”RELIGIA VIITORULUI”

din Teosofia creștină

de Franz Schumi

Cuprins

279. Religia viitorului

280. Cele cinci semne ale prezenței lui Dumnezeu
281. Iluminarea, cum ar trebui să -L cauți pe Dumnezeu
282. Timpul perfecțiunii spirituale
283 Cum uzurpeți împă ră ția lui Dumnezeu cu forța?
284. Cum se obține filiația lui Dumnezeu?
285. Sfaturi pentru a te naște din nou în fața ispitei
Subordonează -ți voința voinței divine
Complacență Caracteristici ale maturită ții renașterii
Cum capul și inima devin o împă ră ție a pă cii
Filiația lui Dumnezeu
Concentrarea gâ ndirii în Dumnezeu
Disciplina lui Dumnezeu
Iubirea, smerenie și ră bdare în viața, caritatea, creația lui Isus
Mijloacele de trezire a Duhului pentru a se naște din nou
Perfecțiunea interioară a vieții și cele trei grade ale acesteia
Bucuriile Tată lui nostru ceresc
Umilința.
Cele șapte spirite diferite ale smereniei
Diferite doctrine ale smereniei
Prin lupta pentru viață pâ nă la victoriile cerești
De ce ar trebui ca fiecare persoană fă ră excepție să fie primită și tratată cu smerenie?

302. Mila sau dragostea aproapelui

Dovezi din proverbele lui Isus că prin munca iubirii ca recompensă , omul obține viața
veșnică , care este Dumnezeu sau cer, șapte că i de compasiune pentru pentru activitatea corectă
asupra iubirii aproapelui, vă duve și orfani lucră rile iubirii. Lucrarea iubirii aproapelui prin
să raci și ră bdare. Ră bdarea lui Isus. Castitate Pace altruism. Înțelepciune și dreptate, Iubire.
Legea iubirii pentru Dumnezeu și pentru ființe umane anunțată prin zece tă blițe Sfâ nta Sfintelor
Viața interioară în ființe umane Flacă ră , lumină , că ldură Regula trinită ții divine în natură
Dumnezeu este pretutindeni.

321. Cel Prea Sfânt Soarele divinității Hristos,

înțelepciunea crucificată a lui Dumnezeu

Explicații finale Crucificarea spirituală a naturii umane și moartea pă catelor prin

penitența materială și spirituală continuă Hristos și Buddha Shot Iluminare Ce se înțelege prin
denumirea „Renașterea spiritului?"
 279. Religia viitorului.
1876, 12 februarie, Trieste.

Prin intermediul lui Gottfried Mayerhofer, pă rintele Isus explică religia viitorului și
modul în care va fi modelată ; unde nu vor exista preoți și ceremonii, deoarece Însuși Tatăl
Isus va fi învățătorul copiilor Săi.
1. Cu titlul „Religia viitorului”, prietenul și fratele tă u ți-au trimis o broșură care nu l-a
satisfă cut în timp ce citea și pe care ți-a trimis-o cu cererea dacă un cuvâ nt de la mine ar dori să
facă lumină asupra îndoielilor sale cu privire la sau pentru a o lă muri?
2. Acum, că ați judecat corect această scriptură din interior, vreau să am și pă rerea mea
despre aceasta scrisă pentru dvs. și pentru toată lumea de aici, astfel încâ t să puteți fi cu toții
clari despre ce vă puteți aștepta de fapt de la viitor și ce face "apoi secte individuale și mai tâ rziu
mase mai mari de oameni și popoare care au fondat religii care au existat pâ nă acum, care încep
din nou să meargă de unde au venit, adică sectele principale individuale se dizolvă și, în cele din
urmă , așa cum este acum Cu mulți este cazul că oamenii, fiecare în mod individual, își
construiesc propria religie, modul în care adaptez cel mai mult individualită țile lor sau chiar
toate vorbele religioase sunt ră sturnate și nimic mai înalt nu se crede la animale, pentru a
urmă ri cele mai joase pasiuni cu atâ t mai netulburat în detrimentul întregii omeniri.
5. Dar din toate acestea se poate observa că în toate timpurile și în toate colțurile lumii
majoritatea oamenilor, urmâ nd îndemnul inconștient intern, și-au că utat întotdeauna pacea și
confortul în afara lor, și chiar dacă nu știau imediat de ce au construit o lume invizibilă lâ ngă
lumea vizibilă , și-au asumat ființe superioare, spirite, bune și rele conform propriei lor formă ri
intelectuale și și-au crezut influențele asupra destinelor umane.
6. Este la fel aici, indiferent dacă un să lbatic venera un buștean de lemn sau șerpi vii,
soarele sau focul etc., a suspectat ceva spiritual, a dorit o diagramă vizibilă pentru el și a sculptat
unul pentru el însuși sau l-a personificat prin animale vii că rora le atribuia calită ți pe care le
presupunea a fi divine sau în care credea că le gă sește pe acelea similare.
7. Oriunde gă sești această tră să tură că tre miracole, spre ființe invizibile, atâ t în cele mai
să lbatice popoare, câ t și în cele mai educate, mai mult sau mai puțin dezvoltate, în funcție de
punctul de vedere al educației oamenilor înșiși. și astfel această activitate misterioasă în sufletul
uman demonstrează doar prea clar principiul de bază al propriei sale ființe, precum și originea
sa divină .

Al 4-lea
8. Abia recent, tendința a început să nege chiar mâ ndria anticipată sau adesea inevitabilă ,
și ca cel mai înalt cel puțin de pe acest pă mâ nt care a plasat omul însuși și intelectul să u ca
Dumnezeu, unde sunt cei mai mulți dintre acești gâ nditori, precum și ei înșiși. te-am chemat,
pornind de la o bază greșită , deducâ nd corect din el orice altceva, care poate înșela oamenii și se
poate arunca de la nivelul pe care am așezat oamenii ca produse spirituale din două lumi.
9. La început, credința religioasă a fost o sursă excelentă pentru casta preoțească pentru a
uzurpa prosperitatea, splendoarea și puterea. Dar acum, câ nd popoarele, pe de o parte, încep să
vadă mai clar încotro se îndreaptă politica acestei caste și la ce se ridică întotdeauna în toate
sectele tuturor religiilor, și anume banii și puterea; Acum popoarele vor să se elibereze de orice
și, în loc de credința necondiționată , nu mai cred nimic, ceea ce lasă apoi frâ iele pasiunilor
umane libere și, cu această procedură , așa cum spune un proverb cu tine, „copilul este revă rsat
cu apa de baie ". 10. Ei bine, deja în acel moment în care mi-am început mersul pe pă mâ nt, era
atâ t de mult întuneric, atâ t de eronat în religii încâ t, fă ră venirea mea în declin, lumea ar fi că zut
în paragină , acel om în demnitatea sa ca ultimul membru rațional-spiritual acest pă mâ nt s-ar fi
scufundat cu mult sub regnul să u animal.
11. În poporul evreu a existat încă un cult religios sau o direcție religioasă din vremurile
anterioare, care era cea mai potrivită pentru a aduce regatul meu spiritual să poarte din nou pe

2
acest pă mâ nt, pentru că nu a costat nici o ră sturnare a existentului, ci doar o iluminare mai
atentă și o mai bună clarificare a tot ceea ce profeții sau alți înțelepți au lă sat evreilor prin
contribuția Mea, de care numai casta preoțească a folosit prost.
12. Ei bine, s-a dovedit și eu prin Cuvâ ntul Meu câ nd am spus: „Nu am venit să răsturn
legea și profeții, ci doar să le explic și să le completez”.
13. Ceea ce am fă cut despre această religie evreiască , așa cum am explicat-o și apoi m-am
exercitat în timpul mersului meu pe pă mâ nt și s-a dovedit a fi divin odată cu moartea, învierea și
întoarcerea mea, nu are nevoie de alte explicații, dar cel mult este de subliniat că nu au ră sturnat
niciodată aceste dogme și învă ță turi simple ale religiei mele, nu va fi niciodată distrus și că
nimeni mai bun, mai sensibil, mai pur nu poate și nu va urma vreodată .
14. Atâ t de sigur este că ceea ce am unit în două legi ale iubirii în acel moment, atâ ta timp
câ t lumea stă , va ră mâ ne cea mai simplă , dar suficientă bază religioasă , care se potrivește cel mai
mult coexistenței ființelor spirituale, raționale și este singura o conexiune spirituală poate fi,
care leagă ființele de ființe; că ci numai dragostea, pe care am prezentat-o câ ndva evreilor drept
lege și, așa cum știți acum destul de bine, am plasat în tot ceea ce a fost creat, în toate firile,
pentru că acestea provin de la mine, ar trebui să aibă și această proprietate ca principal lucru
care seamă nă cel mai mult cu stă pâ nul ei tată l ei.
15. Este în a mea și, de asemenea, în fiecare natură umană , dorința de a iubi, de
conviețuire socială , dorința de a comunica, dorința de a avea confortul celorlalți.
16. Cu câ t omul se află acum mai mult, conform formă rii sale spirituale, pe un anumit
nivel de cunoaștere pentru a înțelege această ființă , care îl cheamă la fiecare pas din natură : „Eu
sunt cel care nu v-am uitat, biata creatură pă mâ ntească „Cu câ t un suflet uman aude această voce
în inima sa, cu atâ t ființa umană este mai aproape de zeul să u, de creatorul să u și de tată l să u,
care nu vrea să vadă creatura creată tâ râ ndu-se în fața lui în praf, ci a ridicat copilului să u, încă
de pe vremea câ nd mergea pe pă mâ nt, să -i facă față cu fidelitate, să -i prezinte suferințele și
durerile, dar și să spere și să aștepte ușurare de la el ideea lui Dumnezeu, în conformitate cu
această concepție spirituală a vizibilului, a trebuit să aducă tot atâ tea concepte religioase, care se
bazează inconștient pe o bază , trebuie doar să înceapă de la una și să se întoarcă la una în timp.
17. Atâ ta timp câ t cel mai mare numă r de oameni gâ ndesc material, tră iesc material, atâ t
de mult timp închinarea material-simbolică va fi suficientă doar pentru ei; pentru că vor să vadă
în expresie vizibilă ceea ce nu înțeleg ca invizibil. Dar, odată ce majoritatea oamenilor sunt
educați spiritual și, prin urmare, sunt capabili să privească și lucrurile vizibile spiritual, atunci și
ei vor suspecta probabil nucleul real în timpul școlii și mai tâ rziu chiar îl vor recunoaște.
18. Din aceste stă ri de spirit ale majorită ții iau naștere diferitele religii și din acelea
sectoarele multiple, pentru că aici sau acolo o persoană sau un preot s-a ridicat, a luminat mai
mult sau mai puțin acest lucru sau altul, l-a explicat diferit, prin urmare a câ știgat adepți, a
stabilit un cult separat care, conform opiniei, îl atră gea cel mai mult pe el și pe urmașii să i.
19. Pe lâ ngă aceasta, deși uneori sinceră , că utarea adevă rului, există acum materialiștii,
nihilistii și alții, care toți vor să -și folosească micul lor simț comun pentru a înțelege ceea ce
depă șește cu mult și acceptă doar ca existâ nd cu adevă rat ceea ce ei apuca sau câ ntă rește poate.
20. Acestea, uneori numite de voi că rturari sau profesori, sunt cele mai deplorabile;
pentru că , așa cum arată istoria însă și, aproape nimeni nu a murit care să nu se uite înapoi la
rugă ciunea morții cu pocă ință la toate prostiile, Cele mai multe dintre ele el însuși nu a crezut, ci
a scris doar despre modul în care a fost la modă sau despre cum i-a adus bani.
21. Așa-numita religie a rațiunii are picioare foarte slabe; pentru că toate cercetă rile sunt
limitate și, la scurtă distanță , o lege a naturii stă în fața cercetă torilor, care îl cheamă - pâ nă în
acest punct și nu mai departe, pentru că acolo, unde vă zut, simțind sau auzind încetează , ghicind
începe. Dar numai inima sau mintea sau sufletul pot divina; mintea vrea să știe, iar cunoașterea
s-a încheiat în curâ nd.
22. Listele de materiale scriu că rți și gă sesc, de asemenea, multe urechi voitoare; dar ceea
ce au învă țat nu poate rezona mult timp cu ei, deoarece în viața practică a lumii întâ mpină atâ t
de multe contradicții încâ t, dacă ar putea să -l întrebe pe fostul lor profesor, de multe ori el nu

3
gă sea niciun ră spuns la el.
23. Cu câ t progresează mai multe cercetă ri în domeniul științific, cu atâ t oamenii vor
ajunge mai repede la înțelegere, nu că știu ceva, ci că în unele lucruri încă nu știu nimic. Ș i
această mă rturisire a propriei lor neputințe trebuie să -i conducă înapoi de unde au început, și
anume la credință ; dar nu pentru necondiționat, ci pentru credința copilului că , așa cum este
vizibil pentru ei pretutindeni, există un tă râ m spiritual în spate și în el, care construiește,
menține și face să piară materia, și același mereu de la un nivel la altul cealaltă , spirituală
Conform principiului originii sale, ea conduce din ce în ce mai aproape, unde apoi, după milioane
de transformă ri metamorfice, materia cade ca o pupă , ca la fluture, iar elementul spiritual se
leagă nă liber în sus că tre centrul tuturor ființelor, din care a ieșit el însuși. 24. De îndată ce astfel
de puncte de vedere devin generale în râ ndul oamenilor, se va dezvolta și o altă viziune
religioasă asupra lumii vizibile; Nu va mai fi nevoie de un cult care să adune oamenii în case de
piatră , numite de voi „biserici” sau „temple”, dar devine o natură liberă , nelimitată , tot ceea ce
înconjoară , vizibil, de la cel mai mic atom pâ nă la ultima stea a cea mai îndepă rtată nebuloasă să
fie profesorul care va ghida observatorul atent de la material la spiritual; atunci, de asemenea,
cuvintele mele vor fi doar pe deplin înțelese, pe care le-am spus odată și în toate secolele pâ nă
astă zi, lasă oamenii să anunțe că cine vrea să mă închine, Trebuie să mă venereze în spirit și în
adevă r. Pentru că eu sunt duh și să mă rog spiritual înseamnă să simt cum spiritul lui Dumnezeu
este ascuns în toate, să simt cum El 5

Al 6-lea
El și-a pus dragostea în toate, a simțit cum fiecare lume, fiecare ședere și fiecare situație
mondenă pot deveni doar un paradis cu și prin iubire, simte că numai dragostea pă strează totul
și cel mai mare bine al unei ființe umane. fiecare persoană își exercită cu bună voință privilegii
împotriva mediului înconjură tor, fie el uman sau animal, conform propriei descendențe, și
numai atunci poate înțelege și înțelege în mod corespunză tor dragostea lui Dumnezeu, care este
cuprinsă în cele două legi ale iubirii, și anume întreaga Creație vizibilă și invizibilă ; pentru că
fă ră dragoste nu ar fi apă rut și fă ră dragoste nu ar putea continua. 25. Fă ră dragoste nu ar fi fost
posibil să lași toate groazele și aberațiile mari de pe pă mâ ntul tă u să treacă atâ t de ră bdă tor; fă ră
dragoste ar fi de neconceput, că eu, Domnul cel mai înalt, îți vorbesc copiii ră tă ciți ca și mine.
26. Fă ră iubire nu există încredere, încredere și consolare. Numai gâ ndul - dragostea nu
poate pedepsi - îi ridică chiar și pe cei mai înclinați, o că ldură blâ ndă îi curge prin inimă cu astfel
de gâ nduri și câ nd învață pentru prima dată să înțeleagă întreaga natură , cum respiră toată
dragostea, unde chiar și sub cele mai multiple contradicții doar Iubirea funcționează , atunci
toată lumea va fi conștientă de o religie, un crez religios, care îl va ghida și conduce în toate
cazurile, nu are nevoie de un avocat cu un tată divin și care, pe pă mâ nt, ca judecă tor urmă tor,
doar propria conștiință și apoi, amintindu-și tată l blâ nd și constant deasupra lui, va întemeia o
religie, ca singură , care, propovă duit de mine și urmat de tine, este să alcă tuiască religia
viitorului, unde în toate spiritul lui Dumnezeu este vă zut ca dâ nd viață , acționâ nd și că lă uzind,
de unde dragostea lui Dumnezeu reprezentată pretutindeni, care poartă numele " Tată ".
27. Câ nd, după toate aberațiile spiritului uman, după toate experiențele amare pe care
oamenii le-au atras prin propriul comportament, că este în zadar să se împotrivească legilor
divine, legile care sunt și ar trebui să fie legă turi blâ nde de dragoste, nu doar înfierbâ ntate
deoarece ei sunt singurii pă cii veșnice dintre tată și copil; atunci va avea loc întoarcerea mea pe
pă mâ ntul tă u, care așteaptă cu neră bdare binele și unde eu, ca singur pă stor, îmi voi aduna toate
oile în jurul meu, va duce apoi toate la scopul stabilit pentru ei.
28. Aceasta va fi religia viitorului, dar nu așa cum una sau alta i-a tras în cap, ci
cosmopolită , adică : voi oamenii trebuie să deveniți cu toții cetă țeni ai lumii; dar nu numai lumea
voastră sau pă mâ ntul mic, ci sub „lume” trebuie să înțelegeți întreaga creație vizibilă și invizibilă ,
de care aparțineți mereu ca vii sau morți și unde în cealaltă există doar continuarea celei locale,
cel de la nivel la Pasul înainte te conduce că tre un cult religios cu adevă rat spiritual, dar unde în
loc de o mie de cuvinte rostite fă ră gâ ndire, o privire în universul meu este suficientă pentru a te

4
face să înțelegi ce sunt și ce poți și ce ar trebui să devii!
29. Religia viitorului nu poate fi niciodată exprimată într-un cult; pentru că fiecare
ceremonie, orice alt mijloc vizibil de educație este prea puțin, prea mic pentru a oferi spiritului
aspirant chiar și o imagine slabă , o idee slabă a creatorului să u. Religia viitorului are nevoie de o
scară mai mare, trebuie să înțeleagă și să învețe să înțeleagă tot ce a fost creat, așa cum am spus
mai sus, trebuie să includă totul, de la ultima stea pâ nă la cel mai mic atom. Această biserică ,
numită univers, trebuie să fie un altar și un lă caș de cult, unde din milioane de ființe bucuria
existenței lor curge că tre Domnul în fiecare secundă ca rugă ciune și unde aceeași nu va înceta
niciodată atâ ta timp câ t este posibil progresul spiritual.
30. Toate bisericile și catedralele tale sunt prea mici; indiferent de câ te reprezentă ri
simbolice ar putea fi obiceiurile tale, ele nu sunt suficiente oriunde prevalește înțelegerea naturii
mele și unde nu este nevoie de presupuse locuri de adunare, să -l îndemn pe om la înă lțarea
spirituală deasupra lumii sale.
31. Omul trebuie să -și dea seama că este pretutindeni deschis în fața Creatorului să u și
trebuie să -L recunoască și să -L simtă în toate ca putere și efect dă tă tor de viață și trebuie să
simtă .

Al 7-lea
Fiind conștient de originile sale, precum și de misiunea sa spirituală , înțelegâ nd clar care
lume este cetă țean, atunci vor că dea toate barierele credințelor și obiceiurilor religioase
unilaterale pe care oamenii le-au inventat pentru a beneficia de credulitatea sau prostia altora.
32. Pentru oameni pe care i-am creat ca stă pâ n al lumii, ca stă pâ n el trebuie să se simtă pe
sine, dar ca stă pâ n trebuie să acționeze, ținâ nd cont de copilă ria sa și de mintea iubirii eterne,
care nu l-au înzestrat cu asemenea calită ți spirituale în zadar, ci că cu acesta Un dar al harului a
vrut să -i permită să fie un stă pâ n liber al acțiunilor sale, dar și să ră mâ nă o ființă legată a
conștiinței sale, care nu va vorbi niciodată altfel decâ t conform legilor vieții. 33. omul trebuie să
aibă religie în inima sa, cele oferite de toți din lumea exterioară prin sentimentul interior al
propriului ego ar trebui să ducă din nou mult dincolo de vizibil pentru cel care a proclamat odată
marile legi ale iubirii în formă umană și prin ele educa oamenii să fie oameni și, după ce le-a
observat , să devină copiii să i a vrut.
34. Acest efort general de a tră i în conformitate cu aceste legi, de a le descoperi
pretutindeni și așa mai departe și mai departe pentru a depune eforturi pentru marele scop
final, aceasta este religia viitorului; dar nu numai religia acestui pă mâ nt, ci a întregului univers și
a marii lumi spirituale.
35. Acesta este modul în care îl înțelegeți, nu într-o mă sură limitată , ci într-o mare
mă sură , cum am suflat scâ nteia divină în om, mă reț, așa cum l-am fă cut pe om cetă țeni mondiali
ai regatului Meu, unde pentru totdeauna nu apune soare, dar soarele spiritual al propriului meu
eu va stră luci întotdeauna pentru toți, pe care ochii spirituali îi vor aduce într-o zi cu ei pentru a-
și absorbi razele. Amin

Cele cinci semne ale prezenței lui Dumnezeu.

Anul 32, 15 octombrie.

Pă rintele Isus explică care sunt cele cinci semne ale prezenței Sale cu, în și între oameni și
ce trebuie să facă pentru a obține harurile asociate lor.

1. Un grec i-a cerut lui Isus un semn spunâ nd: „Doamne, Doamne, Doamne și stăpânește
din veșnicie în duhul tău! Acum ne lași în personalitatea ta vizibilă, dar noi îți cerem să te alături
celui mai înalt spirit al tău Dumnezeu să rămână cu noi și vreau doar să ne oferiți un semn din
când în când, care este garanția noastră că vă amintiți de noi și că sunteți și alături de noi în duh!"
2. Am spus „Da, așa va fi până la sfârșitul vremurilor acestei lumi vizibile! Dar nu ar trebui

5
să aveți un singur semn, ci mai multe în orice moment, că sunt prezent în spirit cu voi, printre
voi și în voi; Dar semnele sigure și niciodată înșelătoare vor fi întotdeauna și pentru totdeauna
următoarele:
3. În primul râ nd, că Mă iubești mai mult decât orice în lume; că ci dacă cineva iubește
ceva pe lume mai mult decâ t pe Mine, nu este demn de Mine; Dar cine mă iubește cu adevă rat
mai presus de toate, este tocmai datorită unei astfel de iubiri adevă rate în mine și eu în el.
4. Al doilea semn al prezenței Mele ală turi de tine este, de asemenea, că din dragoste
pentru mine îți iubești vecinii și vecinii tineri și bătrâni (spiritual) la fel de mult cât te
iubești pe tine însuți; că ci oricine nu-și iubește aproapele pe care îl vede, cum îl poate iubi pe
Dumnezeu, Pe care nu-l vede? Dacă cineva mă va iubi cu adevă rat în inimă mai presus de orice,
tră ind și acționâ nd conform voinței Mele dezvă luite lui, voi veni la el însuși, ca și cum ar fi în
spirit, și mă voi dezvă lui pe deplin lui (prin cuvâ ntul interior).
5. Al treilea semn al prezenței mele cu, în și printre voi va fi, de asemenea, că totul vi se
va da întotdeauna, pentru care îl veți întreba serios pe Tatăl din Mine în numele Meu! dar
pentru ceea ce îl vei întreba serios pe Tată l din Mine în numele Meu! Dar aeste de la sine înțeles
că nu îmi ceri lucruri stupide și fă ră valoare în lumea asta; pentru că dacă faci asta, atunci ară ți
clar că iubești astfel de lucruri mai mult decâ t pe Mine și că nu ar fi cu adevă rat un semn al
prezenței Mele cu, în și printre voi.
6. Al patrulea semn al prezenței mele puternice cu, în și printre voi, va fi, de asemenea, că ,
dacă puneți mâna pe bolnavii fizici din dragostea adevărată a vecinătății în numele meu ,
lucrurile ar trebui să se îmbună tă țească cu ei atunci câ nd îmbună tă țirea va ajuta la vindecarea
lor Este util sufletelor.
7. Dar este de la sine înțeles că spui mereu în inima ta: Doamne! nu a mea, ci numai voia ta
se va face! Pentru că nu poți ști dacă și câ nd îmbună tă țirea corpului unui suflet este utilă pentru
vindecare, iar o viață veșnică pe acest pă mâ nt în trup nu este acordată niciunei ființe umane,
prin urmare punerea mâ inilor nu poate fi întotdeauna eliberată de orice suferință fizică ; dar tot
nu vei comite niciun pă cat dacă vei ară ta iubirea indicată fiecă rui bolnav; Voi face deja ajutor,
dacă este util pentru vindecarea sufletului, ceea ce numai eu nu pot decâ t să știu.
8. Chiar dacă ați auzit de departe că unul sau celă lalt prieten al vostru zace bolnav, rugați-
vă peste el și puneți-vă mâ inile pe el în duhul vostru (spre partea cerului în care se află ) și ar
trebui să se îmbună tă țească . si cu el. Dar rugă ciunea care poate fi rostită doar în inimă constă din
urmă toarele câ teva cuvinte:
9. Isus Domnul vrea să te ajute! El te întă rește, te vindecă prin harul, dragostea și mila Lui.
10. Dacă veți exprima acest lucru cu credință și încredere în Mine despre un prieten sau o
prietenă bolnavă , indiferent câ t de departe este de voi și vă veți ține mâ inile peste el în duh,
atunci lucrurile se vor îmbună tă ți cu el în momentul în care acesta este util pentru mâ ntuirea
sufletului să u.
11. Al cincilea semn al prezenței mele cu, în și printre voi va fi, de asemenea, că , dacă veți
face întotdeauna voia mea, veți obține renașterea spiritului în voi înșivă , care este botezul cu
focul duhului sfâ nt; acesta va fi un adevă rat botez al vieții, de vreme ce vei fi umplut de duhul
meu și astfel vei fi introdus în toată înțelepciunea.
12. Dar toată lumea se stră duiește pentru acest al cincilea semn mai presus de orice. Câ nd
se așteaptă acest semn, el va avea deja viața veșnică în această lume, că ci va putea face lucruri
diferite prin mine; pentru că acolo va fi unul cu mine. Acum ți-am ară tat semnele prezenței Mele;
faceți în consecință , veți deveni conștient de spiritul meu cu, în și sub voi. (EJCh. IX, capitolul 43)

281. Iluminarea, cum ar trebui să-L căutăm pe Dumnezeu.

Anul 32, 18 iunie.

Oricine se stră duiește să -l caute și să -l înțeleagă pe Dumnezeu cu înțelegerea sa are o

slujbă dificilă și este dificil să faci chiar și un pas mai departe; dar cel care îl caută pe Dumnezeu
cu dragoste în inima sa, îl gă sește curâ nd și atinge cu ușurință adevă ratul scop al vieții. (ChtS.

6
XIX, Capitolul 108)

282. Perioada perfecțiunii spirituale.

1855, 26 noiembrie, Graz.

Iluminarea tată lui Isus de Jakob Lorber despre viață , prin care se ajunge la maturitate
spirituală și la perfecțiunea vieții.

1. Lucrarea spirituală și că ile spirituale nu sunt mă surate în funcție de ore și de coți, ci

numai în funcție de tă ria voinței, credința și dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproapele!
Oricine s-ar putea nega deodată atâ t de departe de toată lumea, și-a dedicat comorile doar în
mă sura corectă din dragostea pură pentru Dumnezeu și fă ră a fi derivați cu carnea femeilor, el ar
fi cu adevă rat perfect într-un timp foarte scurt. Dar cine, evident, avea nevoie de un timp mai
îndelungat pentru a se cură ța de toate zgura și apendicele pă mâ ntene, în acest caz, starea cea
mai solitară a adevă ratei perfecțiuni spirituale trebuie să fie, de asemenea, o perioadă lungă de
timp.
2. Nimeni nu se gâ ndește la sine ca și cum ar fi fost biroul și onoarea și reputația biroului!
Legea este onoarea și reputația funcției și voi sunteți doar servitorii acesteia. Dar dacă ești loial,
bun și drept, atunci stai și tu în cinstea și respectul legii și meritul legii pentru oamenii care sunt
protejați, calmi și siguri de lege, iar asta îți vine înaintea lui Dumnezeu.
3. Poți fi și oameni extrem de bogați, dar marea ta bogă ție nu este un obstacol în calea
atingerii stă rii pur spirituale dacă o tratezi cu adevă rată dragoste pentru Dumnezeu și pentru
aproapele tă u, pă rinți la fel de buni și înțelepți în raport cu copiii lor, și să nu fii slab și zgâ rcit
ajutâ nd să racii; pentru că în ce mă sură îți vei da dragostea să racilor, Dumnezeu te va ră splă ti
spiritual în orice moment și într-o situație de urgență și în mod natural (pă mâ ntean) în aceeași
mă sură . Dar dacă crezi că Dumnezeu nu ajută o persoană care umblă cu sâ rguință și cu stă ruință
pe drumul spre împă ră ția lui Dumnezeu și viața spiritului, dacă el devine din câ nd în câ nd obosit
și slab, atunci te înșeli grav; Vă spun:
4. Oricine a pornit serios pe această cale va fi ajutat de Dumnezeu chiar și fă ră știrea lui,
astfel încâ t să poată continua și în cele din urmă să -și atingă scopul în siguranță . Cu siguranță ,
Dumnezeu nu va forța unirea sufletului cu spiritul de la el cu atotputernicia sa; dar El va lumina
inima omului din ce în ce mai mult și o va umple cu adevă rată înțelepciune din ceruri, iar
persoana respectivă va crește spiritual, va deveni mai puternică și va depă și întotdeauna cu
ușurință și încredere toate obstacolele care ar putea încă sta în calea încercă rii sale mai mari. Cu
câ t o persoană începe să se simtă mai vie cu Dumnezeu și cu aproapele să u și cu câ t devine mai
milostivă în mintea sa, cu atâ t spiritul lui Dumnezeu a devenit mai mare și mai puternic în
sufletul să u! Pentru că dragostea pentru Dumnezeu și din aceea pentru aproapele este tocmai
spiritul lui Dumnezeu în sufletul omului; și pe mă sură ce acest lucru crește și crește, la fel crește
și Duhul lui Dumnezeu în el.
5. Câ nd la sfâ rșit întreaga persoană a devenit iubirea pură și cea mai binevoitoare, atunci
uniunea completă a sufletului cu spiritul a avut loc deja și persoana a atins pentru eternitate cel
mai înalt scop al vieții stabilit de Dumnezeu de că tre el. Dumnezeu însuși este iubirea cea mai
înaltă și cea mai pură din el însuși și, prin urmare, este și duhul de la Dumnezeu care vine că tre
fiecare ființă umană . Dacă , prin liberul să u arbitru, sufletul devine destul de asemă nă tor cu
dragostea spiritului de la Dumnezeu, atunci este de asemenea clar că devine una cu spiritul de la
Dumnezeu în el; dar dacă este, atunci este și finalizat.
6. Acum nu poate fi stabilit un timp exact pentru aceasta, ci trebuie să spună și să indice
sufletului propriul sentiment. Adevă rata, iubirea pură și vie este în sine cea mai altruistă , este
plină de smerenie, este activă , plină de ră bdare și milă , nu devine niciodată o povară inutilă
pentru nimeni și este fericită să tolereze totul; nu are nici o plă cere bună în nevoia aproapelui,
necazul ei neajutorat este că ajută pe toți cei care au nevoie de ajutor, și așa este și duhul de la
Dumnezeu care vine la fiecare ființă umană . Dacă , prin liberul să u arbitru, sufletul devine destul

7
de asemă nă tor cu dragostea spiritului de la Dumnezeu, atunci este de asemenea clar că devine
una cu spiritul de la Dumnezeu în el; dar dacă este, atunci este și finalizat.
7. Deci, dragostea pură este în cel mai înalt grad castă și nu are bucurie în pofta că rnii, ci o
bucurie mai mare în moralitatea pură a inimii. Dacă și sufletul uman va fi fă cut în acest fel prin
stră duința și efortul să u voit, atunci sufletul este, de asemenea, asemă nă tor cu duhul să u și apoi
este perfecționat și în Dumnezeu.
8. Ș i astfel știi acum exact ce trebuie să faci pentru a atinge perfecțiunea pur spirituală ;
cine se va îngriji cu sâ rguință de tot va fi, de asemenea, cel mai ușor de realizat. Dar oricine se va
stră dui sâ rguincios și serios să parcurgă această cale va fi, de asemenea, ajutat în orice moment
și cu adevă rat și sigur de Dumnezeu, astfel încâ t să atingă cel mai înalt scop din viață , despre
care toți puteți fi siguri

Cum se uzurpă împărăția lui Dumnezeu cu forța?

Anul 31, 18 octombrie, pă rintele Isus îi învață pe ascultă torii să i în ce constă împă ră ția lui
Dumnezeu și că oricine nu o va apuca prin forța mă rturisirii sale deschise înainte de lume nu va
intra nici în ea.

1. Ascultarea perfectă a voinței cunoscute a lui Dumnezeu este adevă rata împă ră ție a lui
Dumnezeu în tine! Dar ascultarea voinței cunoscute a lui Dumnezeu nu este la fel de ușoară pe
câ t vă imaginați; că ci oamenii din lume rezistă foarte mult și persecută pe adevă rații dobâ nditori
pentru împă ră ția lui Dumnezeu.
2. De aceea, cel care vrea să dobâ ndească complet împă ră ția lui Dumnezeu nu trebuie să
se teamă de cei care ucid doar dragostea omului, dar nu pot face ră u sufletului; dar omul se teme
mai degrabă de Dumnezeu, care, conform ordinii Sale neschimbabile, poate arunca și sufletul în
iad! Oricine se teme de Dumnezeu mai mult decâ t de oameni și, în ciuda persecuției pe care
oamenii o pot face pentru el, face voia recunoscută a lui Dumnezeu, el este cel care uzurpă
împă ră ția lui Dumnezeu cu forța și care face asta, devine, de asemenea, infailibil.
3. Există , de asemenea, altceva care aparține viziunii puternice a împă ră ției lui Dumnezeu
și care constă în faptul că omul se neagă pe sine însuși câ t mai profund în toate lucrurile lumii,
iertâ nd din toată inima tuturor infractorilor să i, fă ră resentimente sau mâ nie la oricine mă rog
pentru cei care îl blestemă , fac bine celor care îi fac ră u, nu te ridica deasupra nimă nui, îndură cu
ră bdare ispitele care vin peste el câ nd și câ nd și abține-te de la mâ ncare, lacomie, curvie și
adulter; oricine practică acest lucru în sine încalcă și împă ră ția lui Dumnezeu și o uzurpă cu
violență .
4. Dar oricine îl cunoaște și pe Dumnezeu, îl respectă și îl iubește mai presus de orice,
precum și pe aproapele să u ca pe sine însuși, dar în același timp respectă și se teme de lume și
nu îndră znește să -mi mă rturisească numele în mod deschis, deoarece asta este ceva pentru el ar
putea aduce un dezavantaj lumesc, el nu violează împă ră ția lui Dumnezeu și, în acest fel, nu o va
învinge complet în această lume și apoi, dincolo de aceasta, vor fi încă multe bă tă lii de suportat
pâ nă câ nd va fi finalizată .
5. Cine doar știe și crede că sunt Mesia promis, trebuie să facă și ceea ce eu predau, am
predat și voi învă ța în viitor, altfel nu este demn de al meu și voi deveni pentru el în pregă tirea
interiorului să u a nu fi deosebit de util în viață ; Dar Eu sunt viața sufletului prin duhul Meu din
ea și aceasta se numește dragoste pentru Dumnezeu; care, prin urmare, îl iubește pe Dumnezeu
mai presus de toate și, prin urmare, își face întotdeauna voința, al că rui suflet este plin de duhul
Meu și aceasta este desă vâ rșirea și viața veșnică a sufletului; dar dacă cineva mă cunoaște, dar
totuși se teme de lume și își spune: „Da, îl cunosc foarte bine pe Mesia și cred în secret în tot ceea
ce ne învață și o face; ci pentru că lumea este deja așa și tu încă ai să trăiesc cu el, așa că nu las
lumii să observe nimic în exterior care să mărturisesc în secret în mine, astfel încât nimeni să nu mă
învinovățească pentru nimic rău,” el nu este un adevă rat mă rturisitor al naturii și numelui meu și
are adevă rul una și foarte plină de viață și aceasta este perfecțiunea și viața eternă a sufletului.

8
 Iubirea pentru Dumnezeu nu a fost încă , și astfel, în această viață de pe pă mâ nt este dificil
să depă șim plină tatea împă ră ției lui Dumnezeu, deoarece plină tatea împă ră ției lui Dumnezeu
constă tocmai în cea mai înaltă iubire pentru Dumnezeu, iar aceasta nu are frică sau frică de
lumea. Oricine Mă mă rturisește înaintea lumii, dacă este necesar, voi mă rturisi în fața Tată lui din
Ceruri, dar cine nu Mă mă rturisește înaintea lumii câ nd este necesar, nici eu nu mă mă rturisesc
înaintea Tată lui (Iubirea veșnică în Dumnezeu este Tată l, și s înțelepciunea Sa nelimitată este
cerul) în ceruri!
6. Oricine Îl iubește pe Dumnezeu mai presus de toate, îl mă rturisește pe Dumnezeu, și
astfel pe Mine (Isus) înaintea întregii lumi, și eu îl mă rturisesc și în dragostea Mea, și aceasta
este adevă rata viață veșnică a sufletului omului, pentru că tocmai printr-o astfel de iubire vie
pentru Dumnezeu ajunge omul și trebuie să obțină cea mai înaltă înțelepciune; dar așa este cerul
sau împă ră ția lui Dumnezeu, și astfel omul a primit prin aceasta și împă ră ția lui Dumnezeu în
sine, care nu mai poate fi luată de la el pentru totdeauna! (Ev.J.Ch. I. Auf. V, 157/8.)

284. Cum se poate ajunge la filiația lui Dumnezeu?

1857, 29 decembrie, Graz.

Pă rintele Isus îi spune lui Jakob Lorber cele trei grade diferite ale muncii omului și modul
în care fiecare este apoi plă tit în funcție de gradul să u.

1. Cel care cere multe primește puțin. Iluminare: Oricine îi face cuiva un serviciu mic lui
Dumnezeu, cere o mare ră splată pentru aceasta, el va primi puțin.
2. Cel care cere puțin va primi mult: Dacă cineva îi dă un serviciu grozav lui Dumnezeu și
cere puțin pentru el, el va primi mult,
3. și oricine nu cere totul va deveni parte din el: dacă cineva i-a fă cut lui Dumnezeu tot ce
a vrut mereu și pâ nă la urmă nu cere nimic; că ci el are totul numai din dragoste pentru
Dumnezeu, care va fi pus pe partea dreaptă a tată lui și va fi în posesia egală cu Dumnezeu în
toate.
4. Doar cei care vor primi filiația lui Dumnezeu care se însușesc de virtuțile lui Hristos de
mai sus și, din dragoste pentru El, sacrifică totul și Îl iubesc mai presus de orice și de aproapele
lor ca și ei înșiși. Dar nici din cauza avantajelor și nici din frica iadului. (Cht.S.)
5. Copiii din cerurile cele mai înalte tră iesc în armonie eternă a iubirii, de aceea există
doar simplitate și smerenie copilă rească , iar dragostea lui Dumnezeu și a aproapelui în cea mai
înaltă potență . Dar acesta este opusul lumii:
1. - Simplitatea este egală cu credința copilului și încrederea în Dumnezeu împotriva
înțelepciunii cu nasul înalt, care vrea să știe totul mai bine decâ t Însuși Dumnezeu, pe care îl
neagă .
2. Smerenie versus mâ ndrie și megalomanie.
3.- Caritate împotriva egoismului, lipsa de iubire, persecuția și asuprirea aproapelui. Prin
urmare, pă mâ ntul este un iad pur împotriva cerului.

Al 12-lea

285. Sfaturi pentru a te naște din nou în ispită.

1898, 3 noiembrie, Graz.

Pă rintele Isus dă sfaturi puternice pentru a ră mâ ne calm și ră bdă tor împotriva ispitelor
care vin și pentru gâ ndurile suferinței Sale pentru ca noi să luptă m împotriva lor cu cea mai
mare seriozitate și curaj și să -i cucerim.

1. Dragi copii, ți-am dat o mulțime de sfaturi pentru a obține renașterea și totuși există
încă învă ță turi importante pe care ți le pot prezenta și ilumina mai bine și mai temeinic și decisiv

9
pentru lipsa ta de gâ ndire în viață . Ș i așa vin la voi cu prima explicație a ispitelor care vă pă trund
mereu.
2. Tentațiile din viață sunt atâ tea sarcini spirituale care se încheie fie cu victorie, fie cu
înfrâ ngere. Între acestea două se află voința serioasă , decisivă de a lupta și de a câ știga cu
ajutorul Meu; sau lipsa de voință cu neră bdarea, mormă itul și furia însoțitoare. Lupta serioasă și
viguroasă împotriva tentațiilor, fie ele spirituale sau materiale, duce la victorie și, astfel, la
progres spiritual; plâ ngerile neplă cute, neră bdă toare și plâ ngere, mormă itul și furia duc la
înfrâ ngere și astfel la regresie. Din aceasta puteți calcula cum stau lucrurile în viața voastră și
dacă mergeți spiritual înainte sau înapoi.
3. Dragi copii, toată viața voastră este o luptă și depinde de voi dacă vreți să vă îndreptați
spre Mine sau să coborâ ți de la Mine. Vă sfă tuiesc ca Tată îngrijitor, sincer, iubitor și plin de
compasiune, acceptați fiecare ispită cu calm, ră bdare și umilință , întoarce-te la mine și cere-mi
forță și perseverență în luptă și nu lasă slă biciunea voinței (neră bdarea) sau indolența să te
copleșească în astfel de încercă ri spirituale! Lupta vieții este serioasă și nimeni nu va merge în
cer decâ t dacă este uzurpată violent.
4. De aceea, luați în considerare mai întâ i cauza ispitei și gâ ndiți-vă : Este o piatră de
încercare pentru viața și progresul spiritual și, prin urmare, gâ ndiți-vă la modul în care îndurați
această încercare prin odihnă , ră bdare, umilință și dragoste pentru Mine; Ș i dacă vine de la
aproapele, care este încă un frate (sau o soră ) care tră iește în întuneric, că nu vrei să fii supă rat
pe el, nu vrei să -l ră splă tești dacă ești dependent de ră zbunare, ci decide cu dragoste și vino la
Mine cu umilă cerere să -ți dau putere, ispita sau încercarea, să vină de la mine sau de la
aproapele tă u, să poți îndura cu ră bdare în voia mea cu umilă devoțiune.
5. Nu vă plâ ngeți și nu vă plâ ngeți neră bdă tori de suferințele voastre ca încercă ri, ci
gâ ndiți-vă : oh, ce este asta în comparație cu suferința dragului meu tată Isus, pe care El a luat-o
pe umerii Să i sfinți din dragoste pentru mine și pe care aș avea-o de fapt? îndurat și îndurat
trebuie să , pentru a oferi satisfacție dreptă ții divine pentru aroganța și nesupunerea mea de
odinioară sub Lucifer împotriva Dumnezeului și Creatorului Tată l Isus? Dar, din moment ce am
să vâ rșit și comit din nou aceleași pă cate de mâ ndrie, este corect să sufă r și să gust puțin, așa cum
s-a descurcat dragul meu tată câ nd a suferit pentru mine suferințele, durerile și ridicolele
cumplite, a trebuit să îndure spiritul de mâ ndrie nerecunoscă tor, că zut în trup.
6. Așadar, gâ ndește-te la copilul meu câ nd tentațiile te bâ ntuie și gâ ndește-te mereu la
tine însuți: Acum este momentul și oportunitatea de a lupta și vreau să lupt și să câ știg cu
ajutorul dragului meu Tată Isus, care poate să -mi dea putere, voință și perseverenţă . Ș i atunci te
voi privi cu dragoste copilul meu din înă lțimea mea de har și te voi binecuvâ nta, astfel încâ t,
atunci câ nd va veni momentul plă ții, să ți-l pot oferi cu mâ inile pline. Deci, dragi copii, luați în
serios această învă ță tură a mea și luați-o la inimă în vremea ispitelor, astfel încâ t să fie o
binecuvâ ntare și un progres spiritual pentru voi și gâ ndiți-vă că totul se întâ mplă numai pentru
binele vostru și ar trebui să -mi mulțumiți pentru asta. îngă duie-ți asta pentru a avansa spiritual.
Amin.

