eel din scrierile lui
Popa Grigore.
Alt fenomen ieste en, la Macedoneni se zice acuma :
steaua, steaua; vergeaua, vergeaua; pe cind la not se zice :
stea, steaua; vergea, vergeaua etc.. Nu putem inse admite
altg explicare de cit cA formele steaua, vergeauci sint niste
Innoituri 5i cg mai de mult ziceau si Macedonenii stea,
vergea; fear acuma au formele cu ua prin analogie. In
adevar la substantivele in a (articulate) corespunde de re-
gula o form% nearticulatg care nu se deosebeste de cea
 610

eu a de elt prin inlocuirea !ill a prin a: dada, dada, feata

feata, etc ; prin urmare formelor steaua, vergeauci li s'au
fabricat formele steaua, vergeaua in totul asern/ngtoare
cu cele de sus. La not formele articulate si cele nearti-
culate au remas fgt./ Inriurire unele asupra altora $i de
aceea am plstrat mai bine forma veche. La Macedoneni
formele In ud trebue sg se fi facut dupa ce a ineetat emi-
grgrile intr'acoace; cci pe cit se pare asemenea forme
nu au fost aduse peste Dungrea. Niel chiar cef ce au
adus dialectul moldovenesc popular n'au adus a$6, e,e-vA
dosi sint din cei mai not sositi In p/rtile acestea. Oredem
ca trebue s5 se afle si la Macedoneni asemenea forme ea
ale noastre $i, daeg nu ma Insel, am $i cetit unde-va ca
se zice stea prin Epir, mi-se pare.
Asia dar articolul femeese a s'a lipit ling/ formele
en ua, adeeg innainte de egderea acestei grupe dupg a
accentuat, pe cind se zicea $i `Maud (pron. pers. III sing.
fem.) /dudaud (pers. a 1II sing. imperf. ind.). auamu (A-
vemil) etc. si ast-felia s'au fAcut la toti Rominii steaua,
ca(eaua, etc. Pe urmg a elzut grupa ua Tear la toff,
apoi s'au despArtit roiu dupg miu din patriea veche si
In sfirsit In Macedoniea prin lucrarea unel analogil s'au
lnjghebat niste forme en ua cari par a fi cele vechi. dar
numal par.
Daeg am lua In $ir chestiea genului substantivelor
$i in special a neutrelor am ajunge la acela-si rezultat ;
deosebiri putine Si aproape deslvirsire in asemAnari.
La numerele acelea-$1 sint IndepArtgrile de la lati-
neste, numerele Intre zece si intre doug-zeel se fac In a-
celasi chip cu sprit: un-spra-dzate etc. Numele zecilor se
fac tot dupri tipul trei-zeci, patru-zeci, etc. Din numele
latine de zeci se aflg la Macedoneni numal unul inghiri,
latinescul viginti, care la not nu se eunoaste flier In cele
mai vechi texturi OA nu uitam Inse ca cele mai vechi in-
samna din veacul al XVI-lea). De aice nu urmeazI alta
de cit a am pierdut de o potrivA si sub acelea-$1 inriu-
riri numeratiea latin6 $i el niel pe viginti nu l'am pI
 611

strat. Numeralele ordinale, gradele de comparate ete. shit'

intocmai $i Intoemai.
La conjugare avem fenomene de analogie cari lip-1
seau chiar $i la nog in veaeul al XVI-lea, dar tinlnd sa-
mn de formele din acel veac nu se vede deosehire do
Macecloneni. Perfecte ca lea, deb', vini on ca zip,
scrip, alep ne ierau pe atunci comune.
Timpuri compuse formate eu verbul a fi, cu a vroi. on
.cu a avea Imfatosazn deosebirl cari se nemicesc, dace tinem
saran de limba din veacurile trecute (XVIII. XVII. XVI)
si deosebirile in on ce caz nu se urea mai departe In
trecut de eft cele fonetice. Asa Rominii ierau Inca lmpre-
ung elnd verbul a fi a Inceput a se Intrebuinta o data
cu a avea la toate verburile (transitive si netransitive) si
tot Impreunn ierau si cind s'a facut ImpArtirea auxilia-
relor dupa timpuri si nu dupe Inteles. As trecutul com-
pus se face .i la dInsii tot cu a avea etc
*
* *
Faris a mai lungi aceasta cercetare Incheiti en Dl.
Xenopol a scris binisor (deli cu multe lipsuri, cum a do-
vedit Dl. Onciul In Convorbirile literare") partea is-
toricA; partea limbistia Inse (deli pe aceasta o laude mai
malt de eft pe cea istorien) To peste mnsurn de slabs.
Ieu n'am Intrebuintat atitea dovezi pentru a cohort
argumentele limbistice a le D-lui Xenopol, ci pentru a do-
vedi ce teorie lese din studiul limbisticel comparate a di-
alecrelor romnnesti. Teoriea am aratat'o sprijinind'o mai
ales pe dovezi trase din fonetica. Asteptam sa vedem ce
va putea zice Dl. Xenopol Impotriva noastrn si ne astep-
tAm sn-1 vedem marturisind en a facut reu de s'a ame-
stecat In filologie fern preghtire Indestulntoare. Tot o data
se va vedea ce instrument puternie de cercetare ieste lira-
bistica modernn si cum poate dezlega probleme de alt-
feat foarte Inclleite. Mal ales In privinla teoriei lug Roe-
sler se poate zice alit teams en toti cIti an atins'o s'au
zdruncinat tocmal de fonetica. Roesler, Hunfalvy, Jung,
 612

Xenopol Si cu p6rere de reu trebue s6 zicem, $i Dl. On

ciul au pNchtuit Innainte foneticei. DI. Onciul Inse mai
putin de cIt altil. In curind vom sta la vorb6, $i despre D-sa..
JOAN JIADEME

CiNTE0 POPULAR DIN MOLDOVA

(strins in tocmai cum se oice)

Foai verdi nuelusi,

Am on drum s'o cararusi
Nici pi dial, nici pi costisi
Par la puienlita'n 'Isl.
Dusmani s'o sfatuit,
Cararusa ni-o'ngradit,
Nici cu pail nici cu nueli
Numa cu cuvinti greli.
Da-o-ar Dumnadzaii on vint
Si de gardu la pamint
Si-ni ramii numa pari
Ca si snitapi dusmari.
cules de Ed. D.
 613

MINISTRU*
Comedic intr'un act.

PXASOANXLE:
Tache Falceanu, deputat
Sandu Ghinda, rang
Julien Verescu
Adela, jiica lui Falceanu
Prezidescu, avocat f
Lin fecior, nu vorbesc

Scena se petrece in BucurestI

Un salonas in casa lui Fhleennu.in fund o fereastrh avind in dreapta

0 in stings lei cite o mhsutii.Pe cea din dreapta o thblhluth cu lichioruri,
pahrute 4i peameti; pe cea din stinga un candelabru.Oglinil sdeasupra m
sutelor. in dreapta, usi pe planul intaih si pe al doilea. un scaun intre iele.
In stinga, usa pe planul intaiu, un scaun lingh clinsa, in partea despre fund.
Sobh in coltul mijlocul scenei, o mash cu trel In jurul
Pe mash hirtie, chigmhff si o thblaluta cu o garafh de aph, un phhar 4i o
zaharnith.

SCENA I.
Adela, Janica.
(La ridicarea cortinei Adela scrie, Janica intra incet prin stinga)
Adela. (fard a se uita la Janica i cam suparatc1). 1"am mai
spus ca nu pot hotnri nemica fara stirea tatalui mien Veniti
de sari intre cinci ei sase sau mini demineata innainte de un-spre-
zece (in, limp ce vorbege, Janica innainteazci pans ling4 masa).
D-nul Verescu!... (se scoalci)
Janie& Da, domnisoara,
Adela. Yorbeam cu'n telal.., .
A iesit lasind usa deschisn...,. si-am
Jcinic'd,
Adela, Mai aveti indraznealn sa calcati in case tata-mien
dupa cele intimplate?
*) Les Convictions de Papa. Ed. Gondinet.Paris. Paul Olendorf. 18W
 614
Janicci. $tieam ca ie la Camera.
Ade la. $i-ati crezut poate, ea va voiu primi in lipsa hu?
Janica. Nu domnisoara De aceea am intrat pe furis.
Ade la, Ati putut strabate pan la mine, dar nu credeti ca
ma vets sill sa va ascult (urea sei icasci).
Jdnica. Ah! acorn Tad ca nu m'ati iubit nici o data.
Ade la. Ba v'am iubit (Janica face o milcare de bucurie),
§i ma caesc.
Jeinira. Cind atI sti cit blastam politica si pe cei ce-au
nascocit'ol
Ade la, Va rog sa nu vorbiti ast-feliri innaintea fiicei unui
deputat.
Janie& Nu vrau s'ating pe nimeneal dar in sfar5it, fara
ticaloasele de alegeri!....
Ade la. D -le'
Jiinicei. (rapede). Retrag ticaloase!... Fara alegerile....tre-
cute, am fi easatoriti.
Ade la. Da, fara alegerile .....
Janicci. Am aflat ea dl. Faleeauu consitntise!
Ade la. Cu toate ea mai nu va cunostea. 1i spusesem ea
veneati foarte des la bunica; ca bunica Linea la d-ta
Janica. Bieata coana Elencu!
Ade la. Ca-mi pareati un tinar cum se cade
Janice. Ah, domnisoaral
Ade la. Ca-mi placeati
Jcinicii. Oh, domnisoaral.....
Ade la C'ati imvatat la Paris! In sfirsit it hotarisem sa
mearga la bunica, pe care n'o poate suferi ieram gata de suit
in trasura, cind tata afla ca cuconul Grigore, tatal dumitale, si-a
pus candidature!....
Janieci. Ieu is vinovat?....
Adela. Contra noastrat
Janieti. Tata ie vinovat, iel a facut tot reul.... Dar speram
ea izbinda
Adcla. Diverginta opiniilor politica ne desparte pentru veci.
JiinteO. Nu-mi spuneti una ca asta
Ade la. Ba, da! Trebuie sa cunoastetf situatiea.
Janica. Mai intain ieu unul n'am nici o opinie politica.
nu-s niei de o culoare.
Ade la. (indignat4) Cum, marturisiti?
Janie& Fara leae de rusine. Ma rog, judeea mata singura.
De o parte cuconu Tachi, de alta tata ; amindoi is oameni buni,
statornici. cinstiti si iubitori de dreptate; cu toate acestea in po-
litica, cind unul zice da, cealalalt, ba; cind unul zice ros, celalalt.
 615

verde.Cum vreti sa ma mai dumeresc;.... admitind c'ar fi stiind

ce vor si ce cer.
Ade la. Va rog sa respect* principiile tatei!
Janieci. Le respect, domnisoara! le respect! Si data vreti
le-oiii si Impartasi !