286. Supune-ți voința voinței divine.

1900, 23 septembrie, Graz.

Pă rintele Isus luminează motivele pentru care omul ar trebui să -și supună propria voință
voinței divine pentru a deveni un stă pâ n al vieții și astfel să se unească cu Dumnezeu în dragoste
și smerenie.

1. Înțelepciunea înțelegerii lumii îl îndeamnă pe om să -și folosească înțelepciunea

intelectuală ca o armă împotriva ordinelor înțelepciunii lui Dumnezeu, să lupte cu acestea din
urmă și să se perceapă pe sine ca fiind mai inteligent.
2. Însă acea înțelepciune divină și ordinea stabilită din aceasta nu se pot conforma cu
înțelepciunea slabă a unei persoane, spune întreaga creație, care aparent a pus în existență ceea

10
ce a considerat a fi bun, util și potrivit. Înțelepciunea umană vede și înțelege că tot ce este creat
stă acolo în perfecțiunea sa; dar ea însă și nu poate crea ceva nou și nici nu poate imita ceea ce
există deja, așa că o persoană rezonabilă , dacă dorește cu adevă rat să fie înțeleaptă în același
timp, este obligată să recunoască din această dovadă irefutabilă că înțelepciunea și
atotputernicia divină sunt în vâ rful toată înțelepciunea lumii.
3. Să luă m un exemplu din viața de zi cu zi pentru a înțelege că omul trebuie să -și pună
deoparte voința și înțelepciunea în favoarea voinței divine și a înțelepciunii divine și trebuie
doar să considere și să accepte ca bine ceea ce vrea Dumnezeu, ca:
4. Conform voinței și înțelegerii sale, un bă iat ține doar acest lucru: alergâ nd în pă dure,
urcâ nd copaci și scoțâ nd din cuiburi veverițe sau pă să ri tinere, ca bucurie, plă cere și
înțelepciune intelectuală și în cele mai bune; profesorul din școală , însă , nu întreabă altceva
decâ t urmă ri plictisitoare și adverse, stâ nd liniștit și studiind, adică suprimâ nd toată
înțelepciunea intelectuală a propriei persoane și fă câ nd ceea ce profesorul cere. Ș i vezi, cu câ t
copilul îl urmă rește mai mult pe profesor, cu atâ t devine mai inteligent, mai inteligent și mai
sensibil și, așa cum este cazul aici cu copiii de la școală , la fel este și cu subordonarea voinței de
sine și a înțelepciunii intelectuale față de voința lui Dumnezeu și înţelepciune.
5. Sau nu fiecare voință de sine în fiecare învă ță tură , în fiecare pregă tire trebuie să treacă
în voința unei persoane ciudate care este stă pâ nul unei științe?! Da, el trebuie să treacă complet
la voință , așa cum o vrea această persoană ciudată , altfel nimic nu ar veni vreodată din
învă ță tură . Dar dacă elevul și-a combinat complet propria voință cu voința stă pâ nului să u, ceea
ce înseamnă la fel de mult ca, elevul a devenit atent și nu gâ ndește altceva decâ t să procedeze
exact conform instrucțiunilor profesorului sau maestrului, apoi a renunțat la toată gâ ndirea în
favoarea instruirii și a plasat-o în înalta artă și știință a maestrului. Vedeți, un astfel de student,
care acum nu are altceva în minte decâ t să tră iască după voința stă pâ nului să u, el însuși va
deveni în curâ nd un maestru al artei și al vieții stă pâ nului să u.
6. Întrucâ t Dumnezeu este stă pâ nul tuturor stă pâ nilor, înțelepciunea orică rei
înțelepciuni, este firesc deci să deveniți înțelepți numai dacă acționați conform voinței care iese
din înțelepciunea lui Dumnezeu și nu în funcție de înțelepciunea voastră intelectuală care
precedă Înțelepciunea lui Dumnezeu este atâ t de întunecată încâ t am numit-o prostie. (1 Cor.
1,19)
7. Omul este un vas perfect pentru primirea voinței divine și numai prin primirea acestei
voințe devine un stă pâ n cu adevă rat puternic asupra tuturor celorlalte creaturi din lume, așa
cum poate deveni și el însuși asupra lumii. Omul poate apuca complet voința divină prin
împlinirea ei, de aceea trebuie să o fi absorbit complet în prealabil. Dar nimeni nu poate accepta
voința divină atâ ta timp câ t nu lasă voia sa aparentă ; dar cum își lasă omul voia să plece?
8. Omul își lasă voia să plece câ nd o folosește în scopul pentru care a fost turnat în el de
că tre Creator. Dar care este scopul? Așa este: al 13-lea de aceea trebuie să -l fi absorbit complet în
prealabil. Dar nimeni nu poate accepta voința divină atâ ta timp câ t nu lasă voia sa aparentă ; dar
cum își lasă omul voia să plece?
Omul ar trebui să dorească să împlinească voia lui Dumnezeu cu propria sa voință și să
vrea să o cunoască în acest scop. Că ruia așa ceva devine complet grav, Dumnezeu îi va dezvă lui
imediat voința Sa într-o mă sură dreaptă ; Dar în ce mă sură cineva recunoaște atunci voința lui
Dumnezeu și face după propria voință , în mă sura în care a recunoscut voința lui Dumnezeu, care
apoi unește propria voință cu divinul, prin care abia apoi o adevă rată reconectare, care este
religia actuală , se realizează între Dumnezeu și om.
9. În consecință , cu câ t omul se stră duiește mai mult în starea religioasă să recunoască
voința divină și să acționeze în consecință , cu atâ t se conectează mai mult cu puterea voinței
divine; și cineva și-a fă cut voia divină a lui într-o asemenea mă sură încâ t că absolut nu mai are o
voință proprie, nici mă car în acest scop pentru a îndeplini voința divină , dar toată voința din el a
devenit deja una pur divină , atunci omul nu numai că s-a conectat cu Dumnezeu, ci el s-a unit cu
el; și acesta este scopul religiei, ca omul să se unească cu Dumnezeu, adică să nu aibă altă voință
decâ t motivul motivului acțiunii, ci doar cea divină .

11
 10. Dar oricine are voința divină ca motiv al acțiunii în toate acțiunile sale, acționează
ușor și extrem de eficient; că ci atotputernicia voinței divine este documentată peste tot și în
fiecare ființă umană atunci câ nd această voință apare ca motiv pur pentru una sau alta acțiune.
11. „Oricine își iubește frații și surorile tră iește deja în inimile lor, iar ei în a lui; dar cine îl
iubește pe Dumnezeu tră iește atunci în Dumnezeu și Dumnezeu în el! Dar nimeni nu-l poate iubi
pe Dumnezeu din propria lor iubire, pentru că Dumnezeu este plină tatea vieții. Dar dacă cineva
și-a luat frații și surorile în viață prin dragostea sa, el și-a extins propria sferă de viață , astfel
încâ t abia atunci să poată absorbi plină tatea vieții divine în ea; că ci propria viață prin propria
iubire este mult prea impotentă pentru a purta plină tatea vieții divine; dar o viață unită de frate
și soră prin dragoste în inima unei persoane poate fi mai întâ i întă rită și atâ t de întă rită încâ t
este apoi capabilă să absoarbă plenitudinea vieții divine în sine. Prin urmare, iubiți frații și
surorile, astfel încâ t să puteți iubi pe Dumnezeu, pentru că fă ră frați și surori nu iubiți, nimeni
nu-l poate iubi pe Dumnezeu. (Religia pe planeta Jupiter, mai multe în Soarele nr. 2, capitolul 42
din ChtS.)

287. Compaciență.
1903, 18 mai, Graz.

Pă rintele Isus descrie stă rile sufletului așa cum trebuie dezvoltate în om pentru a deveni
una cu Dumnezeu și, prin urmare, deja satisfă cută de sine deja aici pe pă mâ nt.

1. Oamenii își doresc tot felul de lucruri, cel care vrea să aibă bani pentru a face afaceri cu
ei în funcție de dorințele sale; celă lalt vrea să stră lucească peste tot și să fie foarte apreciat; al
treilea vrea să domine pe toată lumea și să trateze oamenii ca și cum ar fi slujitorii lui, și astfel
fiecare are dorințe diferite și dorințe care rareori sunt îndeplinite.
2. Dacă vrei să fii fericit și mulțumit, gâ ndește-te la oameni cu o filozofie de casă : cineva
vrea soare; Celă lalt o ploaie ușoară ; Uită -te acolo Ară t satisfă cut și le spun amâ ndurora: totul
este despre mine.
3. Așadar, fiți întotdeauna mulțumiți de voi înșivă și fiți la un loc cu Tată l vostru Ceresc în
tot ceea ce face El pentru binele copiilor Să i; că ci numai el știe cum trebuie să fie pentru ca ceea
ce este drept să se întâ mple tuturor, chiar dacă ei nu vă d acest lucru în înțelegerea lor limitată .
4. Cum soarele și ploaia nu pot fi în același timp, pentru că ar fi un miracol și chiar
dă ună toare creșterii și să nă tă ții oamenilor, deci nu li se poate întâ mpla tuturor oamenilor în
funcție de dorințele lor personale și, prin urmare, inocenții trebuie adesea să sufere din cauza
vinovaților, deoarece excepții evidente, pe care cineva ar dori să le vadă ca miracole, trebuie să
fie să nu aibă loc prin aceasta ar aparține credinței obsesive direcționate și oamenii nu ar avea
libertatea de a lua decizia de a fi buni sau ră i, așa că nu ar fi mai bine ca animalele, care sunt sub
judecata mea divină obligatorie și pot și trebuie doar fă ce îmi permit.
5. Oamenii sunt eliberați de această masă obligatorie, deoarece eu, libertatea
nerestricționată , tră iesc în ele și eu însumi le respect libertatea, astfel încâ t să lucreze pentru ei
înșiși ceea ce vor să devină , fie copiii mei, fie copiii mei omologi.
6. Dacă vrei să ai un rai pă mâ ntesc în și în jurul tă u, atunci fii neclintit, mulțumit de toate,
tră ind în pace cu toți oamenii, calm și iertă tor cu dușmanii tă i, supă rat pe nimeni, reproșâ nd pe
nimeni cu slă biciunile lor, dorind doar tuturor cel mai bun, binecuvâ ntâ ndu-i, rugâ ndu-se pentru
ei, cerâ nd niciodată privilegii de la ceilalți, dar din dragoste pentru mine fiind mulțumit de
situația dată și că utâ nd doar satisfacție în mine, care constă în faptul că din dragoste pentru
mine ai întotdeauna gâ ndurile tale cu mine și totul ca o admitere vedeți despre mine dacă este
bine sau ră u.
7. Dacă este bine, atunci te bucuri de el, dacă este ră u, este pentru încercarea și
purificarea ta, deci din nou pentru binele tă u, pentru progresul în spiritual. Dacă luați în
considerare totul în acest fel și vă ocupați întotdeauna de aproapele dvs. în dragoste și armonie,
creați satisfacție de sine și acest lucru îi face pe oameni fericiți peste tot, deoarece el vede

12
îndrumarea și aprobarea mea peste tot și se simte la un loc cu mine pentru că el nu mai este
nimic. ca ceea ce-i dau pentru a-l purifica spiritual, a-l înnobila și a-l spiritualiza, pentru a fi
primit într-o zi ca perfect în casa mea sfâ ntă a iubirii și a fi bucuros.

Caracteristici ale maturității renașterii.

Anul 31, 21 august.

Pă rintele Isus dă semnele identifică rii la oameni prin care se recunoaște dacă a devenit o
persoană duhă perfectă și sufletul a devenit una cu spiritul lui Dumnezeu.

1. Cum poate o persoană să experimenteze că sufletul să u a devenit unul cu adevă ratul

spirit al lui Dumnezeu în el?
2. Veți afla: Dacă nu ai aroganță , nici poftă de faimă , nici invidie, nici lă comie, nici iubire
de sine, dar cu atâ t mai mult dragoste pentru aproapele tă u și pentru Dumnezeu viu și adevă rat
și te va face o bucurie adevă rată , profund mișcă toare din inimă , întregul dvs. Să fi distribuit
bunuri că tre frații și surorile să race și foarte nevoiași în caz de urgență ; da, dacă veți simți o
adevă rată întristare în inima voastră că nu puteți ajuta pe vreun să rac! dacă tot ceea ce
Dumnezeu, întregul pă mâ nt cu toate comorile și bogă țiile lui nu va fi nimic pentru tine, atunci
sufletul tă u este deja complet unul cu duhul lui Dumnezeu în tine, a ajuns la viața eternă
perfectă , este înțelept și, acolo unde este necesar, prin voința sa pură miraculos.
3. Dar pentru a determina sufletele oamenilor să facă acest lucru, unii sunt evlavioși de
Dumnezeu, Un suflet care a devenit unul în sine și Dumnezeu, dat de puterea miraculoasă divină ,
într-un grad deosebit de înalt, astfel încâ t să poată fi un martor pentru cei slabi și de puțină
credință pentru ceea ce Dumnezeu a determinat oamenii să facă , cum trebuie să tră iți și cum să
acționați pentru a aduce o astfel de hotă râ re în sine la adevă rul deplin! Ș i un adevă rat fă că tor de
minuni nu face cu siguranță un miracol pentru a fi uimit de lumea proastă și oarbă , sau chiar
pentru a câ știga ceva la care doar lumea materială acordă importanță , ci pentru a le ară ta
vecinilor adevă rata cale a vieții, pentru a le ară ta curaj și încredere să dea pentru a lupta cu
lumea lor Pentru ce a determinat Dumnezeu oamenii, cum trebuie să tră iască și cum să
acționeze, pentru a aduce o astfel de hotă râ re în ei înșiși la adevă rul deplin! Ș i un adevă rat
fă că tor de minuni nu face cu siguranță un miracol pentru a fi uimit de lumea proastă și oarbă ,
sau chiar pentru a câ știga ceva la care doar lumea materială acordă importanță , ci pentru a le
ară ta vecinilor adevă rata cale a vieții, pentru a le ară ta curaj și încredere să dea pentru a lupta cu
lumea lor în pasiuni rele, pentru a le ară ta adevă ratul motiv, valoarea și scopul vieții și, în acest
fel, pentru a le aduce într-un mod foarte scurt la ceea ce sunt numiți cu toții de Dumnezeu, și
anume la adevă rata viață veșnică și la cea mai înaltă fericire a ei. (ChtS. I. Aufl. III, p. 435.)

289. Cum capul și inima devin o împărăție a păcii.

1893, 11 octombrie,

F. Pă rintele Isus explică prin Ida K. că omul trebuie să unească dragostea și înțelepciunea
într-o singură ființă pentru a dezvolta adevă rata viață a spiritului și pentru a crește în
cunoașterea adevă rului și a binelui.

1. Iubirea trebuie să crească prin cunoașterea progresivă , adică inima nu trebuie să

acționeze fă ră înțelegere și înțelegerea nu fă ră inimă ; ambele ar trebui educate și ghidate în mod
egal, deoarece nici mintea (pentru sine), nici inima (singură ) nu iau poziția corectă față de
oameni, ambele pot duce la ruină dacă nu sunt conducă torul și ghidul lor. Pentru că doar cu
inima atingi la fel de puțin obiectivul corect ca și numai cu înțelegerea, ți le-am dat pe amâ ndouă
pentru că ai nevoie de amâ ndouă și de aceea ar trebui să le folosești și pe amâ ndouă cu
înțelepciune și să nu spui:
2. Dacă sunteți copiii mei și el Îngrijindu-se de relațiile cardiace cu Mine, iar eu așez

13
iubirea mai presus de orice, puteți și ar trebui să lă sați complet înțelegerea și să vă lă sați ghidați
numai de inimă , oh, nu așa!
3. Te învă ț în inimă pentru că sunt iubire, iar iubirea își are să lașul în inimă , dar nu în cap;
Acest lucru se datorează faptului că toate acțiunile tale ar trebui să provină din inimă , adică din
dragoste, motivul tuturor acțiunilor tale ar trebui să fie dragostea.
4. Dar pentru a menține dragostea la locul ei, Am așezat mintea în capul omului, așa că
peste inimă , care trebuie să vă ghideze și să vă ghideze mai ales în lucrurile acestei lumi, ar
trebui să vă folosiți mintea, dar numai în mă sura în care nu sufocă inima și nici nu o ucide.
5. Intelectul este în sensul real dușmanul inimii, este polul opus al iubirii, pentru că așa l-
am aranjat.
6. Dar acum va fi un singur pă stor și o singură turmă , va fi pace între voi și de acum încolo
se va sfâ rși orice dușmă nie; lupii cu mieii vor locui sub un singur acoperiș și nu vor mai fi
împotriva celuilalt. (Compară Isa. 11.6; 65.25)
7. Cum este posibil acest lucru? Cine sunt „lupii”? și cine sunt „mieii”? Vedeți, toate
acestea sunt membri ai gospodă riei voastre, adică instinctele bune și rele care tră iesc în voi,
pasiunile de tot felul, aceștia sunt „lupii” care vor să devoreze binele din tine, care trebuie
comparat cu mieii.
8. Dar cum se stabilește pacea? și cum pot tră i (pașnic) binele și ră ul sub un singur
acoperiș?
9. Vezi, pacea și unitatea vor fi stabilite în tine atunci câ nd totul este ordonat și
reglementat în tine și totul își îndeplinește scopul.
10. Trebuie să mă lași să -ți că lă uzească nu numai inima, ci și mintea și să înveți să o
folosești corect, astfel încâ t să nu mai fie un dușman, ci un conducă tor corect al inimii tale; atunci
va dori numai binele; și în acest fel ați stabilit pacea în voi înșivă transformâ nd iubirea greșită și
schimbâ nd cunoașterea deșartă cu „adevă rata înțelepciune” de la mine.
11. Vedeți, atunci inima și mintea sunt la locul potrivit, și își vor da mâ inile pentru că
fiecare se recunoaște pe sine și eforturile ambelor au devenit una, inima caută acum să mă
iubească și mintea să mă recunoască .
12. Asta vă va ară ta în mod clar modul în care dragostea și cunoașterea se raportează unii
la alții și cum ar trebui să creșteți și să creșteți nu numai în inimă , ci și în minte, astfel încâ t să
obțineți cunoștințe corecte în toate lucrurile. Tată l tă u Isus îți spune asta. Amin.

290. Filiația lui Dumnezeu.

1842, 25 decembrie, Graz.

Pă rintele Isus îi explică lui Jakob Lorber relația Tată lui în Dumnezeu cu ființele umane ca
și copii ai lui Dumnezeu și că înțelepciunea în Dumnezeu, numit spiritual Fiul lui Dumnezeu, prin
tranziția lor în iubire, a devenit una cu Tată l și, prin urmare, Fiul de Dumnezeu Însuși este Tată l
Isus este chemat.

1. Am chemat oamenii din acest pă mâ nt din centrul inimii mele și i-am creat complet
după chipul meu și nu trebuie să fie doar creaturile mele, ci și dragii mei copii, care nu mă
acceptă ca Dumnezeu și creator, dar ar trebui să -i recunoască doar ca pe tată l lor bun, care, după
un scurt timp de examinare, vrea să -i ducă înapoi la sine, astfel încâ t să aibă tot ce are El însuși și
să dorească să conducă și să judece universul cu el. Dar vezi, toate creaturile mele mă iubesc ca
pe creatorul lor în bucuria recunoscă toare a existenței lor; numai copiii mei nu își doresc tată l
lor și îi disprețuiesc dragostea (Cap. 1 cap. 3, 3). (Mat. 19, 28; - Ioan 5, 40-42; - 14, 2; - 15, 18. 25;
- 17, 24)
2. Vezi, sunt trist câ nd vă d mii și așa mai departe în fiecare oră puțin cu câ teva mii de mii
se ofilesc și mor. O! dacă aș putea să -i ajut! Nu este trist câ nd Atotputernicul nu poate ajuta?
(Cap. 1 Cap.3,4). (Ier. 13, 17; - Mat. 13, 58; Marc. 6, 4-5)
3. Mă întrebați cum este posibil acest lucru? Da, îți spun este foarte posibil. Vedeți, toate

14
creaturile mele se agață de puterea mea, dar copiii mei se agață de dragostea mea poruncă
puterea mea și se întâ mplă , dar dragostea mea le dorește și le poruncește copiilor liberi în toată
blâ ndețea, iar copiii liberi își blochează urechile și nu vor privirea feței la a tată lui ei; de aceea,
pentru că sunt liberi ca și mine, nu îi pot ajuta dacă nu vor; că ci puterea mea este asupra tuturor,
dar voința mea este supusă copiilor mei. Dar toată lumea ar trebui să scrie asta după urechi: Eu
sunt tată l tă u, dar sunt și Dumnezeul tă u și nu există nimeni în afară de mine. Mă vrei ca tată ?
sau ca zeu? Faptele tale îmi vor da ră spunsul decisiv. (ChtS. 1 cap. 3,5). (Micha 2, 7; Osea 9, 17; -
11, 7; - 13, 6; Sirach 15; - 14,7; 16, 12; - Obad. 15; - Marc. 4, 39. 40; Jam. 1, 22-25)
4. Deci, observați: Iubirea locuiește numai în Tată l, dar acest Tată este unul cu dragostea
Fiului, care este înțelepciunea în Dumnezeu și, prin urmare, numele este înțelepciunea sau Fiul
lui Dumnezeu „Tată Isus". Dar oricine disprețuiește această dragoste va că dea din nou pe
puternica zeitate și va fi privat de libertatea sa pentru totdeauna, iar moartea va fi partea lui;
că ci zeitatea locuiește și în iad; dar tată l locuiește numai în cer. Dumnezeu judecă totul după
puterea Sa; dar harul și viața veșnică sunt numai în Tată l, dar, din moment ce Tată l și Fiul sunt
amâ ndoi una în dragoste, de aceea Fiul Isus este acum numit „Tată ”. Zeitatea ucide totul; dar Fiul
sau înțelepciunea din mine care a trecut în iubire are viață , dă viață și dă viață (cap. 1 cap. 3,6).
(Ioan 5, 26; 16, 28; - 1. Ioan 5

291. Concentrarea gâ ndirii în Dumnezeu.

1901, 13 iulie, Graz.

Iluminarea tată lui Isus, modul în care trebuie să ne concentră m întotdeauna gâ ndurile în
Dumnezeu pentru a distruge astfel toate gâ ndurile secundare materiale din sine și pentru a
ajunge astfel la renașterea spiritului.

1. Dragii mei copii! Este cea mai înaltă perfecțiune a omului de pe pă mâ nt câ nd ajunge la
renașterea spiritului, de aceea omul trebuie să depună toate eforturile pentru a realiza acest
lucru.
2. În urmă toarele explicații veți vedea cea mai înaltă lumină care vă este dată pentru
rafinare și spiritualizare din dragostea mea:
3. Cu fiecare gâ nd pe care cineva îl concentrează în Dumnezeu, se deschide o lume plină
de minuni ale celei mai frumoase glorii. Gâ ndurile au lumi în ele, astfel încâ t să puteți cuceri o
lume nouă cu fiecare gâ nd, De aceea, ar trebui să întoarcem toate gâ ndurile din lume că tre
Dumnezeu și să aducem tot ce este lumesc, care nu este supus pă catului, în legă tură cu
Dumnezeu și să cultivă m gâ ndurile care le privesc la fel de spiritual ca și inventatorii și
descoperitorii își pun gâ ndurile adâ nc în obiectul iubirii lor pe care îl cercetează și doresc să
aducă invenția sau descoperirea din ea.
4. Oricine urmă rește un gâ nd și pă strează toate gâ ndurile secundare de la sine, deschide
întotdeauna lucruri noi că tre gâ ndul principal și îl perfecționează , prin urmare trebuie să se țină
de acest gâ nd și să -l rotească și să -l țesă .
5. Dacă vă concentrați gâ ndurile în Mine în acest fel, atunci eu sunt invenția pe care doriți
să o faceți și, pentru că fiecare invenție înaltă necesită concentrarea deplină a simțurilor și
gâ ndurilor, este de la sine înțeles, că cea mai mare invenție necesită cel mai mare efort pentru a
atinge obiectivul pe care ni l-am propus.
6. Mă puteți conecta cu tot ceea ce nu include pă catul și gâ ndurile rele; pentru că trebuie
să ții întotdeauna cont de faptul că eu, deși creator al tuturor, sunt totuși foarte sfâ nt și mai
presus de toate lucrurile materiale, și astfel înseamnă să ai respect și teamă pentru mine, unde
pă catul și gâ ndurile obraznice vor să mă aducă în raport cu materia.
7. Toată lumea își poate concentra gâ ndurile atunci câ nd apucă un lucru cu dragoste și
așa eu sunt obiectul care trebuie să fie înțeles cu toată dragostea și concentrarea gâ ndurilor de
că tre oricine pă șește spre renașterea spiritului, dacă dorește să -și atingă scopul.
8. Puteți avea gâ ndurile în regnul mineral, vegetal sau animal, dar ar trebui să mă aduci

15
mereu în contact cu orice și așa și printre oameni. Pentru că nici nică ieri nu aș fi acolo, nică ieri
unde nu aș fi creatorul și dirijorul obiectului sau ființei, nică ieri unde nu aș fi linia de legă tură de
la unul la altul. Dar pentru că așa este, nu mai aveți nevoie decâ t să vă gâ ndiți la ce este obiectul
sau esența, de unde provine, la ce servește, la ce folosește omul sau lumea, la ce servește în lume
la toate sau ce sarcină trebuie să îndeplinească în lume și acolo veți avea suficient material la
care să vă gâ ndiți. Toate aceste gâ nduri trebuie aduse în legă tură cu mine și trebuie gâ ndite cu
atenție, că eu însumi creez și îndrum toate acestea și că este proprietatea mea și este luată de la
mine, de aceea eu însumi sunt în fiecare obiect și ființă ca cel care creează , ghidează și se află în
această sau acea formă .
9. Dacă știi toate acestea, știi ce trebuie să faci pentru a împlini voința mea, pentru că
atunci câ nd știi că tră iesc în inima fiecă rui obiect viu și fiind ca un maestru, cine este obiectul sau
ființa a creat, știi și cum să faci față obiectului sau ființei pentru a nu-mi trezi dezgustul.
10. Protejați fiecare obiect și ființă , așadar, ca și câ nd voi înșivă ați fi fost creatorul
acestuia, deoarece spiritul vostru este într-adevă r creatorul, dar rațiunea și înțelegerea voastră
nu știu nimic despre el atâ ta timp câ t ei încă mai cred în lume. Niciun suflet uman nu poate
înțelege acest lucru atâ t timp câ t nu este complet pur și clar. Rațiunea trupească , totuși, trebuie
să absoarbă acest lucru prin învă țare, deoarece este incapabilă de înțelegere spirituală . Dar dacă
sufletul și al Creierul de carne este matur pentru a înțelege acest lucru, apoi există o armonie
reciproc complementară între creierul spiritual și cel cerebral sau carnal și astfel și rațiunea. Ș i
aceasta este numită atunci persoana armonioasă în adevă ratul sens al cuvâ ntului, concepție
spirituală .
11. Comparați și luați ceea ce se spune în „cartea de rugă ciuni” pentru îndrumare în
renașterea spiritului.
12. Dacă vă concentrați gâ ndurile asupra și în Mine în modul descris mai sus, atunci
înțelepciunea și gâ ndurile materiale, precum și cele trupești vor dispă rea treptat în voi și cu câ t
vă cufundați mai mult în Mine, cu atâ t mai multe sunt gâ ndurile polului opus va deveni loc
pentru tine și în cele din urmă va dispă rea complet și prin aceasta vei deveni matur pentru
renaștere.
13. Aceasta este cheia principală a renașterii. În plus, există tot felul de chei secundare
care aparțin cheii master ca supliment, așa cum arată diferitele învă ță turi.

292. Disciplina lui Dumnezeu.

1905, 9 martie, Zurich.

Pă rintele Isus explică diferența dintre termenul „pedeapsă de oameni” și „pedeapsă de

Dumnezeu”, deoarece aceasta din urmă implică doar o îmbună tă țire educativă .

1. Dragii mei copii, în învă ță turile Mele scrie o dată : Eu nu pedepsesc pe nimeni, dar omul
se pedepsește pe sine ignorâ nd și neîmplinind poruncile Mele; o altă dată se vorbește din nou
despre veriga mea disciplinară și despre pedepsele pe care le trimit oamenilor. Ce este adevarul?
2. Vezi, copiii mei, ambele sunt adevă rate aici; că ci copiii ră i, exuberanți și să lbatici
trebuie pedepsiți; pentru că altfel pier pentru mine.
3. Prin urmare, este doar o neînțelegere între termenul pedeapsă și îmbună tă țire.
Oamenii de pe pă mâ nt îi pedepsesc pe ră ufă că tori conform paragrafelor legale cu închisoare și
pedeapsă corporală , dar în cele din urmă nu iese nimic bun, dar prizonierul sau pedepsit devine
doar mai îndră zneț, mai ră u, mai ră ută cios, mai prudent și adesea, de asemenea, ră zbunare
împotriva celor care îl pedepsesc.
4. Cu mine, însă , nu există sancțiuni conform paragrafelor legale, ci permisiuni bine
gâ ndite ale condițiilor prin care persoana este îmbună tă țită și totuși nu este pedepsită într-un
mod pă mâ ntesc, vedeți acest lucru foarte clar în doctrina reîncarnă rii.
5. Dar există și excese extraordinare împotriva Mea ca cel mai sfâ nt, inabordabil
Dumnezeu pentru pă că toșii grosolani, precum și împotriva mâ ntuirii sufletului propriu, cu care

16
omul dezbracă tot ceea ce este uman și animal, devine infernal și diabolic și, cu câ t ră mâ ne mai
mult în această stare, cu atâ t devine și mai ră u, mai îndră zneț și, prin urmare, mai satanic, astfel
încâ t să devină o ființă complet inutilă în scopurile sacre ale copiilor mei.
6. Astfel de să lbatici ai iadului trebuie uneori să pă ră sească scena activită ții lor pentru a
nu se înfuria sau a-i prinde pe alții. Puteți vedea astfel de cazuri din Sfintele Scripturi, care sunt
enumerate în „Iubirea” Volumul I, pagina 60.
7. Se pune întrebarea, sunt sau nu judecă tor de pedeapsă , deoarece cei prinși își primesc
salariul? Spui: „Tată l care nu își pedepsește copiii atunci câ nd merită pedeapsă nu este un tată , ci
un educator fă ră valoare al copiilor să i, pe care îi creează ca fiind oameni ră i în loc de oameni
buni”. De aceea trebuie să pedepsesc dar nu numai în falsul pă mâ ntesc, ci în sens divin; Îmi cresc
și îmi îmbună tă țesc copiii degenerați, deși cu mijloace diferite, adesea foarte amare și dureroase,
în timp ce oamenii, în special judecă torii paragrafelor legale, îi pedepsesc, dar nu-i îmbună tă țesc,
ci mai ales îi înră ută țesc.
8. Mâ nia mea este „râ vna pentru dragoste”; Mâ nia mea „zelul pentru adevă r”; Frazele
mele sunt „Pedepse din dragoste, astfel încât oamenii să nu piară”, este îndrumarea mea iubitoare
spre înțelegerea copiilor care merg pe că ră ri greșite, ca aceștia să nu devină din ce în ce mai
furioși, mai întunecați și mai diabolici în viciile lor. Așa că înțelegeți pedepsele mele și disciplina
mea, atunci veți recunoaște diferența dintre pedeapsa lui Dumnezeu și pedeapsa umană și veți
înțelege zicala mea „Eu nu pedepsesc pe nimeni”, deși vedeți în fiecare zi pedepse și condamnați
ai iubirii mele, pe care eu prin soartele multiple ale viață și mai bine și astfel educați oamenii.
Amin.

293. Iubire, smerenie și răbdare în Isus.

1903, 5 ianuarie, Graz.

Tată l Isus descrie propria Sa dragoste, smerenie și ră bdare, care servesc drept exemplu
ca omul să contemple tiparul vieții în Dumnezeul și Tată l Să u.

1. Mai presus de toate, este iubirea, care își are focalizarea centrală în Dumnezeu, pentru
că Dumnezeu este iubire, și anume o astfel de consumatoare, care atâ t material, câ t focul, arde
totul și o face a sa, precum și spirituală , care arde orice altceva în om. și subordonate iubirii lor.
2. Așa mă vezi pe mine, tată l tă u Isus, că din dragoste pentru tine am negat divinitatea
mea și am devenit om pentru a te face să mă placi. Iubirea mea te îmbră țișează și vrea să te
atragă pentru că este Tată l pentru tine.
3. Prin această iubire am creat lumea și am cultivat-o și înnobilat-o pâ nă câ nd a devenit
potrivit pentru tine să stai. Am sacrificat milioane de ani acestui proces de devenire pâ nă câ nd s-
a înnobilat pâ nă la punctul în care ar putea deveni o casă pentru copiii mei. Din aceasta puteți
calcula ră bdarea și perseverența iubirii mele - nu are limite; și câ nd copiii au început să se
îndepă rteze de ea și să meargă pe că i greșite, ea a avut milă de ei, a coborâ t din gloria ei cerească
și sub ea, s-a smerit, i-a învă țat să meargă pe că ile mâ ntuirii veșnice și încă nu toate acestea a
fost suficient, s-a angajat la maxim, și-a permis să fie ră stignită pentru copiii ei, pe de o parte
pentru a-și câ știga cunoștințele și recunoștința ca iubire reciprocă și, pe de altă parte, pentru a
ispă și pă catul originar, care a fost să vâ rșit prin neascultare trufașă față de porunca divină a
castită ții, pentru ei și pentru a le lă sa calea pentru a-și gă si din nou tată l.
4. Acest act de ră stignire a fost ceva atâ t de infinit de grozav pentru tine, încâ t nu vei
înțelege niciodată cu adevă rat cum a fost pentru Mine, Dumnezeul Preaînalt, Creator și
conducă tor în univers a fost posibil să iau asupra mea această umilință nelimitată , ceea ce ar fi
trebuit să faci pentru tine pentru a dobâ ndi din nou copilă ria lui Dumnezeu. Da, vă spun, durerile
încoronă rii au fost atâ t de îngrozitor de groaznice și de pă trunză toare, încâ t tot iadul a tremurat
de la ele pentru că trebuia să fie anihilarea lor. Le-a crescut și, prin urmare, a trebuit să audă că a
fost acceptată și suferită pentru anihilarea ei, adică pentru ră scumpă rarea spiritelor iadului.
5. Ce umilință a fost pentru mine față de fariseii trufași, nu o puteți mă sura, poate fi

17
înțeleasă numai dacă se poate trece cu vederea gloria și sfințenia divinită ții mele ca o cunoaștere
aprofundată a tot ceea ce sunt. Dar poți face acest lucru numai dacă ai urcat atâ t de sus ca să mă
prinzi, Eu, Dumnezeu de neînțeles, infinit, deci numai cu cea de-a treia renaștere, care va avea
loc după o perioadă infinită de eternitate, câ nd veți deveni la fel de pur ca cel mai pur cristal din
toate.
6. Iubirea mea este cea mai pură lumină spirituală primordială și din aceasta toate
celelalte virtuți și calită ți din Dumnezeu au crescut și sunt legate reciproc. Uită -te doar ce
ră bdare am cu tine și, totuși, dragostea mea nu este niciodată jignită de tine, deși îmi provoaci
multe necazuri pentru că nu mă urmă rești și mergi pe că i greșite.
7. Dar, pentru a ști cum poți merge corect și conform voinței mele în fața mea, vreau să îți
dau câ teva instrucțiuni speciale în capitolul urmă tor care va avea loc după o perioadă infinită de
eternitate, câ nd vei deveni la fel de pur ca cel mai pur cristal din toate. 6. Iubirea mea este cea
mai pură lumină spirituală primordială și din aceasta toate celelalte virtuți și calită ți din
Dumnezeu au crescut și sunt legate reciproc. Uită -te doar ce ră bdare am cu tine și, totuși,
dragostea mea nu este niciodată jignită de tine, deși îmi provoaci multe necazuri pentru că nu
mă urmă rești și mergi pe că i greșite.

294. Viață, caritate, creație.

1901, 3 și 5 februarie, Graz.

Pă rintele Isus dă diferite reguli ale vieții, potrivit că rora omul ar trebui să -și conducă
viața și să -și regleze și să -și respecte comportamentul față de aproapele să u și față de creație.

1. Crede-mă cum procedezi împotriva altora, în ciuda cuvintelor mele clare, așa că
procedezi împotriva mea pentru că încă nu te gâ ndești la momentul potrivit la faptul că eu
însumi sunt aproapele tă u, care te judecă după gâ ndurile și faptele tale. Cine altcineva, ca mine,
trebuie să asculte tot ce vorbești despre asta sau aia!? și totuși eu însumi sunt cel după spirit,
chiar dacă nu după suflet, dar aceasta este mireasa mea, iar un mire nu vrea să audă râ sul despre
mireasa sa. Așa că lă sați oamenii în pace și toată lumea se uită doar la greșelile, punctele slabe și
erorile lor, că ar trebui să le șteargă !
2. Toți cei care vor să fie discipolul meu trebuie să respecte cuvintele mele ca și cum ar fi
sfinți și să tră iască mereu și să acționeze în consecință și nu doar temporar.
3. Oricine merge la renaștere și are sau primește „Cuvâ ntul interior” ar trebui să tacă
despre ceea ce îi spun în mod specific, promit, fac sau dau și nu dezvă luie totul, pentru ce este
bine? Trebuie să fie așa? Dacă nimeni nu întreabă despre asta, atunci nu spune fă ră să fii întrebat
și fă ră permisiunea mea.
4. Fii întotdeauna atent la ceea ce spui și fă ca să nu trezești vicii lumești.
5. Luați în considerare tot ceea ce este fă cut de mâ ini sau animale umane, că eu sunt
maestrul constructor și muncitor al acestuia, deoarece am dat inteligența și puterea de a-l
fabrica, genera sau construi și astfel sunt stă pâ nul, care l-a adus prin instrumentele sale, prin
urmare tot ceea ce se face este propria mea lucrare, o creație prin instrumente.
6. Dar tot ceea ce crește sau se mișcă acolo, pentru că a fost creat, trebuie privit ca o
creatură și într-adevă r eu am dat forma creaturii în gâ ndurile mele: spirit, suflet, corp atâ t în
plantă , câ t și în animal ; fie că este vorba despre o floare, un copac, o plantă sau o altă plantă și,
de asemenea, la animale cu două , patru sau mai multe picioare, precum și la animale tâ râ toare
sau înotă toare, trinitatea este peste tot: forma vizibilă a obiectului sau a ființei, în acesta este
sufletul (adică spiritul-suflet) și în inima acestui eu ca spirit al vieții și ghid de viață , ca în
întregul univers. Prin urmare, considerați tot ceea ce crește sau se mișcă ca fiind gâ ndurile
divine în această formă , unde mă reprezintă ca lider al a ceea ce este încă de cultivat și rafinat.
7. Apa, pă mâ ntul, pietrele și mineralele sunt totuși materia spirituală brută care este
cultivată , înnobilată și rafinată de Mine pentru a fi transformată în cele din urmă în spiritual.
8. Tră iește în așa fel încâ t să devii un model de viață pentru tine și pentru toți oamenii.

18
Pentru a tră i în acest fel, este însă absolut necesar să considerați lumea în care tră iți ca ceea ce
este în adevă rul original, și anume:
9. Fiecare persoană este fratele tă u și este o zeitate în miezul să u sinele pentru că eu
însumi sunt spiritul lui. Vedeți-l ca pe Tată l vostru Isus, care ca purtă tor al materiei este ghidul și
sfințitorul ei. De aceea, respectați fiecare persoană , ară tați-i adorare reverentă în sensul sinelui
interior, mulțumește-l și poartă -te atâ t de virtuos în fața lui, de parcă aș fi eu însuși Isus care stă
în fața ta, pentru că de fapt sunt, dar invizibil pentru ochii trupești.
10. Toată lumea este aproapele tă u și este Dumnezeul tă u Isus Iahve Iahve Zebaot, chiar
dacă învelișul exterior este aspru, crud, ră u intenționat și afectat de toate viciile. Acest lucru este
doar în procesul de procesare, transformare, rafinament și spiritualizare, este doar materie vie,
în timp ce miezul persoanei este Însuși Dumnezeu viu, care tră iește și țese împă rțit în
nenumă rați oameni în univers și totuși este doar un spirit al universului, El este doar înmulțirea
singurului Dumnezeu, care înnobilează sufletul că zut al spiritului primordial Satana, îl
spiritualizează și l-a îndumnezeit și, astfel, îl duce înapoi la starea primordială .
11. Dacă veți vedea reprezentarea materială și spirituală a Dumnezeului vostru în fiecare
persoană , veți putea să tratați cu dragoste pe toți oamenii și să -i aveți cu plă cere, chiar dacă nu
tră iesc și acționează conform doctrinei din cauza ignoranței lor. Totul își are timpul și astfel
chiar și oamenii ră i vor deveni într-o bună zi îngeri și arhangheli. Ară tați-le respect și venerație
pentru că eu sunt existența ființei lor, pentru că venerația și venerația se datorează numai mie și
ar trebui să fie ară tate prin persoana respectivă .
12. Ar trebui să ne ferim de oamenii ră i, dar să nu uită m niciodată că eu sunt viața
interioară din ei, care vă d totul și observ ce se întâ mplă .
13. Ca un sine în devenire, ar trebui să -i placă pe copii, să -i îndrume, să -i arate spre Mine
și să -i trateze decent; dar să nu te uiți niciodată pe tine și să -i maltratezi, abuzează -i și ră nește-i
fă ră cauză , pentru că în ei sunt același Dumnezeu ca într-un arhanghel sau cea mai bună
persoană , care vede și că lă uzește totul.
14. Nu spuneți niciodată nimic neplă cut sau chiar ră u despre ele în absența oamenilor;
pentru că nu numai că aud asta ca spirit al aceleiași persoane, ci și sufletul unei astfel de
persoane îl aude, pentru că sufletul fiecă rei persoane vede și aude tot ceea ce îi privește. Prin
urmare, aveți grijă să nu criticați ceva care nu vă place despre o persoană , deoarece acest lucru
nu îmi este drag nici mie, nici sufletului persoanei în cauză și duce la ră ceală spirituală , întâ lniri
neplă cute, fugi de persoană , diviziune, ură și ră zbunare, deoarece sufletul vede și aude despre ce
vorbește și face împotriva sa persoana în cauză . Dacă acest lucru ar fi cunoscut și de creier,
atunci lumea ar fi cel mai pur iad de discordie, ră zbunare, persecuție și asuprire. Acest lucru este
salvat pentru lume, dincolo de mormâ nt, unde totul iese la lumina zilei, există apoi plata și
compensarea pentru pă catele ascunse și deschise împotriva aproapelui.

295. Mijloacele de trezire a spiritului la renaștere.

Anul 919 după Adam, sub Liban pe râ ul Bostrénus.

Descrierea condițiilor și proceselor implicate în intrarea în renașterea spiritului și modul

în care ar trebui să se comporte în acest sens.
1. Dar așa este calea și acesta este singurul mijloc de trezire a spiritului, încâ t toți vă
întoarceți inimile, adică în iubirea cea mai desă vâ rșită că tre Preasfințitul Tată , plin de încredere
și plin de drept, altruist. fidelitate.
2. Dar câ nd vei observa că inima ta devine din ce în ce mai îndră gostită , apoi privește-ți
inima; pentru că atunci timpul de aprindere și lumină este deja acolo; și așa atunci inimile
voastre vor arde cu toții că tre Dumnezeu, cel mai sfâ nt și iubitor Tată , priviți în voi și veți vedea
minunile vieții veșnice în voi.
3. Dar amintiți-vă bine că nu tocmai din această cauză începeți să -l iubiți pe cel mai sfâ nt
Tată ; că ci Sfâ ntul Pă rinte vrea să fie iubit de dragul lui; și că dragostea ta nu ar trebui să prindă
formă de parcă ar dura doar de azi pâ nă mâ ine; pentru că nici femeia slabă nu este mulțumită de
19
o iubire care se conturează doar în timp, dară mite de Dumnezeul etern!
4. Dar viața va fi de natura acestei iubiri și dacă aceasta este singura condiție a vieții;
atunci nu există lumină într-o astfel de iubire.
5. Dar dacă dragostea este modelată pentru totdeauna, atunci și viața este ca ea; și vedeți,
o astfel de iubire eternă este doar trezirea ușoară a spiritului etern, care în sine nu este altceva
decâ t iubire pură .
6. Asta este tot, faceți-o după aceea și în curâ nd vă veți putea contempla în interior. Amin.

296. Perfecțiunea interioară a vieții și cele trei grade ale acesteia.

1876, 23 mai, Trieste.

Prin intermediul lui Gottfried Mayerhofer, pă rintele Isus descrie caracteristicile unei
persoane care progresează prin trei grade de perfecțiune spirituală , modul în care lucrurile stau
la el în fiecare grad și modul în care se comportă ca un spirit perfect față de Dumnezeu.

1. Omul are liberul arbitru de a pă că tui, precum și de împlinirea binelui. Voința omului de
a pă că tui gă sește întotdeauna un mare sprijin în sine, și anume în stimulii și pasiunile că rnii sale;
dar pentru voia spre bine nu gă sește niciun sprijin în carnea sa, ci numai în credința într-un
Dumnezeu adevă rat și mai ales în dragostea față de el și, de asemenea, în speranța că
promisiunile fă cute de Dumnezeu lui vor fi împlinite pe deplin. Oricine poate lupta împotriva
tuturor patimilor rele ale că rnii sale prin credința fermă și cea mai vie, prin iubirea pentru
Dumnezeu și aproapele și prin speranța neîndoielnică , devenind astfel complet stă pâ n pe sine,
va deveni în curâ nd și stă pâ n pe toată natura exterioară , și drept pentru că a devenit complet
stă pâ n pe sine, se află deja în primul grad de adevă rată perfecțiune a vieții interioare, deși
deseori nu vor lipsi tot felul de tentații care îl vor determina să comită unul sau altul pă cat ușor
care va irita.
2. Dacă știe să facă un legă mâ nt ferm cu toate simțurile sale, astfel încâ t acestea să se
îndepă rteze de toți stimulii pă mâ ntești și să se întoarcă doar că tre ființa spirituală pură , atunci
acesta este un semn sigur și vital, că spiritul interior de la Dumnezeu a pă truns complet în suflet,
iar omul este acolo în al doilea grad de perfecțiune a vieții interioare. În această mă sură , omul a
dobâ ndit și acea putere și libertate de viață care, pentru că sufletul să u este complet umplut cu
voia lui Dumnezeu, el poate acționa în conformitate cu aceasta și, astfel, nu mai să vâ rșește pă cat!
Că ci de vreme ce el însuși a devenit pur, totul este și el pur pentru el. Dar, din moment ce omul
este deja un stă pâ n perfect al întregii naturi și are cea mai stră lucită convingere în sine că nu mai
poate lipsi, întrucâ t tot ceea ce face este ghidat de adevă rata înțelepciune de la Dumnezeu, el
este și ră mâ ne doar în al doilea grad a perfecțiunii vieții interioare.
3. Dar există și un al treilea și cel mai înalt grad de perfecțiune a vieții interioare. Dar în ce
constă acest lucru? și cum poate omul să ajungă la ei? Aceasta constă în faptul că omul perfect,
știind foarte bine că poate acum ca un puternic stă pâ n al naturii fă ră pă cat, poate face tot ce își
dorește întotdeauna, dar cu umilință și blâ ndețe își pă strează puterea de voință și puterea sub
control și cu fiecare acțiunilor sale și lă sâ ndu-se să facă ceva din iubirea cea mai pură pentru
Dumnezeu, care este, de asemenea, o sarcină foarte puternică pentru perfectul stă pâ n al naturii,
deoarece în deplina sa înțelepciune, el recunoaște întotdeauna că este numai din Dumnezeu,
conform voinței locuiește în el însuși poate acționa corect.
4. Dar o minte mai profundă recunoaște, de asemenea, că există încă o mare diferență
între voința specială a lui Dumnezeu în el și cea mai liberă și mai nesfâ rșită voință generală în
Dumnezeu, și își subordonează complet voința specială voinței divine generale și abia atunci face
ceva din forța interioară atunci câ nd este ordonat direct de voința unică și cea mai proprie în
Dumnezeu; Cel care face acest lucru a atins perfecțiunea cea mai interioară și cea mai înaltă a
vieții, care este perfecțiunea vieții în gradul al treilea. Oricine realizează acest lucru este, de
asemenea, complet unul cu Dumnezeu și, ca și Dumnezeu, are cea mai înaltă putere și autoritate
asupra a tot ce este în cer și pe pă mâ nt și nimeni nu-l poate lua pentru totdeauna pentru că este

20
complet unul cu Dumnezeu.
5. Dar fiecare arhanghel are puterea de a efectua totul într-un moment pe care Dumnezeu
Însuși îl poate efectua la nesfâ rșit; Dar, în ciuda acestui fapt, niciun arhanghel nu lucrează pur
din sine, ci numai atunci câ nd este chemat de Dumnezeu Însuși să facă acest lucru.
Pă mâ ntul vede că lui Dumnezeu i-ar plă cea să le ofere să facă asta sau aia. Dacă spun
cuiva care se află în cel de-al treilea grad de perfecțiune a vieții interioare, a că rui voință este
deja la fel de bună ca o faptă împlinită , acționează acum pur și simplu de la tine și pentru tine,
atunci el va face și va ară ta ceea ce este în el. 6. Dar nimeni nu poate atinge această perfecțiune
cea mai înaltă a vieții, în care se află arhanghelii, înainte de a fi atins prima și a doua etapă .

297. Bucuriile Tatălui nostru Ceresc.

1. Pă rintele Isus spune: „O, care sunt toate bucuriile și fericirea cerurilor mele pentru
Mine, Tată , împotriva celor ale copiilor dragi ai mei să fie iubiți ca singurul și adevă ratul Tată !
2. Vezi, toate fericirile pe care ți le dau acesta și singurul, le-am intenționat doar pentru
Mine, și de aceea copiii mei nu ar trebui să numească pe nimeni în afară de mine, ci doar pe mine
tată l lor; pentru că și eu am și am dreptate cu toate și nimeni nu mă poate priva de drepturile
mele, întrucâ t eu sunt singurul și nu există altcineva în afară de mine. (ChtS. 1. 3, 11 Joel 2, 27; -
Mat. 23, 9)

298. Smerenie. Cele șapte spirite diferite ale smereniei.

1901, 8 decembrie, Graz.

Pă rintele Isus explică cele șapte niveluri diferite ale smereniei prin care omul se cură ță și
se sfințește pe sine însuși pentru a deveni copil și moștenitor al împă ră ției lui Dumnezeu.

1. Smerenia este o înaltă virtute divină (cf. registrul din cartea de rugăciuni sub smerenie.)
Este baza pentru construirea tuturor virtuților, în special a Iubirii, prin care tată l tă u spiritual te
recunoaște ca fiind copilul Să u. Fă ră smerenie nu există progrese în ceea ce privește spiritualul,
deoarece contra-virtutea smereniei, care este mândria, și acesta este pă catul principal al
tuturor pă catelor. (Vezi în registrul cărții de rugăciuni cuvântul cheie aroganță)
2. În limbajul florilor este reprezentat de violet. Uită -te la o astfel de violetă , este o floare
obișnuită , dar mirosul ei este foarte apreciat de toată lumea, așa că este și cazul umilinței,
deoarece odată cu aceasta omul va câ știga inimile oamenilor de pretutindeni, așa cum violeta
câ știgă , de aceea cultivă umilința, pentru că este violetul ceresc, din a că rui culoare, formă și
miros totul vă recunoaște că sunteți copii ai Iubirii și Umilinței veșnice. Acum împă rțim această
floare cerească în șapte spirite ale smereniei:
1.- Umilință față de Dumnezeu.
2.- Umilință față de aproapele.
3.- Umilință față de superiori.
4.- Umilință față de cei care sunt mai mici decât tine.
5.- Umilință față de dușmani.
6.- Umilință față de felul tău.
7.- Umilință față de Dumnezeu în necazurile din viață.
3. În primul râ nd: smerenia față de Dumnezeu. Încercați să cultivați acest lucru cu toată
sâ rguința; pentru că trebuie să semene cu Mine, tată l tă u spiritual ceresc, trebuie să devii perfect
ca Mine, altfel vei ră mâ ne în spiritual și nu poți moșteni tot ceea ce am stabilit și pregă tit pentru
tine. O, copii! Sarcina ta este grozavă , trebuie să devii zeu, creator și conducă tor, dar înainte de a
fi potrivit pentru aceasta, nu te pot plasa în moștenirea ta, pentru că ai face ca creaturile
încredințate să fie nefericite doar ca instrumente nepotrivite, în loc să le faci fericite. De aceea,
cultivă Smerenia, această floare cerească miraculos de parfumată , astfel încâ t să pot avea
bucurie în tine și să -ți ofer cadouri și haruri.

21
 4. Citește capitolele 298 + 299 din povestea mea din tinerețe, cum îți dau astfel exemplul
vieții Mele pentru a ști cum trebuie să lupți împotriva viciilor.
5. Al doilea: smerenia față de aproapele. Ț i-am dat multă lumină din diferite pă rți
despre smerenie în „cartea de rugă ciuni”, de aceea vrei să citești și despre ea în „cartea de
rugă ciuni” pentru a ști tot ce ți-a dat Dragostea Mea. Dar sunt inepuizabil în toate, de aceea
ascultați-mă ce vă anunț din nou:
6. Aproapele tău nu este altcineva decât Eu însumi, deși haina sufletească a Satanei
mă ascunde de tine. Odată ce am această rochie întunecată cu soarele Meu sfâ nt care locuiește
în inima sufletului tă u, încă lzit și prin Dragostea și Smerenia față de Mine în aproapele au
pă truns toată ceața și norii întunecați ai pă că toșeniei tale, atunci vezi, paradisul se va desfă șura
deja în inima ta pe pă mâ nt și va trimite impulsurile sale fericite și astfel omul va fi fericit și să se
întoarcă la casa tată lui, pe care l-a lăsat în cosmopolitismul său, ca parte a fiului risipitor
Satana, a că rui îmbră că minte sufletească o poartă și spiritualizată și în lumina divinită ții o va
aduce înapoi.
7. În al treilea râ nd: smerenia față de superiori. Este foarte greu pentru oameni să se
plece și să se umilească în fața superiorilor. Dar această umilință este o școală care știe să o
înțeleagă corect. Desigur, toată lumea este fratele tău de la cel mai înalt până la ultimul, dar
vezi: trebuie să existe și superiori, care conduc pe cei mai puțin avansați și-i conduc la Mine. În
zilele noastre există tot felul de superiori care își conduc biroul sau treburile proprii cu o
varietate de aroganță , iar cine trebuie să slujească trebuie să-i complimenteze cu umilință și să-și
îndeplinească ordinele fără ezitare sau argumente.
8. Această smerenie, pe care trebuie să o ară tă m, vrea să se sacrifice cu smerenie pentru
onoarea Mea și să facă în liniște și cu devotament ceea ce trebuie să facem. Pentru acest
comportament umil din partea ta, ești întâ mpinat de superiorii tă i și bine scris și plă tit. Deci
aceasta este o ră splată pă mâ ntească . Dar dacă înduri totul din dragoste pentru Mine și, cu
smerenie față de Mine, acceptă cu ră bdare fiecare greutate și sacrifică în ființa ta pentru ca Eu să
o cinstesc, vezi, atunci ai fă cut o notă a recompensei spirituale divine de la Mine pentru tine, pe
care nu o să nu-l vezi câ nd timpul tă u de umilă toleranță a expirat și vei veni la Mine să primești
ră splata ta spirituală .
9. Vor exista, de asemenea, superiori ca lideri ai fraților și surorilor în ceea ce privește
materialul și spiritualitatea în împă ră ția lui Dumnezeu a iubirii pe pă mâ nt; pentru că acolo unde
trebuie să existe ordine, trebuie să existe dosarul, altfel fiecare face ceea ce crede că este bun.
Deoarece abilitățile voastre spirituale sunt șapte , de aceea trebuie să existe și unele
avansate care să îndrume pe toată lumea în funcție de voința Dragostei Mele, în caz contrar
ar apă rea în curâ nd discordie, ceartă și lipsă de iubire.
10. De aceea, fii deja smerit acum, ca să zidești cerul în inima ta; atâ ta timp câ t nu imitați
virtuțile Mele divine și nu ascultați cuvintele Mele, nici Eu nu pot veni la voi pentru a vă face
fericiți.
11. Al patrulea: Umilință față de cei mai mici decât ești tu. Aducerea acestora într-o
relație adevă rată este posibilă numai pentru cel care observă învă ță turile Mele despre viața
spirituală și se stră duiește cu tot focul să le pună în practică . Nu trebuie să mă surați niciodată
ceea ce este mai mic decâ t sunteți în funcție de costum, corp și educație, ci în funcție de spiritul
care și-a deschis casa în el. Și acest spirit sunt eu, Dumnezeul tău, Creator, Judecător, Domn și
Tată. Uită -te la cei să raci și bolnavi din acest punct de vedere, așa cum ți-am anunțat cu atâ ta
glorie în „cartea de rugăciuni” (capitolele 18 și 19), care privește smerenia ta și câ ntă rește totul
pe câ ntare și note de aur pentru a te ră splă ti după fapta ta dă atunci câ nd pă ră sești temporalul
pentru a ajunge la aceasta.
12. În al cincilea râ nd, smerenia față de dușmani. Vezi dragi copii acesta este un capitol
al vieții spirituale pentru a se smeri chiar și împotriva dușmanilor! Ș i asta se întâ mplă : când
omul stă independent împotriva dușmanului și totuși lasă să predomine umilința acolo în loc să-l
deprime pe adversar cu forța dovezilor și superiorității spirituale și să-l rușineze. Aici nu este
vorba de bravură , ci de maturizarea virtuții umilinței pentru a urca mai repede în regiunile

22
spirituale superioare și pentru a veni mai aproape de mine.
13. Iubirea din tine este smerită pentru că Eu, Dumnezeul și Tată l tă u tră iesc în ea, dar
Înțelepciunea este trufașă și, prin urmare, polul meu opus, Satana în tine. Așadar, fiți umili și
iubitori la orice ocazie, chiar dacă satana voastră corporală trebuie să sufere puțină rușine, dar
zeitatea triumfă în voi și numai aceasta ar trebui să o slujiți și să -l ră stigniți întotdeauna pe
Satana în voi.
14. În al șaselea râ nd, smerenia față de propria voastră persoană. Uită -te la aproapele
tă u, care deține aceeași funcție, are aceeași credință și se află în același rang ca tine în toate, nu
indiferent, dar iubitor, politicos și umil! Nu din cauza lui, ci din cauza umilinței tale în fața Mea,
Eu care tră iesc în el, vorbesc și acționez în tot ceea ce este bine.
15. Al șaptelea: smerenia față de Dumnezeu în necazurile din viață. Vezi, copiii Mei, îți
trimit câ teva inconveniente în viață pentru a-ți suprima încă pă țâ narea și pentru a te face mai
spiritual. De fapt, nu trimit boli și nenorociri prin oameni, dar acestea sunt consecințele unui
mod de viață dezordonat; Dar faptul este din nou, pe de altă parte, că permit acest lucru,
deoarece prin ea omul intră în școala Mea spirituală , unde îl purific și îl fac să se gâ ndească la
cauzele bolilor și ale respingerii, iar el este legat de pat, câ știgă timp pentru Mine, învă ță turile
Mele și de a contempla consecințele unei vieți nepocă ite în care moartea temută , judecata și
iadul își țin fă lcile pentru a devora pă că tosul.
16. Fii mereu smerit față de Mine în loc să mormă iești, pentru că este un mare har al Meu
să te protejez de abisul iadului, fie că este vorba de boală , de pierderi de bani sau de o altă
repugnanță , pentru că toate acestea sunt Ș coala aparținâ nd omului în lume. Nu vezi cauzele
spirituale și te enervezi, mormă iești și te plâ ngi de soarta ta, în timp ce Eu nu permit nimic care
să nu fie în avantajul tă u.
17. Mulți oameni vin pe pă mâ nt din alte lumi de stele, planete și sori pentru a mă că uta și
a-L gă si pe Tată l lor; dar aici ajung în școala lui Satana și devin ei înșiși diavoli și arhi-diavoli și
complet corupți. Ș i acolo se întâ mplă deseori să las tot felul de necazuri să vină peste ei pentru a-
i salva din iad.
18. De aceea, fii calm, gâ ndește-te la Mine, dacă nu te duci după voia ta și îmi sacrifici cu
smerenie totul pentru slavă și pentru proslă virea ta, într-o zi va ră să ri în lumina iubirii divine în
tine și în jurul tă u la tronul sfințeniei Mele în Dumnezeu.

299. Diverse doctrine ale smereniei.

1901, 16 februarie, Graz.

Pe baza unor cuvinte noi date de Jakob Lorber, pă rintele Isus explică valoarea smereniei
pentru a avansa spiritual și pentru a deveni un copil al lui Dumnezeu. Cretinul ca exemplu istoric
de mâ ndrie.

1. Câ nd o persoană își dă seama că este un frate pentru toată lumea, atunci este distrasă
de la opiniile disidente pe care înțelepciunea îi place să -i învețe. Omul ca copil al lui Dumnezeu,
din moment ce eu sunt Dumnezeu, tată l spiritual al tuturor, este fratele tuturor oamenilor din
lume, fie că sunt bogați sau să raci, educați sau fă ră educație, a fi frumos sau urâ t în formă ;
deoarece figura neatră gă toare este rezultatul prea puținei griji pentru dragoste și înțelepciune
din viața sa anterioară și a modului în care omul era intern înainte de reîncarnare, el arată acum
aceleași semne de neplă cere spirituală extern pe corpul să u. Urmă torul fapt servește ca exemplu
al acestui adevă r trist:
2. În Stiria există multe cretine sau idiot (sau idiot), numite „toker” în Carintia, că rora le
este parțial râ s și parțial compă timit. Acești bieți proști erau în viețile lor anterioare câ nd au
împlinit 26 de ani Urmă torul fapt servește ca exemplu al acestui adevă r trist:
Tră it în lume ultima dată , foarte apreciat, ca scriitori, dansatori, actori, oameni bogați,
talentați, trufași, în general oameni de înaltă inteligență și educație. În loc să le folosească pentru
binele și fericirea oamenilor, pentru a-i conduce spiritual la Dumnezeu, ei nu i-au fă cut decâ t să

23
fie coapte pentru iad. În cele din urmă a venit moartea, au fost îngropați cu mare cinste și cu
mare fast și au vorbit mult și au scris despre talentele și virtuțile lor.
3. A fost diferit pentru cei decedați în lumea de dincolo: sosiți acolo, erau lipsiți de toate
virtuțile care duc la Mine, dar plini de păcatele și crimele pe care le comiseră împotriva semenilor
lor prin viața lor, care i-au condus în iad. Au trăit ca animale, au murit ca animale, de aceea au fost
transformați în animale ale căror virtuți s-au bucurat în viață, pentru că nu era nimic divin la ei.
4. După o lungă viață agonizantă în tă râ mul spiritelor infernale, am avut din nou milă de
ei și i-am lă sat să treacă printr-o nouă reîncarnare în care tră iesc acum mai mult decâ t animal;
Râ s și maltratat de cei mici, evitat și compă timit și temut de cei mari.
5. Ș i vezi, un astfel de cretin era un talent într-o viață anterioară , o persoană foarte
respectată , care, totuși, își folosise în mod greșit talentele în înțelepciune trufașă pentru ruina
spirituală a semenilor. El trebuie să treacă printr-o nouă reîncarnare pentru a deveni din nou o
persoană normală , pentru a-și atinge scopul spiritual care duce la mine.
6. Smerenia este acea virtute care ți se prescrie în același mod ca și iubirea; pentru că
smerenia este o virtute principală , pe care ți-o cer, pentru că contra-virtutea ei, așa cum s-a
menționat mai sus, aroganța sau Satana este în tine. Prin urmare, se observă că în cer dragostea
și smerenia curg prin toți oamenii și îi fac dragi unii altora. De aceea, cultivați smerenia, pentru
că este baza iubirii, care vă ridică în acele regiuni luminoase ale spiritului, unde eu, Tată l vostru
Isus, sunt înscă unat ca Împă rat al spiritelor iubirii.

300. Prin lupta pentru viață până la victoriile cerești.

(Un cadou de Cră ciun de la Dumnezeu.)

1. „Nu degeaba ai numit un festival „Crăciun.” Da, a fost o noapte consacrată , câ nd m-am
dedicat vouă și întregii umanită ți prea mult ca un sacrificiu al umilinței de că tre mine, infinitul
Domn a pus pe creație o haină fragilă perisabilă care, printre milioane de alte ființe vii, este cu
mult în spatele celui mai înalt tip de figură umană , deoarece în alte lumi mulți sunt atâ t de
echipați în ceea ce privește exteriorul, încâ t omul pă mâ ntesc apare doar ca o imitație liniștită și
slabă a ceea ce am pus de fapt în această formă ca o imagine a propriului meu eu.
2. Ș i totuși, chiar dacă oamenii care tră iesc pe alte lumi îl depă șesc pe locuitorii
pă mâ ntului în multe feluri, aceștia din urmă sunt destinați spiritual pentru ceva mult mai mare
decâ t cei care tră iesc în lumile paradisiace și fac plajă , pentru că în timpul acestora o primă vară
eternă râ de În timp ce ei tră iți în condiții pe care imaginația voastră pă mâ ntească nu le poate
atinge, le lipsește încă cunoștința clară a sinelui meu, a creației mele spirituale și a dragostei
mele pă rintești. Sunt bune pentru că niciun ră u nu încearcă să -i determine să facă contrariul; ei
recunosc o ființă supremă , scufundă -te în venerația lui, dar niciunul dintre ei nu îndră znește să
se gâ ndească ca și câ nd această ființă înaltă ar vrea să apese pe pieptul tată lui să u o ființă creată
de el și să -i dea numele dulce al copilului! Aceasta a fost rezervată numai celor care trebuie să
obțină o astfel de poziție prin luptă și victorie, astfel încâ t să poată deveni copiii unui zeu.
3. Deci, acolo unde școala educațională a acestor copii este, pe lâ ngă cea mai mare
înă lțare spirituală posibilă , și opusul, cea mai mare umilință sau apostazie posibilă de la bine,
trebuia să poată avea loc, astfel încâ t între astfel de extreme să progreseze spre mai bine, o
victorie asupra lor, toate obstacolele posibile sunt posibile etc. (ChtS. 44 pp. 9-11). Aceasta a fost
rezervată numai celor care trebuie să obțină o astfel de poziție prin luptă și victorie, astfel încâ t
să poată deveni copiii unui zeu.
4. Baza iubirii este umilința, prin care nu veți imagina sau prețui niciodată nimic, ci
întotdeauna un drept și, acolo unde este posibil, din dragoste pentru aproapele dvs. îți va acorda
un privilegiu, dar îi atrage astfel că tre prietenii și frații tă i bine echilibrați că tre inima ta, care vor
observa același lucru împotriva ta.
5. Dar, ca tot ce este ră u, tot ce este bun este, de asemenea, imitat, așa că vei stră luci prin
exemplul tă u bun pentru ei și îi vei face să fie inconștienți binefă că torii tă i și ai vecinilor tă i.
6. Dar dacă ați realizat acest lucru, atunci este timpul să vă apropiați de ei și să -i învă țați

24
cum pot aduce binele în folos, în realizarea fericirii prin ceea ce voi, în calitate de învă ță tori și ei
în calitate de adepți, vi se dă viața veșnică .
7. Întrebi: Tată , spune-ne cum și unde trebuie să ne smerim? Ei bine, vreau să vă clarific
unde începe smerenia. Adică , cer smerenie și supunere doar în fața superiorilor tă i sau în fața
personalită ților superioare? O, nu, pentru că ești forțat să faci asta din propriile avantaje
personale sau politice sau din sentimentele de constrâ ngere a supleții sau nesemnificativită ții;
După cum puteți vedea, smerenia nu începe acolo, ci în altă parte, și anume unde credeți că ar
trebui să vi se facă complimente, laude și mulțumiri pentru ceea ce este bine și nobil fă cut
aproapelui, acolo ar trebui să mă rturisiți public că sunteți doar instrumentele dragostei divine
pentru oameni și toată cinstea și mulțumirile pentru aceasta trebuie doar să fie date lui
Dumnezeu, care ți-a insuflat gâ nduri nobile și care lucrează prin tine. Vedeți dragi copii, dacă
acționați diferit, atunci gâ ndurile lumești și punctele de vedere ale mâ ndriei sunt atunci care nu
se unesc cu dragostea mea care învață despre smerenie.
8. Dacă întâ lnești un cerșetor pe stradă sau în altă parte și el îți cere ceva, atunci nu te
considera pe tine însuți ca pe cei care îl au și, prin urmare, pot oferi și ei, ci consideră pe cei
să raci drept frate în duh și fă ceea ce faci bine vrei ca și cum ai vrea să mi-l dai, atâ t de smerit, ca
și cum ai vrea să te gâ ndești la Mine în această formă zdrențuită și să racă , atunci aceasta are o
valoare complet diferită cu Mine; pentru că de fapt tră iesc în inima să racilor și mă uit cu atenție
la acțiunea ta, la inima ta câ nd le dai cadouri să racilor! cu ce sentimente de compasiune și
smerenie le dai să racilor.
9. întreabă un cerșetor un țigan sau o altă persoană nesimțită pentru informații pe stradă
sau oriunde, și dacă există sau nu persoane în jurul tă u, care ră mâ ne la fel, ar trebui să asculți
persoana respectivă și să ră spunzi la întrebarea care ți se pune cu toată amabilitatea politicoasă
necesară și să o ajute din stâ njeneală pe câ t știi și abilită țile tale; pentru că ar trebui să crezi că
este și fratele sau sora ta, pentru că este copilul meu și că eu, Domnul cel mai înalt și Dumnezeu
nu mi-e rușine să tră iesc în ea, astfel încâ t să nu ai niciun motiv ca ea să fie mai mică decâ t tu
însuți sunt de privit. Acesta este modul în care ar trebui să vă tratați aproapele și veți îndeplini
porunca mea despre iubirea și omenirea aproapelui dacă respectați și această obligație de iubire
a aproapelui, care este deja cunoscută din Biblie (Matei 25, 35-40).
10. Dacă cineva duce o viață frumoasă , exemplară , nu ar trebui să o arate niciodată în fața
lumii și să fie lă udată , pentru că asta se transformă cu ușurință în aroganță și supraestimare a
sinelui.
11. Nu lă sați să se observe că puteți, înțelegeți și sunteți capabili să faceți mai mult decâ t
confrații voștri, ci considerați-i la egalitate cu dvs. și cu cunoștințele și progresul dvs., astfel încâ t
să nu fiți cuprinși de aroganță și megalomanie care te duce apoi în Iad aruncă mental.
12. Fiți mulțumiți de tot ceea ce vă fac vecinii voștri și judecați faptele lor nu cu
înțelepciunea lumii, ci cu dragostea inimii și smerenia. Pentru că nemulțumirile aproapelui sunt
tentațiile pentru tine de a te pregă ti în virtuți bune.
13. Nu acordați niciodată atenție lingușirii fraților sau surorilor, dacă acestea nu
îndeplinesc cerințele dragostei pentru mine.
14. Suprimă mâ ndria în creștere atunci câ nd alții îți împă rtă șesc munca, cunoștințele,
înțelepciunea și Apreciind și recunoscâ nd avantajele sau chiar lă udâ ndu-vă sau mă gulindu-vă .
Un teozof trebuie să fie umil și să sacrifice imediat fiecare laudă care i-ar fi acordată pentru
gloria mea și să gâ ndească : Eu nu sunt nimic fă ră tine, dar tu ești totul în mine ca spirit al lui
Dumnezeu, de aceea toate laudele și laudele se aplică numai ție, din am și sunt tot ceea ce m-ai
fă cut să fiu.
15. Nu vă priviți cunoștințele, virtuțile și progresul ca și cum ați fi mai mult decâ t fratele
vostru slab și pă că tos. Este posibil să aveți merite și avantaje, dar nu-l lă sați să -l vadă !
Dimpotrivă , virtuțile voastre spirituale trebuie să stră lucească prin faptul că sunteți cel mai bun,
mai umil, mai curtenitor, cel mai milostiv, cel mai altruist și iubitor frate din înclinație interioară
și nu din constrâ ngere, că ci constrâ ngerea nu vine din dragoste sau libertate, care trebuie să
conducă inima omului.

25
 16. Nimeni nu ar trebui să viseze că este poate mai valabil cu mine decâ t ceilalți copii ai
mei, oricâ t de lumești ar fi; pentru că un astfel de gâ nd este trufaș.
17. Este smerenie câ nd cineva își mă rturisește greșelile, se pocă iește și nu le mai comite
din dragoste pentru Dumnezeu.
18. Nu fi neră bdă tor să conduci asupra altora; pentru că guvernarea dă naștere mâ ndriei
și aroganței de sine și asta te duce în iad, dar cere-i Dumnezeului Tată l tă u smerenia că îi slujești
pe ceilalți și le vei supune.
19. Nu vă luptați pentru bogă ții, deoarece acestea sunt prea fericite pentru a atrage
oamenii în lume, pentru a pofti de plă cere și, astfel, pentru efeminare, ceea ce îi face incapabili să
lupte împotriva lumii și a tentațiilor ei, cine îi va construi iadul în lume pentru ca
supraviețuitorul să supraviețuiască , dar să vă mulțumiți cu puțin, astfel încâ t să fiți eliberați de
ispite; că ci este mai bine să mergi în cer să rac decâ t bogat să mergi în iad.
20. Banii stau la baza tuturor felurilor de slă biciuni umane, pentru că poți avea orice
pentru bani, de aceea se numește Mamon, al doilea zeu sau anticristul potrivit din lume.
21. Cine are bani știe că îi are, știe că are privilegiul peste tot, știe că din cauza banilor
toată lumea îl complimentează și îl preferă în toate; Dar asta face ca o persoană să aibă încredere
în sine, apoi arogantă , avizată , ră zbună toare, dacă nu este primul și ceilalți îi sunt preferați. De
asemenea, bogă ția nu te face mulțumit, dimpotrivă , nemulțumit, pentru că bogatul vrea
întotdeauna mai mulți bani, bogă țiile lumii întregi nu l-ar satisface. De aceea nu îți dorești în
mod inutil mulți bani sau bogă ție, fii mulțumit cu puțin, astfel încâ t să mă poți sluji mai ușor și să
ai grijă de mâ ntuirea sufletului tă u, ca într-o zi să nu fie la fel pentru tine ca evanghelicul om
bogat, că ruia i-am spus: că este mai probabil ca o congestie de navă să treacă prin urechea acului
să treacă decâ t un om bogat să intre în împă ră ția cerurilor.
22. Este plă cut să ai bogă ții, dar de obicei moartea spiritului sau a iadului este în ele, de
aceea este mai bine să ră mâ i să rac în bogă țiile lumii, dar bogat în lucră ri de dragoste, pentru că
primele pieri, cele din urmă dureaza pentru totdeauna. Dar nimeni nu poate sluji doi stă pâ ni,
pentru că fiecare pune o cerere diferită asupra slujitorului, pentru că singurul Domn sunt Isus,
cealaltă este Satana sau lumea cu farmecele și plă cerile sale materiale care duc în iad. Acest lucru
ar trebui să vi se spună , astfel încâ t să nu vă lă comiți după bani, să vă plimbați prin lume și să
faceți morți pentru spiritual, pentru cer, în timp ce sunteți așadar plasați pe lume pentru a
merita cerul.
23. Nu te împinge să stră lucești mai întâ i, ci mai degrabă să iei locul de jos, pentru că
oricine se înalță va fi umilit, dar cine se va umili va fi înă lțat.
24. Că utați întotdeauna să împliniți voia lui Dumnezeu în voi; că ci Domnul, Dumnezeul
tă u, trebuie să conducă în tine și împreună cu tine, astfel încâ t să te facă potrivit să devii
moștenitor al bunurilor și lumilor sale într-o zi.
25. Încearcă întotdeauna să împlinești voința divină ; atunci vei gă si pace și liniște pentru
că Duhul Tată lui tă u devine mulțumit și unic în tine și cu tine.
26. Investigați-vă cu atenție dacă ați trecut deja prin școala smereniei suficient, dacă ești
capabil să -l iubești pe aproapele jignitor ca pe un zeu mic (pentru că , de asemenea, poartă în el o
scâ nteie divină ) din dragoste pentru mine și din cauza mea, și în situații de urgență pentru a
ră splă ti ră ul cu binele, chiar dacă este sacrificiu și negare a te costă ! din dragoste curată pentru
cel care și-a sacrificat viața pă mâ ntească pentru tine din dragoste curată pe cruce în tot dispreț
față de lume.
27. Vedeți, dragii mei copii, în primul râ nd trebuie să examinați cu atenție școala
smereniei; Cer toate acestea. Da, nu este atâ t de ușor să devii „copilul meu”, cele mai bune
medicamente sunt amare; dar cu ajutorul Meu omul cucerește totul; dacă voința fermă este
acolo, atunci binecuvâ ntarea Mea nu lipsește! (ChtS. 39,39)
28. Smerenia inimii. Dragi copii mei! Primul lucru pe care dragostea îl are ca bază este
adevă rata smerenie a inimii, care începe mai întâ i de la sine (prin autocunoaștere), prin care
inima își simte incapacitatea completă de a vrea din sine și de a realiza ceea ce este bun fă ră
asistență de sus. Adevă ratul om umil știe că voința sa în sine nu cere ceea ce trebuie, ci este

26
ghidată de har ca și cum ar fi el însuși, totul se întâ mplă astfel sub influența mea.
29. Cine, prin urmare, a ajuns odată la înțelegerea că toată creșterea spirituală are loc
prin influența mea și care a ajuns anterior la acest punct de vedere prin mijloace externe, fie prin
învă ță tură sau prin relații cu copiii lui Dumnezeu și se simte condus de el, el însuși că tre
întoarce-te la mine, îl voi lumina despre propria sa incapacitate și prin aceasta va primi primul
har, care formează începutul cunoașterii ulterioare și predă rii voinței.
30. Odată ce acest lucru s-a întâ mplat cu un suflet, chiar dacă este inadecvat, sunt deseori
necesare mijloace pentru a-l duce mai departe în eforturile sale, care sunt complet de neînțeles
pentru tine, deoarece doar eu, ca tată , știu de ce trebuie să acționez așa, deoarece nici dintre voi
puteți vedea prin celă lalt și știți ce deseori fie trebuie realizat, fie trebuie eliminat în prealabil; de
aceea încrederea în mine este atâ t de necesară , prin care poți ajunge și la adevă rata smerenie.
31. Prin adevă rata smerenie crește dragostea pentru aproapele; pentru că oricine se
gă sește slab și defectuos, nu va mai cere de la aproapele să u, dar ră bdarea și de multe ori milă va
fi sentimentul cu care suportă și acționează , ceea ce este apoi primit ca dragoste pentru
aproapele.
32. Prin urmare, smerenia este temelia iubirii; de aceea exercitați-vă în această
indispensabilă virtute, astfel încâ t celelalte virtuți, care sunt legate de ea ca un lanț, să devină și
ale voastre; începeți să vă luați umilința și iubirea cu fermitate în inima voastră și vreau să vă
luminez orice altceva pentru voi, care este necesar pentru perfecțiunea voastră .
33. Aceste cuvinte ale Mele, așa cum ți le trimit aici, sunt o piatră de încercare (a
umilinței), indiferent dacă crezi că cunoștințele tale dincolo de ele sau dacă le gă sești cu bucurie
copilă rească destul de potrivite pentru tine și acționezi în consecință (Cap. 45). , C 13) vrei!
Amin! Isus al tă u.
34. Câ nd mama lui Isus, Maria, a fost întrebată de mă tușa ei Elisabeta despre condițiile
din templul din Ierusalim, Maria i-a ră spuns în smerenia ei: Eu, draga mea mă tușă , las bâ rfele
din templu pentru mine, pentru că nu se înră ută țește și nu se înră ută țește din cauza asta; dar
dacă este corect cu Domnul, atunci El va pedepsi templul la momentul potrivit. Elisabeta, însă , a
recunoscut smerenia profundă și modestia Mariei în aceste cuvinte și i-a spus: Da, Fecioară a lui
Dumnezeu plină de har! Cu astfel de atitudini trebuie să gă sim harul cel mai înalt înaintea lui
Dumnezeu! Că ci așa cum vorbești, numai cea mai pură inocență poate vorbi; și oricine tră iește
conform acesteia, tră iește în siguranță înaintea lui Dumnezeu (Cap. 9, cap. 6, versetele 24-29) și
a întregii lumi. Dar Maria a spus: Viața dreaptă nu este a noastră , ci a Domnului, și este un har!
Oricine crede că tră iește cu dreptate din sine, tră iește cu siguranță cel mai neprihă nit înaintea lui
Dumnezeu; Dumnezeu. Deci ar trebui să vorbim și să acționă m și noi!
35. Pentru noua naștere și botezul Sf. Omul nu poate ajunge la spirit decâ t prin smerenia
și marea dragoste a inimii sale; trebuie să dea înapoi tot ce are din lume pâ nă la ultimul bă nuț,
inclusiv științele superbe ale capului să u; altfel va pă rea îngrozitor de renașterea și botezul
puterii spiritului să u (cap. 27, 26. 27)
36. Orice facem întotdeauna, facem pentru slava lui Dumnezeu! În duh, îl onoră m pe
Dumnezeu atunci câ nd ne ținem unii pe alții, ne îmbră țișă m unii pe alții cu dragoste și ne
sprijinim reciproc în toate și în toate lucrurile; dar, de fapt, îl onoră m pe Dumnezeu atunci câ nd
ne folosim forțele pentru a rafina ceea ce El ne-a indicat, ca să o facem pentru slava Lui. Aceasta
este întreaga religie de pe planeta Uranus, (Cap. 2 Cap. 44), care este recomandat și pentru
imitarea pe pă mâ ntul nostru.

301. De ce fiecare persoană fără excepție ar trebui să fie primită și tratată cu umilință?

1. Câ nd te întâ lnești cu unul dintre frații sau surorile tale, întâ mpină -l cu toată respectul,
pentru că știi: sunt în compania lui ca spirit al iubirii și al vieții în el, căruia i se adresează umilul
salut.
2. Scoate-ți pă lă ria fiecă rei persoane cunoscute, pentru că și Eu merg peste tot și
gâ ndește-te că , salutâ ndu-l pe fratele tă u cu respect cu capul tă u gol, îmi plă tești numai un tribut

27
Mie, dar nu fratelui sau surorii tale; deoarece acestea nu ar trebui să fie îndeplinite în alt mod
decâ t fratele tă u biologic. Ș i numai după ce l-ați salutat cu salută rile Mele cu toată seriozitatea, îl
puteți întreba ce face, citește și cum se descurcă . Dar lă sați deoparte toate întrebă rile materiale
și încercați să vorbiți doar despre chestiuni spirituale.
3. Pentru a evita repetarea, citiți despre Smerenie și Lepă darea de sine în „Cartea de
rugăciuni” Ediția III. Capitolul 11; - 16, dar în versetul 4 este scris doar pentru maturitate
spirituală ; de asemenea capitolul 19, versetul 5; Capitolele 48 + 124. În general, cineva se
orientează în cercul fraților și surorilor, unde nu există deja o cunoaștere mai strâ nsă și
maturitatea deplină necesară , conform anunțurilor I. Volumul, paginile 77, 30. Citiți și în „Sfâ nta
Treime”, capitolul 1 , versetul 9.

302. Milă sau caritate.

1901, 18 noiembrie, Graz.