Adela. V'ati parasi gi,ndurile?....

Jame& N'am de cit unul: Sa va plat
Adela. Nu-i vorba de asta.... Ati vota contra partidului
Dumnea-voastra?
Janied. Votez si'n contra mea, data vreti.
Adela. Ieu una doresc din inima sa ne impacam;.... dar
tata
Janieci. Tot le miniet ?
Adela. Daca v'ar gasi aicea nu stiu ce s'ar intimpla.
Jeinicci. Nu ie vr'un chip de a-I
Adela. De o cam data nici nu is de gindit.... Mai Incolo,
cu spuindu-i ca v'a convins...., ca sinteti di'ntr'un
partid
Jdnicd. (rapede). Di'ntr'un partid?.... Din ce partid ie cu-
conul Tachi?
Adela.Din partidul democratilor parlamentari?
Janica. Democratilor parlamentari?
Adela. Partidul lui Vaicarescu.
Janied. Vaicarescu?!... Care -i sint principiile?...
Ade a. Cetiti-i discursurile, in .Monitoriii.
Coshed'. Multamesc. Ma due sa cetesc anal intreg Dar
n'ati putea sa-mi dati cite-va indicatiuni?....
Adela. Vedeti Am de mIntuit niste invitatii Dam
o mica soarea partizanilor nostri?
Janie& Asi vrea sa va mai spun inc'o multime de lucruri...
Adela. Mai incolot mai incolo!.. Clad vom fi di'ntr'un
partid.
Janieci. Intr'un sfert de ceas. Nu-mi trebuiP decit un sfert
de ceas. (iese prtn stinga).

SCENA 2.
Adela singura
Adela. (punindu-se la masa). Daca tata ar afla Ca In lipsa-i
sa stau la sfat cu adversarii lui politic]] I-asi putea spune cit
asi vrea: ca-i interesul partidului, al principiilor noastre; nu m'ar
'Pea nici o data..... Si nici n'am mintuit invitatiunile (scrie) dl.
Falceanu, deputat, va roaga sa bine voiti (vorbit), Uncle mi-1
 616

lista?.... (cautA lista) Janie& m'a turburat..... Ce barbat bun ar fi....

dac'ar fi din partidul nostru.... Uncle am pus lista?.... Oh, ieat'o
(srie) ,.d -I ..." (Falceanu 'infra iute prin stinga). Ah, m'ai spariet!

SCENA 3.
Adela, Falceanu apoi Janica.
Falceanu. (gifuind). Trimes'ai invitatiunile ?
Adela. (sculindu-se) Inca nu.
Falceanu. Uf, am seapat! (cade pe un jilt) Da-mi un pahar
cu apa (Adela toarnl apa) Pune 5i zahar!
Adela. Ai -Omit vr'un discurs?
Falceanu (sculindu-se minios). Diseurs ! Ieu nu tin dis-
cursuri....Nu prieep de ce lumea isi inehipuie ca deputatii trebuie
sb, tie numai decit la discursuri Adevaratii patrioti nu-s cei
cari vorbesc is acei earl tac si fac (Adela ii da pciharul cu
apa) Sa eresti mare. (bea).
Adela. Credeam, pentru ea to vad turburat.
Fcilceanu. (ii dd pdharul innapoi) M'am turburat la
bufet' Sintern in ajunul unei erize.
Adela. 0 se pice ministerial?
Falceanu. Sper.
Adela. Cum, sper? Pan'acuma, it sustineai
Fcilceanu. Pan'acuma, da Sustil un ministeriu cit n'are
nevoie da mne-ta, dar and are, Masi, pica si poti sa-1 inloeuesti.
Adele. Specs?...
Falceanu. Nu vorbesc de mine. N'am obraznicie de a vorbi
de mine cu toate ca ceialalti.... dar in sfirsit nu vorbesc de
mine.... Vorbesc de amicii, de partizanii miei.
Adela. Si tine yin la putere? Democratii ?
Fcilceanu. Sper ca nu.
Adela. Cum? dar nu-i partidul matale?...
Falceanu. Pan'acuma da, dar de-acuma nu ; is cu Scincila,
cu divizionistii.
Adela. De ce?
Falceanu. Democratii is prea gheseftari!
Adela. Par'ca divizionistii?
Faleeanu. Ah, pardon. clivizionistii is oameni nepatati!
nice n'au voit sa voteze Pind cu.. ..... eeea cum ii zice? Rupe
invitatiunile!
Adela. Nu poftim niei un democrat?
Rilceanu. Nici unul! leaca alta lista. Nu, nu-i asta.... 0
serisoare de la Pitisea.
 617
Ade la. Cel cu alegerea?
Falceanu. Zice ca-1 fagaduisem sa-1 fac suprefect dac'oia fi
ales .... adevarat'll ? Ieu nu-mi aduc aminte.
Ade la. Da, ii fagadueal intr'una pe vremea alegerilor.
Falceanu. Daca-i asa respunde ca n'am uitat. Ser-
manul Pitisca, mi-i tare devotat, a luerat mult pentru mine
Dar acuma pot sa spun; n'aveam nevoie de iel;... leram candi-
datul guvernului! Sustinut de prefect;... leram sigur!
Ade la. Data nu vrai sa fact nemica pentru Pitisca, care a
lucrat si alergat pentru mata; atunci de ce hranesti da-o Luna in-
treaga pe mos Ghinda, care nu ti-a fost de nici un folos?
Fcilceanu. Asta-i alta socoteala De Pitisca 's sigur, iel
mi-i devotat, pe cind mos Ghinda!
Ade la. Nu -i devotat de cit intereselor Dumni-sale.
Fcilceanu. Ii cam sovaielnic, da dar h primariul Hertel
si alegatorift influent, trebuie imbunat.
Ade la. Par'ca-i la dinsul a easal
Fcileeanu. Iel, dal mai rabda si tu, asa-I politica asta. Dupa
nouale liste, mos Clinch are sa aiba septe voturi: Tel, trei cum-
nati, dol nepoti si un ginere Septe voturi! Si da, nici len
nu credeam ca vine'n Bucuresti pentr'un proces ask de incurcat.
Adela. Pe care eauta sa-1 cistige prin hatirul matale.
Falceanu. Vede ca am IPtir? Cu alit mai bine o sa spuie
prin Dorohoia ca am hatir In Bucuresti; asta-I minunat.... Cei din
Dorohoia zic : Falceanu, are treeere in Bucuresti, trebue ales!" si
ma aleg. Cei din Bucuresti zic: Mai! Falceanu reales! Are popu-
laritate in Dorohoia"!... A-zi asa, mini ask.... si'nteo buna dimi-
neata Ministru! Asa-1 politica! Ieaca lista. Reincepe invitati-
unile.... Ma due sa-mi pun surtuc negru... Stii divizionistii Is
Cam boierosi. (iese prin dreapta, planul al doilea).
Jcinicci. (infra prin stinga cu o multime de Monitoare)
Gatal Am mintuit!
Adela. (Speirtatei) Ah!
Janica. Am cetit anul intreg.
Adela.' Tata-i a easa.
Janica. (speirieat) Ala! (scapa lifonitoarele)
Adela. (ajutindu-c a stringe .Monitoarele). Luati sama sa
nu va gasanea!
Jcinicei.. Nu m'a vazut de cind ani, de cind m'am dus la
Paris Nu ma mai ennoaste. (se aude glasul Luc Ecilceanu.
(Janica fuge prin stinga).
Fcilceanu. (intrei ra-pede). Grabeste invitatiunilel Ten ma
due sa ma inteleg cu partidul mien. (o seiruta pe frunte gi iese
fugind prin stinga).
 618

SCENA 4.
Ade la, Janica.
Ade la. (merge ci, se uiM pe fereastrd. Dupci cit-va limp) Norot
ca tata nu cunoaste pe Janica (se intoarce la masa)
Janica. (intro prin stinga). S'a dus, a trecut pe lingo.
mine
Adela. Si nu v'a cunoscut?
Janica. De loc! Domnisoara Adela; Gatal.... Is in re-
b
Adela. Asa de iute?
Jcinica. Cunosc principiile democratilor parlamentari, din
scoarta in scoarta:..... Cerem in mod respectuos, o ineuragiare
mai ie N "
Adela. Nu mai le asta.
Janicci. Cum, nu mai ie asta ?
Aaela. Nu mai sintem cu Vaicarescu
Janicci. Nu ?
Adela. Nu, democratii is prea gheseftaril Acuma sintem
cu Scincila, cu divizionistii.... Oameni nepatati.
Janica. Divizionistii! Cari li's principiile?
Adela. Recititi Monitoriul, discursurile lui Scincila si'ti
vedea principiile tatei.
Janicci. .Ma due. (se aude plouind).
Adela. (la fereastra). Ploua
Janica. Si lea is fan cortel
Adela. Par'ca toarna cu cofa.
Jiinica. 0 sa ma gutunaresc (41 tidied gulerul surtucului
ai se g &este de dual).
Adela. (rcipede) Oh, intrati colea pan ce-a sta pioaia. (ara-
tcl up din dreapta planul intciiu).
Janicci. Dar, daca vine!....
Adela. N'aveti grija.
Janice. Cit sinteti de buns Ah, domnisoaral.... luat'ai
mata sama ca pana acurna n'am vorbit de cit
Adela. Si de ce vroiesti BA vorbim ?
Janicci. Ah, domnisoaral....
Adela. D-le Verescu, n'ai sa fii nice -odata serios.
Janica". Nu credeti una ca asta; sett is serios, ceialaltd is....
Adela. Faceti aluzie la tata?
Jdnicci. La cuconul Tachi! Cum crezi mata?.... hit care vreu
sa fiu ern partidul dumi-sale.
Adele. Atunci, grabiti-va.
 619

Jaya. Intr'un sfert de teas! (lard' in dreapta planut intaia)

Ade la. (se pune la masa). Face si iel ce poate! (Fal-
ceanu intra prin stings cu pcirul vilvoiti, giluind niai tare de cit
rindul trecut fi ud de tot). Ce-i tea?