Prin diferite învă ță turi, Pă rintele Isus luminează modul în care cineva ar trebui să
exercite mila prin lucră rile de caritate și să adune comorile pentru împă ră ția cerurilor.

1. Fiți ființe umane un aproapele plă cut și faceți serviciile de dragoste prietene și inamice,
așa că veți câ știga toate inimile pentru voi înșivă . Desigur, întotdeauna astfel de servicii de
dragoste care pot fi incluse în operele de caritate.
2. Tră iește cu neră bdare numai pentru bună starea aproapelui tă u în spiritual și acolo
unde este necesar și posibil pentru tine, de asemenea în material și lasă -mă să am grijă de tine.
Că ci chiar dacă nu vei avea din belșug, nu vei suferi de foame; dar stai cu mine foarte scris și îți
atingi curâ nd obiectivul. 3. Că ci este de datoria ta să ai grijă de bună starea bietului tă u frate și să -
l ajuți pe câ t poți; pentru tot ceea ce faci pentru el mi l-ai fă cut, Tată l tă u Isus, Care ți-ai primit
foloasele în cei să raci și nevoiași.
4. Gâ ndește-te mult cum sunt dragostea și smerenia ta pentru mine și pentru aproapele
tă u.
5. De aceea: Feriți-vă de hainele și mobilierul de lux! Ar trebui să fiți îmbră cat curat și
decent fii, dar nu cumpă ra lucruri care te fac „nobil” pentru că te-ai împră știat prea mult pentru
materie și prea puțin pentru spirit în loc să fi strâ ns, pentru că din acest motiv trebuiau neglijate
lucră rile de caritate pentru cei să raci și nevoiași.
6. Îți lipsesc banii care sunt aruncați inutil pentru a face lucră rile de caritate. Dar, din
moment ce poți cumpă ra împă ră ția cerurilor doar cu acestea, cum vrei să intri în el?!
7. Proverbele lui Solomon spune: Cel ce are milă de cei să raci împrumută Domnului; Îl va
ră splă ti din nou binele (Proverbe 19:17)
8. În același loc se citește: Oricine face violență unui om smerit, blasfemează pe
Dumnezeu, Creatorul să u; dar cel ce are milă de cei să raci îl cinstește pe Dumnezeu (Proverbe
14:31)
9. În psalmii profetului David este scris: Bun pentru cei care au grijă de să raci! Domnul îl
va mâ ntui în vremurile rele.
10. Astfel evanghelistul Matei scrie în povestea sa despre Judecata de Apoi: Ș i Regele
(Isus) va ră spunde milostivului în ultima zi: Adevă rat, îți spun: Orice ai fă cut unuia dintre cei mai
mici frați ai mei, tu mi-a fă cut-o. (ps. 41, 2)
11. Nu acceptați nicio plată pentru lucră rile fă cute din caritate, pentru că altfel veți fi
pierdut tot dreptul la salariu cu Mine, pentru că lumea v-a plă tit pentru ele. ( matematică 25, 40)
12. Consideră -te norocos să tragi din sursa tată lui și împă rtă șește-ți cu bucurie
cunoștințele tale spirituale cu vecinii tă i, astfel încâ t și ei să poată lua pâ ine de la masa tată lui.
13. Gâ ndește-te mult la să raci, nevoiași și suferinzi! Vizitați-le și oferiți-le hrană spirituală
și fizică . Pentru că acestea sunt altarul de jertfă al iubirii aproapelui tă u înaintea Mea,
Dumnezeul și Tată l tă u. 1
4. Dacă aparții clasei de oameni care își evaluează munca, fii creștin și nu necreștin în

28
calculele tale!
15. Încearcă pe câ t posibil să nu plă tești în exces pentru munca ta; pentru că ceea ce ați
socotit prea mult aici, va trebui să vă slujiți în viața de apoi cu mult efort și agonie, pentru că veți
ră splă ti la fel de mult în să raci câ t le-ați dat aici. Prin urmare:
16. Ferește-te de orice asuprire și exploatare a aproapelui tă u! Este vorba de bani de
sâ nge și, prin urmare, va trebui să fie rambursat cu o sută de ori mai dificilă care se merită !
17. Toată lumea investighează cum este dragostea lui pentru mine, pentru aproapele și
pentru sine! Faceți comparația cu numă rul 666 sau 111, și anume: 600 pentru mine, 60 pentru
aproapele (când are nevoie) și 6 pentru dvs. sau: 100 pentru mine (deoarece trebuie să mă iubiți
mai presus de orice), atunci 10 pentru vecin și 1 pentru tine și încearcă să aduci aceste numere în
raportul potrivit, potrivit, apoi ai atins scopul vieții.
18. Mulți oameni se ră sfă țează cu abundența veniturilor lor și nu știu cum să le consume
și să le risipească prin diverse distracții, în timp ce sute și mii de familii să race se confruntă cu o
nenorocire îngrozitoare, foamete și greută ți. Aici copiii mei sunt singurul altar de sacrificiu pe
care l-am înființat ca Dumnezeu în Vechiul și Noul Testament, în timp ce toate celelalte sacrificii
și ceremonii materiale sunt o urâ ciune înaintea Mea, așa cum am proclamat și dezvă luit deja în
vechiul testament prin profeți.
19. Gâ ndește-te câ t de mult cheltuiești în fiecare lună pentru tine și câ t din excesul tă u dai
să racilor și cum le dai lor, fie din dragoste, fie din simț pur al datoriei! Acesta din urmă are o
valoare foarte discutabilă . Dar oricine suferă hrana spirituală din învă ță tura mea face cel mai
bine.
20. Nu calculați câ t dați să racilor în numele Meu! Ca să nu am cauza să -ți prezint numă rul
pă catelor tale și să -ți spun câ te favoruri fac zilnic pentru tine, pentru care nu Îmi mulțumești!
21. Dacă cineva dă un banchet și își invită vecinii și prietenii bogați la el, el nu a pă că tuit,
dar nu va trebui să se aștepte la nicio ră splată în ceruri, deoarece prietenii să i de aici îl pot
ră splă ti pentru astfel de lucruri. Să raci ca oaspeți și ți se va ră splă ti în ceruri; pentru că să racii nu
te pot plă ti aici.
22. La fel se întâ mplă și cu cei care împrumută mulți bani contra dobâ nzii și, după o
anumită perioadă de timp, cer și capitalul înapoi. Drept urmare, dacă nu practică că mă tă ria, nu
comit niciun pă cat, dar în cer nu vor avea deci niciun interes de ră scumpă rare. Dar probabil
pentru că împrumută și bani să racilor care au nevoie de ei fă ră dobâ ndă și fă ră rambursarea
capitalului. Așadar, ajutarea să racilor de toate felurile în orice mod bun este adevă rata lucrare
de caritate.
23. Renunțați la salariile mondiale și la onoarea mondială perisabilă ! dar colectează
comori pentru eternitate! Nu lă sați funcționarii și clerul asociațiilor caritabile să spună elogii de
amintire ale spiritului vostru caritabil, pentru că totul este împotriva învă ță turii mele divine. Dă -
i în liniște celor care vor să dea ce și vezi că ceea ce a fost dat a fost livrat cu siguranță la
destinație.
24. Dar oricine își trâ mbițează donațiile pe nume în ziare, nu numai că primește onoarea
nevaloroasă și perisabilă în public în lume (Matei 6, 1-4), dar există și o oarecare dragoste de
sine și aroganță , au fă cut cunoscute nume peste tot, pe care lumea le știe: El le are, le poate, le
face și alții le au și ele, dar nu, pentru că sunt egoiste și nemiloase. Nu lă sați pă catele mâ ndriei să
crească dâ nd pomană , așa cum i s-a întâ mplat fariseului!
25. Sprijinul acordat rudelor, prietenilor și cunoștințelor să race este un fel de simț al
datoriei din care susțină torul nu poate scă pa. dacă nu vrea să fie trâ mbițat ca un curmudgeon.
Prin urmare, acest tip de milostenie nu este același atunci câ nd cineva dă cu totul stră ini, pentru
că împotriva celor din urmă nu există nici un sentiment de datorie, ci doar compasiune și milă
intră în acțiune și aproapele este ajutat din dragoste pentru mine. Această dă ruire are o valoare
incomparabil mai mare decâ t în cazul în care sentimentul datoriei îndeamnă și îndeamnă și, prin
urmare, o asemenea dă ruire are foarte puțină valoare. Desigur, se poate da și cu dragoste
adevă rată , dar câ ți fac asta?
26. Fă bine întotdeauna și întotdeauna acolo unde este nevoie: pentru beneficiar este un

29
beneficiu; o binecuvâ ntare și o comoară de har pentru tine, cu care vei atinge cerul. De aceea ar
trebui să faci bine, pentru că oamenii sunt copii ai lui Dumnezeu și Dumnezeu însuși locuiește în
ei.
27. Câ nd omul își împă rtă șește abundența cu cei să raci și nevoiași, astfel pă șește în cercul
divinită ții sale, fă câ nd ceea ce face Tată l să u Ceresc. El este mutat de la statutul să u prosper al
omenirii, unde anterior au locuit în cea mai mare parte spiritele iadului, la înă lțimile înalte ale
spiritelor cerești, dacă binefacerea sa vine din dragostea adevă rată pentru Dumnezeu și pentru
aproapele și este lucrat în secret liniștit.
28. Prin lucrarea liniștită în caritate, omul devine un spirit ceresc, un copil al Tată lui să u
din ceruri și se retrage din adâ ncurile pă mâ ntești, ceea ce îl atrage doar că tre materie, al că rui
rezultat este moartea și iadul. Numai prin munca liniștită din cercul să ră ciei și al mizeriei se
adună comorile prin care poarta cerească se deschide pentru tine și cerul este cumpă rat. Cine nu
are nimic din aceste comori spirituale, dacă a avut destule comori pă mâ ntești în viața
pă mâ ntească , devine un locuitor al iadului în tă râ mul spiritelor, gol, flă mâ nd și însetat și afectat
de suferință spirituală , conform standardului posesiei sale actuale și care nu face bine.
29. Fericit este persoana care își înțelege corect sarcina vieții conform prescripțiilor
divine și o pune la lucru, pentru că va primi ră splata vieții, care este cucerirea cerului cu
frumusețile sale, gloriile și plă cerile suprasensibile.
30. Sprijinul public pentru să raci nu trebuie să poarte ștampila publicului; pentru că am
învă țat: Mâ na ta stâ ngă nu ar trebui să știe ce dă mâ na ta dreaptă ! Iar această zicală a Tată lui tă u
Etern ră mâ ne în vigoare pentru totdeauna. 31. Potrivit ultimelor mele anunțuri: Dacă lă sați
trâ mbița publică ceea ce ați dat să racilor, deci omenirea știe despre asta prin ziare, vorbește
despre milostenia ta și îți laudă mila; dar cu asta ai salariul cu Mine, Dumnezeu a scă zut, dacă nu
a fost în întregime pierdut.
32. Cine dă milostenie, le dă singur; sau, dacă dă și acest lucru urmează să fie transmis
publicului în ziare, el nu ar trebui să -și dezvă luie numele public, ci doar suma pe care cineva a
donat-o sub o anumită parolă , atunci beneficiul să u pentru cei să raci și Cei care au nevoie în
ceruri recompensat de sute și mii de ori; că ci atunci stâ nga, care înseamnă lume, nu a
experimentat nimic din ceea ce a fă cut dreapta, adică dragostea, în compasiunea și îndurarea ei.
Mâ ndria dă tă torului este hră nită , nici destinatarul nu este sensibil în cinstea sa ca persoană
egală sau îl jignește.

303. Dovezi din proverbele lui Isus, că prin iubirea lucrătoare ființa umană obține
viața veșnică, care este Dumnezeu sau cerul, ca răsplată.

1. Matei 21:43: Isus le-a spus evreilor care au refuzat să facă voia Sa: Împă ră ția lui
Dumnezeu va fi luată de la voi și dată unui popor cu care va aduce roade mai bune.
2. Luca 3: 8-9: Aduceți roade vrednice de pocă ință , pentru că toporul este deja la
ră dă cinile copacilor; orice copac care nu dă roade bune este tă iat și aruncat în foc.
3. Luca 6,46-49: Isus a spus: Cum Mă numiți Doamne, Doamne și nu faceți ceea ce spun
eu? oricine vine la mine și îmi aude spusele și le face este ca o persoană care și-a construit casa
pe o stâ ncă ; dar cine o aude și nu o face este ca un om care și-a construit casa pe pă mâ nt fă ră o
temelie solidă .
4. Luca 8:21: Isus a vorbit publicului Să u și a spus: Mama și frații mei sunt cei care aud
Cuvâ ntul lui Dumnezeu și îl fac.
5. Ioan 9:31: Ș tim că Dumnezeu nu ascultă pe pă că toși, dar câ nd cineva se teme de
Dumnezeu și își face voia, îi ascultă .
6. Ioan 13: 16-17: Spă larea picioarelor lui Hristos asupra ucenicilor să i a fost un act
simbolic al iubirii și smereniei, în care iertarea pă catelor și prin aceasta cură țirea aproapelui de
vinovă ție a fost indicată prin corespondența spă larea picioarelor, indiferent dacă cel care se
umilește este, de asemenea, mai înalt decâ t celă lalt, iar Isus a subliniat: Dacă știi acest lucru,
fericită ești dacă o faci!

30
 7. Ioan 14.15 + 21: Cel ce are poruncile Mele și le face, el este cel care mă iubește și eu îl
voi iubi și îi voi descoperi lui.
8. Ioan 15: 8: Tată l Meu este proslă vit prin aceasta, că aduci multe roade (ale vieții
veșnice din activitatea în caritate).
9. Ioan 15: 14 + 16: Sunteți prietenii mei dacă faceți ceea ce vă poruncesc eu; Te-am ales
ca să dai rod și rodul tă u să ră mâ nă .
10. Matei 12:33: Faceți copacul bun, ca să rodească bine; deoarece arborele poate fi
recunoscut după rod.
11. Matei 3: 8 + 10: (Pă că tosilor) aduceți roade vrednice de pocă ință ; că ci orice copac
care nu dă roade bune va fi tă iat și aruncat în foc.
12. Matei 13:23: Cel ce este semă nat în țara cea bună este cel care aude cuvâ ntul și dă
roade.
13. Ioan 4,36: Cine recoltează (în duh) primește ră splată și adună roade pentru viața
veșnică (aici și dincolo).
14. Isaia 1: 16-17: Spă lați-vă , cură țați-vă , îndepă rtează ră utatea lucră rilor tale și învață să
faci bine.
15. Matei 16:27: Fiul Omului va veni în toată slava Tată lui Să u și va ră splă ti pe toți după
faptele lor.
16. Ioan 5:29: Cei care au fă cut bine vor ieși pentru învierea vieții.
17. Apocalipsa 14,13; -20,13: Lucră rile lor îi urmează și sunt judecați, fiecare după
lucră rile sale.
18. Apocalipsa 22:12: Iată , vin repede și ră splata Mea cu Mine, pentru a fi dată fiecă ruia
după faptele sale.
19. Zaharia 1: 6: La fel cum Iahve Zebaot a intenționat să ne facă după că ile noastre și
după faptele noastre, tot așa ne-a fă cut El.
20. Din toate citatele se poate vedea că Dumnezeu recompensează sau pedepsește fiecare
ființă umană în funcție de modul să u de viață și de acțiunile sale. De asemenea, l-am învă țat pe
Isus același lucru în pilde, dintre care mai multe implică faptul că cei care fac binele sunt
acceptați și cei care fac ră ul sunt respinși; precum în parabola lucră torilor din vie, (Mat. 21, 33-
44) a talentelor și a lirei cu care ar trebui să crească , (Mat. 25, 14-31; - Luc. 19, 13-25) tot din
Crede.
21. Ioan 11: 25-26: Isus a spus: Cine crede în Mine (și, prin urmare, urmează și împlinește
învă ță turile și poruncile Mele), nu va muri în eternitate, ci va tră i, chiar dacă va muri fizic.
22. Ioan 6,40 + 47: Aceasta este voința Tată lui ca oricine crede în Fiul (și împlinește ceea
ce El a învă țat să facă ) să aibă viața veșnică .
23. Ioan 3:36: Oricine crede în Fiul (și în învă ță tura Sa despre dragostea activă pentru
aproapele să u) are viața veșnică ; dar oricine nu-l crede pe Fiul (că totul trebuie fă cut ceea ce a
învă țat El) nu va vedea viața, dar mâ nia lui Dumnezeu ră mâ ne asupra lui.
24. Ioan 3: 15-16: Deci Dumnezeu a iubit lumea, că și-a dat singurul Fiu nă scut pentru ca
oricine crede în el (prin împlinirea doctrinelor sale) să nu piară , ci să aibă viața veșnică .
25. Matei 7:12; -22,35-40: Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate, dar pe aproapele
tă u ca pe tine însuți; fă câ ndu-i ceea ce îți dorești să -ți facă dacă este necesar.
26. Matei 6: 1: Aveți grijă să nu faceți bine în fața oamenilor pentru a fi vă zuți de ei; altfel
nu veți avea salariu cu Tată l vostru din ceruri (pentru că stră inii vă laudă pentru faptele voastre
bune).
27. Luca 6: 35-36: Iubește-ți dușmanii; fă bine și împrumută acolo unde nu ai nimic de
sperat; atunci ră splata ta va fi mare și vei fi copii ai Celui Preaînalt, care este și binevoitor față de
cei nerecunoscă tori și ră i. Așa că fii milostiv, așa cum Tată l tă u este milostiv.
28. Matei 10: 41-42: Oricine primește un profet ca profet va primi ră splata unui profet; și
oricine primește un om neprihă nit pentru că este neprihă nit, va fi tratat ca cel neprihă nit. Ș i
oricine dă chiar o bă utură de apă proaspă tă uneia dintre cele mai mici dintre acestea, este
pentru că este discipol, cu adevă rat! Vă spun că nu va ră mâ ne neremunerat.

31
 29. Isus spune: Pentru un ban care este dat să racilor în numele Meu, dau donatorului un
pă mâ nt ca ră splată , iar pentru o bă utură de apă proaspă tă un soare. Adevă rat, vă spun: cel mai
mic serviciu al carită ții va fi ră splă tit în cel mai înalt, cel mai nespus mod. (Cap. 1, c. 3,1; - Ps. 147,
4-5)
30. Am spus: Cu adevă rat! Vă spun ce i-ați fă cut unuia dintre cei mai mici frați ai mei, mi l-
ați fă cut (marc. 9, 40; - 12, 42. 43)
31. Poziționați-vă întotdeauna să faceți binele în așa fel încâ t beneficiarul să nu fie umilit,
dar ceea ce dați, dați mai în secret și nu așteptați expresii speciale de mulțumire și, dacă vin,
atunci oferiți-le mie imediat; că ci altfel lucrarea voastră nu vă aduce niciun beneficiu spiritual,
pentru că ați pă strat salariile pentru voi în loc să le sacrificați imediat mie.
32. Ceea ce le faci celor să raci, goi, flă mâ nzi, însetați și prizonieri din dragoste pentru
Dumnezeu are valoarea corectă și va fi, de asemenea, ră splă tit conform judecă ții divine, pentru
că asta are la fel de multă valoare ca și câ nd ai fi fă cut-o direct lui Dumnezeu.
33. Câ nd faci ceva bun pentru aproapele tă u, fă -o de parcă vrei să mi-o faci direct mie
Dumnezeului tă u, Isuse, pentru că amintește-ți bine: Isus este Tată l ceresc, pentru el este
puterea și onoarea din ceruri și se ridică dată pă mâ ntului, tot ce este acolo îi aparține, așa că
dacă dai ceva să racilor, atunci i-l dai lui Isus și, prin urmare, trebuie să -l dai să racilor, ținâ ndu-l
cont; dar dacă dai din dragoste de sine și, prin urmare, pentru ca lumea să te vadă ca binefă că tor,
atunci vei fi primit ră splata în această lume, dar în lumea cealaltă va fi întuneric și gol pentru
tine, că ci vei aduce puțin cu tine dacă tu însuți ai dat milioane pentru cei să raci din această lume.
Dă câ t poți, dar stâ nga ta nu ar trebui să știe ce i-a dat dreapta, cu atâ t mai puțin darul tă u de
calcul, pentru că dacă eu sunt Isus dragostea ta, atunci vei face totul din dragostea ta de dragul
meu și nu vei face calcule, Dumnezeu știe ce vei ajunge acolo pentru asta. Ce iubit adevă rat face
daruri ale dragostei sale pentru a o primi înapoi de la ea de sute și mii de ori!? Oare orice fată
deșteptă nu ar spune unui astfel de iubit: Nu lupți decâ t pentru banii mei, dar eu sunt mijlocul
pentru un scop pentru tine ca atare, așa că fugi de el, nenorocit înșelă tor! Ș i astfel Hristos va
declara, de asemenea, toate acțiunile voastre lumești nule dacă nu-L iubiți așa, cum să iubești o
fată să racă și dispus să -i sacrifici averea și viața pentru ea. Aceasta este iubirea adevă rată , Îl rog
pe Isus de tine și de oricine mă caută în acest fel și, așa cum se spune, „îndră gostit de moarte” nu
se stră duiește decâ t să obțină posesia acestei persoane dragi, fă ră nici un calcul al avantajelor, va
face aveți această bijuterie neprețuită și, prin urmare, tot ce este inclus.
34. Uitați de toate avantajele lumești și conectați-vă urechile, legați la ochi acele că rți care
vă explică dragostea lui Isus într-un mod diferit, trebuie să renunțați la inimă și rațiune, adică la
orice, doar pentru a câ știga această inexprimabilă mare dragoste în Pă rintele Isus câ știgă , pentru
că în posesia acestei iubiri toate gâ ndurile și simțurile tale se vor ridica ca într-o stră lucire
mistuitoare a iubirii care nici nu vede, nici nu aude nimic, sau vrei să ceri mai multe!? poți lua
mai mult!? Ați simțit vreodată o iubire complet castă , cea mai înaltă în inima voastră pe pă mâ nt,
atunci m-ați înțeles, dar nu altfel, iubiți-l pe Isus așa cum o mamă adevă rată își iubește copilul,
care își folosește în permanență bogă ția și viața pentru pă strarea vieții copilului ei este gata să
se sacrifice.
35. Cadouri blâ nde.
În anul 58, Pavel le-a scris corintenilor (II. 9: 6-15): Dar eu spun acest lucru:
6. Cine seamă nă cu ușurință , va secera și el cu ușurință , dar cine seamă nă din belșug, va
secera și el din belșug.
7. Oferiți-le tuturor în funcție de un impuls cardiac gratuit, nu cu voință sau din
constrâ ngere; că ci Dumnezeu iubește pe cel ce dă ruiește fericit.
8. Dar Dumnezeu este suficient de puternic pentru a vă binecuvâ nta cu cele mai variate
beneficii, astfel încâ t veți avea întotdeauna destule în toate, și mai ai de fă cut tot felul de bunuri,
9. După cum este scris: El împră știe, dă celor să raci, dreptatea Lui va ră mâ ne în veci.
10. Că ci Acela, Care dă să mâ nța semă nă torului și dă pâ ine pentru hră nire, va înmulți și
recoltele voastre și va înmulți roadele dreptă ții voastre,
11. Dacă aveți belșug, pentru toată mila, care prin noi mulțumește lui Dumnezeu

32
efectuată .
12. Pentru că slujba oferită prin acest sprijin (blâ nd) nu ajută doar nevoile vieții curate
(Pavel spune: Fruct sfâ nt prin mulțumirea multora că tre Dumnezeu,
13. care îl laudă pe Dumnezeu datorită acestei carită ți încercate și testate, pentru că
ascultare de Evanghelia lui Hristos pe care o mă rturisești și pentru o bună milă față de ei și de
toți;
14. și prin rugă ciunea lor pentru voi înșivă , întrucâ t ei te iubesc cu drag din cauza harului
abundent al lui Dumnezeu din tine.
15. Dar mulțumiri să fie aduse și lă udate lui Dumnezeu pentru darul Lui de nespus.
36. Ceea ce faci pentru Dumnezeu, o faci din dragoste gratuită pentru el și nu din teamă ,
că ci altfel nu are valoare, nici pentru el, nici pentru tine. Tată l tă u te vrea ca niște copii care îl
ascultă din dragoste pentru el, dar nu ca slujitori temă tori.
37. „Prefer un non-adept gratuit al voinței Mele decâ t unul care ascultă fă ră voie din frică
și din mintea servilă ”. Aceste cuvinte sunt rostite cu siguranță suficient de clar, se gâ ndește și
acționează în consecință . (Cap. 48 o dictare din 2 octombrie 1894)
38. „Oricine iubește viața mondială va pierde viața spiritului, dar cine iubește și
disprețuiește viața spirit, viața lumii va fi, de asemenea, învinsă de viața spiritului. Deci, cine
iubește viața spiritului și o învinge, s-a despă rțit (ca un copac) și și-a deschis viața cea mai
profundă că tre lumina de la mine; este lumina adevă ratul exercițiu de înțelepciune, care
pă trunde în toate și care a fost din punctul în care toate lucrurile și ființele converg într-un
singur (Dumnezeu) (cap. 2, cap. 70)
39. Dragostea față de Dumnezeu și de aproapele este declarată glorioasă în limbajul
spiritual în Apocalipsa Ioan 12: 1 după cum urmează :
40. Un semn mare a apă rut în cer (adică „în inimă ”): O femeie cu haina splendidă a
soarelui (adică „Iubirea lui Dumnezeu”), sub picioarele lor luna (adică „dragostea aproapelui”) și
pe capul lor o coroană de doisprezece stele (zece porunci ale lui Dumnezeu și ale lui Isus despre
dragostea față de Dumnezeu și aproapele; cf. Exodul 20; Mat. Iluminat conform noilor vestiri ale
lui Dumnezeu.)
41. Aflați de la albină hă rnicia în lucru și culegeți, așa cum fac miere dulce, așa și voi,
îndeplinind cea mai mare poruncă din lege că tre aproapele, iubire eternă de la Dumnezeu!
42. Ș i învață așa de la copii simplitatea și dragostea față de pă rinții lor, ca să îi trezești
Tată lui tă u ceresc; că ci simplitatea îl caută pe Dumnezeu și puritatea copilului inimii îl apucă și
se bucură de dragostea lui care împrospă tează și face inima și simțurile fericite. Că ci tocmai
copiii cu mintea simplă care îl iubesc pe Dumnezeu sunt cei care împlinesc zicerea înțelepciunii:
„Ceea ce nu vede nici o înțelegere a înțelegerii, o minte de copil se exercită în simplitate”.
43. Nu calculați suma mare pe care o cheltuiți în scopuri de caritate, deoarece
dimensiunea sumei nu contează , dar dispoziția nobilă cu care dați ceva este ceea ce Dumnezeu
privește și vă scrie prea bine. Dar a avea mult și a da puțin nu este conform voinței divine, pentru
că nu ar trebui să fii zgâ rcit cu averea, ci să te concentrezi pe un procent spiritual bun. Nu poți
cumpă ra cerul cu bogă ția lumească pentru că îl lași în urmă în lume, dar poți, dacă ați că utat că
acest lucru v-a câ știgat mult interes spiritual, pe care îl veți lua cu voi în continuare; că ci
lucră rile tale te urmează și îți formează haina trupului de înviere după moarte, care este ziua ta
de judecată din urmă .
44. Îți spun: „O singură inimă de pe pă mâ ntul tă u care mă iubește într-adevă r depă șește
toată frumusețea imaginabilă a unui întreg univers solar (care este ca un paradis); da, îți spun
chiar mai mult decâ t atâ t: o astfel de inimă este mai multă frumos în sine pentru ceea ce este
inexprimabil decâ t întregul cer al înțelepciunii îngerilor și, de asemenea, mai frumos decâ t al
doilea cer al înțelepciunii iubirii spiritelor superioare ale îngerilor. Nu trebuie să vă spun mai
multe".
45. Iubirea divină este exemplul pentru om despre cum trebuie să fie dragostea sa pentru
aproapele să u.
46. Câ nd în totalitatea mea primordială aveam totuși întreaga creație în mine ca atomi ai

33
devenirii, știam foarte bine cum se va forma într-o zi, da, am vă zut-o în spiritul dinaintea mea;
dar acest lucru nu mi-a dat, atotputernicului creator, nici o bucurie, deoarece eu însumi aș fi
trebuit să mă admir la lucră rile miracolelor puterii mele creatoare, dar trebuia să existe ființe
care să aibă grijă de munca mea, de dragostea mea, pe care o am le-am dat atâ t de multe lucruri
frumoase și bune, au creat, bucură și încâ ntă , iar această bucurie și încâ ntare a creaturilor mele,
pe care le-am pus în lume de la mine și astfel, ca copii ai iubirii mele, ar trebui să fie ră splata
iubirii mele, pe care eu am vrut să lucrez cu aproapele, ca eu însumi să fiu fericit și fericit în
fericirea și fericirea celor care se încâ ntă în dragostea mea și sunt mulțumiți de bucurie.
47. De aceea cuvâ ntul atotputernic „Să fie!” În așa fel încâ t dragostea mea să treacă în
activitate față de aproapele, în a că rui existență și în ale că rei bucurii și fericire, a mea să mă laud
binecuvâ ntat, fă câ nd și creat totul pentru fericirea aproapelui. Iubirea personală și-a gă sit
satisfacția, încâ ntarea și mulțumirea doar în munca altruistă în caritate.
48. În același mod, iubirea de sine în dragostea aproapelui ar trebui să fie, de asemenea,
principala expresie a Devine! Pentru că , devenind și crescâ nd în dragoste pentru aproapele tă u,
vei gă si tu însă și satisfacția care îți creează o fericire, care în ceruri își va matura frumusețea ca
floarea înflorită . Dacă voi, copiii iubirii mele, doriți să fiți la fel de desă vâ rșiți ca mine, atunci
acționați în timp ce continuu să fac totul pentru ceilalți! și că utați fericirea și frumusețea voastră
în fericirea altora!

304. Șapte căi de compasiune către vecin.

1901, 2.-20. Decembrie, Graz.

Tată l Isus luminează Compasiunea și Mila prin șapte căi diferite, prin care oamenii își
oferă reciproc sprijin și ajutor în Dragoste și, prin urmare, ca spirite de dragoste din inima lui
Dumnezeu Tată l, ar trebui să se apropie și să se conecteze reciproc.

1. Blândețe. Acest nume este un nume colectiv pentru Iubire și Smerenie, de asemenea
pentru Iubire, Smerenie (Aceasta include lucră rile de caritate, vezi cartea de rugă ciune, ediția a
3-a, cap. 17; - 19, versetul 7) Compasiune și Mila, și în cele din urmă pentru Compasiune și
Îndurare și în ultimul sens, termenul de Blâ ndețe ia în considerare aici. Fiind copii ai lui
Dumnezeu, omul este chemat să lucreze în spiritul tată lui să u spiritual, astfel încâ t oamenii să se
iubească unii pe alții și, în toate circumstanțele vieții, să se ajute cu dragoste și să se susțină
reciproc. Dar acest lucru este necesar mai ales ca o datorie de caritate față de cei să raci și
bolnavi.
2. În limbajul florilor, Blâ ndețea Compasiunii și a Îndură rii este reprezentată de frumoasa
narcisă albă. Ș i aceasta este împă rțită în șapte spirite, ca: 1.- Blândețe față de aproapele. 2.-
Blândețe față de creația lui Dumnezeu. 3. Blândețe față de animale. 4.- Blândețe față de felul tău.
5.- Blândețea de a fi mai mic decât ești. 6.- Blândețe față de dușmani. 7.- Blândețea celor răi
împotriva ta.
3. În primul râ nd: blândețe față de ceilalți este floarea, Mila care exercită , dar perla din
coroana carită ții. Oricine practică caritatea este un prinț al împă ră ției cerești, dacă aceasta se
practică spiritual la scară largă ; cine o practică material este un prinț al iubirii fră țești, dacă știe
cum să realizeze acest lucru pe scară largă . Dar a face bine cu mijloace nedrepte și frauduloase
este interzis. De aceea, deschide-ți urechile și ascultă ce vorbește Duhul Adevă rului.
4. În al doilea râ nd: blândețea față de creația lui Dumnezeu , care conține tot ceea ce
vedeți. Ca Tată , am creat totul și sunt viață în natură peste tot. Prin urmare, nu vă lă sați niciodată
dornici să distrugeți sau să distrugeți nimic, nici pentru glumă , nici pentru amuzament, ceea ce
am creat, dacă acest lucru nu pare a fi cerut de alte circumstanțe, deoarece interveniți
întotdeauna pe tă râ mul creației ca un nelegiuit. În al treilea râ nd, blândețea față de animale .
Animalele sunt în lume pentru a îndeplini o serie de ființe vii care aparțin întregului specific
sufletului uman; dar nu ca oamenii să -i ucidă și să -i chinuiască .
6. Spiritul meu este la fel de reprezentat și activ la animale ca la oameni și sunt Eu, stai

34
lâ ngă tine și acțiunile tale și lasă -le să fie privite fie cu plă cere, fie cu nemulțumire.
7. Animalele și-au mă surat ordinea vieții, durata vieții de la Mine, pe care trebuie să o
petreacă în lume și nimeni nu are dreptul să intervină în ordinea Mea și să se ocupe de ea așa
cum doresc; că ci Eu sunt Domnul peste ei ca Dumnezeu și creatorul lor și nu tu.
8. Animalele au instinctele lor, pofta lor de viață , dragostea lor de a tră i, de a se înmulți și
de a se bucura de viață , la fel ca voi ca oameni; de ce nu le acordați asta? Câ t de supă rat ești câ nd
animalul nerezonabil merge cumva împotriva ordinii și iubirii tale! și ar trebui să accept totul în
liniște și calm atunci câ nd îmi torturezi și ucizi creaturile? Crezi că ar putea tră i vreun animal
dacă nu vreau să tră iesc în el ca o viață și să o gestionez? Dar dacă acest lucru este complet
adevă rat, ia în considerare, în viitor, cum să mă descurc cu animalele Mele în același mod în care
hoții, tâ lharii și ucigașii se ocupă de bunurile altora!
9. Nu este plă cut pentru voi, ca creaturi inteligente, să vă degradați în barbari, chinuitori
de animale, ucigași de animale și mâ ncă toare de animale; pentru că , odată cu consumul de carne
de animal, îți asumi proprietă țile animalului, deoarece sucurile din carne de animal devin
sâ ngele tă u, spiritualul din el devine amestecul sufletului tă u, de aici natura ta animală să lbatică ,
barbaria ta față de oameni și animale. Dacă n-ai mâ nca altceva decâ t carne de lup și tigru,
cruzimea și lipsa de iubire ar fi cumplite, insuportabile.
10. Omul este destinat să mă nâ nce plante atâ t în sudul, câ t și în nordul lumii sau, după
cum spui, vegetarieni; Deoarece acest aliment singur îi face pe oameni, dacă sunt pregă tiți
corespunză tor (și nu condimentați cu condimente și alte ingrediente sau, mai corect, creând
nervozitate, bătăi de cap), să nă toși în trup și suflet.
11. Ce vai de tine câ nd cineva te dă unează și îți provoacă durere; și vezi câ t de fă ră inimă
chinuiești animalele uneori și nu ai ureche și nici inimă pentru țipetele de teamă ale bietului
animal torturat, care de multe ori trebuie să sâ ngereze pâ nă la moarte sub mâ inile tale pentru a
servi drept tratament pentru carnivorele tale. Nu! pentru asta nu am creat animalele și vă spun
că consumul de carne va trebui să se oprească , altfel nu vă voi oferi renașterea spiritului! Privesc
calm și sunt ră bdă tor, dar ră bdarea Mea își are și limitele.
12. Vei vorbi despre drumul evreiesc. Puteți face acest lucru, deoarece era un moment
diferit în care omul nu era încă atâ t de dezvoltat spiritual, atunci am permis să se mă nâ nce carne
doar la cerere și în conformitate cu reglementă ri speciale, trebuia să fie pură (sau kosher), dar vă
bucurați de ea necurată și în plus sâ ngele pe care se sprijină blestemul meu, pentru că Cain l-a
ucis pe Abel din iubire de sine, la fel cum tu ucizi animale din „iubire de sine”.
13. Acum gâ ndește-te câ t de mare ești ră u împotriva poruncilor Mele și cu câ t de lă comie
îți întinzi mâ inile pentru carne de porc, care este carne necurată , incompatibilă cu natura umană ,
pentru că porcul și omul după carne și sâ nge și așa mai departe, conform spiritului, pe care o
persoană îl absoarbe în ego-ul să u în timp ce mă nâ ncă carne și o asimilează ca a lui, formează
specificul sufletului complet incompatibil. Ș i așa este și cu gră simea de porc, deoarece porcul are
o origine complet diferită în raport cu formarea de sâ nge decâ t ființa umană , pe care nu o poți
înțelege corect decâ t după renașterea spiritului.
14. Aspectul spiritual al porcului devine adecvat pentru tranziția în sufletul uman numai
prin purificarea pe care o suferă în cursul transmigrației sufletelor.
15. Oamenii își permit să se ocupe de animale ca și cum ar fi acolo, doar pentru a îndeplini
dorințele oamenilor. Dar acest lucru nu este cazul, ele sunt doar acolo, astfel încâ t să vă fie utile,
dar nu că aveți dreptul să le chinuiți (cartea de rugă ciuni cap. 15 și cap. 28 p. 122) oferindu-le să
aștepte mai mult decâ t puterea le permite să performeze.
16. Există mai ales boi, cai, catâ ri, Mă garii și, de asemenea, vacile sunt menite. Aceste
ființe să race sunt adesea bă tute și chinuite atâ t de fă ră inimă de că tre unul sau alt animal uman,
ca și cum animalele nu ar fi decâ t tică loși, în timp ce ființele sunt umane.
Mai întâ i înveți să tratezi singur vitele în mod corespunză tor și vor asculta și vor face tot
ce pot.
17. Animalele sunt create pentru a pre-forma o serie de detalii despre suflet pentru dvs.
Dar dacă un astfel de brutal chinuit de animale este, de asemenea, lipsit de Dumnezeu, atunci se

35
întâ mplă ca după moarte să fie transformat în sufletul unei vite sau al unui cal, astfel încâ t el
însuși să poată savura genele pe care le-a dat odată și a chinuit aceste fiare de povară . Un suflet
uman transformat într-o fiară de povară și evoluat într-o fiară de povară pă strează amintirea
abuzurilor din trecut pe care le-a dat odată animalelor ca ființă umană , dar nu se poate abține
pentru că , în afară de memoria sa, este dotat doar cu inteligență animală iar proprietă țile sunt
animale.
18. Vedeți, acesta este unul amar, dar pedeapsă binemeritată pentru un astfel de iador
chinuit de animale. Acum trebuie să -și croiască drum prin regnul animalelor timp de multe
secole și să savureze tot ce este neplă cut în regnul animal, mereu cu amintirea că acesta este
rezultatul lipsei de iubire față de animale câ nd încă tră ia ca ființă umană pe pă mâ nt. Așa se
întâ mplă și cu profesorii fă ră inimă de la universită ți, care torturează animalele vii în cel mai
lipsit de sens cunoscut sub numele de vivisecție. De asemenea, acești vivisectori, pentru că sunt
de obicei negatori de Dumnezeu, trebuie să pă șească înapoi în regnul animal din cauza lipsei de
inimă împotriva animalelor nevinovate și cu memoria umană , ce au fost și ce au fă cut, să
savureze viața sufletului animalului pentru perioade lungi de timp!
19. Pedeapsa este amară , dar este vina ta. Cine te-a învă țat animal, să fii ră ută cios și fă ră
inimă ? Nu ți s-a acordat și doctrina mea despre Dumnezeu? De ce m-ai respins pe mine și pe
învă ță tura mea și ai devenit animal să lbatic? Din punct de vedere spiritual, nu ați devenit o
persoană , ci un animal vicios și de îndată ce pă ră siți corpul uman, veți înfrunta pedeapsa
binemeritată și justă , dar cumplită ! Străduiește-te să devii om cât mai este timp, altfel vai de tine
„suflete de animale” în formă umană! O mare penitență nu poate decâ t să transforme sufletul
animalului înapoi în sufletul uman!
20. Se va obiecta: la ce folosește această pedeapsă, chiar dacă este bine meritată? Dacă va fi
reîncarnat din nou ca om, nu va mai ști nimic despre asta și așa poate deveni din nou un chin
nemilos al chinului și astfel să comită din nou același pă cat.
21. Această opinie este neconcludentă : Sufletul omului își păstrează amintirea, așa că o
astfel de persoană reîncarnată este atunci o persoană miloasă față de animale, fără ca creierul
cărnii să știe nimic despre de ce și de unde provine.
22. În al patrulea râ nd, blândețea față de felul tău. Fiecare persoană este genul tă u ca
persoană în sensul obișnuit, dar există o diferență între aproapele și genul tă u. Aproapele tău
este fiecare persoană din lume; dar felul tă u este acela care este doar ceea ce ești, care este ca
tine, dar că ruia tu, ca și aproapele tă u, ar trebui să le poți aborda, astfel încâ t legă tura Dragostei,
a Smereniei, a Compasiunii și a Îndură rii să se înfă șoare în jurul întregii umanită ți și a tuturor
ființa umană , îți va fi aproape de inimă fă ră excepție, pentru că uneori invidia sau un alt viciu te
face mai rece decâ t semenii tă i, decâ t vecinul universului.
23. În al cincilea râ nd, blândețea de a fi mai mic decât ești. Potrivit educației de astă zi,
omul este o ființă ră sfă țată , care este rușinată de aproapele să u inferior și își manifestă puțină
considerație față de el. Acest viciu nu ar trebui să apară și omul nu ar trebui niciodată să se
rușineze de fratele său și, prin urmare, să -l ajute în orice nevoie și să caute să -l scoată din
smerenia sa și să -l ridice și, prin urmare, să -i arate Milă și milă .
24. În al șaselea râ nd, blândețe față de dușman. Este ușor să ară ți compasiune și milă
față de cei pentru care nu ai simțit niciodată prea ră u, dar este dificil să ară ți compasiune și milă
față de dușmanii tă i și oricine poate aduce acest lucru asupra sa exercită blâ ndețe în sens divin,
este recompensat divin în regatul Meu, deoarece copilul s-a ridicat pâ nă la inima mea.
25. În al șaptelea râ nd, blândețea celor răi față de tine. Vezi, copilul meu, acest nivel
este cel mai înalt pe care îl poate urca o persoană , pentru că totul se ră zvră tește împotriva unei
astfel de proceduri, pentru a-l ajuta pe ră ufă că tor, care te-a ră nit foarte mult, care are nevoie și
pentru a ajuta cu compasiune din nevoie și pentru a-i susține. Cine aduce acest lucru, se apropie
de perfecțiunea tată lui să u Isus și are o credință întemeiată că îl voi recunoaște ca pe copilul
meu, îl voi accepta și îl voi recompensa divin pentru asta.

305. Reguli pentru activitatea corectă în caritate.

36
 1902, 27 octombrie, Graz.

Pă rintele Isus dă instrucțiuni despre cum să lucrezi în caritate pentru a ră spâ ndi
binecuvâ ntă ri în locul celor rele, pentru că în locul greșit și prea mult deodată face mai mult ră u
decâ t bine.

1. Mulți oameni citesc învă ță turile mele despre lucrul în caritate, dar puțini înțeleg cum să
le aplice corect. De aceea vreau să vă dau pe scurt o mică regulă , conform că reia vă puteți
orienta.
2. Evanghelia spune: „Fii blâ nd ca porumbelul și înțelept ca șarpele” și această zicală se
aplică și aici. De aceea, faceți ceea ce vă spune învă ță tura și ceea ce vă poruncește inima, dar
faceți-o întotdeauna astfel încâ t să nu vă dezgoliți complet, deoarece nimeni nu vă va compensa
astă zi dacă nu aveți nimic voi mâ ine, ci dați câ t mai bine din cunoștințele și abilită țile voastre ,
prin urmare, astfel încâ t să puteți face bine mâ ine și poimâ ine. 3. Nici nu este bine să dai prea
mult unei persoane să race dintr-o dată , pentru că se îndepă rtează cu ușurință de calea adevă rată
pentru că scapă brusc de toate grijile și condițiile care l-au ținut să se adreseze zilnic la mine.
Rugă ciunea deseori și în multe feluri, dar niciodată prea mult dintr-o dată într-un singur loc,
pentru a nu crea mai mult ră u decâ t bine. 4. Oamenii să raci, buni, sunt discipolii mei și merg pe
calea lor prescrisă . Dar dacă le-ai pus brusc în prosperitate, atunci ajungi în școala mea și îmi
strici elevii pentru mine, așa că , cu excesul celui bun, a fă cut lucruri foarte rele și i-a luat pe elevii
mei din disciplină și direcție bună și i-a adus le pe că ră ri rele. 5. Fă bine acolo unde binele este la
locul potrivit și bine așezat, dar ai grijă să nu acționezi împotriva învă ță turii mele și nu de că tre
cei conduși, oameni leneși și ră ută cioși printr-o mulțime de plâ nsuri și vă ruire unde este negru
sau maro, fiind înșelați în caritatea voastră și înșelați. 6. Prin urmare: Oriunde doriți să dați
multe, întrebați cu sâ rguință în prealabil în toate direcțiile dacă vă puneți cadoul în relația
corectă cu nevoiașii, pentru a nu da prea mult unuia, dar apoi prea puțin sau nimic mai multor .
7. Oricine își înmulțește talentele poate, în loc să fie recompensat, să suporte o pedeapsă , așa că
fii atent! milostiv, dar numai în așa fel încâ t să știi că ceea ce ai fă cut bine a fost de fapt aplicat
corect. 8. Este bine să fii atent la toate, dar să nu te gâ ndești: am fă cut bine, nu trebuie să -mi fac
griji pentru nimic altceva. Nu, Cu astfel de scrisori care scotocesc porunca mea de iubire a
vecinilor, uneori se face mai multă daună spirituală decâ t binele, de aceea observă învă ță tura
mea îndeaproape și tră iește și acționează strict conform acesteia, astfel încâ t să obții beneficii și
nu daune din îndeplinirea sfaturilor de a fi dat. 9. Majoritatea oamenilor înțeleg termenul de
vecin ca fiind cineva apropiat de unul prin sâ nge, prietenie, cunoștință sau clasă socială . Nu!
Toate acestea nu sunt menite în primul râ nd prin aceasta, deoarece din afecțiunea personală îi
place să ofere ceva unor astfel de oameni atunci câ nd intră în necazuri, de aceea o astfel de astfel
încâ t să puteți beneficia și să nu dă unați prin îndeplinirea sfaturilor recomandate. 9. Majoritatea
oamenilor înțeleg termenul de vecin ca fiind cineva apropiat de unul prin sâ nge, prietenie,
cunoștință sau clasă socială . Nu! Toate acestea nu sunt menite în primul râ nd prin aceasta,
pentru că cineva îi place să ofere ceva unor astfel de oameni din afecțiune personală atunci câ nd
intră în necazuri, de aceea un astfel de 41 astfel încâ t să beneficiați și să nu dă unați prin
îndeplinirea sfaturilor recomandate. 9. Majoritatea oamenilor înțeleg termenul de vecin ca fiind
cineva apropiat de unul prin sâ nge, prietenie, cunoștință sau clasă socială . Nu! Toate acestea nu
sunt menite în primul râ nd prin aceasta, deoarece cineva îi place să ofere ceva unor astfel de
oameni din afecțiune personală atunci câ nd intră în necazuri, de aceea o astfel de 41

42Acompaniamentul din relația de prietenie, sâ nge sau clasă este așa-numitul „noblesse
oblige” sau sentimentul datoriei, care are mai puțină valoare în fața mea, dar vecinul este orice
persoană , prieten sau dușman care are nevoie și are nevoie de ajutorul tă u , ca în povestea cu
bunul samaritean a fost cazul (cf. Luk. 10, 29; - ChtS. 30, 38; 38, 21) și dragostea aproapelui este
expresia acestei iubiri a lui Dumnezeu. Fapta însă și nu vă înnobilează și înalță mintea, ci voința
nobilă cu care ați fă cut-o. (Cap. 38) 11. Recunoașteți-mă și iubiți-Mă ca Domnul Dumnezeu mai

37
presus de toate prin faptul că , dacă este posibil, vă iubiți aproapele chiar mai mult decâ t tine;
atunci ai deja dragoste adevă rată , ca adevă rată viață și adevă rată lumină , ca adevă r etern pentru
timp și eternitate în tine și așa în duh, ești deja aici unde sunt, pentru că așa voi ră mâ ne cu tine
pâ nă la sfâ rșitul lumii! Vă spun asta, pe care îl puteți recunoaște din limbajul și simțurile sale,
Amin. 12. Cui a fost dat de Dumnezeu, dă ruiește. Cu dragoste înțeleaptă , el administrează
comorile pe care i le-a atribuit Dumnezeu, dar dă cel mai mult din comoara spirituală .
Milostivirea creștină nu constă atâ t în a vă rsa bani în nenorocire, câ t în a vă rsa dragoste.
Dimpotrivă , banii vor să fie distribuiți cu mai multă înțelepciune decâ t iubire. Dumnezeu și
semenii vor face ceva bun, el o va face pentru mine, și va fi ră splă tit de o mie de ori! Dar și ră ul și
ră ul pe care cineva le va face semenilor să i! "(Cap. 10) 306. Vă duve și orfani. Moise a recomandat
poporului evreu doar că , din abundența sa, este special pentru vă duve și pentru a avea grijă de
ele. orfani; Moise nu a vorbit niciodată despre nicio dispoziție pentru vreo rugă ciune sau casă de
învă ță tură , cu excepția faptului că el desemnase zecimea pentru tribul lui Levi! dragoste 1. Mai
presus de toate, că utați să vă formați și să vă întă riți sentimentul pentru viață conform
învă ță turii mele, simțiți nevoia cu cei să raci și le ușurați în funcție de puterea și abilitatea
voastră , mâ ngâ iați pe cei triști, îmbră cați-i pe cei goi, hră niți-i Flă mâ nd, apă sete, ajută bolnavii
oriunde poți, ră scumpă rați prizonierii, iar celor să raci în duh predică Evanghelia mea. Acest
lucru îți va ridica sentimentul, mintea în ceruri, iar sufletul tă u va deveni în curâ nd și ușor una cu
duhul să u de la Dumnezeu pe acest mod de viață cel mai adevă rat și, prin urmare, va lua parte și
la toată înțelepciunea și puterea Sa; și asta va fi cu siguranță mai mult decâ t să știi multe în lume,
dar în același timp să fii o persoană insensibilă față de semenii tă i și să -ți dai mă rturie prin
sentimentul tă u insuficient animat că cineva este încă foarte departe de viața adevă rată în
spiritul spiritului ! 2. Eu, Isus, vă spun: Singurul spirit viu din om este doar iubirea și sentimentul
ei cel mai tandru și veșnic binevoitor; care, în consecință , se stră duiește să -și absoarbă din ce în
ce mai mult dragostea și sentimentul să u cel mai tandru și veșnic binevoitor în sufletul să u
iubitor de sine,

43viață minunată și abilită ți de a fi spiritul lor, și cu siguranță asta merită mai mult decâ t
să fi trecut prin toate școlile lumii înțelepți de pe pă mâ nt, dar ră mâ nâ nd o persoană strictă și
nepă să toare?! (Ev.J. Ch. V, 610. I. ed.) 308. Opera de caritate prin să raci. 1901, 3 noiembrie, Graz.
Iluminarea Tată lui Isus, cum nu numai cei bogați, ci și cei să raci pot practica lucră rile de caritate
oricâ nd și pretutindeni și să dobâ ndească mari merite pentru împă ră ția cerurilor. 1. Cei care nu
au nimic nu pot da nimic este o adevă rată vorbă , dar aceasta nu este întotdeauna autoritară
peste tot. Lucrarea dragostei de vecină tate este aparent prescrisă numai celor care o pot face,
dar în realitate lucrul arată diferit și de aceea vreau să vă dau o explicație, din care vă este clar,
că , de asemenea, să racii pot practica caritatea în moduri diferite, pentru că fiecare cere doar ceea
ce poate realiza și nu mai mult, și ar fi nedrept pentru mine dacă aș vrea doar să -i iau în
considerare pe cei bogați, care prin bani, articole de îmbră că minte și mâ ncare oferă ceva
să racilor și nevoiașilor, în timp ce să racii și nevoiașii ar veni apoi pentru o scurtă perioadă în
regatul meu, care nu poate face acest lucru. De aceea vreau să vă dau câ teva sugestii, care sunt
valabile pentru bogați și să raci, și pe care ambele le pot folosi. 2. Gâ ndiți-vă la ce lucră ri de
caritate (citiți despre vă duva evanghelică care i-a dat ultimul bă nuț, dar, prin urmare, a dat mai
mult decâ t toți ceilalți care au dat din abundența ei. - Marcu. 12, 42-44) sau mila poate fi lucrat la
toate, pentru că fiecare poate face ceva în funcție de forța sa materială sau spirituală . În plus, se
pot ară ta favoruri, pot lucra servicii de dragoste și pot duce la adevă rul credinței, pot face lucră ri
de caritate. Dar lucră ri pe care nu le puteți lucra nici fizic, nici spiritual și totuși doriți să lucrați
din milă , puteți lucra prin bună voință iubitoare, prin faptul că sacrificați bună voința ca un act, în
onoarea mea și apoi îl accept ca un act finalizat ; pentru cine vrea să o facă și nu trebuie să o facă ,
bună voința sa merită la fel de mult ca și lucrarea celui care o are și o face. 3. Mulți oameni să raci
pot practica lucră ri de caritate prin magnetizare sau prin instruire în boală , prin sfaturi despre
cum să vindeci bolile cu medicamente sau alte tratamente. Modurile, ceea ce face cineva, timpul
de care are nevoie pentru el, îmi poate fi sacrificat pentru glorie. Există mii de oportunită ți

38
disponibile pentru o persoană cu care poate lucra lucră ri de caritate și câ știga împă ră ția
cerurilor. 4. Opera de caritate este deci triplă : 1.- Material, prin lucră ri materiale; 2.- Spiritual,
prin lucră ri spirituale; 3.- binevoitor, a vrea să facă prin bună voință dacă se poate. Toate aceste
trei tipuri de lucră ri ale iubirii de vecină tate sunt bune și ar trebui să -mi fie sacrificate pentru
onoare, astfel încâ t să vi le pot acorda drept recompensă . 5. Prin urmare, nimeni nu se poate
plâ nge că îi lipsesc mijloacele pentru a exercita caritatea; doar persoana bolnavă este exclusă ,
dar poate, în schimb, să vrea să facă ceva pentru mine și să -și sacrifice suferința, durerile sale
spre cinstea mea, și se socotește și pentru bine dacă suferă cu ră bdare. Așadar, fiecare are ocazia
și mijloacele de a mă sluji pe mine și pe aproapele, dacă are numai bună voința de a face acest
lucru, pentru că mi se întâ mplă ceea ce i se face aproapelui, cel care dă viață în om (Mat. 25, 40)
6. Despre dragostea de aproapele citiți și Isaia capitolul 58; Predica asupra bunului samaritean;
în „cartea de rugă ciuni” III. Ediție, capitolul 19, versetul 7; și „Cartea Luther”. 43 în „cartea de
rugă ciuni” III. Ediție, capitolul 19, versetul 7; și „Cartea Luther”. 43 în „cartea de rugă ciuni” III.
Ediție, capitolul 19, versetul 7; și „Cartea Luther”. 43

44309. Ră bdare. 1901, 10-17. Octombrie, Graz. Pă rintele Isus luminează valoarea înaltă a
virtuții ră bdă rii împotriva slă biciunilor și greșelilor aproapelui, prin care omul câ știgă cununa
victoriei în cer. 1. Cea mai frumoasă virtute a unei persoane este iubirea, iar ră bdarea este
întronizată în aceasta ca o regină a victoriei. (Cf. minunata explicație despre aceasta în cartea de
rugă ciuni, cap. 19, 10) Ea, care este capabilă să creeze iadul cel mai adâ nc atunci câ nd se
transformă în ră u, creează ca fiică spirituală a cerului, a iubirii, coroana Viața eternă
învingă torului. Ea este însoțitoarea constantă a iubirii divine, pentru că este fiica ei și împlinește
ceea ce dragostea a dat naștere aproapelui conform cuvintelor învă ță turii divine: „Fă -i
aproapelui ceea ce vrei tu, ca el să ți-l facă ”. să se întâ lnească și să se trateze ca un frate. 2. Este
deasupra punctelor slabe și defectelor umane, deoarece, dacă îl folosești corect, te ridică la acea
înă lțime înaltă în care sunt înscă unat. Dar cum este asta? Vezi, dragii mei copii, asta se întâ mplă
pentru că sunt zilnic blasfemat și tâ râ t în excremente de oameni ră i, în ciuda sfințeniei și
inviolabilită ții Mele, și ce fac eu, Cine ar putea transforma oamenii în nimic într-o clipă , despre
asta? Eu, atotputernicul, întâ lnesc nebunia omului, care este doar un vierme în praful neantului
să u înaintea mea, cu îndelunga mea îndelungă ră bdare și îl las să se înfurie și să se întoarcă în
iad, pentru că , pe mă sură ce omul se îndepă rtează de Dumnezeu, așa că se apropie, el se duce în
iad. La Dumnezeu există lumină și fericire, dar în iad există întuneric și chin câ nd cineva intră în
viața de apoi ca spirit. 3. Spiritul florist al ră bdă rii în limbajul floral profund este laleaua minunat
colorată , ale că rei echivalente: speranță , inocență , dragoste și putere de foc în cele mai glorioase
armonii încâ ntă privirile contemplative. Ș i șapte spirite splendide, toate fiicele mici, care,
împreună cu mama lor, reprezintă un spirit de dimensiuni mondiale în om, conduc sufletul uman
care este pus în lume. Acum să aruncă m o privire asupra fiicelor spirituale ale ră bdă rii care
lucrează individual: 1.- Ră bdare față de aproapele. 2.- Ră bdare față de cel care ți-a fă cut sau îți
face ră u. 3.- Ră bdare pentru ignorarea aproapelui. 4.- Ră bdare cu cei să raci în duh. 5.- Ră bdarea
împotriva celor mai mici decâ t ești. 6.- Ră bdare cu trimiterile lui Dumnezeu asupra ta. 7.-
Ră bdare împotriva animalelor nerezonabile. 4. În primul râ nd: ră bdarea cu aproapele. Omul, al
că ror suflet și corp sunt luați de la Satana și conțin ceva din Satana, sunt întotdeauna plini de
ră bdare pentru propriile lor slă biciuni și plini de neră bdare și un sentiment de dreptate față de
aproapele lor, care ar trebui să fie exact opusul în lumina iubirii divine în om. Prin urmare,
stră lucește întotdeauna o privire de binevoință și dragoste din ochii tă i! Atunci ră bdarea va
consacra slă biciunile spiritului uman al dreptă ții iubitoare de sine. 5. Prin urmare, nu apasați
niciodată pe debitorii dvs. dacă aceștia nu pot plă ti la momentul potrivit și sunteți convins de
dreptatea și bună voința lor. Pentru că a dori să faci și a nu putea face, doare, este un martiriu
pentru o persoană cinstită . 6. Ș i exercitați ră bdare, iertare și uitare împotriva dușmanilor,
infractorilor, persecutorilor și asupritorilor! (ChtS. 44) 7. De ce trebuie să -l ierți pe aproapele
tă u? Pentru că Dumnezeu este tată l tă u și, prin urmare, toți sunteți copiii mei, deci frați și surori
unul altuia. (Mat. 23: 8-9.) Pentru că dacă nu-ți ierți aproapele, atunci nici eu nu te pot ierta;

39
pentru că te rogi în Rugă ciunea Domnului: iartă -ne datoriile noastre, dacă ne iertă m debitorii
noștri. (Matth. 6,1.) 44

45Pentru că sunteți mă surați în cele din urmă cu aceeași mă sură cu care ați mă surat în
această lume. (Mat. 7,1.) Pentru că ți l-am învă țat pe Isus: Iubește-ți dușmanii, fă bine celor ce te
ură sc și fac ră u și roagă -te pentru calomnitorii și prigonitorii tă i. (Matth. 5,44.) Pentru că
iertarea și ră zbunarea sunt infernale, dar iertarea și iertarea sunt divine. (Luk. 23,34.) 8. Prin
ră bdarea împotriva slă biciunilor aproapelui, ră sună în tine armoniile iubirii divine și ale
smereniei, în a că ror locuință este pacea inimii, un paradis al mulțumirii și bucuriei. Prin ră bdare
învingi dușmanul eforturilor tale spirituale și îl faci tolerant față de tine, pentru că ai un efect
liniștitor asupra minții sale, care se află într-o altă direcție decâ t a ta, și trezește în el respectul
față de virtuțile tale spirituale, care au un efect înnobilant asupra concepției și carită ții sale.
Ră bdarea este una dintre marile virtuți ale Duhului și ale lui Dumnezeu Omul Isus, Tată l tă u,
despre care „Cartea de rugă ciuni creștin-teosofică ” din capitolul 19 din III. Ediție, rapoarte atâ t
de minunate. 9. Dar prin neră bdare aprindeți flă că rile spirituale ale iadului în inimile voastre;
pentru că neră bdarea stimulează furia, din ea vorbe și insulte nedrepte și deseori și asalturi sau
ră zbunare ră uvoitoare și te regă sești în întunericul spiritual al iadului, din moment ce nu mai ai
lumină pentru a ieși din situația ta tristă , din labirintul tă u, mai spirituală Confuzie care iese. 10.
Că ci lumina lui Dumnezeu se stinge în tine, pentru că în astfel de ocazii spiritul lui Dumnezeu se
retrage și te gă sești într-un roi de spirite infernale cu gâ nduri similare, care te iau în stă pâ nire, te
înveselesc și te fac și mai diabolic decâ t ești deja. Starea ta de spirit se ciocnește cu presupusul
dușman și îl transformă într-un spirit iadic asemă nă tor și așa te-ai aruncat pe tine și pe fratele
tă u ca adversari în iad, din care este foarte greu să provii. Intrarea este un drum larg; să iasă
după o lungă că utare o cale îngustă , pietroasă , denivelată și adesea foarte spinoasă de umilință și
îndeplinire a scuzelor, în afară de marea pagubă pe care a suferit-o sufletul între timp, câ nd s-a
trezit în iadul lipsei de iubire și al activită ții dă ună toare în care a fost a atras înțelepciunea
corectă a rațiunii, să lucreze lucră ri ale iadului și pentru iad. 11. Feriți-vă de neră bdare și de
consecințele care decurg din aceasta, astfel încâ t să nu deveniți spirite ale iadului de mâ nie și
ră zbunare în loc de oameni care s-au format în copii ai lui Dumnezeu. 12. În al doilea râ nd:
ră bdarea față de cel care ți-a fă cut sau îți face ră u. În spiritul luminii iubirii divine, această
virtute este tovară șul demn de dragoste, smerenie și blâ ndețe, care în ea personifică floarea
regală , glorioasa lalea și coboară din casa lor spirituală în adâ ncimea pă mâ ntească a vieții în
lupta pentru existența și în existență în apariția Lets. 13. Ai grijă de fiica acestui împă rat ceresc
cu toată râ vna; că ci ea este chemată , mergâ nd de mâ na iubirii, să vă deschidă inima iubirii
originale și să vă introducă plă cerile și gloriile cerești. Pentru că , Ce este mai frumos decâ t să nu
te enervezi pe fratele care în depravarea iadului îți face ră u, ci să -l binecuvâ ntezi, să te rogi
pentru el și să -i aduci binele în ră u!? 14. O, copii, acolo colecționați perle și diamante pentru
bijuteriile voastre cerești, care vor ră mâ ne cu voi pentru totdeauna și vă vor marca trecutul,
modul în care ați tră it și ați acționat în viața iadului pă mâ ntului întunecat, care vă servește ca
școală de examină ri, pentru ca sufletul să -l aducă pe Satana înapoi în gloria ei originală la
înă lțimile cerești, rafinat, spiritualizat și îndumnezeit în lumina ei originală și ființa sa
primordială . 15. Al treilea: Ră bdarea pentru ignoranța aproapelui. De multe ori se întâ mplă ca
persoana deșteptă , care este precisă și înțelegă toare pentru această chestiune, care iubește și îi
pasă de această chestiune, să vrea să o învețe fratelui să u,

46Oameni și ar dori să se descarce în cuvinte, nume și denumiri adecvate împotriva

fratelui slab. 16. Vezi, vine o mare încercare în fața ta, care îți spune să ră mâ i calm și senin
despre lipsa de înțelegere a fratelui tă u, pentru a-i explica chestiunea atâ t de des și în atâ t de
multe râ nduri diferite, pâ nă câ nd el a înțeles-o. Dar dacă el nu o poate înțelege, atunci ră mâ i
liniștit și îl consolezi că poate data viitoare va înțelege mai bine problema și dacă vei veni la mine
într-o rugă ciune fierbinte și îmi vei cere să -l luminez, data viitoare va fi sigur că înțelegeți
problema corect; pentru că sunt profesorul șef al tuturor profesorilor și totul este posibil pentru

40
mine, de aceea nu disperați! 17. Ceea ce nu puteți face cu puterea voastră de a cunoaște și de a fi
dispus, îl pot foarte ușor, de aceea vino la Mine și te voi ajuta; dar spune-i fratelui să se
gâ ndească mult la această chestiune; poate că lumina cunoașterii îi va reveni de la sine. Vezi,
câ nd acționezi împotriva fratelui tă u în acest fel, ființa ta interioară este purificată și, practicâ nd
ră bdarea, te spiritualizezi și te pregă tești să devii locuitorii cerului meu. 18. În al patrulea râ nd,
ră bdare cu cei să raci în duh. Denumirea pe care am vorbit-o pe muntele Gerizim lâ ngă Sichar:
„Fericiți cei să raci cu duhul” nu este de obicei înțeleasă . Ș i, prin urmare, trebuie mai întâ i să vă
explic această denumire înainte de a vorbi despre comportamentul împotriva acestora. Să raci
din punct de vedere spiritual sunt cei care nu își arată niciodată smerenia în inima lor și nu vor
să iasă în evidență prin înțelepciunea înțelegerii lor. 19 Dacă i-aș fi numit pe cei proști și
ignoranți dintre cei să raci din punct de vedere spiritual, atunci cretinii, care sunt pe jumă tate
umani, pe jumă tate animale, ar fi aleși ai cerului și un astfel de cer probabil nu ar fi atră gă tor
pentru o persoană rezonabilă . Vedeți, astfel de să raci în duh sunt de obicei oameni calmi și
liniștiți, ascultă discursul, dar de obicei nu îl critică , ci mai degrabă caută să îndeplinească legea
iubirii, a smereniei, a ră bdă rii și a pă cii, chiar dacă nu toate conform scopul lor și există
înțelegere și astfel sunt binecuvâ ntați pentru că tră iesc și acționează în sensul învă ță turii mele.
20. Dar se întâ mplă ca astfel de oameni să fie sub instruirea sau discuția dvs. despre un obiect și
doriți anumite ră spunsuri de la ei, ce pă rere și atitudine sunt. Ș i dacă astfel de ră spunsuri vă
oferă doar ră spunsuri vagi, atunci aveți ră bdare cu ele, pentru că aceasta este dispoziția inimii
lor de umilință , pe care nu o predă pentru un fir de înțelepciune al înțelegerii. 21. Al cincilea:
Ră bdarea împotriva celor mai mici decâ t voi. Mulți oameni au o capacitate ridicată de înțelegere,
o lumină pă trunză toare în spiritual, poate fi mai bine decâ t fratele sau vecinul să u. Acum se
întâ mplă ca, de exemplu, la o prelegere publică , cel mai puțin inteligent și mai puțin înstă rit sau
chiar subordonat să îndră znească să -și exprime punctul de vedere, care nu corespunde
explicațiilor luminii voastre spirituale, atunci veți ajunge la ră bdarea pe care o aveți să se
descurce cu el. 22. Dacă vezi că fratele tă u nu a înțeles sensul discursului tă u, explică -i din nou
sau repetă -l, și dacă nu poate să o înțeleagă , să ai ră bdare și să spui ceva de genul: Ascultă , frate,
astă zi putem fi ră bdă tori și nu ne putem uni în această chestiune, poate că în viitor va fi posibil și
să ajungem la o înțelegere! 23. Dar nu trebuie să luați în considerare niciodată educația sau
educația inferioară sau poziția socială inferioară cu dispreț și, din acest punct de vedere, tratați-l
cu dispreț sau chiar insultați-l cu cuvinte neprietenoase, pentru că atunci iadul este deja în plină
activitate. Prin urmare, aveți ră bdare cu cei mai mici în spirit și în viața publică , atunci veți fi un
copil al tată lui de pe înă lțimile cerești, care se uită cu drag la ceea ce faceți și permite să vă
așteptați cu întoarcere la casa tată lui să u și așteaptă cu neră bdare fiu risipitor. 24. Al șaselea:
ră bdare cu trimiterile divine asupra ta. Omului îi place să tră iască liber și nu impune bariere în
viața sa pentru a realiza tot ce se poate realiza și pentru a se bucura de tot ceea ce îi șoptesc
pasiunile și dorințele sau dorințele sale. 46

4725. Dacă o persoană se află într-o poziție în viață care îi permite să impună totul,
devine întunecată din punct de vedere mental, deoarece îi pasă doar de materie și, bucurâ ndu-se
de tot felul de alimente și bă uturi dă ună toare, atrage tot felul de substanțe ale bolii, care într-una
sau cealaltă o altă oportunitate de a apă rea. 26. Odată ce sunt acolo, în orice caz nu sunt acolo
împotriva voinței Mele și, deși nu i-am trimis direct, îi folosesc în continuare pentru a suprima
spiritul mondial al omului și a-l face să se gâ ndească de unde și de ce vine totul aceasta a venit.
27. Prin boli și suferințe neplă cute, mintea lumească a omului devine foarte blâ ndă și atentă , iar
situația sau pericolul este foarte apă să tor și îngrijoră tor, apoi îmi amintește din nou de mine și
îmi cere ajutor și eliberare de situația neplă cută . Dacă persoana a avansat atâ t de mult încâ t s-a
realizat o vindecare spirituală în el, atunci îmi place să -l las și pe cel material, dacă hotă râ rea de
a deveni mai bună este serioasă . 28. Așadar, atrag mulți oameni înapoi la Mine din lumea
pă catelor, pentru că vă d că rugă ciunea că tre Dumnezeu ajută ; dar lumea este tranzitorie și
dă ună toare trupului și sufletului. 29. Prin urmare, câ nd întâ lniți tot felul de neplă ceri și boli care
se strecoară , amintiți-vă această iluminare și fiți ră bdă tori și umili față de toate, pentru că este

41
spre binele vostru; pentru că cel pe care nu-l pedepsesc niciodată în viață și acesta este unul
infernal a fost deja judecat și se așteaptă doar ca moartea să intre în întuneric, A trece peste
pocă ință și agonie despre că ile eșuate și acțiunile vieții. 30. Al șaptelea: Ră bdarea împotriva
animalelor nerezonabile. Se întâ mplă adesea ca un animal de companie să facă ceva care să te
enerveze sau să te indigneze extrem de mult. Vezi, animalul are instinctul să u, inteligența și
proprietă țile sale animale, iar tu, ca creaturi rezonabile, ar trebui să te gâ ndești întotdeauna mai
devreme ce este un animal și, prin urmare, trebuie să fii indulgent față de animale dacă comit
ceva după instinctul tă u, revoltați impotriva lor. De exemplu, pisica îți va mâ nca pă să rile
câ ntă toare, de care ți-a atâ rnat sufletul, iar apoi vei lovi bietul animal nevinovat după frenezia ta
să lbatică . 31. Te întreb acum: Am creat pă să rile ca prizonierii tă i în temnițele din cuști și ca
sclavii tă i câ ntă tori?! Sau ai vrea să mă lovești și cu biciul de că lă rie (dacă m-ai putea avea), că
am implantat instinctul în pisică de a mâ nca șoareci și pă să ri?! O, prostilor! nu ar trebui să tă iați
pisica, ci pe voi înșivă , pentru a acționa împotriva poruncilor mele și a râ nduielilor creatorului!
32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar trebui să te pedepsesc în mod corespunză tor pentru astfel de
indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele în natură
dublu împotriva animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva mea. 33. Există foarte multe
astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și
considerați că rațiunea, instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de Mine, așa că nu vă ară tați
furia să racilor din cauza grosierii, iraționalită ții voastre și ignoranța de a lă sa deoparte animale
nevinovate; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47 Să mă nâ nci șoareci și
pă să ri?! O, prostilor! nu ar trebui să tă iați pisica, ci pe voi înșivă , pentru a acționa împotriva
poruncilor mele și a râ nduielilor creatorului! 32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar trebui să te
pedepsesc în mod corespunză tor pentru astfel de indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a
mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele în natură dublu împotriva animalelor; dar mai ales
am pă că tuit împotriva mea. 33. Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin
urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și considerați că rațiunea, instinctul și
proprietă țile lor le-am fost date de mine, așa că nu vă ară tați furia să racilor din cauza grosierii,
iraționalită ții voastre și ignoranța de a lă sa în afara animalelor nevinovate; pentru că pă că tuiești
împotriva mea direct prin asta! 47 Să mă nâ nci șoareci și pă să ri?! O, prostilor! nu ar trebui să
tă iați pisica, ci pe voi înșivă , pentru a acționa împotriva poruncilor mele și a râ nduielilor
creatorului! 32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar trebui să te pedepsesc în mod corespunză tor pentru
astfel de indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele
în natură dublu împotriva animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva mea. 33. Există foarte
multe astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și
considerați că rațiunea, instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de mine, așa că nu vă ară tați
furia să racilor din cauza grosierii, iraționalită ții voastre și ignoranța de a lă sa în afara animalelor
nevinovate; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47 dar tă iați-vă prin faptul că
acționați împotriva poruncilor mele și a râ nduielilor creatorului! 32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar
trebui să te pedepsesc în mod corespunză tor pentru astfel de indignă ri, deoarece vina ta este că
pisica a mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele în natură dublu împotriva animalelor; dar
mai ales am pă că tuit împotriva mea. 33. Există foarte multe astfel de evenimente sau similare,
prin urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și considerați că rațiunea, instinctul și
proprietă țile lor le-am fost date de Mine, așa că nu vă ară tați furia să racilor din cauza grosierii,
iraționalită ții voastre și ignoranța de a lă sa deoparte animale nevinovate; pentru că pă că tuiești
împotriva mea direct prin asta! 47 dar tă iați-vă prin faptul că acționați împotriva poruncilor
mele și a râ nduielilor creatorului! 32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar trebui să te pedepsesc în mod
corespunză tor pentru astfel de indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu
împotriva ordinii mele în natură dublu împotriva animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva
mea. 33. Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu
animale nerezonabile și considerați că rațiunea, instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de
mine, așa că nu vă ară tați furia să racilor din cauza grosierii, iraționalită ții voastre și ignoranța de
a lă sa în afara animalelor nevinovate; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47

42
așa că ar trebui să te pedepsesc în mod corespunză tor pentru astfel de indignă ri, deoarece vina
ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele în natură dublu împotriva
animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva mea. 33. Există foarte multe astfel de evenimente
sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și considerați că rațiunea,
instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de mine, așa că nu vă ară tați furia să racilor din
cauza grosierii, iraționalită ții voastre și ignoranța de a lă sa în afara animalelor nevinovate;
pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47 așa că ar trebui să te pedepsesc în mod
corespunză tor pentru astfel de indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu
împotriva ordinii mele în natură dublu împotriva animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva
mea. 33. Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu
animale nerezonabile și considerați că rațiunea, instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de
mine, așa că nu vă ară tați furia să racilor din cauza grosierii, iraționalită ții voastre și ignoranța de
a lă sa în afara animalelor nevinovate; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47
Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu animale
nerezonabile și considerați că motivul lor, instinctul și proprietă țile lor le-au fost acordate de
mine, prin urmare, nu vă exprimați furia cu oameni să raci, inocenți, indiferent dacă este
grosolan, irațional iar ignoranța ar trebui să lase animalele în afară ; pentru că pă că tuiești
împotriva mea direct prin asta! 47 Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin
urmare, aveți ră bdare cu animale nerezonabile și considerați că motivul lor, instinctul și
proprietă țile lor le-au fost acordate de mine, prin urmare, nu vă exprimați furia cu oameni
să raci, inocenți, indiferent dacă este grosolan, irațional iar ignoranța ar trebui să lase animalele
în afară ; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct prin asta! 47

48310. Ră bdarea lui Isus. 1901, 6 mai, Graz. Pă rintele Isus descrie ră bdarea și tă cerea pe
care El însuși a trebuit să o facă în timp ce suferea și murea pentru pă catul nostru originar,
pentru a ne ră scumpă ra din el și pentru a restabili filiația lui Dumnezeu, care a fost pierdută de
pă catul originar. 1. Soarele vieții la orizontul slă biciunii umane ră sare din faptele divinită ții
activită ții umane pentru a da un semn al nepă mâ nteanului care este în om atunci câ nd omul
practică fapte care îl fac un erou al vieții spirituale. 2. Ș i eu, Atotputernicul și Creatorul din
univers, am fost câ ndva un om printre oameni și am fost supus la tot ceea ce sunt supuși
oamenilor. Eram într-adevă r Dumnezeu în interiorul spiritului meu, dar în exterior am îmbră cat
rochia Satanei pe mă sură ce o porți, de aceea am fost omenesc trup ca tine și m-am simțit la fel
de bine și vai ca tine. 3. Deja în viață a trebuit să înghit multe pastile amare de la adversarii mei
fă ră să -i confrunt cu superioritatea mea ca Dumnezeu, dar cele mai cumplite și mai amare s-au
reunit la sfâ rșitul vieții mele, pe care a trebuit să le depă șesc cu eforturi supraomenești, pentru
că ră bdarea mea de a încerca la maximum. 4. Am pă șit în gră dina Ghetsimani în momentul în
care oamenii de la Herodis au pus mâ inile pe Mine și mi-au legat mâ inile. Aș fi putut împiedica
acest lucru, numai scripturile din profeți trebuiau îndeplinite, așa că am tă cut ca un miel și m-am
lă sat legat de parcă aș fi fost un criminal periculos printre oameni. 5. Am fost condus cu mâ inile
strâ ns legate, prin oraș că tre Hanas, cumnatul marelui preot Caiafa, care a început să mă întrebe,
dar am tă cut, pentru că știam că numai el nu are nimic de-a face cu mine. 6. Adus în fața lui
Caiafa, am fost dat în judecată și calomniat că am fă cut acest lucru și ceea ce nu corespundea
faptelor și am tă cut despre toate, pentru ce aș corecta cu ră utatea și bucuria ră ută cioasă , nu din
convingere, dar din aceasta ipocrizie, ră utate și sâ rguință în serviciu m-au mințit și mi-au
reproșat fapte și cuvinte pe care nu le rostisem și nu le fă cusem niciodată . 7. Ș i câ nd servitorul
m-a lovit în față la ră spunsul meu că nu trebuie să mă întrebe, dar cei care m-au auzit, m-au lovit
cu pumnul, care apoi m-a umflat complet, nu am spus cuvinte rele, deși capul meu era în că ldură
febrilă transformată în durere, dar l-am întrebat pe tică los cu cuvinte calme și decisive: Dacă am
vorbit neadevă r, dovedește-mi, dacă nu, de ce mă lovești?! Această lovitură de putere a fost atâ t
de puternică încâ t a pus capă t chestionă rii lui Caiafa, pentru că mă uitam aproape de forța
loviturii pe care mi-a dat-o omul puternic în brutalitatea sa. 8. După marea profeție despre
întoarcerea mea pe pă mâ nt, care are loc chiar acum, am fost predat slujitorilor nepoliticoși ai

43
templului pentru îngrijire, care m-au dus în curtea lui Caiafa și acolo și-au practicat brutalitatea
și ră utatea cu mine. Am fost legat la ochi, am scuipat în față , mi s-au dat lovituri pe obraz pe fața
mea suferindă , astfel încâ t s-a umflat și mai mult, iar palmele au fost împă rțite și întrebat: Dacă
ești Fiul lui Dumnezeu, spune-ne, cine te-a lovit Cine te-a scuipat, cine te-a plesnit pe față și te-a
glumit pe obraz? Ș i vezi, am vă zut totul cu ochii mei spirituali mai stră lucitori decâ t alții la
soarele de la amiază și ce am spus și ră spuns? Nimic! Am tă cut, ceea ce a fă cut-o și mai
încreză toare că nu vă d nimic și nu știu nimic. 9. Da, copii, au fost ore groaznice pentru mine ca
persoană , de vreme ce aveam puterea de a-mi rupe dușmanii și ră ufă că torii în atomi cu puterea
mea creatoare și totuși mi-am permis să fiu atâ t de îngrozitor de maltratat și să tac ca un miel. !
pentru a vă cruța acest lucru și a vă ră scumpă ra de pă catul originar. 10. Acum mergem la Irod.
M-a batjocorit și mi-a lă sat o rochie albă 48 Am vă zut totul cu ochii mei spirituali mai stră lucitori
decâ t alții la soarele de la amiază și ce am spus și ră spuns? Nimic! Am tă cut, ceea ce a fă cut-o și
mai încreză toare că nu vă d nimic și nu știu nimic. 9. Da, copii, au fost ore groaznice pentru mine
ca persoană , de vreme ce aveam puterea de a-mi rupe dușmanii și ră ufă că torii în atomi cu
puterea mea creatoare și totuși mi-am permis să fiu atâ t de îngrozitor de maltratat și să tac ca un
miel. ! pentru a vă cruța acest lucru și a vă ră scumpă ra de pă catul originar. 10. Acum mergem la
Irod. M-a batjocorit și mi-a lă sat o rochie albă 48 Am vă zut totul cu ochii mei spirituali mai
stră lucitori decâ t alții la soarele de la amiază și ce am spus și ră spuns? Nimic! Am ră mas tă cut,
ceea ce a fă cut-o și mai încreză toare că nu vă d nimic și nu știu nimic. 9. Da, copii, au fost ore
groaznice pentru mine ca persoană , de vreme ce aveam puterea de a-mi rupe dușmanii și
ră ufă că torii în atomi cu puterea mea creatoare și totuși mi-am permis să fiu atâ t de îngrozitor de
maltratat și să tac ca un miel. ! pentru a vă cruța acest lucru și a vă ră scumpă ra de pă catul
originar. 10. Acum mergem la Irod. El mi-a batjocorit și mi-a lă sat o rochie albă 48 Să -mi sfâ șie
dușmanii și ră ufă că torii în atomi cu puterea mea creatoare, și totuși m-am lă sat atâ t de
îngrozitor de maltratat și tă cut ca un miel! pentru a vă cruța acest lucru și a vă ră scumpă ra de
pă catul originar. 10. Acum mergem la Irod. El mi-a batjocorit și mi-a lă sat o rochie albă 48 Să -mi
sfâ șie dușmanii și ră ufă că torii în atomi cu puterea mea creatoare și totuși m-am lă sat atâ t de
îngrozitor de maltratat și tă cut ca un miel! pentru a vă cruța acest lucru și a vă ră scumpă ra de
pă catul originar. 10. Acum mergem la Irod. M-a batjocorit și mi-a lă sat o rochie albă 48

49îmbracă -te, apoi M-a trimis înapoi la Pilat; și am lă sat totul să se întâ mple în liniște și
am tă cut despre asta. 11. Aici a avut loc flagelarea și apoi încoronarea spinilor, care a fost atâ t de
indescriptibil de dureroasă încâ t nimeni nu poate spune sau descrie acest lucru, ci se simte doar
atunci câ nd intră într-o astfel de situație. Am gemut de durerea chinuitoare, dar am ră mas
ră bdă tor tă cut, chiar și atunci câ nd tică loșii m-au batjocorit ca Rege al evreilor. 12. Ș i din nou a
apă rut ră utatea, în loc să mă miluiască , a strigat: „Pe cruce cu El!” câ nd Pilat a vrut să mă
elibereze și a adus împotriva mea tot felul de calomnii, pe care nu le-am comis și nici nu am vrut
să le fac. Ș i ce am fă cut cu toate acestea? Am tă cut ca un miel condus la mă cel. 13. Câ nd
henchmenii m-au aruncat pe crucea dură ca un mare criminal și mi-au lovit mâ inile și picioarele
cu unghii contondente cu forța puternică a loviturilor de ciocan, o durere fă ră nume a tremurat
prin ființa mea interioară , în timp ce trei cuie mari pă trundeau în același timp , mai ales prin
picioarele așezate unul peste altul, că eu, zvâ cnind de durere, am strigat literalmente: Tată
iertați-i! Pentru că nu știu ce fac! 14. În cele din urmă a avut loc exaltarea crucii, iar acum
spectacolul infernal al fariseilor și al adepților lor a început din nou, iar ridiculizarea și disprețul
au fost aruncate cu Mine la cel mai înalt și am fost batjocorit câ t a fost posibil. Ș i asta am fă cut cu
toate aceste nedreptă ți și abuzuri? 15. Am pă strat tă cerea și am tolerat cea mai mare nedreptate,
ră utate și mizerie care se fac asupra Mea, să vă scutească de aceeași suferință și să vă scape de
calea oribilă a suferinței și a morții pe cruce, care v-a fost impusă tuturor de sfințenia divină
atunci câ nd acționați contrar poruncilor divine de ascultare și puritate a trupului, pă catul
originar în duhul Adam și Eva au mers odată cu ei. 16. Aici înveți din ră bdarea Mea ce ar trebui
să facă omul dacă dorește să atingă scopurile cerești și că nici un vai, nici o jignire nu este atâ t de
mare încâ t omul nu își poate pă stra ră bdarea. Citește și calea suferinței din „cartea de rugă ciuni”