SCENA 5.
Ade la, Falceanu apoi Janica
Falceanu. (lute) Stai nu mai invititi pe nime
Ade la. De ce ?
Falceanu (cacle pe un jilt) Da-mi un pahar cu apes. ( Ade'a
toarnei apa) Pune si zahar !
Adela. (prega'indu-i pitharul ca apci) Ce ai tata de Testi asa
de infuriet?
Falceanu. Par'ca n'am de ce sa fiu?
Adela. 0 se to imbolnavesti.
Fcilceanu. Nu Treasi miera de loc. (sculinclu-se) Cei earl cred
ca deputatii stau cu minele in buzunare se insala foarte mult1
foarte mult!....
Adela. dindu-I pallarul ca apei). Ce s'a intimplat?
Rilceanu. (dupes ce a Mut) Criza a izbucnit. (ii des petharul)
Adela. Si se compune alt ministeriu?
.1.'cil,eanu. Asa se vorbeste.
Adela. Din ce partid?
Falceanu. Din toate partidele.
Adela. 4i nu lea nici until di'ntre divizionisti?
Falceanu. Ba da ; vor sa Ieie pe Scincila.
Adela. Atunci trebuie sa-ti para bine.... .
Falceanu. Miea? De loc. (se pune jos) De ce sa-mi tiara bine?
Adela. Pentru ca ieau un ministru si din partidul ma-tale....
Rilceanu. Ce-mi foloseste! daca ieau un ministru din par-
tidal mieu si nu-s left ?.... (rapede) , daca nu, acela pe care l'asi
fi ales ten.... (se scoala qi se preumblci cu repegiune) i mai intain
nu ai slut cu divizioni3tii.
Adela. Cum?
Falceanu. Formez partidul Independentilor neatirnati!
Adela. Forman un partid?
Falceanu. Pentru mine singur!
Adela. Singur ?
Falceanu. Natural! Cind or vrea sa fele tin ministru din
partidul mien, vor fi nevoid sa ma. ... intrebe $i pe mine! Ah,
daca m'ar fi intrebat! Nu le-am zis in tot-deauna ieu! (Win-
du-se in piept). Nu va uitati la partid,.... alegeti oameni cu
 620
pond, cu greutate,.... oameni cari sa impuie Le zic sa ieie
oameni cu greutate, oameni cari sa impuie... Mnealor ieau pe Vai-
earescu f$i pe Seincila Nu vreau sa vorbese reu de noii mini-
stri cari mai intain mi-s prieteni; dar in sfirsit is niste go-
gomani!
Adela. Ce pacat!
Falceanu. S'astept sa-f vad la treaba.
Adela. Ai sa votez contra?....
Fcilceanu. Tin prea mult la dinsii, pentru ca sa nu-t lumi-
nez prin voturile mele. Am sa le spun verde si curat sa nu creada
ea partidul mien ii va sustinea vre-o data.... Sa le ieasa din mintel
Arunca lista'n foc!
itdela. Pe cine invitam in locul divizionistilor?
F4'eeanu. Pe nimenea.
Adela. Dar supeul care l'ai poroncit la Hugues?....
Fdlceanu. L'oin minca, ien singur! (se prianblei iutP, minios)
Adela. Dar, muzica2
Fdlceanu. Oin juch ieu singur. de una vreme ce-s singur!...
Singur, fiber si independent. Le-oiii grata ten! Ma due sa lepad
surtucul ista; ma stringe'n spetel Par'ca-s intr'un sac. (in-
tra in dreapta planul al doilea):
Adela (desaide puffin ufa din dreapta, planul inteiia)
Jeinicei. (scotind capul, spliriet). S'a intors conu Tachi?
Ade/a. Isi sehimba surtucul. A cazut ministeriul. Am sa-i
vorbese de dumneta.
Jdicd. va rog
Adeia. Dar, so, nu cum-va sa faceti vuiet (Costicd stdrnutd)
Cum? Starnutati? (Costicei stdrnutd din nou) Pentru numele lui
Dumnezeft nu mai starnutati! Sintem pierduti! (Inchide uya
etc spainui. Fdlceanu intrei).
Fdlceanu. A cuma's mai in vole.
Adela. (dcpdrtind pe Fdlceanu spre stinga). tii ce ti-ar
trebui matale tata?
Fdlceanu. Ce mi-er trebui? D-le Gorciakof !
Adela. Un amie devotat, care sa faca jurnalele sa, vorbeasca
de mata, sa to scoata la lumina. Mata 'esti prea modest.
Fdlceanu. Ai dreptate, mi-ar trebui un amic sincer;.... dar
&midi in ziva de a-e
Adela. Sau vr'un adversar politic.... convins,.... ar fi si mai
bine!
Faceanu. De geaba, are simtul politic si pace Imi sa-
mans, bucatica rupta Hrn! (o sdl uta) Bismark!
Adela. Un rival de pildal Rivalul matale din alegerile
trecute!
 621 --
Ecilceanu. (furios) Verescu?!
Ade la. Sau una din rudele lui
Falceanu. Nipte ticalopil
Ade la. Oh, tats.
Fit ceauu. Mi-au protestat alegerea prin ziare. Au trimes
o suplica iscalita de vr'o eins-pre-ce gogomani cari-pi zit ale-
gatori.
Ade la. Au protestat?
Falceanu. Dar nu-mi pasa. Am fost candidatul guvernului;
jurnalele partidului au sa ma apere Cit despre crogomanii
2; de
Teresti, sa nu-mi mai yorbe0i in vieata! in vieata ! Nipte
pOtlogari!... Dar toema, inil adue aminte ea n'am trimes 'Inca scri-
soarea catra alegatori Vor vedea Dumnea-lor! (se indreaptei spre
ufa din dreapta, planul inteliti).
.Ade a. (spdrietd) Unde te duel?
Falceanu. Ma due sa ieau scrisoarea catra alegatori.
Adela. Nu mai are nici o valoare.
Falceanu. (cu mierare) Cine a spus una ea asta?
Adela. Scrii ca nu-ti schimbi principiile pentru nemica'n
lume.
Falceanu, Iei Si?
Adela. Si ti-ai schimbat de trei on partidul.
Falceanu. Scriu ca nu schimb, pentru ea schimb; data n'api
schimba n'api avea nevoie sa scriu ca nu schimb Una pi cu
una fac doua. (merge spre u0).
Adela. Te previn, tata, ea daca-i intrii n'ai sa mai poti RIO.
Fcilceanu. De ce ?
Adela. (inset) No Gbindal
Fcilceanu. (asemcnea) Ii aicea?
Adela. Da!
Fcilceanu. Pst! mai inset' Il credeam la curte.
Adela. Nu.
Falceanu. Si apoi toenia, in ietae.... Nu pi-a gasit loc aiurea.
Adela. Nu ptii Ca parc'Il la iel acasa?
Feilciauu. Asta-i din cale afara!
Adela. 0 se te toace ieara-pi cu procesul lui.
Falceanu. (fi mai inset) Oh, nu intru, nu ham pentru ne-
mica'n lume. Nu-1 spune c'am venit.
Adela. N'ai Erica.
Fcilceanu. (mergind in virfal degelelor spre ufa din stinga)
Ce taranoin mojicos! (dud urea sa puie mina pe clamps, una se
de,schide cu reipegiune ¢i intra moq Ghinda)
 622

SCENA 6.
Ade la, Falcenu, Ghinda
Fcileeanu. Cum!
Adela. (8pari.tei) Mos Ghindal
Ghindd. (cm bucurie) Oh, d-le dipotat, de cind te cant!
(purse peileiriea pe scaunul din stinga, dupd ce Ca scuturat cu
basmaua)
Fdlceanu. (inset Ade lei) Spuneai ca-i in ietae.
Ade la. (inset, ingainand) Auzeam credeam ca-i
iel.... Nu 1-al dat buna sa nu se minie.
Falceanu. Ai dreptate, (merge 1.pre Ghindd).
Ghindd. Buna ziva, d-le dipotat ... Cum -Ii habaru?
Fdlceanu. Tea eu nacazurile mo3 Ghinda.
$til ce-am patit?
Fdlceauu. Ce ?
Ghindd. M'o iasat advocate $i mi-au aminat termenu.
Fdlceanu. De ce te a lasat?
Ghindd. L'am facut gura-sparta.
Falceanu. Cum, ine'o data?
Ghindd. Yi intaiea oara.
Falceanu. Mal dauna-zi tat facut potlogaria.
Ghindd. Nu pe-aista, pe celalant.... Daca m'o facut sa pierd
procesu la Curtea de Apel.
Fdlceanu. Testi prea iute mo$ Ghinda.
Ghinda. Cum sa nu te iute$ti and ai dreptate! Dar ce-mi
pasa mie de din$ii, daea tii mata cu mine, d-le dipotat
Falceanu. Tin.... Tin !... dar vezi!....
Ghindd. N'ai sa Iasi mata pe un alegatoria la nevoie.
Fdlceanu. Da,. dar intr'una
Ghindd. D-le dipotat! Ieaca cum s'a intimplat.... sa ye zi
mata singur!....
Falceanu. Mai de-apoi mo$ Ghinda, mai in colo; m'a$teapta
la Camera $i am de trimes scrisoarea catra alegatori.
Ghinda Numai doua vorbe, d-le dipotat.
Adela (inset 124 Fdlceanu) Nu-i te impotrivi.
Ghinda. (luind pe Falceanu de bumbul surtuculul). M ata
tii ca in Burdujeni, mai anul treeut o murit un Ghinda
Nastasa Ghinda
Falceanu. Fara mostenitori; $tiu
Ghinda. Da de unde fart mostenitori, dae'am mostenit lea,
Sandu Ghinda !
Falceanu. Ai pus mina pe clironomie.
 623