44
pentru a-ți aminti în minte recent ce am avut de suferit și de îndurat pentru a te ră scumpă ra de
astfel de suferințe cumplite care ți-au fost impuse și pentru a-ți recâ știga copilă ria ai pierdut
prin pă catul originar (Geneza 3:15; Ebraică 9, 15; Rom. 3, 25; 1. Tom. 2, 14) 311. Castitatea.
1901, 20.-25. Iulie, Graz. Pă rintele Isus discută despre castitatea față de adulți, copii și animale;
și sfă tuiți disciplina gâ ndurilor, cuvintelor și faptelor. 1. Nu există o calitate a omului atâ t de
impetuos și persistent ca iubirea; că ci aceasta provine din focul de bază al divinită ții și îl animă
pe om mereu și încă din tinerețe tandră pâ nă la bă trâ nețe. Dar vai omului dacă nu acordă atenție
acestei regine a cerului, pentru că ea se transformă ușor în iubire senzuală și în loc de
binecuvâ ntare și fericire, devine nefericire și capcană spirituală profundă pentru om. Prin
urmare, cultivați doar dragostea spirituală , astfel încâ t în această iubire să vă înnobilați și să vă
spiritualizați și să nu vă contamineze nici un stigmat al desfrâ nă rii îmbră că mintea sufletească . 2.
În limbajul florilor, crinul alb corespunde castită ții și este împă rțit în șapte spirite ale virtuții,
fiecare dintre ele fiind ca un crin, iar acestea sunt: 1. Virtutea iubirii spirituale pentru femei. 2.-
Dragostea de virtute față de copii și tineri. 3.- Creșterea animalelor. 4.- Disciplina împotriva ta și
a genului tă u este egală . 49

505.- Cultivarea gâ ndurilor. 6.- Disciplina cuvintelor. 7.- Cultivarea plantelor. 3. În primul
râ nd: virtutea iubirii spirituale pentru femei, ce mare disciplină și castitate virtute (cf. cartea de
rugă ciune capitolele 9; 19, 5; - 131. Vezi mai sus capitolul 101 despre a șasea și cap. 126 despre
porunca a zecea. Citește Isus „istoria tineretului Ch. 299, 9-13) pentru a nu cultiva pă catul
originar și a naște cainiți. 4. Al doilea: dragoste virtuoasă pentru copii și tineri. Cine îi enervează
pe copii și tinerii tandri este un hoț al iubirii lor spirituale, dar există , de asemenea, o mare
diferență în această aberație și nu ar trebui să rupi toiagul peste o persoană în conformitate cu
justiția umană , ci să lași judecata mie ca singurul judecă tor in acest caz. Voi, oamenii, nu
cunoașteți puterea iubirii într-o persoană , și, de asemenea, nu cunoașteți facultă țile care sunt
ascunse într-o persoană . 5. Ei bine, am spus: „Oricine îl enervează pe unul dintre acești micuți
care cred în Mine, ar fi mai bine ca o piatră de moară să fie atâ rnată la gâ t și ar fi înecat în mare,
unde este cea mai adâ ncă ”. Numai asta nu înseamnă că tu însuți ar trebui să evoci o judecată
asupra fratelui sau surorii tale și să -l ostracizezi, dimpotrivă , îți spun: Cine dintre voi se simte în
această direcție în fața mea, ar trebui să mă cheme ca judecă tor între el și pă că tos și vom vedea
în curâ nd consecințele judecă ții mele. 6. Auzi-te, care te simți drept! Câ nd ați ispă șit pedeapsa
calvarului, a ră stignirii și a morții care v-a fost impusă , pe care justiția divină v-a pronunțat-o?!
Nu am fost eu Cine a trebuit să -ți servească pedeapsa curviei tale? De aceea, întrucâ t voi înșivă
ați fost criminali și nu v-ați ispă șit pedeapsa, nici nu condamnați și nu dați afară un biet pă că tos
sau un biet pă că tos, care merge pe că i greșite în să lbă ticia iubirii ei, de la voi înșivă și nu-l ură ști
pentru că ură ște-mă din cauza acelei vieți a omului și el nu ar putea să pă că tuiască , dacă eu
însumi nu vreau să -i permit asta din cauza libertă ții inviolabile, de aceea el este responsabil
numai în fața mea. 7. Ură ști, calomniezi și respingi o astfel de persoană , în care locuiesc eu
Dumnezeul și Judecă torul tă u, și te rogi Tată l nostru! Iartă -ne datoriile noastre așa cum ne
iertă m și pe debitorii noștri! Deci, pă gâ ni vă rugați iadul peste voi înșivă , după lipsa de iubire și
dreptate! în loc să oferiți cuvinte instructive iubitoare fratelui sau surorii voastre pierdute în
dragoste, smerenie, ră bdare și blâ ndețe și să doriți să le aduceți la disciplină și ordine rugâ ndu-
vă pentru convertirea lor. 8. Judecata este a mea și nu a oamenilor, deoarece ei înșiși stau
înaintea mea în judecata plină de greșeli și pă cate. Cum vă veți aștepta la iertarea pă catelor (vezi
acest lucru în cartea de rugă ciuni cap. 42, 22-25. - cap. 4, 3) dacă acționați cu amabilitate față de
vecinii voștri, deoarece vă așteptați la ceea ce faceți pentru aproapele, fratele sau sora, gata, gata
cu mine?! 9. Mamele și pă rinții, în general, trebuie să se stră duiască ca copiii lor să fie crescuți
corect și decent și să nu gâ ndească : copilul este încă prea mic pentru a-și acoperi goliciunea
corpului. Ei bine, dacă este prea tâ nă r, atunci pă rinții ar trebui să facă aceste că mă și și fuste, că
copiii nu au pă rțile corpului care să fie acoperite neacoperite de fiecare dată câ nd își întorc
corpul și câ nd se așează , în special fetele, așa că ar trebui să poarte fuste lungi care ajung pâ nă la
glezne. Dacă sunt deja mari și puțin mai sensibili, atunci ar trebui să -i conștientiză m despre

45
indecenți, astfel încâ t să se ascundă mereu. 10. Majoritatea pă rinților spun: Sunt copii
nevinovați, cine va fi atâ t de specific despre copii?! Dar eu zic: Nu este de dragul copiilor, ci de
dragul adulților, să respect ceea ce eu, ca Dumnezeu și Tată al adulților, îți cer de dragul tă u. Ș tiu
mai bine decâ t tine consecințele rele ale unei asemenea nerușină ri atâ t în râ ndul fraților, câ t și
asupra adulților. Dacă vă spun deschis

51Ț i-am spus întregul adevă r. 11. Protejați chiar și tinerii neexperimentați de persecuție
și seducție, oriunde puteți; pentru că nu știe să se protejeze câ nd este încă prea tâ nă ră și fă ră
experiență . 12. În al treilea râ nd: creșterea animalelor. Acest pă cat se numește altfel pă catul
sodomit, deoarece include și pederastia. Că este o brutalitate și o să lbă ticie senzuală foarte
brutală , puteți vedea din faptul că două sprezece orașe, dintre care cele mai importante erau
Sodoma, Gomorra, Adama și Zeboim, cu o populație totală de peste două milioane de oameni cu
foc de sulf, care din deasupra și dedesubt au venit asupra lor, au fost distruse, prin urmare, feriți-
vă de asemenea pă cat. 13. În al patrulea râ nd, disciplina împotriva ta și a propriului sex. Este
datoria omului să acorde atenție tuturor sentimentelor sale și să le țină sub disciplină , astfel
încâ t acestea să nu degenereze în auto-reproducere să lbatică a sentimentelor corporale de
masturbare. Deci, omul nu ar trebui să cultive niciodată o iubire hermafrodită în egalitatea de
gen, deoarece aceasta este o să lbă ticie brutală a sentimentelor sexuale, care duce la un divorț
strict după moarte și își gă sește casa în al doilea iad. De aceea, ferește-te de aceste două pă cate
sexuale grave. 14. Scoate-ți pantofii, adică cură ță -ți inima de pă cate în prealabil, înainte să stai
înaintea Mea și roagă -Mă să aud cererea ta; pentru că nici unui tată nu îi place să audă un copil
neascultă tor, ar trebui să acționez mai irațional decâ t un tată pă mâ ntesc?! Adesea îi aud în mod
vizibil pe pă că toși, dar asta depinde de circumstanțe, de la încrederea în mine și cea mai
profundă rugă ciune. 15. În al cincilea râ nd, disciplina gâ ndurilor. Gâ ndurile tale sunt lumea ta,
iadul tă u, paradisul sau cerul tă u. Așadar, fii atent la gâ ndurile tale, pentru că dacă nu gâ ndești
greșit, nu poate rezulta nimic incorect din ea. 16. În al șaselea râ nd, disciplina cuvintelor.
Gâ ndurile casti au cuvinte caste în urma lor și 17. Al șaptelea: Disciplina faptelor, pentru că dacă
cineva înnobilează gâ ndurile, vorbește cuvinte caste și aduce lucră ri spirituale ale luminii, ale
cerului, în loc de întunericul iadului. 18. Castitatea sau perseverența este virtutea împotriva
că reia ați pă că tuit odată cu Adam și Eva, pentru că sunteți duhuri descendente de la primii voștri
pă rinți. 19. Câ t de mare și decisiv este acest pă cat pentru existența voastră spirituală și
materială , aveți deasupra cap. 105, 18 din știrile pe care vi le-am anunțat din istoria timpurilor
preistorice adamite, depuneți-vă , prin urmare, să întâ mpinați acest pă cat cu toată puterea
voastră și să vă ră scumpă rați complet din ispitele sale; pentru că altfel nu poți ajunge la
renașterea spiritului. 20. Oricine este slab în ceea ce privește dragostea senzuală a că rnii va fi
ispitit în această slă biciune pâ nă câ nd va izgoni din el însuși ultima pică tură a unei asemenea
iubiri necurate; și atâ ta timp câ t acest lucru nu s-a întâ mplat, el nu poate intra în ființa sa cea mai
interioară , câ nd Îl așteaptă împă ră ția lui Dumnezeu. (ChtS. 27, p. 26, 24 ediția veche) 21. De
aceea ochii tă i nu ar trebui să se bucure niciodată de stimulii care sunt dă ună tori vieții tale
spirituale, ci să tră iască cast în gâ ndurile, dorințele, cuvintele și faptele tale. (Citiți cartea de
rugă ciuni ediția a III-a, capitolele 19, 14: - capitolele 127 și 131.

52312. Pace. 1901, 6-8 Noiembrie, Graz. Pă rintele Isus sfă tuiește pă strarea pă cii în toate
situațiile vieții și împotriva tuturor, deoarece pacea din inimă formează paradisul din jurul
omului. 1. Dragoste de pace. Este paradisul omului dacă știe întotdeauna să pă streze pacea
inimii. Pentru că , atâ ta timp câ t omul tră iește în pace cu sine însuși și cu împrejurimile sale, el
are un mic paradis în lume și este fericit de toate și gă sește totul în ordinea ei, deoarece
satisfacția din inimă gă sește dragoste și plă cere în tot ce poate și este permis să lumineze lumina
zilei liber. 2. Da, pacea din inimă este un rege asupra vieții, un conducă tor al iubirii, de aceea
sunt numit Prinț al Pă cii și rege al vieții și, prin urmare, salutarea mea constantă a fost „Pacea cu
voi!” pentru că atunci câ nd ai pace în inimă , ești fericit și mereu plin de bucurie și poftă de viață .
3. De aceea, pă ziți pacea și nu vă lă sați să intrați în niciun entuziasm, pentru că cineva urcă astfel

46
din paradis în iad și ră mâ ne acolo pâ nă câ nd iadul este eradicat din inimă din nou printr-un
contracurent. (Cartea de rugă ciuni a treia ediție nr. 19, 6; 93) 4. În limbajul florilor, pacea este
marcată cu rozmarin, deoarece această floare are un parfum deosebit de puternic, care este bun
pentru toată lumea, așa cum pacea este pentru inimă . Ș apte spirite ale pă cii formează un întreg
și constau din urmă toarea compoziție: 1.- Pace cu decretele lui Dumnezeu. 2.- Pace cu aproapele.
3.- Ai pace cu cel care te face ră u. 4.- Pace cu subordonatul. 5.- Ai pace cu aproapele care cere
necorespunză tor. Al 6-lea - Pă strează calmul și liniștea cu tot. 7.- Ai pace împotriva superiorilor.
5. În primul râ nd: pacea cu râ nduieli divine. Omul ar trebui să accepte și să tolereze în liniște tot
ce-l lovește, cu smerenie și în liniștea inimii sale, așa cum a fost decretat de Dumnezeu pentru
mâ ntuirea sufletului tă u, pentru că totul are un scop și nu ră mâ ne nimic neremunerat care să fie
acceptat în dragoste și tolerat în pace de inimă și a fost sacrificat spre slava lui Dumnezeu. 6. Al
doilea: pace cu aproapele. Tră iește întotdeauna în relații pașnice cu vecinii, astfel încâ t tu însuți
să ai pace și liniște de la ei. Așadar, fiți amabili și prietenoși cu toată lumea și nu ascultați dacă
vecinii voștri vă vor aduce discuții antipatice antipatice; și dacă auziți ceva neplă cut, nu acordați
nicio importanță și nu ră spundeți pe nimeni; pentru că este adevă rul deci trebuie să taci și să
compensezi ceea ce poate fi îmbună tă țit, dar dacă este o minciună , atunci va apă rea în timp și vei
putea vedea nedreptatea care ți s-a fă cut. Dar ai pă strat calmul și liniștea inimii și cu aproapele
tă u și mi-ai sacrificat totul, apoi ai atras și un mare beneficiu spiritual din ea. Aceasta este regula
de aur a vieții tale dacă vrei să tră iești fericit printre oameni. 7. Tră iește cu vecinii în cea mai
bună prietenie, dar întotdeauna într-o astfel de prietenie care te ridică spiritual și te conduce la
mine. 8. Este bine să -ți tratezi aproapele cu amabilitate, astfel încâ t să nu ți se împiedice nimic și
să pă strezi pacea și mulțumirea în inima ta, pentru că asta te face fericit pe pă mâ nt. 9. Mutați-vă
dintr-un astfel de apartament în care nu aveți pace cu vecinii, pentru că asta te face nemulțumit
și te atrage în iad. 10. Dacă vrei să tră iești în pace cu toată lumea, atunci tace și nu spune nimic
despre care nu ar trebui să se vorbească . 52

5311. Amintiți-vă : Fiecare discuție despre slă biciunile și defectele aproapelui este un
astfel de obiect pe care nu ar trebui să îl discutați, deoarece atunci câ nd aproapele dvs. află că ați
vorbit despre el și despre viciile sale, el este supă rat pe dvs. și devine același și dacă posibil,
vorbește mai mult despre tine și asta nu ți se potrivește, vei fi revoltat de asta, așa că nu faci ceea
ce nu vrei ca vecinul să -ți facă , deci nu-i oferi niciun motiv să face acest lucru. 12. Dacă vrei să
tră iești în pace și armonie cu tine însuți și cu aproapele tă u, trebuie să înveți să crești în tine
dragoste, smerenie și ră bdare și să nu te simți ră nit de nimic în sentimentele tale de onoare sau
de ființă . 13. Mâ ntuirea sufletului tă u o gă sești numai în Dumnezeu; viața lumii îți aduce necazuri
și moartea spiritului. 14. În al treilea râ nd, ai pace cu el cine te face ră u. Oamenii sunt ră i prin
natura originii lor, adesea sunt puternic influențați de sfera lor spirituală rea, în care se gă sesc în
funcție de condițiile inimii lor, iar adesea punctele de vedere și avantajele personale sunt
motivul pentru care tră iesc în ceartă cu tine. Dacă vrei să fii eliberat din iadul în care vor să te
tragă sau să te tragă fă câ ndu-ți ră u, dâ nd calomnie mincinoasă , care, desigur, îi caracterizează ca
fiind în compania lumii interlope, atunci gâ ndește așa cum am gâ ndit și am spus: 15. Tată iertați-
i, pentru că ei nu știu ce fac atunci câ nd Mi-au provocat cea mai cumplită durere prin unghiile
contondente pe care le-au ciocă nit în carnea Mea; pentru că dacă ar fi știut ce fac, cu siguranță nu
l-ar fi fă cut, și așa este și cazul tă u. Dacă vecinul ar ști că , în timp ce te face ră u, are de-a face cu
Dumnezeul și judecă torul să u, care locuiește în inima celor abuzați și observă și asistă la faptele
persoanei rele și că tică losul însuși va ră splă ti acest lucru. , deci cu siguranță nu ar face-o! 16.
Dar tolerezi ceea ce nu poți preveni într-un mod bun, sacrifici ră ul fă cut în cinstea Mea, tace și
dacă ai ocazia să -ți ră splă tești dușmanul bine pentru ră u, atunci nu eșuați să faceți asta, pentru
că apoi lă sați soarele iubirii să stră lucească peste inima lui blocată în gheață , care va topi gheața
și vă va face un prieten din inamic. 17. Că ci razele soarelui iubirii topesc aisbergurile inimii
întă rite la rece ale unui nelegiuit. Ce valoare spirituală vor avea atunci acțiunile voastre în ochii
mei, vă va fi clar doar atunci câ nd veți primi ră splata dvs. de la mine, care nu poate fi comparată
cu ră zbunarea pă mâ ntească , deoarece este fericită ceresc. 18. Al patrulea: Pacea cu

47
subordonatul. Omul devine mâ ndru câ nd este stă pâ nul sau superiorul unui servitor sau
subordonat. Acest lucru nu ar trebui să fie, dar consideră fiecare persoană ca fiind fratele tă u, să
ai ră bdare cu slă biciunile sale și să -i spui cu calm că comportamentul să u nu corespunde
regulilor decenței și relației sale cu tine și, prin urmare, ar trebui să privească în propriul să u
avantaj că el însuși nu pierzi biroul pentru că vrei să tră iești în pace. Ș i dacă nu se îmbună tă țește,
atunci lasă -l calm fă ră ceartă din cauza naturii sale neregulate, astfel încâ t pacea să fie pă strată
de ambele pă rți. 19. Al cincilea: Ai pace cu aproapele tă u dacă te întreabă necorespunză tor.
Oamenii de astă zi sunt deformați și ră ută cioși în multe feluri; de aceea încearcă să -și exploateze
aproapele câ t mai mult posibil dacă își permit să fie exploatați. De aceea: fii blâ nd ca porumbeii;
dar și deștepți ca șerpii, așa că fii atent, vezi în cine ai încredere! Mai bine să spui nu în avans, în
loc să plâ ngi după aceea. Așa vă pă strați pacea printre exploatatori mai jos. Nerespectarea plă ții
este, de obicei, treaba lor, așa că urmă riți-vă buzunarul cu sâ rguință ! 20. Al șaselea: Pă strați
calmul și pacea cu orice, chiar dacă nu este ceea ce doriți. În viața omului există întotdeauna ceva
care nu corespunde voinței și voinței sale; pentru că oamenii sunt diferiți, prin urmare, acțiunile
și modurile lor de acțiune diferă , de asemenea. Nu lă sați asta să vă deranjeze, ci mai degrabă
ră mâ neți la neplă cutul 53

54a, tolerează -l și sacrifică -l spre onoarea mea și te vei obișnui încet să mergi calm peste
toate obstacolele din calea ta de viață și astfel să te apropii din ce în ce mai mult de mine. 21.
Faptul că devii neră bdă tor cu acest lucru și că este încă moștenirea de la Satana, de aceea te
stră duiești să eradici complet această moștenire, astfel încâ t să devii un copil al lui Dumnezeu
tată l tă u, care nu mă enervează niciodată pentru că nu am nimic satanic despre mine! Sa nu uiti
asta! și nu-l uitați niciodată cu nicio ocazie câ nd înseamnă să îndurați cu ră bdare pentru a
câ știga cerul. 22. Al șaptelea: Aveți pace împotriva superiorilor. Oamenii trebuie să -și arate
respectul față de superiori; că ci este obiceiul în lume. De asemenea, le-am ară tat fariseilor trufași
cu interesul că ar trebui să respectă m autorită țile, câ nd este gă sit de mine că este drept. 23. Dar
aceasta nu înseamnă guvernul de astă zi, ci autorită țile de atunci și viitoare, pe care le voi înființa
sau aproba. Dar nu vă lă sați purtați de dezaprobarea mea de a efectua o revoluție împotriva
superiorilor; pentru că regele lumii, care este și judecă tor, sunt eu însuși Dumnezeu și Tată l Isus
și nu am nevoie de ajutoare dacă apelul nu iese de la mine. 24. Prin urmare, fii calm și pașnic și
ascultă -mă doar de mine, atunci voi dispune deja de ceea ce este necesar pentru a te face singurii
mei supuși și pentru a te elibera de orice presiune și exploatare. 25. Palmierul Pă cii (ca cadou de
Cră ciun). Palma este simbolul vieții umane. Așa cum palma se dezvoltă în fruct, tot așa se
dezvoltă și ființa umană pâ nă la vâ rstă majoră . 26 Palma a fost, de asemenea, simbolul pă cii; Cu
acest semn locuitorii satelor și orașelor M-au întâ mpinat pe mine (Isus) și cu acest palmier sau
cu oamenii însoțitori cu ramuri de palmier am intrat în Ierusalim. 27. Vreau să le aduc pacea,
amintiți-vă că învă ță tura mea se bazează pe pace și poate înflori doar în pace. Că utați să câ știgați
pace în interior și să pă strați pacea cu lumea exterioară . Într-o noapte binecuvâ ntată , acest
strigă t a pă truns în toate spațiile cerești: „Pace pe pă mâ nt și în cer!” "Pacea fie cu tine!" așa că te
chem, chem pe toată lumea; mentine pacea! iar palma pă cii va face într-o zi parte a tuturor celor
care au luptat curajos aici și au obținut victoria. De aici „Pace vouă și tuturor!” Pacea fă ră iubire
nu este posibilă , prin urmare: „Iubiți-vă unii pe alții, câ nd intră pe tă râ mul spiritelor și își
primește recompensa pentru activitatea spirituală pă mâ ntească . 3. Folosește timpul scurt al
școlii tale de examinare pă mâ ntească pentru a fi tră it fericit aici, a murit liniștitor și a ajuns acolo
bucuros și, astfel, să -ți formezi soarta ca un copil al lui Dumnezeu. Pentru că aceasta este sarcina
voastră pe pă mâ nt, că vă antrenați dezinteresat să deveniți ca tată l vostru din ceruri, astfel încâ t
să vă recunosc ca pe copiii mei și să vă accept în casa tată lui meu. 54 astfel încâ t să te recunosc
ca pe copiii mei și să te accept la mine în casa tată lui meu. 54 astfel încâ t să te recunosc ca pe
copiii mei și să te accept la mine în casa tată lui meu. 54

55Pentru că , dacă nu veți cultiva altruismul în felul în care vi l-am recomandat în cartea
de rugă ciuni (cartea de rugă ciune nr. 19, 7), viața voastră va fi una sumbră câ nd veți pă și în

48
tă râ mul spiritual, așa că citiți-le în carte de rugă ciuni clarificare relevantă . 4. În limbajul florilor,
garoafa albă stă ca floarea corespunză toare pentru altruism, deoarece această floare are o
putere specială dacă se știe să o folosească în farmacie; deci este o plantă medicinală grozavă , la
fel cum altruismul este un remediu excelent în clientela care este numită să racă și nevoiașă . 5.
Întrucâ t toate virtuțile anterioare ale sinelui meu au fost împă rțite în șapte spirite virtuoase,
acest lucru se împarte și în șapte spirite ajutatoare dezinteresate ale iubirii mele pentru oameni
după cum urmează : 1.- iubire altruistă pentru cei să raci și nevoiași. 2. - altruism împotriva celor
care împing mai departe 3.- altruism împotriva celor care vor să știe mai bine. 4.- Dezinteresul
față de cei care au bunuri. 5.- Dezinteresul împotriva celor mai educați în domeniu. 6.-
Dezinteresul împotriva celor mai bine plă tiți. 7.- Dezinteresul împotriva celor care sunt avansați
în spirit. 6. Cele mai importante și decisive lucruri despre aceasta se află în „cartea de rugă ciuni”
cap. 19:21, așa că citiți acolo. 7. Al doilea: altruismul împotriva celor care împing înainte și vor să
fie primii. Copiii mei trebuie să stră lucească prin dragoste fră țească , smerenie, ră bdare și
altruism în astfel de incidente și să -i lase pe cei trufași să primească privilegiul cerut, care în loc
de fericire, li se dă doar nenorocirii, pentru că trufașul care vrea să stră lucească în lume este
foarte mult în domeniul spiritual este nefericit de vreme ce câ știgă dispreț și batjocură printre
egalii să i în Lumea Întunecată . 8. În al treilea râ nd: altruismul împotriva celor care vor să știe
mai bine. Există oameni care știu totul mai bine și vor să stră lucească peste tot cu înțelepciunea
lor. De vreme ce aceasta este contra-virtutea umilinței, pe care am desemnat-o pe aceasta din
urmă în Predica de pe munte pentru să ră cie în spirit și am lă udat-o ca fiind binecuvâ ntată , în
timp ce eu desemnez înțelepciunea lumii ca aroganță și Satana, de aceea știi ce ai să faci câ nd ești
al meu Vrei să fii și să ră mâ i copii. Lasă iadul celor care vor să intre în el; dar ră mâ i cu mine și
ești umil și extrem de altruist în astfel de ocazii. 9. În al patrulea râ nd, altruismul față de cei în
posesiune. Proprietatea aflată în mâ inile omului poate fi o binecuvâ ntare sau un blestem, așa că
nu vă râ njiți de proprietate și bogă ție pentru cei bogați, pentru că este mult mai greu să mă
slujești bogat și respectat decâ t în să ră cie. Grija de a gestiona bine averea cuiva și egoismul
implicat sunt rareori separate. Prin urmare, cine nu are minte altruistă , ar trebui să mă laude și
să mă laude atunci câ nd este să rac, pentru că cu greu poate fi egoist în să ră cie, unde, pe de altă
parte, în bogă ție îi aparține un caracter ferm pentru a fi iubitor și altruist . 10. Al cincilea:
altruism împotriva celor mai educați în domeniu. Sarcina fiecă rei ființe umane este de a-și
instrui talentele conferite lui și de a le gestiona bine în beneficiul iubirii fră țești și vecine, astfel
încâ t capitalul talentelor, inclusiv dobâ nda, să fie mă rit, rafinat și spiritualizat prin dragostea de
aproapele și returnat la mine , ca stă pâ n al talentelor dă ruite. Prin urmare, fii dezinteresat și nu
dezaprobă pe cei care sunt mai educați decâ t tine, pentru că au mai mult și sunt responsabili
pentru mai mult. 11. Toată lumea simte nevoia pentru una sau alta știință sau instruire în acest
subiect, prin urmare, învață și educă -te din ce în ce mai mult în ideile tale preferate și astfel
slujește-mă pe mine și pe aproapele și atunci ți-ai gestionat bine talentele, pentru că ai investit în
interesul carită ții, adică dacă ai sprijinit pe cei să raci și bolnavi cu câ știgurile tale suplimentare
prin cunoștințele tale mai mari. 12. Cu câ t sunteți mai educați, cu atâ t vi se solicită să vă
gestionați talentele în beneficiul aproapelui. Ș i așa depinde doar de tine dacă vrei să devii un
slujitor credincios al casei tată lui meu, pentru că depinde doar de tine dacă ești educat și cei 55
premiați Fiecare persoană simte nevoia pentru una sau cealaltă știință sau instruire în acest
subiect, prin urmare, învață și educă -te din ce în ce mai mult în ideile tale preferate și astfel
slujește-mă pe mine și pe aproapele, iar apoi ți-ai gestionat bine talentele, pentru că pe baza
interesului ieșiți în scopuri caritabile, adică atunci câ nd ai sprijinit pe cei să raci și bolnavi cu
câ știgurile tale suplimentare prin cunoștințele tale mai mari. 12. Cu câ t sunteți mai educați, cu
atâ t vi se solicită să vă gestionați talentele în beneficiul aproapelui. Ș i așa depinde doar de tine
dacă vrei să devii un slujitor credincios al casei tată lui meu, pentru că depinde doar de tine dacă
ești educat și cei 55 premiați Fiecare persoană simte nevoia pentru una sau cealaltă știință sau
instruire în acest subiect, prin urmare, învață și educă -te din ce în ce mai mult în ideile tale
preferate și astfel slujește-mă pe mine și pe aproapele, iar apoi ți-ai gestionat bine talentele,
pentru că pe baza interesului ieșiți în scopuri caritabile, adică atunci câ nd ai sprijinit pe cei

49
să raci și bolnavi cu câ știgurile tale suplimentare prin cunoștințele tale mai mari. 12. Cu câ t
sunteți mai educați, cu atâ t vi se solicită să vă gestionați talentele în beneficiul aproapelui. Ș i așa
depinde doar de tine dacă vrei să devii un slujitor credincios al casei tată lui meu, pentru că
depinde doar de tine dacă ești educat și cei 55 premiați și apoi ți-ai gestionat bine talentele,
pentru că ai investit în interesul carită ții, adică atunci câ nd ai sprijinit să racii și bolnavii cu
câ știgurile tale suplimentare prin cunoștințele tale mai mari. 12. Cu câ t sunteți mai educați, cu
atâ t vi se solicită să vă gestionați talentele în beneficiul aproapelui. Ș i așa depinde doar de tine
dacă vrei să devii un slujitor credincios al casei tată lui meu, pentru că depinde doar de tine dacă
ești educat și cei 55 premiați și apoi ți-ai gestionat bine talentele, pentru că ai investit în
interesul carită ții, adică atunci câ nd ai sprijinit să racii și bolnavii cu câ știgurile tale suplimentare
prin cunoștințele tale mai mari. 12. Cu câ t sunteți mai educați, cu atâ t vi se solicită să vă
gestionați talentele în beneficiul aproapelui. Ș i așa depinde doar de tine dacă vrei să devii un
slujitor credincios al casei tată lui meu, pentru că depinde doar de tine dacă ești educat și cei 55
premiați

56Vrei să gestionezi bine cunoștințele, pentru că sunt în fiecare persoană ca izvorul de

bază al iubirii, din care se poate trage ceea ce își dorește să devină din dragoste pentru mine și
aproapele. Al șaselea: altruismul împotriva oamenilor mai bine plă tiți. Fiți altruist împotriva
acestor oameni, pentru că au o datorie mai mare față de mine, deoarece sunt mai educați decâ t
voi și, dacă își risipesc câ știgurile suplimentare pentru ei înșiși, au o responsabilitate mai mare
decâ t dvs., cine sunteți tu câ știgă mai puțin, pentru că acolo unde nu este nimic, nu se poate cere
nimic. 14. Al șaptelea: altruism împotriva celor care sunt mai avansați în spirit. Dragi copii, toți
aveți aceleași reguli și aceeași învă ță tură a iubirii mele și, prin urmare, nimeni nu poate spune că
este dezavantajat. Stră duiți-vă să -mi treziți virtuțile în voi, să le lă sați să crească , să înflorească și
să se maturizeze, atunci roadele vor fi, de asemenea, acolo pentru viața veșnică și de asta aveți
nevoie. Cu câ t vei absorbi și împlini mai temeinic legea iubirii cu fiicele tale virtuoase și cu
nepoții lor, cu atâ t vei deveni mai avansat. 15. Dezinteresul de sacrificiu. Această virtute capitală
a tată lui tă u Isus a fost ultimul meu act divin de dragoste, după cum știi din povestea mea de
suferință . 16. Nu este nimic mai frumos în lume decâ t această mare virtute, care ridică omul în
regiunile superioare ale divinită ții, deoarece prin ea eu, ca Dumnezeu Însuși, prin copiii mei care
mi-au devenit egali, îi aduc beneficii omului. 314. Înțelepciune și dreptate. 1901, 3-5 Martie,
Graz. Pă rintele Isus dă diferite învă ță turi despre comportamentul uman în materie juridică și de
justiție față de aproapele, în care înțelepciunea înțelegerii ar dori să că lă uzească singur cuvâ ntul.
1. Sarcina omului este să -și stă pâ nească viciile astfel încâ t să nu piardă frâ iele viciilor ego-ului
să u personal al înțelepciunii intelectuale în deplinul să u drept față de aproapele să u și să
vorbească în mod liber adevă rul brut și gol fratelui sau surorii sale. 2. Acesta realizează , totuși,
luâ nd în considerare adevă rul spiritual că sufletul și trupul sunt instrumente inocente ale unei
educații și formă ri false sau inadecvate, care în loc să aibă un efect înnobilant asupra minții,
capul plin de înțelepciune, deci plin de vicii, vederi greșite și dreptate, care în detrimentul
aproapelui își aruncă să gețile și jigniri ascuțite sau chiar grosolane în lume; prin urmare, ar
trebui să fie milă de o astfel de persoană , întrucâ t ră utatea și acțiunile sale rele provin doar din
înțelepciunea sa intelectuală , care conține toate defectele educației umane lumești, dar nu din
ego-ul personal, care reprezintă sufletul, care este studentul inocent al Satanei Înțelepciunii din
cap. 3. Prin urmare, separați strict persoana sau eul vizibil, prin care se manifestă sufletul, de
înțelepciunea din cap care și-a dobâ ndit cunoștințele în pregă tirea lumească , ceea ce nu este bun
pentru înnobilarea omului, ci doar brutalizarea că tre imaginați-vă mintea. Fie printr-o ipocrizie
subtilă a educației, fie printr-o ipocrizie subtilă , insistâ nd asupra drepturilor sale și punâ nd în
mișcare toată înțelepciunea pentru a distruge inamicul. 4. Ar trebui să urâ ci viciile aproapelui,
numai ego-ul personal este separat și nu supă rat pe el, dacă a acționat urâ t asupra ta de că tre
satanul să u în înțelepciunea intelectuală . 5. Prin urmare, nu-l judecați pe om în funcție de
proprietă țile egoului să u exterior, care este încă plin de greșeli și slă biciuni, ci amintiți-vă că
tră iesc și în inima unei persoane rele și că sufletul să u este mireasa mea, pe care trebuie să o

50
înnobilează , spiritualizează și stră duiește să divinizeze și să învețe și că într-o zi ea va deveni o
zeitate cu mine ca tine. 6. Deoarece tu însuți ești plin de greșeli și vicii, nici tu nu ar trebui să fii
prea strict dar nu uitați că tră iesc și în inima unei persoane rele și că sufletul să u este mireasa
mea, pe care o caut și o învă ț să o înnobileze, să o spiritualizeze și să o divinizeze și că ea va
deveni într-o zi o zeitate cu mine ca tine. 6. Deoarece tu însuți ești plin de greșeli și vicii, nici tu
nu ar trebui să fii prea strict dar nu uitați că tră iesc și în inima unei persoane rele și că sufletul
să u este mireasa mea, pe care o caut și o învă ț să o înnobileze, să o spiritualizeze și să o
divinizeze și că ea va deveni într-o zi o zeitate cu mine ca tine. 6. Deoarece tu însuți ești plin de
greșeli și vicii, nici tu nu ar trebui să fii prea strict

57Faceți cereri fratelui care caută pâ ine și lumină duhovnicească , dar ar trebui să faceți
un efort pentru a-l lă muri și a-l învă ța adevă rata învă ță tură a iubirii și înțelepciunii divine și ați
avea ră bdare cu el pâ nă câ nd ajunge la fundul adevă rului este și el poate înțelege aceasta. 7. Prin
urmare, cel care a avansat nu ar trebui să fie un obstacol în calea dezvoltă rii fratelui mai puțin
înzestrat, mai puțin perspicace și mai slab, prin orice cerințe excesiv de critice; pentru că nu
omul, nu chestiunea mă rturisitorilor teosofiei, ci eu, Dumnezeul tă u, este obiectivul aspirațiilor
teozofiei și îi consider pe toți oamenii ca fiind copiii mei și nu exclud pe nimeni din dragostea
inimii tată lui meu, atâ t aceasta, câ t și dincolo de mormâ nt. 8. Râ sul este o manifestare a
sufletului și a înțelepciunii minții. Calitatea este implantată în ființa umană că , în diferite
dispoziții ale sentimentului interior, el exprimă acest sentiment exterior prin râ s. Omul râ de din
bucurie, din bucurie ră u intenționată , ră utate, amă ră ciune, plă cere copilă rească , recunoștință ,
prietenie, mulțumire, obișnuință , dispoziție, ră utate, ră utate, speranță veselă , bucurie a inimii
etc. 9. Dar râ sul este în mare parte din plă cerea de sine, a că ruia cineva este pentru aproapele
să u, a jucat un truc prin minciuni, ră utate, amețeli, înșelă ciune, ră u și diverse trucuri, și aici se
află ră ul râ sului; de aceea iadul este întotdeauna plin de râ suri și râ sete ră ută cioase. 10. După
cum știți din povestea vieții mele, nu am râ s niciodată ca adult, pentru că râ sul puternic și
exuberant se potrivește foarte mult unei persoane, în timp ce o ființă cu adevă rat prietenoasă îi
conferă persoanei ceva impresionant că cineva îi respectă oarecum. 11. „Se recunoaște prostul
râ zâ nd” este proverbul în viață , prin urmare obișnuiește-te cu comportamentul prietenos serios,
dar zâ mbitor, față de vecinii tă i; Râ sul exuberant, totuși, îmblâ nzește cu toată seriozitatea,
deoarece este incult și neatră gă tor pentru o persoană adultă atunci câ nd se face cunoscute în
împrejurimile sale printr-o mulțime de râ sete puternice. 12. Amintiți-vă că râ sul puternic și
zgomotos vă anunță educația scă zută și spiritul ridicat, ceea ce oferă o pă rere scă zută despre
dvs. într-o persoană educată care vă privește din interior ca pe o ființă incultă în timp ce gâ ndiți,
că -i face plă cere glumele și râ sele tale. 13. Prin urmare, nu vă lă sați niciodată tentați să jucați
șican cu cunoștințele, prietenii și frații spirituali, nici cu cuvinte, nici cu fapte. Viața este prea
serioasă pentru a pierde timpul glumind, râ zâ nd și râ zâ nd. 14. La fel, nu trebuie să râ zi niciodată
de cineva brutal, niciodată nu trebuie să râ zi nici din divertisment, nici din plă cere ră ută cioasă
atunci câ nd i se întâ mplă cineva un accident, fie el de orice fel; că ci asta este direct din iad,
pentru că numai o persoană nepoliticoasă sau incultă și un tică los pot râ de câ nd i se întâ mplă
ceva neplă cut aproapelui să u, care este fratele lui prin Dumnezeu. 15. Nu râ de câ nd fratele sau
sora ta alunecă și cade și altele asemenea, ci fii ca o mamă pentru copilul ei, fie că este bun sau
ră u, ea sare de îngrijorare și frică , că utâ nd să vadă ce s-a întâ mplat și ajutâ nd ceea ce este posibil
să ajute; deci, faceți același lucru și aproapelui, și apoi acționați conform învă ță turii lui Isus: 16.
Faceți aproapelui ceea ce doriți să vă facă și gâ ndiți-vă la al doilea motto principal: Ce ai fă cut cu
cel mai mic dintre voi se consideră că ai fă cut-o mie, Isuse, Dumnezeu Tată l. 17. În general,
oamenii nu ar trebui să râ dă deloc sau doar foarte rar. Pentru că râ sul provine din trezirea
spiritelor ră u intenționate care se află în corpul uman. 18. O ră sucire prietenoasă a mușchilor
feței, din care se poate recunoaște expresia unei bună voințe speciale, este cerească ; dar toate
celelalte râ suri provin mai ales din iad. Că ci dracii râ d mereu câ nd reușesc într-un truc prost; în
ceruri nimeni nu râ de niciodată

51
 58are timpul să treacă pe pă mâ nt! Amintiți-vă acest lucru pentru tot viitorul! 19. În zilele
noastre oamenii râ d mult de slă biciunile fraților lor, pentru că adevă rata credință în Dumnezeu a
dispă rut ca soarele după apus și, prin urmare, dragostea din inimile oamenilor a devenit rece, ca
o noapte rece, și, prin urmare, există mizerie și nevoie pe pă mâ nt într-un mod care odinioară nu
exista, câ nd oamenii aveau credință și dragoste pentru Dumnezeu și pentru oameni. 20.
Amintiți-vă această învă ță tură din Rai! Pedepsiți-vă copiii dacă râ d necorespunză tor; pentru că
în acest caz este mai bine să -i auzi plâ ngâ nd decâ t să -i auzi râ zâ nd! Pentru că râ sul ia naștere din
iad, care este întotdeauna plin de râ s disprețuitor! 21. Există , desigur, situații în care numai
bă rbații au dreptul să râ dă de o prostie și de o prostie încă pă țâ nată ; dar atunci râ sul este o
pedeapsă binemeritată pentru cei care merită să râ dă . 22. Dar dacă cineva râ de doar de plă cere
și alege lucruri, incidente și discursuri ridicole, astfel încâ t să fie încâ ntat să râ dă , este un prost!
Că ci numai inima unui prost poate fi încâ ntată să râ dă ; Oricine este doar oarecum înțelept,
totuși, înțelege ușor și curâ nd sfâ nta seriozitate a vieții și cu greu îi va trece prin cap că râ de de
ceva! 23. Prin urmare, nu mai râ deți în viitor și îndepă rtați-vă fața de bufonii și comedianții care
se lasă plă tiți pentru a vă pregă ti pentru iad; fii mereu sobru de inimă , ca să poți avea plă cerea
lui Dumnezeu și cu ea adevă rată cinste! (Cf. Cap. 11, cap. 169) 24. Feriți-vă de mâ ndrie, mâ nie,
invidie, ură , invidie și egoism, astfel încâ t să nu fii posedat de duhuri rele care încearcă să -ți
sporească viciile și viciile cu fiecare ocazie, astfel încâ t să devii o persoană antipatică pentru tine
și pentru aproapele tă u. 25. Mulți oameni cred că se arată atunci câ nd se ridică deasupra fraților
lor mai mici și se lasă onorați. Această ră utate se ră zbună teribil în viitor. Unul este acolo pentru
frații insultați, pentru că nu există poliție, dar există o libertate deplină pentru toată lumea,
tratată în cel mai ră u și privită ca o expectorație, o carotă a societă ții, unde toți cei implicați îl
ră nesc atâ t de mult câ t îi plac. 26. Este o plată pentru umilințe și insulte suferite în toate
modurile posibile. Nu există milă , ci doar bucurie ră ută cioasă : El servește câ inele cu nasul drept!
Pe pă mâ nt ne-a blocat, acum este râ ndul nostru să -l ră splă tim după bunul plac. 27. Este fatal
faptul că gâ nditorul extrem de înțelept și omul umilit care pufă ie ră zbunare merg atâ t în iad, câ t
și locuiesc împreună acolo și există palme în față , bă tă i în coaste, ciudate în față și toate
denumirile inestetice ale animalelor etc. Corp moartea, care a adunat aici dușmani prin
comportamentul să u trufaș și neprietenos față de frați! Acolo, în tă râ mul spiritelor, există o
ră zbunare infernală pentru toate nedreptă țile comise pe pă mâ nt. 28. Nedurarea de pe pă mâ nt
este iadul pronunțat acolo, pentru că tot ceea ce omul și-a însușit aici pentru creier, adică pentru
lume, putrezește în mormâ nt și numai acesta este luat, ceea ce a absorbit în sine din dragoste
pentru Dumnezeu și pentru aproapele să u și a realizat în viață prin acțiune. Dacă o persoană este
divorțată de lume fă ră caritate, atunci este un spirit pregă tit al iadului, un diavol care are în
minte numai ră ul de a face altora. 29. Oamenii vor da seama de ceea ce fac și ce fac; că ci tot ceea
ce face omul în viață trupească ră mâ ne o proprietate eternă a sufletului să u. 30. Câ nd o persoană
moare, lucră rile sale în viața trupească îl urmează și acolo formează trupul spiritual de înviere a
sufletului. Prin urmare, toată lumea se stră duiește să facă doar ceea ce este bun și drept. Nimic
nu se pierde pentru ființa umană pe care a crezut-o vreodată , și-a dorit-o, a vorbit-o, a câ ntat-o, a
vă zut-o, a mirosit-o, a auzit-o sau a fă cut-o. Câ nd ră mâ ne în paradis