Ghinda. (cu minie) Am pus mina! Ieaca acu spui ea &in-

sii (ii zgil(ie de bumb) minca-i-ar eioarele.
Feilceanu. Linisteste-te, mos Ghinda' Testi prea iute....de
aiasta ai pierdut procesul la Iasi.
Ghinda. Cum, sa nu ma iutesc, cum sa nu ma iutesel
Fdlccanu. Fii cu singe rece!.... Statul zice ca mostenirea
lei Nastasa Ghinda ie a lui pentru Ca a murit fara sa lase rude
on vr'un fella de testament; si
Ghinda. Ce mai atita, d-le dipotat; am gait un avocat care
s'o giurat ea m'a face sa eistig procesu, data gasesc pe tine -va
care sa spuie innaintea judecatorilor ca raposatul Nastasa Ghinda
imi jerk neam.
Feaceanu. Un martur minciunos !
Ghindd. (urmind) I-am spus ca am pe dipotatul mien.
Feileeanu. GUM, Vrfli sa jur ca-ti ieste ruda; de unde stiu ieu?...
Ghinda. Oh, d-le dipotat. Mata sa nu stiff? mata? care stiff
toate!
Falceanu.Tote! toate!
Ghinda. De asta v'am ales! In gazeta spunea: Sa alegem
pe Falceanu, iel singur cunoaste nevoile noastre, iel singur tie
interesele ce avem, iel singur stie! ..." Stie tot in sfirsit! §i acuma
n'ai sti ca ieram ruda cu raposatul Ghinda, cind iti spun ieu sin-
gur, ieu alegatoriul matale!
Fdlceanu. Nici nu cunosteai pe raposatul.
Ghindei (furies) Spui intr'una ca talharii ceia de judecatori.
Ce mai atita taraboia pentru ca nu-1 cunosteam.... Bunica-mieu,
nu ierh tatul tatei, nu-mi iere, ruda, nu-mi iera bunic?.... i uncle
ram vazut vr'o data...... o murit in Cara turceasca da-mi ierit
bunic!.... ash si aistat .... S'o inteles cu totii sa ma dizbrace, sa-mi
minince sarmana clironomie Un petec de raze5ie, d-le dipotat
vr'o dona, trei ogorase,. zestrea fetes male Sarmanc.
Smarandita, n'are norm! Dar la mata mi-i nadejdea, coane
T achi! nu ma lasa, is nevoie, d-le dipotatt 1i vide mata is vii-
toarele alegeri; ma fac luntre si punte pentru mata Helbet, septe
voturi: trei cumnati, doi Depot', ginere-mieu si ieu sintem septe
oameni, trap si suflet pentru mata! (remine cap bumbul in mind).
T'eaceanu. Crede ea voiii face tot ce-mi va sta prin putinta,
:Mara numai.... (vede ea' i-a rupt bumbul)
Ghindei. Mata iesti bun, d-le dipotat, mata to ingrijesti de
alegatorii matale, nu ea ceialanti dipotati. Mnezau sa-ti deie sa-
matate si noroc.
Falceanu. Cred si sell ca ma, ingrijese de alegatorii mid
Sa vezi ee le spun in scrisoare
Adela. Ma duc sa ti-o aduc
 624

Faleeanu. (oprind'o) Nu stiff unde-i (1u1. Ghindd). Mneta'i

ceti-o intaia (int,a in letac, Adela remise increments).
Ghinda. Sit traits d-le dipotat! sa traitil Duduie Adela
leaca un bumb de la moan Tachi, nu sera bine cusut (ii dci un
bumb).
Fdlceanu. (intrind) Cine a pus atitea Monitoare in ietac?
Adela. (ingaimind) lea tata! (incet) Cata de scapa de
mos Ghinda si du-te la Camera!
Fdlceanu. (incet) Ti-i usor de zis scapa! Unde-i chip? Te
inhata de bumb!... Uit'te mi-a rapt si a-zi unul...(tare) Poftim mos
Ghinda.. brosura mne-tale ..... Vecinic una si aceea si opinie!"
Ghindci. (lea broqura §i o pune in buzunartii fara sd se trite la
sea) Asta-i drept. Ash-i! Cind zici ce-va, h zis!... Si dac'ai spune
la Curte ca-s ruda cu raposatu (il apucd de bumb).
Fdlceanu. Am sa cant, am sa cercetez Dar iearta-ma,
trebue sa ma duc la Camera; se diacuta cestiuni de o mare im-
pnrtanta pentru Cara.....
Adela. (in et trcigindu-1 de surtuc) Tata, (ii face mum
sa se clued).
Fdlceanu. (incet Adelei). Ieaca'ndata! (tare lui Ghinda), De
cea mai mare importanta si sigur n'ai vrea ca toemai dumnea-ta
sa ma impiedeci de a-mi implini sacra datorie!...
Ghincici. Implineste-ti-o, d-le dipotat! implineste-ti-o. Dar
spune-le sa nu necajasca pe un biet alegatoria.
Fdlceanu. Las pe mine.... Dar de o cam data, (il apuca de
mina, cata sd scape) Cele mai marl interese, viitoriul economic
al terei le in joe! ... (i se rupe alt bumb) mo$ Ghinda imi rupi
tots bumbii.
Ghinda. Ata slabs, d-le dipotat, ce talhari-s croitorii istiea
Poftim, duduie Adela, (ii dd bumbul) l'ii coase mata.
Fdlceanu. Trebue sa Intelegi ca Mne-ta care iesti patriot
Ghindet. Da is patriot..... Si tocma de aceea ieu nu inteleg
de ce stapinirea vra sa ma dizbrace...... un biet alegatoria!!. . (it
apuca de alt bumb).
Fdlceanu. (spciriet) Ash-i, dar pe de alai, parte interesul ge-
neralecrbal i tatea
Adela. (incet tragindu-1 de surtuc) Tata (ii face semn sa se
diced)
Falceanu. (inset) Ieaandatii! (lui Ghindci tare) Trebuie sa
ne supunem cu tote legilor, can nu tind, poti fi dumneta si
gur, de cit la imbunatatirea stares noastre intelectuale, morale si
.... materiale Ceteste Monitoriul.
Ghinda. (Il apucd de bumb, apoi, il lass rapede). Da, ce
am ieu starea altora, nu vezi ca nict pe-a mea nu mi-o pot apara...
 625

Fateeauu. Cum, mos Ghinda? starea intelectuala?

Ghinda. Da faca ce-ar urea eu dinsa, numal sa nu-mi ri-
peasci clironomiea mea.
Fdleeauu Iei si-apoi intre not fie vorba, mos Ghinda ! Nu
iesti Mneta destul de begat ?
Ghindd. Dar nu-i vorba de pantie!
Fdlceanu. Dar de ce atunci?....
G-hindd. Ii vorba Ca ma doara inimat
Fdlceanu. Nici nu cunosteai pe raposatul!
Ghinda Nu-i vorba de raposatu.... Ii vorba de ogoarele
mele (cu lacrimi) Sarmanele ogorase! (scoate basmaua, fd
incepe a plinge).
Fdlceanu. (meet Adele° MIngliel! len o sterg (fuge prin
stinga).
Ghinda. (urmind) Sarmanele ogorase ! Am samanat cu mina
me, grin de toamna gi ovas..... Clad ai vedea niata ce griu, d-le
dipotat, ti-i mai mare dragu sa to uiti la lel.... $i vor sa mi-I
ieie asa Cu hapcal Pentru ca nu cunostem pe raposatu! (furios).
Drept Ii d-le dipotat? Drept?.... Spline mata singur.... (vdzind 'm-
om/ pe Adela) Unde-i?.... D-le dipotat' d-le dipotat!.... (se:rd-
pede dupd Fdlceante)

SCENA 7.
Adela, Janie
Addela. Cum de n'a dat tata de Janica ? (merge fi deschidc
ufa TetaculaY. Se vede Jdnicd care asculta la ayd)
Jtinkt. S'a dui ?
Adela. Da.
Janied. Uf, inghetasem de idea!
Adela. D'apoi left tremuram ca frunza.... $i spuneam la min-
eiuni..... Ieaca la ce iesti expusa cind ai tata deputat.
Jetnicei. Noroc de dulap, e'alminterea ma prindeat Dar en-
noae principiile divizionistilor, mai dihai de cit pe-ale democratilor
parlamentari.,.. ,,Cerem sus si tare, a se da imediat o mai mare!...
Adela. Nu....
Jdniod. Cum, nu?....
Adela. Nu mai sintem ea Seineila!
Jdnied. Nu?
Adela Tata a format un nou partid.
Jduird. Conu Taal ?
Adela. Da! partidul Independentilor neatirnati.
Jared. Tai de mine, alts prineipa, &HA mauca!
 626

Ade la. Nu va mai osteniti degeaba.

Jdnicd De ce degeaba?
Ade la. Pentru ca cuconu Grigore a protestat alegerea tatei
prin ziare! ...
Rimer. A protestat! (cade pe un jilt) Ce-I de facut domni-
soara Ade la.
Ade la. Nemic. Sintem martini prineipiilor noastre politice I
Jdnicd. Trist mai ales rind n'ai nici unul.
Ade la. Jurati-mi inse ea tot ce s'a petreeut asta-zi va re-
miner un secret pentru lumea Intreaga.
Jdnicd. Ah, domnisoara Ade la, mai ie nevoie de juramint...
(ma din stinga se deschide apare Ghinda).
SCENA 8.
Adela, Janice., Cihinde.
Ghindacn. (mirare) Conu Janice.? !
Adela, (incet lui Janice. spciriutd). Va eunoaste ?
Jdnicd. (asetnenea) Da,
Ghindd. Conu Janica VerPsen, la dipotatu nostru ?
Jdnicd, (imbarbeitindu-se) Da, mos Ghinda da;... dar ma-
ta, voinic,.... sanatos ?..,
lidela D-I Verescu a intrat ehiar acuma...
Ghindci. (cu mierare rizind). Anima ? Pe uncle ? Pe fereasta?
Adela Jeini-d. Cum?
Ghindd. Fireste ! De eind am iesit, am vorbit intr'una ca
conu Tachi, colea in antret (Adelel) Pofiim inenn bumb... Asta-11
putreda de tot. Sa null mai faea straie is croitoriu ceala.... (Li'
Jcinica) Cit imi pare de raft ea m'am intors.
Adela. De ce ?
Ghindd. Pentru c'am vazut pe conu Janice,
Adela, hi, $i ?
Ghindd. *i ma tern; da conu Tachi poate-a crede a m'oiiit
apnea sa bata dob 'n Dorohoin c'am gasit pe conu JAnica Ia mnea-
lui in cask
Jdnicd. Mai intahl, mog Ghinda, len n'am nici o opinie po-
litick... nici un principit !...
Ghindd, Sa nu mai spul una ca asta coane Janica !... Ada-0.
mats aminte ce spunea conu Grigore prin gazeta : Printipiile
,,mele is In singele mien, le-am mostenit de Ia tatal mieu, fost li-
beral 5i le-am dat $i fiului mien, viitoria liberal,... in neamul
mien tots au fost, sint si vor fi liberals !..."
Jani.a. Jet, stil mata,... tata se earn fuduleste...
Ghindci. S'o fi fudulind dumnealni ;...dar on 5i cum nu,-0.
 627

}area vine la soeoteala, cind vezi ca bietii alegatorl se batjocorese

si se stilcese unit pe altiI in vreme ce candidatii for se saruta in-
tre lei, ca si cum n'ar fi fost nemica tntre Damnea-lor.
.Adela. Mos Ghinda, nu vrau sa crezi ea tata-i ca altit...
Tata nu Qtie ci d-1 Verescu le aicea, nisi nu-1 cunoaste !
Janie& Nu m'a vazut de dud ieram mic, ieram numai atital..
Adda. D-1 Verescu n'a venit de cit pentru mine.
Janica. (inset). Dar va compromiteti...
Adela. (asempnea) Tata trebue scapat.
Janica. (asemenea) Dar mata !...
Adela. (asemenea) lea nu-s de cit fata, tata-i deputat,... (ta-
re tut Ghinda) Am ascuns pe d-1 Verescu in ietacul tate!.
(Tanica. Da.
Adela. Daca tata l'ar fi gasit aicea l'ar fi aruncat pe fe-
reaslra. Vezi, mos Ghinda, ca te ingelat!
Ghinda. Oh, da, duduie, da Atunci vra SA zica:.. corm
'Tashi nu stie de conu Janica... (zimbeste).
Adela. Nu, mos, Ghinda;.. i ma rog matale 9ft nu cum-va
,sa scot! vorba
Ghinda Oh, duduie, flu pe pace, data trebuie sa nu stie ni-
mene
Adela. Numai mata..,
Ghindci. Da, numai ieu,... inteleg
Adela Vezi mate--
Ghindci. Da, inteleg; parca lea n'am fost tinar, ii-ai ce face
iinereta-i tinereta..
Adela. lesti prietenul nostru, mos Ghinda.
Ghinda. Cum nu, duduie,
Janica. i al mien, mos Ghinda.
Ghindci. Cum nu, coane Janica.
Adela (lni Jan cd) Stiti ea Inci Ghinda are un proves ?
Janica. Cum se poate?
Ghinda. Da, cu statul.
Adela. Vor sa-i iee niste ogorase.
Ghind6. 0 clironomie.
Janic.i. Oh L..
Adela i are un gria de toamna, de ti-i mai mare dragul
sa te uiti la dinsul.
Ghinda. Da, coane Janica... I'am samanat lea singur. cu
mina mea.... Daca n'ar fi dreptul mien mi-ast fi batut ieu capu
§i picioarele sa-1 saman, cu mina mea.... Nu-I destula dovada ?!
Janie& Cum nu, destula, mos Ghinda.
Adela. Ni-apot mai are ei °vas
Ghinda. i vor sa mi-1 lee aea cu hapca, coane Janica.
 628

Ade la. Ce hotie!

Janica. Adevarata hotie.
Ghinda. Ca la codru coane Janica, ea la eodru I Vor sa ma
grade ziva 'n amieaza mare... 8i and gindese c'as cistiga procesul
data conu Tachi ar vra sa zica batir doua vorbe... sa zica ea-s ru-
di cu raposatu.... (uitindu-se lung la Adela).
Adela. Cum sa nu &ca, mos Ghinda.
Ghind'O. De hatirul matale duduie Ade luta.
Adela. Las' pe mine, mos Ghinda,
Ghinda. Atuncea advocatul mieu!...
Adela. Poti fi sigur de tata.
Ghindg. Matti testi bun la ininia, duduie Adela,... si istea-
ta;... stiff cum l'ii lua pe conu Tachi.
Adela, Nu vrai un posmagel, mos Ghinda.
Ghinclii. Cum nu, duduie... N'am mineat de a-zi demineata,
tithes nacazurt! (Adela fi Janicit ii imping un jilt, ci id silesc set
se puie jos).
Adela. 1) -le Verescu, turnati, va rug, un paharel de Ojai
lui mos Ghinda... Colea pe masuta !
Ghindd. Nu, mai bine de rom...
Adela. (lui Jdnicci) De rom...
Janicii. De rom ?... (Adela se suie spre fund).
Ghindd. (in parte, uitindu-se la iei). Is prea, cum se cade-,
au ee-va pe cuget;... si li i fries... (remine simbind qi invirtindult
degetele).
Adela: (inset dui linicci). In ee buclue am intrat.
chivied. (meet Ade ei) Ce-i de faeut ?
Adela ( inset lui Jdnicci) Ieu stiu? (aduce roma° Ieaca, mos
Ghinda.
Rinied (aducind pezme(it). Poftim, mos Ghinda.
Minded. (dupd ce a bdut). Bun si romul,... dar Ware de-a
face cu vutca noastra I... saraca ! lucru romilnese si pace L. eolea
fain ! (minincci).
Adela. Vutca nu mai am, s'a gatit ; dar Visinap, dadi vrei?
Ghindci. Ha, visinapl si mai bun...
Adela. Vrai ?
Ghindd. Cum nu, duduie, se poate ? Visinap !
Adela. haca 'ndata mos Ghinda; (Use grin dreapta planar
al doilea).
Ghinda (in parte minincci). Ori si cum L. (if/ mai toarn(
un pcihdrut de de rom, Icinicci i¢i lace treabd in fund). Dac'as
apune'n Dorohoict ea mug' ista, ben vutcile dipotatului nostru,...
si-ar pune pofta 'n cut de dipotatie si conu Tachi si conu Grigori;._
ii.. data mi-as pune candidatura... as putea tare usor (Adela
Ultra).
 629

Jdnicd. (inset Ade lei) Iertati domnisoarn, len is pricina...