59Acum 1000 de ani. 31. Dacă un suflet a avansat deosebit de sus, atunci acesta vine și
mai devreme; dacă este transfigurat, va urma foarte curâ nd. Cu Enoh, Elias, Maria, Patriarhul
Zuriel, acum arhangheli cu acest nume etc., trupul a fost transfigurat și luat cu el fă ră să moară ,
deoarece aceste patru persoane, și multe altele, au realizat a doua renaștere a spiritului pe
pă mâ nt în timpurile preistorice. și în loc să moară , s-au transformat în duh, ca trupul
Dumnezeului tă u, Tată l Isus, care după înviere nu a mai vă zut ochiul de carne, ci doar ochiul
spiritual, câ nd am deschis același lucru discipolilor și prietenilor mei. 32. Nu mergeți de la
prieten la prieten pentru a întreba despre comportamentul greșit al unui frate sau soră dacă
aceste greșeli nu vă cauzează vă tă mă ri personale, pentru că , fă câ nd acest lucru, vă considerați
fă ră greșeală (adică sfâ nt, divin) în loc să vă gâ ndiți la propriile defecte și să lucrați pentru a le
suprima. 33. Nu expuneți defectele altora la lumina zilei dacă nu dă unează nimă nui. Pentru că , cu

52
aceasta, jignești duhul lui Dumnezeu în om, care cu smerenie se demnizează să locuiască în acest
templu al pă catului și să numească pă că tosul copilul să u! 34. Aroganța este în tine câ nd te simți
jignit atunci câ nd cineva îți spune un adevă r sau o minciună în loc să recunoști greșeala și să te
stră duiești să o corectezi, sau despre falsitatea despre care s-a vorbit despre tine, nu cu calm, ci
cu Discutarea grosolă niei și nu dorind să se împace cu infractorul. 35. Dacă cineva pă că tuiește pe
cel pe care l-ai fă cut bine, deci nu-l acuzați de asta și nu spuneți altora despre asta. Oricine face
acest lucru se laudă și mă acuză pe Mine, Tată l tă u Isus, care sunt înscă unat în să raci, că mi-a
fă cut fapte bune! 36. Oricine se gâ ndește la ră zbunare, acțiuni în justiție și vă tă mare împotriva
vecinului cu care s-a împiedicat și să soluționeze disputa, vede în slujba polului meu opus.
Vorbeste cu el in liniste! Poate că nu el a greșit, ci altcineva; sau persoana în cauză a fost indusă
în eroare de alții sau nu știa că astfel a pă că tuit împotriva lui Dumnezeu și a aproapelui să u ca
fiind copilul lui Dumnezeu. 37. Dacă din cauza greșelilor aproapelui tă u (care greșelile nu îți fac
ră u) îl lași pe acest frate sau soră în afara ta și nu mai vrei să te asociezi cu el ca pă că tos, atunci
ești trufaș; că ci astfel vă așezați mai sus decâ t Dumnezeu, care apreciază totuși pe pă că tosul
locuinței sale personale sau ră mâ ne în el. 38. Nu vă lă udați că nu comiteți acest pă cat sau altul și
că , prin urmare, nimeni nu vă poate reproșa; Tocmai pentru că te lauzi ca fariseul evanghelic
împotriva vameșului, comiți cel mai mare dintre toate pă catele, pă catul mâ ndriei. 39. Nu vă
lă udați cu ceea ce ați fost sau cu ceea ce sunteți; sau ceea ce ai avut sau ai în continuare; sau ceea
ce ai înțeles sau înțelegi încă . 40. Nu cere niciodată sau nu pretinde respectul supus, tă cerea și
ascultarea a ceea ce spui, pentru că ești cel mai vechi, cel mai cunoscă tor și mai inteligent, dar
acest privilegiu îți este transferat cu plă cere dacă ești bun și umil cu toată lumea. 41. Cel care
tră iește într-o îngrozitoare aroganță care caută viața trecută a unei persoane, îl acuză de greșeli
cu mult timp în urmă , le spune altora, se exprimă disprețuitor despre ele și de acum încolo își
evită fratele. El exercită un fel de spionaj polițienesc asupra fratelui să u, sorei sale, și aduce în
fața lui pă catele pe care poate că le-am iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face aproapelui ceea ce
nu vrei să ți se facă !? 42. Nu vă deranjați niciodată cu treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-
vă gră dina virtutilor și vedeți că faceți ca florile cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai
acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii
Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să judecați asupra lor și astfel să faceți ră ul în locul
binelui. 59 îl acuză de greșeli care au fost fă cute de mult, le spune altora, se exprimă disprețuitor
despre ele și de acum încolo își evită fratele. El exercită un fel de spionaj polițienesc asupra
fratelui să u, sorei sale, și aduce în fața lui pă catele pe care poate că le-am iertat deja! Nu am
învă țat: Nu-i face aproapelui tă u ceea ce nu vrei să ți se facă !? 42. Nu vă deranjați niciodată cu
treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă gră dina virtutilor și vedeți că faceți ca florile
cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații
voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să
judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59 îl acuză de greșeli care au fost fă cute
de mult, le spune altora, se exprimă disprețuitor despre ele și de acum încolo își evită fratele. El
exercită un fel de spionaj polițienesc asupra fratelui să u, sorei sale, și aduce în fața lui pă catele
pe care poate că le-am iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face aproapelui tă u ceea ce nu vrei să ți se
facă !? 42. Nu vă deranjați niciodată cu treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă gră dina
virtutilor și vedeți că faceți ca florile cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te
vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți
tentați să acționați ca un critic și să judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59 se
exprimă disprețuitor despre asta și de acum încolo îl evită pe frate. El exercită un fel de spionaj
polițienesc asupra fratelui să u, sorei sale, și aduce în fața lui pă catele pe care poate că le-am
iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face aproapelui ceea ce nu vrei să ți se facă !? 42. Nu vă deranjați
niciodată cu treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă gră dina virtutilor și vedeți că faceți ca
florile cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți
că frații voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și
să judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59 se exprimă disprețuitor despre asta
și de acum încolo îl evită pe frate. El exercită un fel de spionaj polițienesc asupra fratelui să u,

53
sorei sale, și aduce în fața lui pă catele pe care poate le-am iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face
aproapelui tă u ceea ce nu vrei să ți se facă !? 42. Nu vă deranjați niciodată cu treburile
aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă gră dina virtutilor și vedeți că faceți ca florile cerești să
înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații voștri nu
îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să judecați asupra
lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59 sora lui afară și aduce în fața lui pă catele pe care poate
le-am iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face aproapelui tă u ceea ce nu vrei să ți se facă !? 42. Nu vă
deranjați niciodată cu treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă gră dina virtutilor și vedeți
că faceți ca florile cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43.
Dacă vedeți că frații voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca
un critic și să judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59 sora lui afară și aduce în
fața lui pă catele pe care poate le-am iertat deja! Nu am învă țat: Nu-i face aproapelui ceea ce nu
vrei să ți se facă !? 42. Nu vă deranjați niciodată cu treburile aproapelui, pur și simplu îngrijiți-vă
gră dina virtutilor și vedeți că faceți ca florile cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai
acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii
Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de
bine. 59 ci doar să ai grijă de gră dina ta de virtuți și să vezi că faci florile cerești să înflorească și
să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații voștri nu îndeplinesc
cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să judecați asupra lor și să
faceți astfel ră u în loc de bine. 59 ci doar să ai grijă de gră dina ta de virtuți și să vezi că faci florile
cerești să înflorească și să se coacă ; că ci numai acestea te vor duce la cer. 43. Dacă vedeți că frații
voștri nu îndeplinesc cerințele învă ță turii Mele, nu fiți tentați să acționați ca un critic și să
judecați asupra lor și să faceți astfel ră u în loc de bine. 59

6044. Ferește-te de orice întâ lnire neplă cută cu aproapele tă u, fie el corect sau greșit, fie
teozof și lumesc. 45. Nu este treaba ta să critici lumea atâ ta timp câ t tu însuți ești sub pă cat.
Îmbună tă țește-te, devine modelul vieții pentru ceilalți, astfel încâ t să poți funcționa apoi ca
profesor pentru frații tă i și să te rogi pentru convertirea lor chiar tu, atunci va fi mai bine. 46. De
aceea lumea nu vrea să devină mai bună , pentru că toată lumea vrea să fie neprihă nită și își
acuză doar aproapele de pă catele lumii. 47. Abțineți-vă de la orice desemnare antipatică a
vecinului dvs., inclusiv faptul că este obsedat și nebun, pentru că este la fel ca a fi pă că lit de el!
spune care va fi pedepsit cu focul iadului. (Comparați detaliile din cartea de rugă ciuni, capitolul
4) Pentru un prost sau un om posedat, de asemenea un nebun, sunt termeni și denumiri identice.
48. Adevă rul. Eu, Isus, Iahve sunt adevă rul și nimeni nu vine la Dumnezeu, pentru că tră ind și
acționâ nd conform învă ță turii mele și umblâ nd pe urmele mele ca adevă r personificat, adică
care este dragostea și înțelepciunea unite, care sunt active prin iubirea neegoistă a aproapelui 14
, 6) 49. Acum apare întrebarea: Pot exista două sau mai multe adevă ruri? Poate Duhul lui
Dumnezeu să spună două feluri de adevă ruri, dintre care unul îl contrazice pe celă lalt și îl
marchează ca o minciună ? 50. Orice statut al bisericii care contrazice adevă rul lui Dumnezeu,
doctrina revelată de Isus, nu provine de la Dumnezeu, deci de la polul Să u opus și acesta este
Satana, anticristul, prințul minciunilor (Ioan 8:44) 51. Emoția și violența minții sunt un viciu ră u,
este fiica mâ ndriei și mâ niei și vai de cei care nu se pot elibera de ei. Persoana entuziasmată
apă ră tot ceea ce privește legea cu un acerb accent în sentimentul dreptului să u și se
entuziasmează dincolo de orice mă sură pentru acest drept și este pe deplin conștient că acesta
este singurul mod de a ispă și sentimentul corect, este un judecă tor strict al justiției fă ră dragoste
și milă , un că lă reț pur al scrisorii legii și împlinirii ei. 52. Astfel de oameni, atâ ta timp câ t nu luptă
cu seriozitate această stare a simțului lor de dreptate, nu pot atinge renașterea spiritului. Prin
urmare, fiecare se stră duiește să lupte împotriva violenței minții și să vorbească întotdeauna cu
calm și ră bdare despre dreptul legal, chiar dacă pă rții opuse refuză faptul că nu este adevă rat și
nu este așa. 53. În viață se spune: „Cel mai inteligent cedează ;” dar în spiritual spune: „Cel smerit
și ră bdă tor cedează din dragoste pentru Dumnezeu și pentru unitate!” La fel și tu, că vei
parcurge calea iubirii și a smereniei și vei ajunge la renașterea spiritului. 54. Dusmanie. Dacă

54
cineva te lovește pe obraz, asta înseamnă : te doare în orice privință , nu ripostezi cu ceea ce este
obișnuit conform viziunii lumii a oamenilor care nu tră iesc conform doctrinei lui Dumnezeu; În
loc să practici neprihă nirea lumii, este mai bine să întorci cealaltă obrază spre el pentru a tră i
din nou în armonie cu aproapele tă u (Matei 5, 39), ceea ce înseamnă : fii îngă duitor, dă -i dreptate
și tolerează mai degrabă nedreptatea tu. 55. Dacă cineva se ceartă cu tine în instanță și de la tine,
chiar dacă este greșit, vrei să ai ceva, de dragul pă cii, dă -i ceva mai voluntar (Mat. 5, 40) 56. Dacă
cineva te obligă să mergi o milă cu el, atunci mergi voluntar două mile cu el, asta înseamnă : fă
mai mult mai mult decâ t include dorința sa nedreaptă (Mat. 5, 41) 57. Fă -ți aproapelui ceea ce
vrei să facă el pentru tine (Luca 6, 31) 58. Așa cum faci și tu pe pă mâ nt împotriva vecinilor tă i,
același lucru va fi să vi se acorde în ceruri (Mat. 7, 2; Luk. 6, 37) 59. Vă rugă m: Tată , iartă -ne
pă catele noastre, precum și noi iertă m pe vră jmașii noștri! (Mat. 6, 12. 14; Luk. 11, 4) Gâ ndește-
te la ce înseamnă asta! 60. Ceea ce i-ai fă cut unuia dintre copiii Mei, asta contează ca și câ nd mi l-
ai fi fă cut direct (Matei 25, 60) Dacă cineva te obligă să faci o milă cu el, atunci mergi de bună
voie două mile cu el, adică : fă chiar mai mult decâ t presupune dorința sa nedreaptă (Matei 5, 41)
57. Fă -ți aproapelui ceea ce îți dorești ca el (Luca 6, 31) 58. Așa cum faci pe pă mâ nt împotriva
vecinilor tă i, același lucru ți se va da și în ceruri (Matei 7, 2; Luk. 6, 37) 59. Te rogi: Tată , iartă -ne
pă catele noastre așa cum iertă m și vră jmașilor noștri! (Mat. 6, 12. 14; Luk. 11, 4) Gâ ndește-te la
ce înseamnă asta! 60. Ceea ce i-ai fă cut unuia dintre copiii Mei, asta contează ca și câ nd mi l-ai fi
fă cut direct (Matei 25, 60) Dacă cineva te obligă să faci o milă cu el, atunci mergi de bună voie
două mile cu el, adică : fă chiar mai mult decâ t presupune dorința sa nedreaptă (Matei 5, 41) 57.
Fă -ți aproapelui ceea ce îți dorești ca el (Luca 6, 31) 58. Așa cum faci pe pă mâ nt împotriva
vecinilor tă i, același lucru ți se va da și în ceruri (Matei 7, 2; Luk. 6, 37) 59. Te rogi: Tată , iartă -ne
pă catele noastre așa cum iertă m și vră jmașilor noștri! (Mat. 6, 12. 14; Luk. 11, 4) Gâ ndește-te la
ce înseamnă asta! 60. Ceea ce i-ai fă cut unuia dintre copiii Mei, asta contează ca și câ nd mi l-ai fi
fă cut direct (Matei 25, 60) 6, 31) 58. Așa cum faceți împotriva vecinilor voștri de pe pă mâ nt,
același lucru vi se va acorda și în ceruri (Matei 7, 2; Luk. 6, 37) 59. Vă rugă m: Tată , iartă -ne
pă catele noastre ca și noi ne iertă m dușmanii! (Mat. 6, 12. 14; Luk. 11, 4) Gâ ndește-te la ce
înseamnă asta! 60. Ceea ce i-ai fă cut unuia dintre copiii Mei, asta contează ca și câ nd mi l-ai fi
fă cut direct (Matei 25, 60) 6, 31) 58. Așa cum faci împotriva vecinilor tă i de pe pă mâ nt, același
lucru ți se va acorda și în ceruri (Matei 7, 2; Luk. 6, 37) 59. Te rogi: Tată , iartă -ne pă catele
noastre ca și noi ne iertă m dușmanii! (Mat. 6, 12. 14; Luk. 11, 4) Gâ ndește-te la ce înseamnă asta!
60. Ceea ce i-ai fă cut unuia dintre copiii Mei, asta contează ca și câ nd mi l-ai fi fă cut direct (Matei
25, 60)

6140) 61. De îndată ce observați calită ți proaste în fratele vostru, încercați să le aduceți la
el în cel mai blâ nd, chiar mai frumos mod, în așa fel încâ t fratele vinovat să nu observe nici mă car
că este îndreptat spre el, dar le raportează la el însuși sau la viciul în cauză în general, dorind să
nu apară nică ieri. 62. De asemenea, este potrivit să lă sați astfel de că rți sau reviste să ajungă în
mod anonim în mâ inile fratelui conștient în care este mustrată nelegiuirea sa. Dacă vrea să se
îmbună tă țească , a experimentat ceea ce nu este corect, dacă nu vrea, atunci fuge de prezența sa,
pentru că spiritele rele care merg cu el în compania sa trec adesea la alții și îi fac să nu fie
virtuoși. 63. Ar trebui să fii atent cu cine ai de-a face! Pentru că nu vezi spiritualul, iar acest lucru
poate fi uneori dezastruos chiar și pentru o persoană bună . Spiritele rele care bâ zâ ie în jurul
oamenilor ră i sunt satisfă cuți de ră utatea lor doar fă câ nd ră utate, deci de atâ tea ori nenorociri,
despre care anterior nu aveam idee. 64. Cel neprihă nit. Oamenii își doresc întotdeauna să fie mai
buni decâ t sunt, motiv pentru care există atâ t de multă lipsă de iubire, aroganță , vanitate și
egoism. Învă ță tura falsă a bisericilor voastre v-a adus pâ nă acum în puncte de vedere religioase
că mulți suferă de pă catele grave de mai sus. 65. Așa este și în privința vieții în acest lucru și în
celă lalt. Mulți cred că dacă au tră it bine pe pă mâ nt, adică dacă nu au să vâ rșit pă cate externe
pronunțate, atunci vor deveni singurii preferați în tă râ mul spiritelor, în timp ce cei care nu au
tră it conform poruncilor Mele aici pe pă mâ nt, sunt pentru totdeauna pierduți în viitor și
condamnați la iad. Da, cu atâ t mai mult, acestea intră în conflict cu dragostea divină pe care un

55
pă că tos neconvertit poate și poate ajunge vreodată la har acolo; pentru că ei spun: Unde este
dreptatea divină atunci câ nd cel care nu a comis decâ t pă cate aici pe pă mâ nt, în viața de apoi cu
mine, pe care l-am chinuit întreaga mea viață pentru a tră i dreptatea divină și pentru a mă
proteja de pă cate, acela ar primi același lucru și mergi în cer cu mine în același timp?! 66. Aceste
puncte de vedere ale dreptă ții divine, extrem de cultivate de statutele dvs. bisericești anti-
creștine, sunt foarte iubitoare și nemiloase și aparțin în jos și nu în cerul meu, unde dragostea,
smerenia, ră bdarea, compasiunea, mila și altruismul sunt principalul izvor al tuturor gâ ndirii și
acțiunii . Cu astfel de opinii neprihă nite de sine, invidioase, fă ră iubire, trufaș, egoist și intolerant,
sunteți deja draci pronunțați! Nu visați că puteți merge în rai cu astfel de vederi infernale! 67. Nu
știți că tră iesc în fiecare ființă umană ?! Ș i mă condamni, ca conducă tor al sufletelor omenești, la
iad? și nu-ți face milă de fratele tă u, care este încă îngropat în pă cat, nu are lumina potrivită să
meargă pe că i conform poruncilor Mele? Îmi dai, Dumnezeului și Tată lui tă u, inclusiv Fiului Meu
risipitor, Noi doi trebuie să fim pră jiți în iad pentru totdeauna în iad conform învă ță turii fă ră
iubire a preoților tă i?! 68. Amintiți-vă : Cu aceeași mă sură cu care mă surați față de vecinii voștri,
aceasta va fi mă surată înapoi de că tre mine în continuare! 69. Să te ajut după ce ați auzit acum
iluminarea mea și v-ați ră zgâ ndit să gâ ndiți, să judecați, să tră iți și să acționați, totuși tratați-vă
conform simțului vostru anterior de dreptate și expulzați-vă în iad?! Vedeți cum vi se pare
aceasta ca o nedreptate, așa este și pentru pă că toșii din viitor, câ nd s-au convertit și s-au pocă it
și s-au dovedit a fi mai buni decâ t voi cu sentimentul vostru de neprihă nire în fața mea. Fii atent
la iluminarea mea serioasă , care te va proteja de iad, dacă o recunoști și apoi te vei judeca în
consecință . 70. Neprihă nirea mea este ră bdarea iubitoare pâ nă câ nd însuși pă că tosul își
recunoaște iadul și începe să -și iasă din el, prin care eu sunt ajutorul lui. Că ci el este copilul meu
și un bun tată iubitor caută

62suferă și nu se poate abține. Dacă aș fi un astfel de tată al dreptă ții, așa cum am spus în
„cartea de rugă ciuni” (cartea de rugă ciune cap. 160, 5), atunci nu aș fi un zeu, ci un satan pur. 71.
Pavel scrie: O, omule! Oricine ai fi, nu ești în niciun caz scuzat câ nd judeci; că ci, judecâ nd, te
judeci asupra ta; pentru că tu, care judeci, faci acest lucru (Rom. 2: 1), pentru că presupui să -l
judeci pe fratele tă u, ca un copil al lui Dumnezeu, asupra că ruia Dumnezeu, ca tată , stă pâ n și
judecă tor singur, are dreptul să judece, tu, dar tu presupui să anticipați judecata lui Dumnezeu în
loc să faceți ceea ce vi s-a poruncit să faceți prin cea mai mare poruncă din legea iubirii (Matei
22, 37-40) 72. Pavel mai spune: „Nu vă ră zbunați, iubiților, dar o lasă pe seama neprihă nirii lui
Dumnezeu; că ci este scris: Dreptul la represalii este al meu; Voi ră splă ti, spune Domnul! (Deut.
32, 35; Rom. 12, 19) 73. Dacă dușmanul tă u este flă mâ nd, atunci hră nește-l; dacă îi este sete, dă -i
de bă ut! Dacă faceți asta, veți aduna că rbuni stră lucitori (de prietenie) pe capul lui. Nu lă sa ră ul
să te biruiască , ci biruiește ră ul cu binele. (Rom. 12, 20. 21) Pentru că va trebui să stă m cu toții în
fața scaunului de judecată al lui Hristos (Rom. 14, 10) 74. Oricine își ură ște fratele, și anume
aproapele să u, este un ucigaș (al propriului să u suflet). ); Dar știi că un criminal nu poate ră mâ ne
în el viața eternă . (1. Ioan 3, 15) 75. Ca Isus, am predat în Predica de pe munte; „Nu judecați că
nu sunteți judecați; pentru că așa cum judecați, deci vei fi judecat; și cu mă sura cu care mă soară ,
ei te vor mă sura din nou. "(mat. 7, 1.12; Luk. 6, 37) 76. Nu-l considera drept dușmanul tă u care
nu vrea să tră iască conform învă ță turilor tale și (2 Tes. 3:15) Că ci creștinul ar trebui să -și
conducă aproapele pe calea mâ ntuirii, dar să nu-l urmă rească și să caute să -l extermine. 77. Nu
condamnați, nu veți condamna fie; iartă Atunci și tu vei fi iertat. (Luca 6:37) 78. Dar judecata fă ră
milă va veni celui care nu arată milă , în timp ce mila triumfă asupra judecă ții (Jam. 2:13) Că ci așa
spune Iahve, conducă torul a lumii, Dumnezeu și spune: Rostiți legea după adevă r și ară tați
blâ ndețe și îndurare unul față de celă lalt (Zach. 7, 9) Că ci oricine greșește este o urâ ciune pentru
Iahve, Dumnezeul tă u (Deut. Mos. 25, 16) 79. Matei 5: 11-12: Binecuvâ ntat ești dacă ești insultat,
persecutat și tot felul de ră u pentru numele Meu greșit convins. Bucură -te și bucură -te! Că ci
ră splata ta din ceruri va fi mare; că ci așa au fost prigoniți profeții care au venit înaintea ta. (Luca
spune același lucru în capitolele 6: 22-23.) 80. Petru I 4:14: Ferice de tine dacă ești batjocorit din
cauza numelui lui Hristos; că ci atunci toată onoarea, gloria și puterea lui Dumnezeu și a

56
spiritului să u se sprijină pe tine. Cu ei este hulit, dar cu tine este lă udat. 81. Adevă rata mea
învă ță tură practică este mai presus de legile și judecă țile lumești; că ci mantia lor este iubirea,
deoarece dragostea este împlinirea legii; (Rom. 13, 10) pentru că nu mă poți sluji decâ t prin
smerenie; (Fapte 20, 19) în sfâ rșit pace, de aceea Pavel i-a întâ mpinat pe romani cu un frumos
salut: „Aveți pace cu toți oamenii.” (Rom. 12, 18.19) greșeli și nelegiuiri; că ci nimic nu este mai
contagios pentru nemulțumire decâ t a-și ară ta neprihă nirea de sine și a o exercita împotriva
greșelilor altora. De aceea, observați-vă ceea ce i-am dezvă luit lui Isus: în iad arda mâ ndriei este
cea mai înaltă ; dar în cer stră lucește doar lumina celei mai înalte smerenie și modestie, iar focul
blâ nd al iubirii încă lzește și însuflețește totul (ChtS. 10; Mica 6, 8) 83, 1) din cauza judecă rii
fratelui: O, omule! oricine ai fi, nu poți fi scuzat, câ nd judeci; pentru că , judecâ ndu-l pe celă lalt,
judecați 62

63tu însuți, pentru că tu care judeci faci asta. 84. Pauli explică acest pasaj din scrisoarea
lui Petru că tre evrei (10:30), în care scrie: Legea penală este a mea, vreau să ră splă tesc, spune
Domnul! și din nou: Domnul va judeca poporul Să u. 85. Pentru teosoful aici este avertismentul că
nu trebuie să atingă spiritualul judecă ții împotriva fratelui să u cu bunul să u simț! Că ci în Romani
(14:12) scrie: „Fiecare dintre noi va da socoteală despre sine lui Dumnezeu”. 86. Orice critică ,
suspiciune, calomnie, bâ rfă din spate și acuzarea slă biciunilor și greșelilor fratelui să u nu sunt
teosofice. Prin urmare, nu criticați niciodată slă biciunile și greșelile vecinului, dar dacă observați
vreunul în vecin și sunt ofensatori, Apoi îndreaptă imediat ochii spre tine și examinează -ți dacă
nu ai aceleași greșeli, similare sau chiar mai grave, și dacă le gă sești, încerci mai întâ i să te
eliberezi de ele, apoi acționezi conform teosofiei sau a lui Hristos Cine eu a spus: Mai întâ i
scoateți grinda din ochii voștri și, dacă sunteți curat înaintea lui Dumnezeu, atunci acționați la fel
de amabil și îngă duitor cu așchii din ochii fratelui vostru așa cum face Dumnezeu față de copiii
Să i, împă rțind în mod egal ră ul și binele, iubirea încă lzitoare a soarelui Să u și a ploii fertilizante a
bună tă ții și milostivirii Sale pă mâ ntești care vor veni. 87. Fiecare persoană este obligată să dea
socoteală despre fiecare cuvâ nt câ nd moare, prin urmare, înainte de a rosti un cuvâ nt, ia în
considerare consecințele care pot rezulta din acesta. astfel încâ t va sta în picioare câ nd a lovit
ultima oră ; că ci i-am spus lui Isus: 88. Vă spun că oamenii trebuie să dea socoteală la ultima
judecată pentru fiecare cuvâ nt inutil pe care l-au rostit. 89. Din cuvintele tale vei fi justificat și
din cuvintele tale vei fi condamnat. (Mat. 12, 36.37) 90. Deoarece corpul uman este doar un
instrument pentru activitatea materială a acestuia, animat de spirit și suflet; partea care se
bucură și suferă , însă , doar sufletul, prin urmare, după moartea trupului în tă râ mul spiritului,
numai sufletul trebuie să ispă șească tot ceea ce a să vâ rșit în trupul trupului, în timp ce trupul
trupului este lă sat fă ră durere soartei sale . De aceea ai grijă de suflet cu toată grija și dragostea
față de mine și de aproapele că nu va trebui să te plâ ngi niciodată de asta. 91. Înțelepciunea mea
divină este strâ ns unită cu iubirea mea divină , pentru că înțelepciunea, ca conducă tor înțelept,
este folosită pentru a o îndruma în exuberanța sa și pentru a avertiza împotriva generozită ții
prea mari. Același lucru este valabil și pentru înțelepciune. Ea singură este trufașă și
respingă toare; vrea doar să conducă și în egoismul ei se uită atâ t de mult încâ t nu recunoaște pe
nimeni în afară de ea însă și, iar apoi vine dragostea și calmează imaginea înaltă a înțelepciunii și
o face suportabilă și, prin cooperarea iubitoare a iubirii, plă cută și fericit. 92. Prin urmare, nu
trebuie să cultivați niciodată dragostea sau doar înțelepciunea, ci mai degrabă amâ ndoi să vă
uniți, pentru că atunci câ nd cei doi sunt uniți, atunci adevă rul sau Hristos este în voi! Prin
urmare, nu ar trebui niciodată ! nu! nu acționați fă ră gâ nd, nici prin iubire excesivă , nici prin
înțelepciune calculatoare la rece împotriva aproapelui! 63

64315. Iubirea. Legea iubirii pentru Dumnezeu și pentru om este fă cută cunoscută prin
intermediul a zece tă blițe. 1901, 5-10 Octombrie, Graz. Pă rintele Isus explică prin multe
învă ță turi valoarea mare a iubirii și o descrie ca Regina Cerului și Mireasa Națiunilor. Primul
panou: „Toți cei necă jiți și împovă rați, ar trebui să vă înviorați. Pă strați-vă singuri să iubiți!
ștergeți-l complet și dacă rușinea voastră înaintea lui Dumnezeu ar fi aceeași cu sâ ngele țapilor

57
ispă șitori, dragostea ar trebui să -l spele alb ca lâ nă albă și ca cea mai fină ină . " Al doilea panou:
„Iubirea este viață , lege, ordine, putere, putere, blâ ndețe, smerenie, ră bdarea și, prin urmare,
miezul întregii înțelepciuni! Nu toate lucrurile sunt posibile pentru înțelepciune, deoarece
înțelepciunea merge doar într-un anumit mod și nu poate face față cu ceea ce este impur; dar
toate lucrurile sunt posibile de iubit; pentru că înțelege și ceea ce este respins cu aceeași
intimitate ca și ceea ce este deja cel mai pur în sine. Iubirea poate folosi orice; dar înțelepciunea
este doar ceea ce iubirea a purificat. Al treilea panou: Întrebați-vă inima dacă poate iubi foarte
mult, dacă îl poate iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, fă ră interes, cu excepția celei mai dulci
iubiri? Întrebați-vă inima dacă vă poate iubi mai mult fratele, pentru numele lui Dumnezeu, ca
un al doilea mic Dumnezeu? Întrebați-vă inima dacă poate iubi cu adevă rat și complet pur? Îl
poate iubi pe Dumnezeu pentru că Dumnezeu este Dumnezeu și își poate iubi fratele ca și cum ar
fi fost din Dumnezeu, din cauza lui Dumnezeu, și din dragostea pură pentru Dumnezeu, cum să
iubești un Dumnezeu? Dacă inima ta poate face asta, atunci descompunerea corpului tă u s-a
încheiat și stai perfect în fața lui Dumnezeu, Domnului și Tată lui tă u și Frate! în Dumnezeu, și
astfel de la Dumnezeu, ca în Dumnezeu viața și lumina tuturor ființelor; scâ nteile din focul
mâ ncă rii celei mai pure iubiri a lui Dumnezeu în Dumnezeu sunt copiii lui Dumnezeu, de aceeași
origine din inima unică a lui Dumnezeu! Ești și tu o scâ nteie; fă -ți un suflu viu și îl vei vedea pe
Dumnezeu în inima ta. "Panoul 5:" Cuvâ ntul din inima lui Dumnezeu este puterea atotputernică
a iubirii; de aceea Cuvâ ntul și Fiul Etern sunt unul de la Dumnezeu; da Dumnezeu însuși este
cuvâ ntul complet generat în focul iubirii. Dar ești și un cuvâ nt al lui Dumnezeu, generat în inima
lui Dumnezeu; de aceea, redeveniți un cuvâ nt deplin al lui Dumnezeu; devine complet iubire,
plină de iubire în Dumnezeu, așa că vei veni la Fiul lui Dumnezeu și vei fi una cu el. Dar tu nu vii
la El, decâ t prin Tată l, care este dragoste și Cuvâ ntul Însuși în Sine, întotdeauna același din
eternitate în eternitate. "Panoul 6: Hristos singur este mijlocitorul între Dumnezeu și natura
umană ; Carnea Lui și prin sâ ngele Să u vă rsat în orice carne, care a deschis calea învierii și a
reveni la Dumnezeu, vechiul pă cat al Satanei! la carnea tuturor carnea și la sâ ngele tuturor
sâ ngelui. Această carne a luat de bună voie toate pă catele lumii pâ nă la ră stignirea Sa și pă catul
originar din toate timpurile și le-a purificat înaintea lui Dumnezeu prin sâ ngele Să u cel sfâ nt.
Faceți-vă parte din această cea mai mare lucrare de ră scumpă rare a lui Dumnezeu prin carne,
adică : prin tră irea și acțiunea conform învă ță turii lui Hristos și prin sâ nge, adică : prin iubirea
spirituală a lui Hristos, veți fi curați înaintea lui Dumnezeu! Pentru că nicio ființă nu putea
deveni curată prin ea însă și de pă catul originar comis în Adam, ci numai prin meritele lui
Hristos, care au fost dobâ ndite prin suferință și moarte pe cruce și care sunt harul și mila cea mai
înaltă a lui Dumnezeu. Tu singur nu poți face nimic de la tine, dar spiritul lui Hristos din tine
poate face totul dacă îl trezești prin dragostea ta din inima ta și îl faci activ în tine. Panoul 7: Casa
voastră pă mâ ntească , adică trupul de carne, este plină de murdă rie: cine o va cură ța? 64

65Cine are puterea și puterea singură ? Iată , Hristos, veșnicul mare preot înaintea lui
Dumnezeu, Tată l Să u etern, adică înaintea iubirii Sale veșnice! Pentru că Hristos (ca Înțelepciune
Divină ) și Tată l (ca Iubire Divină ) sunt una din eternitate (Ioan 10:30). Numai în Hristos
locuiește toată plină tatea Dumnezeirii (spirituală ); iar Tată l este această plină tate ca cea mai
pură iubire a lui Dumnezeu. Prindeți acest lucru cu dragostea voastră și ea vă va purifica și trezi
carnea, așa cum a trezit carnea lui Hristos și a transfigurat-o, care conținea înțelepciunea și
dragostea ca adevă rul lui Dumnezeu (Ioan 1, 14; - 14, 6 ). Panoul 8: Sunteți șocat de marea
mulțime a spiritelor voastre rele care vă conduc carnea și sâ ngele în lume și întrebați cu Paulo:
Cine mă va ră scumpă ra din carnea mea și mă va elibera de legă turi (Rom. 7, 24) de moarte? Iată ,
Hristos, care a fost ucis, a înviat și tră iește, un Domn din veșnicie! dar, de vreme ce Hristos a
înviat, după cum știți acum, este imposibil ca cineva să fie lă sat în mormâ ntul pă catelor sale.
Că ci, precum prin singurul șarpe moartea a venit peste orice carne, la fel și viața a venit prin
Unicul Dumnezeu-om peste orice carne a oamenilor pă mâ ntului; dar și o nouă judecată , deși
vechea judecată , care conținea moartea, a fost distrusă pentru totdeauna de această înviere; dar
această nouă judecată este totuși și o moarte, nu o moarte pâ nă la moarte, ci una spre viață . Te

58
fac să iubești prin dragostea ta, că această nouă judecată a că rnii tale va deveni o viață adevă rată
prin lucră rile Celui; stai la sursă ; bea apa vie, care se numește „dragoste” din abundență ! "Panoul
9:„ Dragostea pură pentru femei este iubirea de sine; pentru că oricine își permite să fie iertat de
dragostea femeilor într-o asemenea mă sură încâ t ală turi de ea dragostea de aproapele și din
această dragoste de Dumnezeu devine o povară , se iubește pe sine în esența femeii; Prin urmare,
nu vă lă sați capturați de figura fermecă toare a unei femei dincolo de mă sura corectă , altfel veți
pieri în slă biciunea femeii, în timp ce femeia ar trebui să se ridice numai în puterea voastră
pentru a deveni o ființă cu și în voi! Iubiți ceilalți membri a ființei tale, așa că iubește și pe
femeie, ca să devină una cu tine; dar Dumnezeu te iubește mai presus de toate, de parcă ar fi
avut-o numai singură în întregul infinit, care izbucnește în nenumă rate nenumă rate fiare dintre
cele mai minunate și mai frumoase ființe pure. Că utați, că utați, că utați să fiți și să deveniți și să
ră mâ neți cel mai mic (prin iubire) pentru totdeauna! "(Cap. 42 B, II. 20 și urm.) 11. Mare valoare
a iubirii. Pavel (1. Cor. 13, 1-13) le-a scris corintenilor: - „Dacă aș vorbi limbile oamenilor și ale
îngerilor, dar nu aș avea dragoste (pentru Dumnezeu și aproapele, conform învă ță turii lui Isus
(Matei 22, 37-40)), ar fi eu sunt un minereu care sună sau un clopot care sună (ceea ce înseamnă
ceva de genul: un vas gol, dar gol, în care nu există nicio valoare.) - Ș i dacă aș putea profeți și aș
ști toate secretele și aș avea cea mai puternică credință , așa că aș vrea munți, a ră spuns, dar mi-a
lipsit dragostea, așa că nu aș fi nimic. - Da, dacă aș da toată averea mea întreținerii celor să raci și
mi-aș sacrifica trupul, astfel încâ t să mă las ars de moarte, dar mi-ar lipsi dragostea, nimic din
toate acestea nu m-ar ajuta. - Iubirea este îndelung ră bdă toare, este blâ ndă și amabilă ; dragostea
nu invidiază ; ea nu conduce nici o voință ; nu umflă . 65

66- Nu încalcă decența; nu este egoistă ; nu se lasă amă râ tă ; nu crede nimic ră u; - nu se

bucură de nedreptate, ci de bucurie în adevă r; - poate lua totul, crede totul, speră totul, tolerează
totul. - Iubirea nu încetează niciodată , chiar dacă profețiile vor înceta, iar limbile (diferite) vor
înceta, iar cunoașterea (prin învă ță torii stră ini - Ies. 54, 13) ajunge la sfâ rșit. - Pentru că
cunoașterea și profeția noastră este doar o lucrare imperfectă . - Dar câ nd va veni perfecțiunea
(cunoașterii), atunci lucrarea parțială va înceta. - Credința, speranța și dragostea ră mâ n jos pe
pă mâ nt, aceste trei; dar iubirea este cea mai mare dintre ele. "12. Tată l Isus luminează iubirea și
înțelepciunea Sa divină cu urmă toarele cuvinte: Iubirea este ca lumina adevă rului interior vă zut
direct de la Dumnezeu, prin toate spațiile veșnice infinite (Cap. II, Cap. 260) 13. Iubirea este
Dumnezeu într-o formă spirituală , este spiritual lumina de bază din adâ ncurile inimii divine. ,
deci cel mai înalt din Dumnezeu. 14. În limbajul florilor corespunde frumosului și liniștitor
trandafir roșu, care privește atâ t de plă cut că tre toți oamenii și îi invită să se delecteze și să se
reîmprospă teze în frumusețea și parfumul să u. Iubirea este împă rțită în șapte spirite iubitoare și
acestea sunt: 1.- Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate, pentru că El te iubește mai presus
de toate. 2.- Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți; 3.- iubiți animalele, 4.- iubiți plantele și
plantele, 5.- iubiți pacea cu toată lumea, 6.- iubiți-vă sufletul, 7.- iubiți-vă trupul, 15. mai întâ i:
iubiți-l pe Dumnezeu mai presus de toate, pentru că El te iubește mai presus de toate (Cap. 49).
Ești copilul meu, de aici dragul meu și moștenirea mea. Din cauza ta, am creat lumile pentru a le
menține pregă tite pentru tine și pentru a le înmâ na la tine ca proprietate, pentru a domni în ele
ca zeitate și rege și pentru a ghida totul în dragoste, astfel încâ t să se înalțe și să înnobileze în
cele mai înalte regiuni ale luminii iubirii din Mine, iubirea de bază , își ating scopul final. 16. De
aceea, copilul meu, ai un motiv să mă iubești, deși te că lă uzesc peste pietrele și spinii
amă ră ciunii vieții pă mâ ntești, pentru a te purifica în necazurile vieții materiei, care te atrage să
te devoreze și să adâ ncurile pentru a îngropa adâ ncurile abisului întunericului spiritual, unde, în
agonie și mizerie și în nevoie de ajutor, îți vei ridica în mod repetat mâ inile rugă toare că tre mine
pentru îndurare și ră scumpă rare și totuși nu ai vrea să obții niciun ajutor pentru că ființa ta
interioară întunecată nu te putea lă sa să atingi înă lțimile luminoase ale tată lui meu casa. 17.
Bucură -te și bucură -te în inimă câ nd vezi că te las să savurezi lucruri mult amare pe pă mâ nt și să
te gâ ndești: Tată l mă iubește foarte mult, pentru că mă pedepsește foarte mult pentru a
îndepă rta lucrurile mele lumești de pe mine, pe mine din inima lui iubitoare să aducă și să se

59
bucure cu bucurii și grații cerești. 18. În al doilea râ nd, iubește-ți aproapele ca pe tine însuți; De
aceea, faceți ceea ce doriți să vă facă vecinul dacă aveți nevoie de ajutor de la el; și astfel nu-i
faceți ceea ce nu doriți să vă facă (Matei 76, 12). Dacă vecinul are mare nevoie,