Ade la. (asemenea). Reul le amt.
Jdnicci. (asemenea). Imi vine sa-i spun ca-1 rup urechile
de-a cricni !...
Ade la. (asemenea) Nu, ie mai bine en binisorul. (tare ha
Ohindci, puind garcifioara cu vifinap pe masa) Poftim mos Ghinda.
Ghindci: Ha, ha, visinap ! (se uitei in tare) Frumoasa fats!
Adela. (incet lui Janice) Duceti -va si nu mai veniti sub
nisi un cuvint in cam noastra 1 (Fcilceanu intrei prin stinga,nu
mai are de lit en singur bumb la surtuc. Adela spdrieta). Tatal..
SCENA. 9.
Adela. Janica, Ghinda, Falceanu.
Feilceanu. (tot greibit) Adel'o! mergem la balul lui Mats-
Teseu (vazind pe Janice) Ah, iertriti !
Adela. (incet lui Ghinda) Ce-i ee Ant ?
Ghinda (sculindu-se, incet Adelel; cu pdhclrutul in mina)
Las' pe mine ! (tare lui Fdlceanu) Conu... Domnn... Mnealui a ye-
nit tocma acu... leu l'am primit... tbea)
Falceanu. Imi bea si visnapul.
Ghindit. A venit sa, vada pe dipotatul nostru.
Ghinda. (ingimfat) Domnule !
Ghinda. Mnealui se duce pe la toti dipotatii!..
Fcilceanu. (lute Jul Janicd). Ah, tare bine ! Ma rog sedeti
VA asteptam !
Jcinica. (zeipeteit) Multamesc.
Fcilceanu. (lui &Mica). Ati fost pe in multi deputati pan
acuma ?
Janica (inginind). Ieu... da!
Falceane. ( inset stringindu-i mina). Stirnez tnceres. (10
pregdtefte un pillar de apei cu zeihar). Iertati vin scum de In Ca-
mera.
Ghinda ( inset lui Janicci) Spune si mneta ce-va I
Janica ( asemenea) Ce sn-I spun ?
Ghindci, (asemenea) Ori si ce.
Jdnicei, (asemenea) Drept tine ma iea ?
Ghindfl. (asemenea) Ieil stir ? Ori cum dal innainte (NE
l'alceanu tare) Vezi ca stiff toate cele d-le dipotat ! Stii si de ce
41-1 ista a venit in mneta cu toate ca nu ti-a spur...
Feilceanu (incet) Il asteptam (lea o scrisoare din buzunaris
§i-1 .o cete;te incet) Ii un jurnalist : D-le deputat. Avind de gind
de-a scoate un ziar romanesc, national, ilustrat; in feliul cum a
fest, la Gazetc de Roumanie, §i care an contie pe linga materiile
 -- 630
amuzante, placate si literare, biografiile tuturor oamenilor nostri
politic', ale deputatilor, senatorilor... etc... Vit rugam des' sa Mt
bun a ne da cite -vit note biografice impreunii cu fotografiea D-v.
Tot odata en aceasta va alaturam si o lista de abonament in va-
loare de 500 de lei noi... Primiti d-le deputat. asigurarea destinsei
noastre consideratiuni...," hi, mos Ghinda, te abonezi si mata,.
sigur, ieaca am sa te iscalesc colea in frunte la numarul unu !
Ghinda (inset in parte). Ce parlaci ! Dracu m'o pus sa-l.
intreb. (tare) Atunci mnelui vine pentru gazeta !
Fill'eanu. Da!
Ghindci (in parte) De acu descuree-se de-or putea, de nu
sanatate! Ten unu imi spal minele (iii iea pcileiriea) Si poate ca.
be si cunosc si numai iv fac 'hp, Dipotatii is 5ireti... Una zic-
si alta fac I
Fdlceanu. Te duel, mos Ghinda ?
Ghindii Da, d-le dipotat.
Fdlceanu (recomandindu -1 lui Janice°. Mos Sandu Ghinda,
primarele comunei urbane Herta, judetul Dorohoin. Unul din cei
man sincere patriot' din localitate si... iilegatoriul mien cel mai agar,
eel mai influent si mai sigur!...
Ghincld. D nul dipotat ma lauda!
Fdlceanu. Nu, nu laud, mos Ghinda. Nu spun de cit a-
devarul !
Ghindci (se inehinci). Cu plecaciune (ineet Adelei) Duduie A-
dela, nu uita giuruinta matale !...
Adela. (inter lui Ghinda) Sigur mos Ghinda.
Ghinda (tare) Sarut mina, duduie, cii plecaciune ! (iese prin
stings).

SCENA 10.
Adela, Janica, Fdlceanu.
Fdlceanu. (lui Jiinier9 tiii Ca sinteti grabitt;.. numai doua
cuvinte flied' mete si voirt fi gata sa respund la intrebarile d-v.
Jcinieci Na rog... (in parte) Ce intrebari ?.. Se ingroasa trea-
ba... Si mosnegariea oeea s'a dus tocmai acuma !...
Falceanu. (inset Adele) Adero! de-sara mergem in bal...
Adela La d-nul A, aturescu?...
Fdlcieanu. Da.
Adeta. Spuneai ca-i balul opozitiei?...
Fdlceanu. Da! acuma-s opozantl
Adela. Acuma opt zile ai refuzat.
Fdlceanu. N'am refuzat, am spas ca nu pot merge, pentru
ea iesti bolnava... stiff politica... Acura nu mai iesti bolnava, le§1
 - 631 -
sanatoasa Qi de sari mergem la bal!... Partidul Independentilor ne-
Atirnati NI arata principiile ! Is opozant ! du-te si to pregateste !
Adela. Dar tata!
Falceanu. Du-te, du-te, am ce -vi treaba cu d-nul.
Adela. (in parte iefind prin dreapta planul at doilea) De
nu s'ar da de gol !

SCENA, 11.
Janica, Falceanu.
Falceanu (soarbe patina apa) Recunosc, doninul mien, in-
seconatatea sarcinei ce v'ati impus.
ektmeci (in parte) Ce sarcina ?
Fcileeanu. Ie o intreprindere nationala .. patrio ica L.
Jdnicd. yn parte) 0 intreprindere patriotica?....
Falceanu. De feliul mien sint modest' Dar ca deputat
earn ce face, va voiii spune tot, tot! (asaza pe Jdnicd, lingo masci)
Ma rog, pofitim condein, hirtie, cerneala colea;... ieata si foto-
grafiea meal. Cit despre abonamente nu mai remine orba... re-
main asupra meal..... (se pune jos de ceeataltci pa to a mesa).
Jania. (neintelegind) .Multamesc.
Fiileeanu. Am pregatit cite-va note
Janice-4. (acelasi joe petal' la scena urnatitoare) Ah!
Rileeanu. Da, pentru a va usury sarcina.
Jdnicd. Sintett prea bun
Falceanu. Vrati numai de cit sa citati data nasterei.
Jdnicd. Nu numai de cit
Fdleeanu. In tot cazul puteti pune, nascut pe la 1835. Pe
la anal cutare, ne hotarit, ce-ya confuz misterios Cum 0-
siti? Ira place, pe la 1835?
Jdnicd. Cum nu!
Falceanv. Prea bine! (node din bui.-.unar o foaie de hirtie
pe core aruncd des ochii) In notele mele, nu am amintit decit Itz-
crurile mai de barna! Sfirsit Academiea din Iasi, localul zmaului
...... "Ager, lute, neastamparat... " Ager, lute, neastamparat...."
Tata si mama rominil " Ceva original in Cara noastra! Stitt din
pricina corcirilor Supt lapte de la o capra" ... Ce-va caracte-
ristic, care explica caracterul midi; ager, lute, neastimparat " La
doua-zeci de ant am scapat noua-spre-zece berbeci"..... Se aprin-
sese grajdiul In care ieran inchisi si dacii nu prindeam de veste
e le deschid usa la vreme, ca sa poata teal afara de sigur pie-
reau cu totii! ieran prada flacarilor' Dar sa trecem peste fap-
tele de barbatie, Area cunoscute in imprejurimile residentei mete
 632
pi pe earl le eitez numai pentru a arata adevarul Pe names
Unirel., . Yeti 5t1 ca In yorba pi in fapte am fost In fruntes ca-
for ears an strigat: Ural Totl Dorohoenit pot spune la cite m'am
mils. Mi-am facut datoriea de patriot romin.... Puteti intreba
In localitate.... Si leaca putetl vedea chiar pi'n discursul ce am ti-
nut alegatorilor miel (if dci un smoc de hirdl) discurs foarte im-
portant, pe care-I puteti publich, 041 in treacat.. ... Dar va rog
in extenso, cad altminterea pi-ar pierde intelesul pi chiar tot pi-
eul!.... Ili vedea le foarte important!
Janie& Nu ma indoiesel
Falceanu (se uitci pe foaiea de /tittle, zinzbegte) Dar sa lasisa
acestea CPea ce place publicului in ziva de a-zi le partea scan-
daloasa a vietei, pi am crezut ca ma vets ruga sa va dan cite-
va amanuntimi din vieata mea de flacau;..... de aceea am pi inde-
partat pe fiica-mea.
Janicii. Ahl
Falceanu. Am placut foarte mull sexului frumos...., In ora-
pul in care am locuit pana arum
Jduicci. (in parte) Dorohoia.
Falceanu. Iera un prepedinte de tribunal..... La infiintarea
tribunalelor In Cara...., Intaiul prepedinte din localitate!
Jdnied. (in parte) Mosu-mien
Fcileeanu. Vom pune un proprietarit find ea are pi pro-
prietate in judet, 041 ca sa nu se priceapa..... In toate noptile,
dupa ce se culcau slugile intram pe bagea pi ma intilneam cu
femeea lui
Janice& (in parte) Cu mhtqa-mea? .....
Falceanu. Si pentru ca sa nu se midi scirtiitul eiubotelor,
faceam ca mita! Mai en mina daca din intimplare rasturnam ce-va,
un ingrozitoric mime.' (micrlde ca mifa) explica vuetul nocturn....
lerh tare caraghioz! Va spun acestea pentru ca sa avetl eu ce a-
muza pe lectritele D-v.
Janie& (in parte) Lectritele mele? Vra sa scrift ea matu-
pa-mea?
Falceanu. De atuncea In coace am facut parte din consiliul
comunal pi judetian, mi-am atras simpatiea pi increderea conceta-
tenilor miel can intr'un glas m'au ales reprezentantele for Sint
foarte popular!..... Presedintele nu p tie nici a-zi; am remas pri-
eteni......
Janie& (in parte) Sarmanul mop.
Fdleeanu. i a votat pentru mine, cu toate ca le Tar pri-
mar cu adversarul mieu: stiti prin nevasta hi. Nu va voiti isto-
nisi nenumaratele-ml aventurl.. ..... Am placut foarte mult sexulul
frumos .... Ah, putetl vedea (ii arata nasal) In nas un semn
 633

Poate nu se mai cunoaste ; dar on cum putett nota....Ast saran

Imi aminteste o lupts, Inversunata ce am avut eu'n barbat geloa,
in podul unui grajd Insfacasem fie-care cite un tapoia si nepu-
tindu-ma apara, stiti prin intuueree, m'a julit is flares stinga!
Pe atuncea ieram vorbaret, sagalnic si jucam de minune, mai ea
Barna mazurka, stitl sera la moda. Nu va spun toate astea pentru...
ea sa le scrieti, nu, sint modest! Dar numal prin amanuntimile
vietei se poate cunoaste adevaratul caracter al unui om.... politie..,,
Citl-va gasese ca sint foarte eloquent (cu modcstie). De sigur
amicii miei: si-s prea modest pentru a ma pronunta ieu singer
Putett note foarte eloquent Dar fiind ca ne 1ntoarcem is vieata
politics. pot sa chiem pe fiica-mea, (merge spre use din dreapta
planul al doilea)
Jciniccl. (aiurit in parte). De ce-mi spune toate fleacurile
astea?
Feaceanu. (deschizind uFa din dreapta, planul al doilea) A-
deo! Yin'o draga!

SCENA. 12.
;anica, Frtaceanu, Adela, Feciorul
Fd1ceanu. (Adelei care intra) Sist, nu face vuet DI. tea
note pentru biografiea mea; las' sa mintuie.
Jdnied. (pricepind se lovefte peste frunte, se scoalii) Ce
dobitoc!
Fdl'eanu. (Adelei) tii, sint modest, prea modest ; dar a
trebuit sa spun tot! N'am avut ce face. Trecutul unui om ca mine,
un vechiti luptator, poate sluji de pilda la tined' de a-zi can vor
sa se jertfeasca pe altarul patriei.
JcInicei. Da, d-le Falceanu, da, va sluji foarte mutt! (in parte)
In sfirsit am sa stiu care -i sint principiile. (tare) Am sa va pea
o intrebare.
Falceanu. (demn) Pune, dl. mieu, pun'
Jduivd. Biograful Dv. trebuie sa stie numai de cit din ee
parted aintett, ee principii aveti
Faceanu. (cu ifos) Yreti sa §titi din ce partid sint?.... Ieu
nu-mi ascund principiile -ea multi alts colegi. Nu-s de eel ce um-
bla dupa pntere gi rename V'am spur sint modest, foarte mo-
dest, prea modest, Si o spun verde si curat ea de la 60 income
timp de doult-zeci si cinci de ani nu mi-am schimbat principiile
mele cu o iota;.. sint din marele partid, of ma falesc.. (un fe-
cior intro prin stinga). Ce'i?
 634

Ficiorul. 0 scrisoare.
Falceanu. Da-o. Ma rog Iertati-ma poate-i ce-va grabnie !
politic! (deschide scrisoarea) DI. Falceanu ieste rugat sa ma aqtepte
la d-lui a elm avem sa vorbim Prezid.... Prezid?..... (in parte)
Ah, prezidentu, prezidentu eabinetului! ..... Sigur, is ministru!
Vriun portofolin.... Care care? (lui Costidi tare, mindru) De sara.
Teti afla din ce partid slut; presa va va instiinta.
Ade la. Ce -i tata? Testi turburat!
Fcilceanu. (in parte) Ministru! (tare lui Jeinica) Ma rog,
d-le, sa last= pe alta data restul biografiei mele..
Ade la. Ce al tata?
Falceanu. Nemie drags, nemic. (o seirut'd pe frunte, in parte)
Ministru! (tare) Prezidentul noului cabinet urea sa-mi vorbeasca.
Adela. Matale ?
Falceanu. Da! Vra sa-mi propuie un portofolin. (lui Janicti)
Nici nu visati mai adinioarea ca vorbeati cuin viltorin ministru.
Jcinicci (cu mierare) Cum?
Adel°. (cu bucurie) IP$ti ministru ?
Fdlceann. Nu, Inca nu! Or sa-mi propuie vr'un portofoliii,
dar §tiu Ieu .... sa primesc . sa....
Adela. Mai staff la tndoiala? Primeste tata!
Falceanu. Is de-o constitutie slaba Putea-voin rezista ostP-
nelelor?
Adela. lest' voinic si sanatos, slava domnuluil
Feilceanu. Sanatos' sanatos!.... Numal da, still ca or sa
faea apel la patriotizmul mien si-o sa-ml fle greu sa nu primesc.
0 sit trebuieasca sa primesc, sa ma jertiese.
Adelo. Jertfe$te-te tata!
Falceanu. lei, dar si jsrtfele an margins.... Sint modest,
foarte modest, prea modest, Maririle nu-mi plac de loci .
Adela. Ministru, tatat Ministru!
Falceanu. Ministru, ii frumos nu sic ba;.... dar edihna mca?
Or sa-mi zica ea ma gindesc numal la mine! Dar le-oin
respunde!..... _AL, stiu ca nu prea am ee respunde' Cad fie-care
Mitre nol trebue sa se jertfea,sea binelui public interesulul comun!
Jdnicd. Patriea innainte de toate!
Adela. Numai de cit tata' Patriea!
Falceanu Patriea?! Vrei numal decit?
Adela. Da trebuie! Patriea!
Falceanu. (solemn) Fie! (o seirutei) Ma due sa-mi pun fracul.
Adela. '4'i-1 adue leu. (intrei in dreopta, planul at doilea).
Falceanu. (lui Jdnicd) Primesc, numal pentru ca sa -ms ma-
rit fata mat bine Un soeru ministru, $titi, asta maguleste un
ginere..... Is atitia oamenl see! $i fanfaron! In ziva de a-zi!
 635
Adela (intrind cu fracul) Ah, tata, cind Ii fi ministra!
Fdlcenu. (cu ifos) Am sa fin cinstit!
Adela. Da, tata, §i generost
Fcilccanu. Ai sa vezi.
Adela. Sa ierti pe cei ce -ti an facut opozitiune.
Fdlceanu. Pe tote.
Adela. Chiar si pe adeversarii matale.
Fdlceanu. Am Da le Intind mina.
Adela. D-le Janica, ati auzit?
Jdnicd. (cu bucurie) Ah, coane Tachi, cit sinteti de bun!....
Fdlceanu. (uimit) Ce Jan i ca?.... Care Janica?.....
Adela. Fin] d-lui Verescu.
Fdlceanu. (in parte) Finl lui Vereseu, imi scrie biografiea?!
Jdnicd. Coane Tachi, tata poate sa fie din ce partid i-a pia.-
cea, ieu unul pana acuma nu sint din nici un partid.... Vrati a
lu cu Mne-voastra?
Fdlceanu. Dar m'ati inselatl
Jdni d. Al zis ca ne yea intinde mina.
Falceanu. Am zis, am zis nu zic ba, dar dad), stream
ea mneta-rni scrieai biografiea (in parte) Nu-i vorbeam de mg-
tusa-sa.
Adele!. (siiieioasei) Tata innaintea alegerilor consimtisesi .....
Fdlceanu. (Meet Adele;) Da; dar dar de atuncea lucrurile
Wail schimbat, si-au sa Be mai schimbe si mai tare!. . am sa fiu
Ministru I
Jdnicd, Coane Tachi!... (s'aud olisuri in camera din stinga)
Fdlceanu. Ah, vine 1 sigur prt-zidentul cabinetului!... Adel'ol..
Fracull.. Iertati sint grabit (isi scoate surtucul, iqi, pune fracul)
Manwile ?! (Adela ii cid meinu.Fi'e. svirle surtucul in camera din
dreapta, planul intdiu. Fcilceanu ie turburat fi se preumbld neli-
'IOC Ghindd intrei grin stinga)

SCENA. 13.
Milled, Falceanu, Adela, ahinda, Prezidescu, Feciorul
Ghinda, Jell d-le dipotat (uitindu-se lung la lel) to -ai gatit!...
Fdlceanu. Da, mos Ghinda, m'am gatit.
Ghindd. Are sa vie acu-si.
Fdlceanu. $tift ; mi-a scris.
Ghinda. Stia ca ti-a scris.
Fdlceanu, (cu mierare) De unde stiff ?
Ghindd. lea i-am zis sa-ti scrie. I-am spus Ca to invoesti
sA spur ca-s rude cu raposatu si vine sa se'nteleagi.
 636

Fa Wont. (nepricfpind) Cine ?

Ghindd. Mneta.
Falceana. (ciudos) left ?!.. Cine spy! c'a seris ?
Ghindd. Prezidescu, avoeatu mien !...
Fdlceanu. Cine ?
Ghindd Cine ? Cine?! Pre-zi-de-scu! avocatu mien ! ti-a
seris ca are sa vie pe la dumne to Vine 'ndata
Falceanu. (desperat). Prezidescu avocatu !
Ghindd. (buimac), Da !
Fidceanu. Prezidescu I (intrd feciorul prin stinga ea o scri-
soare) Ah, Ineo scrisoare !... Poate Ca asta! (dd serisoarea Adelei)
Citeste, Addlo, ceteste !... Ten ma Innadus.
Adela (uitindu-se la isceiliturci) Zibelici"! deputatul eole-
giului al doilea de Faleia.
Fdlceanu. Da eiteste a-zi!
Adela. (citefte) Scumpe amice! Miselie mare, via' o la re-
dactiea Bunducului 314ional sa protestam in corpore. Ministerial
In loc sa eada, dupa cum se zicea, a facet .sa dizolve camerele I
Ie o infamie Vina degraba
I I
Etticeana: (sare de pe scaun furios) Dizolva camerile I? si
eeia cari au protestat I
Jdnicd. Coane Taehi, fac pe tata sa nu-si puie candidature...
Pot sa vA asigur!...
Ghindd. (in parte) Ieram sigur ea sa cunosteau ..... Tare-s
prifacuti dipotatii istieal...
Fdieeanu. (cdtrd Ghindd) Mos Ghindd, iesti alegator in...
dizolvind camerile ti-an caleat drepturile!...
Ghindd. Nu mi-an caleat drepturile mele... N'arn votat pea,
tru mental...
Falmana. Cum? N'ai votat pentru mine, si vii in gaida ?!.
Ghindd. De-acu ma due.... Si hind ca loco -I slobod... am sa-mi
pun candidatural....
Faceanu. Dumnea-ta?!
Ghindd. Chiar ien I Mi-oiu face mai bine trebusoarele mele
prin mine de eft prin altii. Cu plecaciune! (Dd sti icasd apare
Prezidescu, la tqa din stinga).
Prezidescu. (salutd Rimbind ssi innainteazd spre Feilceanu).
Ghindd. (ii iese in cale). Ah d-nu avocat!... Lasa nu mai
trebuie, s'o dizolvat camerile! Imi pun eandidatura ! (It intoarce
it impinge. Prezidescu salute': de vr'o trei ori. Ufa se inchide du-
pd iei).
 --637
SCENA. 14.
Janica, Falceanu, Ade la.
Fdlceanu. (apucind pe eficirticei de brat°, D-le Verescu! Hai
sa dam mina contra ticalosului ista !
Jeinieci! (lute dindu-i mina), Coane Tache!
Falceanu. Voteaza pentru mine si -ti dau fata!
Jcinica. Coane Tache!
Ade la. Tata! (dau sd se arunce in bratele lui .b'cilceauu).
Falceanu. Un moment ! (solemn) Mai intaia eele serioase!...
Dupa alegeri! Aveti rabdarel.
kPerdeaua cadei)
y. p. poRTum

Incercari zadarnice ale D-lui Gr. Muzicescu

In No. 24 an III din Contemporanul" am dovedit ca Dl.
profesor Muzicescu a plagiat in mare parte cartea Curs prac-
tic de Muzica vocala etc." Am aratat eitind pagina cu paging
locurile copiete din ,Ifethode pratique de Musique vocale a
Vasage des orpheons et des Ecoles, etc. par Ad. Papin. Paris.
Librairie Hachette et C-nie" (1866) si din Allgemeine Mu-
oiklehre. Ein .thilfsbuch fur Lehrer and Lertunde m jedem
Zweige muszhalischer Unterweisung von Adolf Bernhard
Marx. Leipzig 1875" ed. a VI-a.
Ori tine ar lug partea I si a IT-a din cartea d-lui Muzicescu
si anume editiea a doua (asta am avut'o in vedere si am si spus
limpede ca despre aceasta editie vorbim) si ar cauta pagina eu
pagina dupa aratarile noastre, s'ar ineredinta cu usurinta cit de
constiineiosi am fost In eercetarile facute si nu i-ar veni ideea
to ne-am legat degeaba, de Dl. Muzicescu cu care n'am avut nisi
o data de impartit eine stie ee bogatii ca sa ne fi dusmanit. Cite-
va bucati mai batatoare la oehi le-am pus si in doua coloane, bit
am aratat si greseli de traducere precum si note traduse din cu-
yint In cuvint. La pag. 938 am citat un namol de exereitii luate
din Papin etc
Dupa cit -va timp Dl. Muzceseu ne vroind a se lasa dovedit
a trimes on a adus is redactie un respuns, pe care Vain publicat
in No. 1 an IV. D-sa incerea sa se apere punind fats in fats
eite-Na fete de la inceputul editiei a cincea a cartel D-sale si a-
 638
nume fata 1 Si 2 pe cari le prefacuse. Dec! D1 Muzieescu se fit--
cea a no intelege ea-I vorba de editiea a II-a si nu de a cincea $i
apoi striga ca tut as ne adevaruri am soils in articolul nostru.
Cum putem numi asemenea purtare ? Frumos ieste ca dupa ce faci
pozna 84 lei Inca §i en gura innainte?
Not firefAe ca i-am respuns cbiar tot in No. 1 an. IV la pag.
33 punindu-i fata in fata paginele din editiea a II-a at prototipul
din Papin. Alta ce-va n'aveam ce respunde si nu retragem nisi
una din invinovatirile co i-am adus in No. 24 si cu mestesuguri...
ghibaee ea ale D -sale, prin inlocuiri de editii etc, no ne va eon-
vinge ca are dreptate si socotim ,.a nu vs, convinge pe nimene.
On toate acestea Dl. Muzicescu I da aerul de a ne fi in-
fundat. Mit. in Liberalul de In 22 lunie 1885, scrie ea in No.
25 (Ce vorbe$ti onorabile de No. 25?) al Contemporanului a pro-
bat pan la evidenta contrariul color spuse de noi. Apo] mai de
carind in Doina de la 1 Sept. 1885 aerie ca prin respunsul din
No. 1 an. IV a amutit pe Vedetot care-1 Invinuise de plagiatorin.
Iear mat jos zice ea lul Vedetot nu i se mai tree informaiiile in
redactiea Contemporrmului"
La aceste zadarnice fanfaronade ale ll-lu1 Muzicescu respun-
dem ca redactiea Contemporanului" n'are obicein a primi si prt-
Mich denuntari despre a earor temein nu se incredintaza mai in-
taifi. Toate paginile din cartea D-lui Muzicescu an fost pose fata
in fata cu cele din Papin $i Marx si gasite in felin. Deci sa fie
stint ea DI. Muzicescu ieste invinuit de redactiea revistei Con-
temporanului" si nu de until on de altul di'ntre prietenii D-sale.
Acel ce ne-a dat pe fata p!agiatul ne-a pus innainte ispravile
D-lui Muzicescu.
Noi sintem gala a supune chestiea Innaintea unor speciali-
st can cetind locurile inseninate de not sa se pronunte de am a-
vut on nu dreptate sa-1 taxam pe Dl Muziceccu de plagiatorit.
Yom vedea cum va do, D -sa socoteala clad i se vor pone sub ochi
fetele si rIndurile de pe cari a tradus.
Pana in ast-felin de dovada, nu retragem nici o iota din cele
scrise in No. 24 an III din Contemporanul."
yErilux
 639

Ellollogratle
Emil MAX. Obstet, ica (fasc. II-a, III-a, IV-a, in 8, cite 32
p.) Iasi, Tip.-lit. H. Goldner, 1885.
Durnitru STANCESCU. Basme culese din popor. Cu o in-
troducere de Dr. M. Gasler. 2 bros. in 8. II, 70 p. Bucuresti.
Tip. C. P. Conduratu 1885.
Karpel LIPPE. Die Gesetzsamailung des Judenspiegels zusam-
mengestellt und gefalscht von Aron Briman pseadodoctor Justus.
beleuchtet und berichli9t. 1 vol. in 8. XIV, 296 p. Jassy. Tip-Lit.
El. Goldner 1885.
Karl MARX. Das Kapital. Kritik der politischen Oeconomie.
Zweiter Band. Buch II: Der Zirkulationsprozess de Kapitals. He-
rausgegeben von Friedrich Engels. 1. vol. in 8. 34 34 Bogen.
Inhalts Uebersicht.
Zweites Ruch, Do- Zirkulationsprozess des Kaptials.
- Erster Abschnitt: Die Metamorphosen des Kapitals and ihr
lireislauf: I kap. Per Kreislauf des Geldkapitals. II kap: Per Kreis-
lauf des productiven. Kapitals. a) Einfache Reproduktion. b) Ak-
kumulation und erweiterte Reproduktion. c) Geldakkumulation.
d) Reservefonds. III kap: Der Kreislauf des Waarenkapitals IV
kap: Die drei Figuren des Kreislaufs (Natural,GoldKreditwirt-
schaft.Decken von Nachfrage und Zufuhr.) V kap: Die Umlaufs-
zeit VI kap: Die Zirkulationskosten. a) Reine Zirkulationskosten.
b) Aufbewahrungskosten. c) Transportkosten.
Zweiter Abschnitt. Der Umschlag des Kapitals. VII kap.
Umschlagszeit and Umschlagszahl. VII kap: Fixes Kapital und
a) Formunterscheide. b) Bestandteile, Er-
-zirkulirendes Kapital.
saz, Reparatur, Akkumulation des fixer' Kapitals. IX kap: Per
Gesammtumschlag des vorgeschossenen Kapitals, Umschlagszyklen,
X kap: Teorien (flier fixes und zirkulirendes Kapital. Die Physio-
kraten und Adam Smith. XI kap: Teorien fiber fixes und zirkuli-
rendes Kapital. Ricardo. XII: Die Arbeitsperiode. XIII kap : Die
Produktionszeit. XIV kap: Die Umlaufszeit. XV kap: Wirkung
der Unischalgszeit auf die Grosse des Kapitalvorschusses. XVI kap:
Per Umschlag des variablen Kapitals a) Die Iahresrate des Mehr-
-werts. b) Der Umschlag des variablen Einzelkapitals. c) Der
Umsehlag des variablen Kapitals, gesellschaftlich betrachtet. XVII
kap: Die Zirkulation des Mehrwerts.
Drifter Abschnitt: Die Reproduction und Zirkulation des
gesellschaftlichen Gesammtkapitals. XVIII kap: Einleitung. XIX
 640
kap: Friihere Darstellungen des Gegenstandes. XX kap: Einfahe
Reproduktion. XXI kap: Trweiterte Reproduktion.
De la VRANCEA. SuZIcinica. Fanta-Cella. Pa Latta de Cle-
$ar. lama Moroi. Suer. Sorcova. Reizmirita. Odinioarci. 1 o!.
la 8. 267. Bueuresti 1885.

Catra domnii abonati.

Rughm pe domnii abonati reina§i in urma
en plata pe semestrul I-iii al anului al IV-lea,
sa se grabeasca cu plata pentru a nu ne vedea
siliti sh incetam cu trimeterea revistei. De ase-
menea poftim pe domnii cari n'au plait inch pe
sem. al II-lea sh se grabeasch a ne platl ; chef
plata abonamentului, trebue sh se Leh la in-
ceputul fie-chrui semestru.
Credem eh toti acel cari socot folositoare
revista noastra se vor sill a ne trimete fhrh, in-
tIrziere bani.
Redac fiea