67Respectul ca creatură și pentru că acestea sunt creația tată lui tă u iubitor, că ruia ar
trebui să -i ară ți toată dragostea și ca copil al să u, fă -l fericit că aparții tuturor lucrurilor pe care
tată l tă u ceresc le-a adus la existență și moștenirii tale pă mâ ntești, încâ ntarea ta, privește și
îngrijește cadourile cu dragoste și nu le maltratează sau distruge în niciun caz, cu excepția
cazului în care tată l tă u care l-a creat a permis acest lucru. Cel mai puțin permiteți-vă să chinuiți
animalele dacă nu doriți să treziți respingerea Mea hotă râ tă . Dar dragostea ta pentru animale nu
ar trebui să degenereze în mâ ngâ ieri, astfel încâ t magnetismul animal să nu curgă în tine, ceea
ce, desigur, îți face sufletul să fie animal într-un fel sau altul! Este prea ră u și vulgar sau incult că
ființa umană pentru iubitorii de câ ini, pisici, pui și alte animale se degradează într-un fel și inima
lui se lipește de ei, deoarece aceasta nu aparține educației și decenței unui copil al lui Dumnezeu!
Gâ ndește-te la cine ești! și ce este un animal. Dar nimeni nu ar trebui să înjure animale pentru că
sunt creaturi ale lui Dumnezeu. 20. În al patrulea râ nd: Iubește plantele și plantele și privește-le
ca pe un dar de dragoste de la Dumnezeu Tată l tă u, Care le-a creat pentru folosirea și beneficiul
tă u, dar nu pentru abuz din partea ta. 21. Al cincilea: Iubiți pacea cu toată lumea, pentru că pacea
din inimă este baza mulțumirii și a unei vieți vesele. Pacea în inimă este cerul pe pă mâ nt; că ci cu
pace în inima ta te poți asocia calm cu prietenul și dușmanul și să -l transformi pe inamic în
prietenul tă u. De aceea, tră iți în pace și deveniți plini de pace și mulțumire, atunci veți zidi
împă ră ția lui Dumnezeu pe pă mâ nt și în voi înșivă . Pentru că dacă nu menții pacea cu toată
lumea, nu vei avea nici pace în tine și astfel nu vei putea realiza renașterea spiritului. 22. Al
șaselea: Iubiți-vă sufletul îngrijind hrana sa spirituală , astfel încâ t să poată primi acea hrană a
adevă ratei învă ță turi a lui Hristos, care o înnobilează , o spiritualizează și o îndumnezeiește.
Pentru că , dacă nu vei avea grijă de el, se va descompune și va merge pe că i, ceea ce îl va face
întunecat și, în cele din urmă , extrem de nefericit. 23. Al șaptelea: Iubiți-vă corpul îngrijindu-l,
ceea ce este necesar pentru întreținerea și să nă tatea acestuia, astfel încâ t să vă puteți îndeplini
datoria ca persoană față de Dumnezeu și de aproapele vostru. Corpul este dat omului ca
instrument de încercare al puterii sale spirituale, astfel încâ t în el înnobilează și spiritualizează
sufletul și carnea și, la fel ca Enoh, Elias, Maria și alții odată spiritualizați și perfecționați, la
întoarcerea sa acasă , el poate ară tați-i tată lui că este timpul de încercare al lui Trecut fericit în
trup și că a atins scopul vieții în trup, care este spiritualizarea ei. 24. Iubirea pentru Dumnezeu și
pentru aproapele tă u să fie steaua ta de dimineață și că lă uză a vieții că tre cei buni; și câ nd ziua
va sfâ rși, va fi steaua voastră de noapte și paznicul de noapte împotriva celui ră u. Prin urmare,
dacă îl iubești pe Dumnezeu mai presus de orice și pe aproapele tă u ca pe tine însuți, iubitorul de
dimineață te va îndruma toată ziua că tre cei buni și nobili; și astfel dragostea zilei va stră luci în
inimile voastre ca iubitori de seară , iar câ nd te vei odihni, ea va veghea ca cel ră u să nu aibă
putere asupra ta. 25. Iubirea este o rază din inima divină , care îți luminează și încă lzește sufletul
că tre cei buni și nobili și este un ghid în drumul spre viața veșnică sau că tre Dumnezeu, iubirea.
26. Această iubire este un foc spiritual câ nd apucă inima în exuberanța ei de mulțumire și o
ridică pâ nă la înă lțimile cerești, unde omul se clă tină în cea mai profundă emoție și un cuvâ nt
este impotent să vorbească plin de iubire, unde omul este în duh. din această Iubire tată l să u cu
ochii scă ldați în lacrimi, apasă -l la inimă și arată dorind să -l să rute. Vedeți, această iubire este
elementul de bază în Dumnezeu și, prin urmare, această exuberanță fă ră cuvinte a omului atunci
câ nd acești doi poli se întâ lnesc în focul iubirii. 27

68Clod de pă mâ nt plutește în înă lțimile clare ale lui Dumnezeu și simte nespusul, el simte
dragostea în puterea sa de bază , care îl biruiește și îl face să se ră sfețe cu fericirea bucuriilor
iubirii. Vedeți, o astfel de iubire este cea mai înaltă mulțumire, este să rutul dat omului de Tată l
să u la intrarea în viața veșnică a iubirii, bucuriei și fericirii, chiar dacă pentru câ teva minute; ci o
presimțire a realiză rii anterioare a adevă rului și a continuă rii eterne. 28. Pă strați dragostea și

60
armonia unii cu alții și fiți devotați tuturor din toată inima, chiar dacă nu umblă cu voi, umblă cu
mine și de aceea sunteți toți „copiii mei” și sunteți printre unul un alt „frați” și „surori”, pentru că
aveți un Tată . Prin urmare, nu vă retrageți de la nicio persoană , lă sați dragostea și inima voastră
să fie deschise tuturor, și întâ lnește pe toată lumea cu aceeași dragoste și că ldură ; pentru că
oricine nu este prea mic pentru mine, nici el nu ar trebui să fie prea mic pentru tine, dacă vrei să
te iubesc. 29. Înaintea Mea nu există nicio diferență în clasă sau religie, ci numai a că rui inimă Mă
iubește, el este cel care contează înaintea Mea, fie el un rege sau un cerșetor, un pă că tos sau un
om drept, un stă pâ n sau un slujitor; toate acestea nu au nicio greutate în fața mea; dragostea
singură depă șește totul și face totul egal (cap. 41, 162 - 1.10 1893) 30. Tot ceea ce iubești în
lume este egoism zadarnic, numai să iubești pe Dumnezeu mai presus de orice nu este nici
vanitate, nici egoism, ci cea mai înaltă înțelepciune, și dacă tu iubește-i pe toți oamenii spiritual
ca pe tine însuți, atunci îl iubești pe Dumnezeu și pe copiii Să i și tră iești în dragostea lui
Dumnezeu și ești cuceritorul Satanei. 31. Să nu știi totul și să știi totul este cursa ta de rezumat și
stră duință ; că ci cea mai înaltă cunoaștere a omului este și este doar aceasta: că Isus ți-a promis
împă ră ția cerurilor pentru dragostea lui Dumnezeu și a aproapelui. 32. Urmați-l pe Hristos în
viață și în acțiune, apoi veți merge pe că ile copiilor lui Dumnezeu, veți dobâ ndi comorile ascunse
ale iubirii divine, veți moșteni înțelepciunea și știința de la Dumnezeu, în care dorința voastră
este să fiți cu adevă rat mari, înțelepți și învă țați „Stră duiți-vă să obțineți acest lucru de la
Dumnezeu în iubirea adevă rată ” și în smerenie. 33. Mulți oameni apreciază înțelepciunea ca fiind
cel mai înalt bun spiritual de pe pă mâ nt. Omul ar trebui să se stră duiască nu pă mâ ntesc, ci
înțelepciunea divină , deoarece aceasta se îndepă rtează de tot ceea ce este lumesc, ră ută cios, de
bază și animal, și nu se stră duiește decâ t să atingă obiective înalte ale iubirii divine, care
locuiește în înă lțimile luminoase ale sfințeniei divine. Dar Regele iubirii și înțelepciunii divine
este Isus, Duhul Adevă rului, așa cum S-a numit pe Sine la Cina cea de Taină . Isus este astfel
spiritul sfințeniei iubirii și înțelepciunii divine, care formează împreună adevă rul în Dumnezeu.
34. Tu însuți trebuie să ajungi la libertatea spiritului tă u prin cercetare continuă și că utare a
adevă rului, a luminii, pentru a ajunge la o iubire tot mai pură pentru Dumnezeu și oameni.
Iubirea este singurul indicator și ghidul sigur spre viața veșnică . (ChtS. 48) 35. Înțelepciunea în
dragoste. Iubirea este baza tuturor ființelor și ființelor, pentru că îmbră țișează lumea. 36. Ceea
ce se iubește în sine se atrage pe sine; ceea ce se ură ște unul pe altul (sau nu se iubește unul pe
altul) se respinge reciproc. 37. Dacă eu, Doamne, nu aș fi iubire pură , atunci acei oameni ar fi ră u
care îl ură sc pe Dumnezeu, ar face fă ră tot ceea ce primesc cei de la mine de la mine, da, nu ar
putea exista deloc; pentru că dacă aș vrea să le ară t dragostea lor pentru Mine într-un mod ușor
de înțeles, atunci i-aș lă sa fă ră lumina soarelui și că ldură și fă ră ploaie și binecuvâ ntă ri, nu le-aș
acorda un minut fericit și i-aș lă sa în starea lor, care este ca o tot iadul! 38. Dar pentru că eu sunt
cea mai pură iubire, de aceea îi las și pe vră jmașii și ură torii mei să nu observe decâ t dragostea,
astfel încâ t ei să înțeleagă câ t de bine o spun pentru ei; și că ar trebui să -mi fie recunoscă tori și
recunoscă tori pentru asta. 39. Eu Isus, ca Dumnezeul divin al lui Iahve intrat în trup, am învă țat
așadar: Fii perfect, precum Tată l tă u din ceruri este perfect; 5:48) iubiți-vă dușmanii; fă -ți bine
68

69ură ște și roagă -te pentru persecutorii și calomniatorii tă i (Matei 5, 43) 40. Am mers
mereu înaintea ta cu cel mai frumos exemplu de iubire; și câ nd această dragoste a sâ ngerat pe
cruce pentru pă catele tale, ea s-a rugat din înțelepciune, câ nd durerile trupului deja complet
bă tut au fost îngrozitor sporite de unghiile plictisitoare: Tată iertați-le, pentru că nu știu ce fac!
41. Dacă vrei acum să devii perfect, precum Tată l tă u este în ceruri, atunci trebuie să înveți să
iubești de la mine mai presus de orice. 42. Dar în dragoste este decisivă și prudența, că oricine
nu colectează se va risipi deja și asta pentru că nu colectează . 43. Oricine vrea să fie mare și
puternic în dragoste, adună pentru ca comoara să devină mare și mai bogată ; pentru că oricine
nu colectează și nu salvează ceea ce a fost colectat nu va fi niciodată bogat, prin urmare, trebuie
să strâ ngeți și să economisiți dacă doriți să obțineți o bogă ție mare (cap. 42 B II. 325) 44. Cu
toate acestea, această comparație aparent materială este, de asemenea, pur intelectuală și

61
extrem de înțeleaptă dacă i se permite să vină în dragoste. . 45. Oricine dorește să dezvolte o
iubire extrem de mare trebuie, prin urmare, să o concentreze asupra unui singur punct și
întregul să u suflet trebuie doar să tră iască , să mediteze, să se stră duiască și să țese pentru
această singură iubire. 46. Pentru că o iubire care este împă rțită în mai multe iubiri sau lucruri
amoroase nu este nică ieri intensă și puternică , deoarece este împră știată . 47. Dacă , așadar, vrei
să fii mare în dragoste pentru Mine, Dumnezeul tă u, atunci doar Iubește-Mă și această singură
iubire te va face bogat în iubire, înțelepciune și fericire. 48. Din această iubire vei acționa atunci
ca un ghid primordial în toate; pentru că porunca iubirii așa cum am pregă tit-o pentru Isus
citește: „Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate”; Din aceasta și prin această iubire vine
apoi: iubiți (prin și din cauza lui Dumnezeu) pe aproapele vostru ca pe voi înșivă , dar de zece ori
mai mult în vremuri de nevoie, pentru că din nou o altă poruncă de dragoste a lui Isus citește: Ce
ai fă cut cu cel mai mic dintre copiii mei ( oameni) mi-ai fă cut; (Mat. 25, 40) pentru că în cei să raci
tră iesc (cartea de rugă ciuni 9-10). 49. Deci oricine vrea să mă prindă în dragoste, mă iubește
numai din și prin mine orice altceva, dacă este de la mine și, prin urmare, de la Dumnezeu, atunci
cineva va deveni înțelept, înțelept, bogat, fericit și binecuvâ ntat. 50. Ș i astfel se va împlini și
promisiunea mea că tre el, care este: Că utați mai presus de toate Împă ră ția lui Dumnezeu și
neprihă nirea Lui, orice altceva va veni apoi la voi în zadar. (Matth. 6, 33) 51. Dar dacă dragostea
este că ai în inima ta, un sublim, nobil, cast, nu poate fi decâ t unul pe care să -l poți sacrifica lui
Dumnezeu pentru gloria lui Dumnezeu fă ră ezitare; pentru că , așa cum ai o singură inimă , nu
poți avea decâ t o singură iubire reală atâ t pentru Dumnezeu, câ t și pentru aproapele tă u. 52. Dar
faptul că deja în trup ne poate iubi la fel de înflă că rat ca un iubit, îți dovedește apostolul Ioan,
care din această dragoste a scris cea mai mare înțelepciune în Dumnezeu prin revelație, pe care
nimeni nu o poate dezlega corect fă ră permisiunea mea. 53. Maria Magdalena M-a iubit întâ i
puternic pâ nă la cea mai tare gelozie; Dar câ nd și-a recunoscut greșeala, a iubit-o pe Isus Iahve
Zebaot cu ardoarea pură a iubirii îngerilor și totuși nu a ajuns la iubirea lui Ioan. 54. Dar fiecare
dragoste care nu este concentrat pe un singur punct și nu este ținut cu toată puterea sufletului,
nu este o iubire perfectă , cu atâ t mai puțin o iubire de coacă ze. 55. Dacă cineva iubește o
creatură datorită avantajelor, frumuseții, etc., atunci iubirea de sine este deja conținută în
această iubire și aceasta nu este potrivită pentru împă ră ția lui Dumnezeu, deoarece nu este o
iubire pură și autentică , ci pentru de dragul propriilor avantaje. 56. Deoarece omul are o singură
inimă , nu poate avea decâ t o singură iubire reală , din care apoi, așa că iubirea principală , care
trebuie să fie doar pentru mine, s-a maturizat, toate celelalte feluri de iubire secundară din 69
atunci iubirea de sine este deja conținută în această dragoste și aceasta nu este potrivită pentru
împă ră ția lui Dumnezeu, deoarece nu este o iubire pură și autentică , ci mai degrabă a apă rut de
dragul propriilor avantaje. 56. Deoarece omul are o singură inimă , nu poate avea decâ t o singură
iubire reală , din care după aceea, așa că iubirea principală , care trebuie să fie doar pentru mine,
s-a maturizat, toate celelalte feluri de iubire secundară din 69 atunci iubirea de sine este deja
conținută în această iubire și aceasta nu este potrivită pentru împă ră ția lui Dumnezeu, deoarece
nu este o iubire pură și autentică , ci mai degrabă a apă rut de dragul propriilor avantaje. 56.
Deoarece omul are o singură inimă , nu poate avea decâ t o singură iubire reală , din care după
aceea, iubirea principală , care trebuie să fie doar pentru mine, s-a maturizat, toate celelalte
tipuri de iubire secundară din 69

70poate ieși din cea mai pură ordine divină și, prin urmare, trebuie mai întâ i să ră mâ nem
ferm îndră gostit de mine, numai apoi orice altceva poate fi înțeles în cea mai frumoasă ordine.
57. Dar dacă cineva încă se clatină în dragoste pentru Mine și știe cu greu cum ar trebui să -l poți
iubi pe Dumnezeu mai mult decâ t o femeie frumos formată , atunci înțelepciunea dreaptă a
spiritului este încă puțin îndepă rtată ; și acolo trebuie să folosești totul, mai presus de toate
pentru a intra în posesia acestui lucru (conform declarației tată lui din ChtS. 42 B, II. 326) 58. În
dragostea ta, oh omule, nu fi slabă , pentru că este aceasta singur prin care sâ ngele lui Isus
Hristos te spală de toate pă catele. Sâ ngele meu înseamnă „dragostea lui Dumnezeu pentru
oameni”, dar acest lucru este dat numai care poartă dragostea pentru mine în inima sa și o aduce

62
că tre frații și surorile în a că ror inimă locuiesc mereu în lucră ri de caritate. 59. Dar, de vreme ce
tră iesc întotdeauna în om ca spirit al lui Dumnezeu, prin urmare harul medierii există de câ te ori
te îndră gostești de mine și îți întinzi mâ inile tale de ajutor prin compasiunea și mila pe care mi le
ară ți prin tine Oferind mâ ncare, haine și bani să racilor, nevoiașilor și bolnavilor! Iată medierea
grațioasă continuă din partea Mea (cf. începutul lui Martin Luther) dacă Mă iubești în adevă r;
pentru că abia atunci poți spune că mă iubești atunci câ nd practici lucră ri de dragoste de
vecină tate pentru mine la cei să raci, nevoiași și bolnavi. Nu există nicio altă mediere care să vă
fie acordată doar temporar. De câ te ori îți deschizi inima ușor bogată plină de compasiune față
de mine prin faptele adevă rului, care sunt lucră rile dragostei vecine, atâ t de des harul meu curge
spre tine, așa că îți deschizi atâ t de des medierea grațioasă și te plasezi în divinitate. har, atâ t de
des Mă împă rtă șești cu dragoste în adevă r prin exercitarea carită ții pentru cei să raci și bolnavi.
60. Eu, ca Dumnezeu, sunt iubirea centrală . Cu câ t omul se apropie mai mult de mine prin iubire,
cu atâ t mai multă că ldură a iubirii mele radiază spre el. Această relație este exact aceeași ca
atunci câ nd se intră într-o cameră încă lzită de un cuptor în timpul iernii reci. Cu câ t cineva se
îndepă rtează de aragaz, care își emite că ldura peste tot, cu atâ t va simți mai puțin această
că ldură ; dar cu câ t se apropie de aragaz, cu atâ t că ldura îi va face bine. 61. Așa îmi faci și mie:
Iubirea ta este dorul de a veni la Mine, cu câ t ai mai multă dragoste, cu atâ t te apropii mai mult
de Mine; și cu câ t mă apropii, de asemenea, mă îndrept spre tine și te stră lucesc cu
binecuvâ ntarea mea de dragoste și că ldura mea de dragoste, care stă la baza vieții spirituale și a
prosperită ții și pe care roadele vieții veșnice ajung la maturitate. 62. Iubiți-vă în mod egal pe toți
frații și surorile voastre, iubiți-mă pentru că toți sunt copiii mei, indiferent dacă sunt frumoși sau
urâ ți, buni sau ră i, proști sau isteți. Că ci dacă trebuie să o sufă r și să o suport ca spirit, tată și
Dumnezeu, de ce poți și nu vrei să -ți placă ? Cum poți spune atunci că mă iubești dacă nu vrei și
nu mă poți iubi peste tot la fel? 63. Prin urmare, considerați fiecare persoană ca un frate, fie că
este bogat sau să rac, învă țat sau neînvă țat, fii de o înfă țișare plă cută sau respingă toare, astfel
încâ t să fii ca mine, tată l tă u în toate, și să te recunosc ca pe un copil egal al virtuților mele. 64. În
cer, toate trebuie să aibă o singură inimă și o singură minte; Nu trebuie să existe nici o ceartă ,
nici un dezacord, nici o discordie, nici o resentimente, nici o bâ jbâ ială , nici o tragere neplă cută de
la persoana cu care se discută ceva nu este în întregime în aceeași minte, altfel se coboară din cer
prin propria povară a vinovă ție împotriva toleranței cuiva față de paradis sau chiar pâ nă în iad!
Prin urmare, fiecare ține cont de ceea ce se spune aici, altfel nu va atinge niciodată scopul înalt al
perfecțiunii sufletului să u în tă râ mul spiritelor. 65. Contradicția dintre iubirea spirituală și cea
materială . Iubirea este viață , dar diferența care există între iubirea spirituală și cea materială
este atâ t de mare încâ t există loc în ea pentru marele spațiu dintre cer și iad. 66. Iubirea
spirituală include toate cele 7 virtuți ale lui Isus, cele 10 porunci, cele 2 porunci de dragoste și
toate cele 70

71Învă ță turi pe care le-am dat odată oamenilor. Această iubire trebuie, prin urmare, să
cuprindă totul, pentru că are întreaga lume în ea, dacă vrea să se împlinească . Trebuie să
iubească mai presus de orice, dar pe aproapele ei ca pe ea însă și și conține tot ceea ce include
infinitul, pentru că Dumnezeu umple infinitul și oricine îl iubește pe Dumnezeu mai presus de
toate trebuie să iubească totul, pentru că Dumnezeu este în toate și în infinit lumea. 67. Dar
trebuie să -și iubească și aproapele ca pe sine. Luat în sensul corect, omul nu poate iubi pe nimeni
mai mult decâ t pe sine; Însă duhul lui Dumnezeu tră iește din nou în aproapele și este unul cu
Dumnezeu, care trebuie iubit mai presus de toate, de aceea omul trebuie să -și iubească
aproapele de zece ori mai mult decâ t pe el însuși atunci câ nd are mare nevoie, pentru că îi dă
oportunitatea primește, Să -L iubești pe Dumnezeu în adevă r, ceea ce se poate întâ mpla numai în
activitatea altruistă în lucră rile iubirii vecine. 68. Vedeți, aceasta este iubirea spirituală pe care
orice ființă umană trebuie să o aibă și să o arate într-adevă r, astfel încâ t închinarea lui
Dumnezeu să poată ieși la lumină cu adevă rat respect și mă reție, așa cum cere sfințenia iubirii
spirituale. 69. Iubirea materială este egoismul sau șarpele Evei. Este infernalul în om pentru că
omul acționează și tră iește neascultă tor împotriva celor 10 porunci, neascultarea față de cele

63
două porunci iubitoare, ireverență împotriva celor 7 virtuți ale lui Isus și neglijent împotriva
tuturor învă ță turilor divine. De aici marea diferență dintre iubirea spirituală și cea senzual-
materială , în care o persoană se iubește și se cunoaște pe sine, dar ignoră și disprețuiește orice
altceva, pentru că egoismul și iubirea de sine se prefac doar lui ca fiind Dumnezeu și aproapele.
70. Astfel sunt diferențele dintre iubirea spirituală și cea materială . De aceea, stră duiește-te să te
eliberezi de brațele șarpelui de Eva și să te stră duiești numai pentru lucruri spirituale; pentru că
eu, tată l tă u, sunt doar în toată iubirea spirituală ; dar Satana este doar în iubirea materială de
sine. Sfâ rșitul vieții este atunci fie rai, fie iad. Decideți-vă și lucrați pentru voi înșivă și nu pentru
Satana, astfel încâ t să deveniți copii ai lui Dumnezeu și nu ai lui Satana. 71. Regulamentele
despre cea mai mare poruncă din lege: Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de orice, dar pe
aproapele tă u ca pe tine însuți, sunt dezvoltate în multe feluri în cartea „Iubire” (Cap. 38), pe
care o poți citi pentru a afla mai multe despre dragoste pentru Dumnezeu și aș dori să
experimentez urmă torul, pentru că unul ceea ce este deja acolo nu poate fi reprodus aici, dar se
arată că merge acolo! Iată ce a fost nevoie pentru a fi spus aici. O lumină mai bună este emisă de
ambele surse, deoarece una o completează pe cealaltă . 72. Am spus: Vă dau o nouă poruncă , ca
să vă iubiți unii pe alții; de aici se va recunoaște că sunteți discipolii mei câ nd vă iubiți unii pe
alții (Ioan 13, 34. 35) Așa cum Tată l mă iubește, așa și eu vă iubesc pe voi; perseverează în
dragostea Mea. (Ioan 15, 9) Că ci Tată l însuși te iubește; pentru că M-ai iubit și ai crezut că am
ieșit de la Tată l (Ioan 16, 27) 73. Cauza de a-L iubi pe Dumnezeu mai presus de orice. Omul nu
poate să -L iubească pe Dumnezeu mai presus de toate câ nd a înțeles câ t de înalt este Dumnezeu
mai presus de toate lucrurile create, reprezentâ nd tocmai acele calită ți care alcă tuiesc cea mai
înaltă nobilime a spiritului, și acolo unde este posibilă o abordare constantă , dar o realizare nu
este niciodată posibilă (cap. 38, 6) 74. Dragostea adevă rată este aceea care nu are alt scop decâ t
să vadă obiectul sau persoana iubită atâ t de perfectă sau atâ t de fericită , posibil. Deci dragostea
adevă rată este această calitate care este capabilă să ofere totul iubitului și să nu pă streze nimic
pentru sine, cu excepția doar a conștientiză rii faptului că și-a fă cut obiectul iubit la fel de fericit
pe câ t îi permite propria sa forță . 75. Câ nd omul l-a înțeles și l-a înțeles pe Dumnezeu ca pe
această iubire, atunci este timpul să se adâ ncească în esența Dumnezeului și Tată lui să u și să se
stră duiască să înțeleagă ce este Dumnezeu pentru el și ce a fă cut Dumnezeu pentru el. 76. Pentru
a înțelege acest lucru, vreau să vă reamintesc cele mai importante acte de dragoste ale dragostei
mele pentru voi, astfel încâ t să puteți înțelege și să apreciați în mod corespunză tor mă reția
acestei iubiri. Ș i așa auzi: 71

7277. Iubirea mea s-a golit de tot ceea ce a posedat ca fiind al să u și a pus-o în viață ca o
natură vizibilă pentru a te face fericit în orice fel. Nenumă rate forme din lumea pietrei,
mineralelor, plantelor și animalelor îți încâ ntă ochii, care reprezintă gâ ndurile înțelepciunii mele
și ți-au fost date pentru folosință . 78. În aceste forme există culorile cele mai variate, care vă
ocupă și vă încâ ntă ochii și formațiunile, ochii și simțurile, deci diferitele parfumuri au un efect
plă cut asupra nervilor olfactivi. 79. Fiecare creatură își îndeplinește scopul și este la dispoziția
dumneavoastră în nenumă ratele sale utiliză ri. Dar prin aceasta îți amintește câ t de tată l am
aranjat și pregă tit totul pentru tine. Toate artele și științele sunt pline de dragostea mea, pe care
le-am pus în ele pentru a vă face fericiți. 80. Tu însuți ești coroana creației și înzestrat cu abilită ți
divine de a pă trunde treptat în toate secretele creației și de a le folosi; pentru că în voi înșivă am
inserat sursa originală a întregii arte și științe și a orică rei iubiri, înțelepciune și atotputernicie,
în sensul că eu însumi m-am ridicat în voi pentru a vă ghida și a vă face bucuroși într-o zi. 81.
Trebuie să luați în considerare creația și creaturile care apar pe pă mâ nt în funcție de înzestrarea
lor spirituală și fizică , și apoi luați în considerare superioritatea voastră asupra tuturor, pentru a
putea vedea marea diferență dintre voi și celelalte creaturi în adevă rata lumină . 82. Tu singur ai
libertatea de a face și de a pleca după cum vrei; tu singur ai limba prin care poți spune totul și
comunica altora; Tu singur ai un motiv și o inteligență care poate fi numită divină , deoarece este
infinită în explorare, invenție și perfecțiune. Regatele minerale, vegetale și animale nu au nimic
din toate acestea. 83. Singurul lucru care ți-a fost reținut este că nu poți să zbori și să zbori ca o

64
pasă re în aer, atâ ta timp câ t nu te-ai ridicat suficient de sus. Dar peste câ teva decenii se va
ajunge la punctul în care oamenii nu vor mai invidia pă să rile din cauza preferințelor lor de zbor,
deoarece chiar și prin a doua renaștere vor fi incomparabil mai bine, putâ nd să dispară aici într-
o clipă și să pară departe de în același moment. O că lă torie din Europa în America, India,
Australia sau Jupiter, Uranus, luna sau soarele vor avea nevoie doar de un moment și așa vor fi
clarviziune și claritudine și clarviziune. 84. Vezi, astfel de avantaje ale mă reției și gloriei infinite
se află în tine, dar care sunt posibile doar să mă trezesc prin cele 7 virtuți ale mele pentru a pă și
în putere și lucrare. 85. Toate acestea și multe alte lucruri vi se vor da pentru a vă face fericiți și
pentru a vă ridica la cea mai înaltă demnitate; și prin aceasta eu însumi am trecut prin pedeapsa
suferinței și a morții pe cruce pentru tine, pentru a recâ știga filiația lui Dumnezeu pentru tine; și,
de asemenea, vă las învă ță tura iubirii din cerul meu. 86. Acum sunt din nou aici pentru a vă
explica această învă ță tură mai amă nunțit și, în cele din urmă , pentru a permite realizarea
obiectivului pe care vi l-am trasat, eliminâ nd toate obstacolele. Fac tot posibilul să vă fac ceea ce
v-am pus în lume, pentru a face zei ai iubirii, înțelepciunii și atotputerniciei în Tată l sau sub
stă pâ nirea mea de copii ai lui Dumnezeu. 87. Spune-mi! Nu-i așa că mă iubești mai presus de
orice, de vreme ce ți-am dat lucruri mă rețe, sublime și înalte și te voi lă sa să devii tot mai sus!?
88. Da, dacă vrei doar să -ți folosești puțin înțelegerea pentru a lua în considerare cu calm toate
cele menționate, trebuie să afli că nu mă poți iubi niciodată suficient de mult pentru aceste
realiză ri ale dragostei mele și niciodată să nu-mi mulțumești suficient în dragoste pentru că asta
depă șește cu mult imaginația ta. 89. Prin iubirea cea mai intimă pentru Mine, omul trece peste
toate legile lui Dumnezeu și ale Bisericii; pentru că pentru cei care Îl iubesc pe Dumnezeu ca și
copiii, nu mai există nicio lege,

73Copilul să u tră iește. Ce fel de lege ar mai putea exista acolo?! Tocmai din acest motiv
am respins chiar și inimile care împlineau scrisorile legii, și anume fariseii și că rturarii, am
lă udat pă că tosul vameș pentru umilința sa și am fă cut împă ră ția cerurilor mai accesibilă hoților,
fornicatorilor și adulterilor, care sunt convertiți. și pocă iește-te, ca că lă reții de scrisori seci.
Adevă rata, profundă , altruistă inimă pentru mine este singurul mijloc de a ajunge la Isus ca un
singur salt. Observarea legilor obligatorii învă țate, postul, mortificarea, pelerinajele, rugă ciunea
lipsită de gâ nduri etc. este viață conform înțelepciunii oamenilor religioși și, prin urmare, numai
cu valori inferioare. 90. Pocă ință profund amuzată pentru a remedia câ t mai mult posibil orice
nedreptă țit, hotă râ rea serioasă de a nu mai comite pă cate și cea mai înaltă înțelegere a lui Isus în
inimă , ca cea mai intimă închinare în duh și în adevă r prin activitate plină de compasiune și
altruism în caritate, este cea mai înaltă slujire pe care mi-o poate face omul. 91. Iubirea
reprezintă ființa fundamentală , care este fundamentul creației lumii. Iubirea a fost cea care a
mișcat sfințenia divină din mine să chem universul în existența materială . Iubirea este, de
asemenea, cea care susține și animă totul și ghidează și conduce spre rafinament și spiritualizare
superioare. 92. Dar, așa cum iubirea formează ființa fundamentală a euului meu divin, tot așa
este și ființa fundamentală și baza tuturor ființelor și devenirii umane. Înțelepciunea ca pol opus
al lui Dumnezeu în capul omului împotriva iubirii din inimă se stră duiește să înnobileze oamenii
și să -i antreneze să fie purtă tori de cultură prin clarificarea sa înaltă a principiilor naturii și ale
spiritului. Încearcă să educe și să înființeze oamenii pe baza cercetă rii naturale și a credințelor
morale ca piloni ai unei noi ordini mondiale; dar rezultatele acestui tip de antrenament uman
arată că știința nu a lovit unghia în cap; Atâ ta timp câ t lumea este populată cu oameni, nu au
existat niciodată excese atâ t de să lbatice de barbarie, să lbă ticie umană în spirit, opresiune și
exploatare populară sub mantia educației, a escrocilor egoisti și vicleni precum există acum, în
epocă . a guvernului intelepciunii lumii. 93. Să ne uită m la epoca iubirii. Oamenii care au stabilit
dragostea ca bază a vieții lor se pot înțelege cu toți oamenii din lume. Pentru ei nu există nici
limbă , nici ură națională , deoarece Dumnezeu, ca iubire fundamentală și tată al tuturor ființelor
umane, nu are nici ură pentru copiii să i, deoarece formează națiuni diferite și vorbesc limbi
diferite. Oricine hră nește ura față de națiuni și limbi nu este în slujba Dumnezeului și Tată lui să u.
94. Înțelepciunea formează mâ ndrie, egoism, ură , invidie, discordie, dispreț pentru cei inferiori

65
în bani și înțelepciune și împă rțire între popoare, familii și indivizi. Da, înțelepciunea fă ră iubire
este Satana lumii, este mama condițiilor de astă zi, unde inteligentul face din oamenii obișnuiți
susțină torul (sclavul) prin superioritatea sa. 95. Dragoste împotriva ei, deoarece fundamentul
să u stă în mine, este fraternitatea popoarelor, a familiilor și a oamenilor individuali. Nu cunoaște
nici clasă , nici bogă ție, nici educație, dar este magnetul care atrage totul și îl apasă cu inimă cu
dragoste. 96. Numai acele că să torii care provin din afecțiunea ideală și iubitoare sunt încheiate
în cer, adică în inima în care eu, iubirea eternă , mi-am înființat tronul și durează pentru
totdeauna; Cu toate acestea, că să toriile care se reunesc din motive politice, de clasă sau
financiare, sunt convenționale, nu se bazează pe iubirea pură și, prin urmare, nu sunt fă cute în
ceruri și rareori sunt fericite în sensul adevă ratei armonii familiale. 97. O mamă care își iubește
cu adevă rat copilul, îl hră nește singură , îl spală singură ,

74pe care își pune viața pe linie și o apucă în fața fă lcilor leului și o duce. 98. Câ nd
Solomon a pronunțat judecata înțeleaptă asupra proprietă ții disputate a unui copil între două
femei, înțelepciunea fă ră iubire a mamei false a vrut să vadă copilul nevinovat tă iat în două de
sabie și astfel ucis; numai dragostea pe care copilul o purta sub inimă a renunțat la dreptul la
copil pentru a-i salva viața draga. Vedeți, aceasta este virtutea de bază din partea mea, pentru că
sunt iubire pură și nu recunosc nimic care nu este pus în funcțiune din dragostea pură altruistă
pentru mine și aproapele. 99. Da, dragostea produce că să torii între persoane pe care
înțelepciunea le-ar repudia. Ea este cea care calmează înțelepciunea respingă toare și o face
supusă . Iubirea corespunde magnetismului atră gă tor, înțelepciunea electricită ții respingă toare.
Prin urmare, este imposibil ca înțelepciunea singură să poată face oamenii fericiți, dar dragostea
poate; că ci este fiica Sionului în câ ntecul înalt al lui Solomon, este regina cerurilor și mireasa
popoarelor; ea este mireasa regelui ceresc, este frumoasa floare a lui Sharon, narcisa albă în
halat virgin, destinată să fie regina eternă a națiunilor. 100. Acum urmează iluminarea despre
Mine, Hristos ca înțelepciunea lui Dumnezeu descoperită ție. 316. Preasfâ ntul. 1901, 28 mai - 5
octombrie, Graz. Pă rintele Isus luminează esența zeită ții sale prin cele mai înalte raze de lumină
și dezvă luie întrebă ri spirituale mă rețe, pâ nă acum nerezolvate, despre ființa sa spirituală . 317.
Viața interioară în om. 1899, 24 iulie, Graz. Iluminare extrem de spirituală a Tată lui Isus despre
viața omului în lume, scopurile sale și cum ar trebui să fie stră dania lui. 1. Copilul meu, devine
ceea ce ești tu pentru a deveni tu însuți! Gâ ndiți-vă : cel mai lă untric al meu este Dumnezeu! 2.
Tată , pe care locuiești în toate cerurile și, de asemenea, în mine, în toată puterea ta, lasă -mă să
simt cu toată puterea că tră iești în mine, că ești spiritul meu divin și sinele meu interior. 3.
Gâ ndește-te serios la această adevă rată mă rturisire; pentru că acest lucru îți aduce mâ ntuire,
ești astfel înă lțat mai presus de orice materie. Lasă -te că lă uzit prin viața ta interioară , pentru că
este Dumnezeu, El este atotputernicul Iahve al oștirilor, El este Tată l Isus, Care îți conduce viața
și te îndrumă spre desă vâ rșire în duh, și va da coroana mâ ntuirii că tu, prin viața ta, pe care ai
ră stignit-o din dragoste pentru el și te-ai retras din viața lumii, câ știgat. 4. Da, absolut, eu sunt
Dumnezeul Atotputernic sinele tă u cel mai profund, de aceea întoarce-ți ochii spre dragoste
pentru Mine în că mă ruța ta liniștită și ascultă cu seriozitate glasul Dumnezeului tă u, care este
spiritul tă u; pentru că acolo unde stai, există gâ ndurile și simțurile tale, așa că îndepă rtează -te de
lume ochii tă i, gâ ndurile, simțurile tale, conversațiile tale și ceea ce faci și pleci, care sunt Satana
pentru sufletul și corpul tă u! și vino complet la mine în smerenie și dragoste pentru inima ta,
numai atunci te pot reîmprospă ta și lucra prin tine ca Dumnezeu și Tată . 5. Așadar, auziți copilul
meu, care poartă haina sufletului lui Satana peste mine, smeriți sufletul acestui Satana și
subordonați-l iubirii și îndură rii Mele. Te-ai nă scut din Dumnezeu, de aceea spiritul lui
Dumnezeu este spiritul tată lui tă u, sinele tă u. Grija pentru asta eu că devine pe deplin viguros și
eficient în tine, prin tine și în afara ta! Atâ ta timp câ t ochii tă i cutreieră lumea, ei nu-ți vor vedea
viața cea mai lă untrică , Dumnezeul tă u! De aceea, pă ră siți lumea înțelepciunii intelectuale și
reveniți la Mine în casa voastră liniștită a inimii; pentru că aici tră iesc și tronez și iau parte la
viața ta. 6. Eu sunt voia ta, te las să pluti liber în viața destinului tă u, pentru că eu 74

66
 75ghidați-vă voința după cum doriți să o folosiți. Doi sunt deci polii din corpul tă u, cel pe
care eu îl iubesc în Dumnezeu, tră iesc în inima ta și împletesc în viitorul tă u ales și dorit de tine;
al doilea pol este înțelegerea voastră exterioară sau lumească , care se stră duiește să
construiască totul împotriva mea în voi. În liniște și liniște pentru viața ta senzorială trupească
te construiești cu voia Mea, care îți este disponibilă în mod liber, fie împă ră ția iubirii, care
reprezintă împă ră ția cerurilor, fie împă ră ția înțelepciunii intelectuale, care este împă ră ția lui
Satana, astfel cel mai barbat iad este. 7. Vino la Mine, dragă copilă , lasă lumea și viața senzorială
și întoarce-ți ochii spre Mine în viața ta interioară , astfel încâ t să te fac fericit și ca o zeitate, ca
ceea ce tu, pentru că este un copil al Dumnezeului Atotputernic, din eternitate, te poate aduce la
perfecțiunea ta. 8. Timpul vieții tale de încercare este scurt și acest lucru ar fi suficient pentru a
te desă vâ rși așa cum a fă cut odinioară Isus; ar fi suficient de lung pentru a te face un fiu în
Dumnezeu pe pă mâ nt. Prin urmare, apucă -te de aceleași instrumente cu care am lucrat pentru
Iahve în trupul lui Isus, apucă -te de virtuțile lui Isus, pentru că acestea sunt cele care te formează
și te perfecționează treptat dintr-un Fiu al Omului, din Fiul înțelepciunii lui Isus. lumea, că tre
Fiul lui Dumnezeu. 9. Deci, copilul meu, apucă -te de acest baston al vieții spirituale și ră tă cește
cu credință fermă și încredere, cu cea mai profundă smerenie și dragoste pentru mine în
că mă ruța ta liniștită de dragoste din inimă și trezește-mă la viață în Dumnezeu; pentru că numai
convingerea ta pe deplin adevă rată că sunt cu adevă rat Că , așa cum îmi dezvă lui ție, mă trezește
și trezește dragostea pentru mine, să împă rtă șesc același lucru cu tine și să -mi unesc eu divinul
cu umilitul tă u și în dragoste trecut peste trupul sufletului. Amin. 10. Teosofia creștină este
simbolul unei fră ții umane ca copii ai unui singur Dumnezeu, care îmbră țișează tot ceea ce a fost
creat datorită Mine ca Creator și Tată al tuturor ființelor umane; În plus, ea te învață să consideri
animalele, plantele și tot ceea ce a fost creat de mine tată l, cu venerație față de mine, care a dat
viață tuturor și a ghidat totul și conform prescripției mele divine cu dragoste și recunoștință , ca
pe un har al Tată veșnic de primit și îngrijit. 11. Oamenii au Tată l lor în Mine, Care i-a creat și i-a
adus în lume, de aceea sarcina lor este să îndure totul din cauza Mea și să se supună voinței lui
Dumnezeu în toate, astfel încâ t eu, ca Tată , Îmi pot instrui copiii să fie la fel de buni, așa cum sunt
eu însumi. 12. Divinitatea lui Hristos este întruparea acestui Dumnezeu-Tată și Creator al
universului. În Hristos, slava și sfințenia lui Dumnezeu s-au înă lțat pe pă mâ nt pentru copiii
voștri și astfel au devenit sfințenia lui Dumnezeu însuși un om și un om perfect al lui Dumnezeu;
dar această sfințenie divină nu a venit pe pă mâ nt perfect, ci a îmbră cat haina pă catului lui Satana
sau a materiei că rnii și a mers pe calea desă vâ rșirii din copilă rie pâ nă la vâ rsta de treizeci de ani,
negâ ndu-se și golindu-se continuu. din tot ce atrage că tre lume și pă cat. Fiecare persoană trebuie
să facă așa cum eu, tată l să u, i-am dat un exemplu și am dat exemplul unei persoane reale, astfel
încâ t să poată atinge scena pe care cineva poate veni la Mine Tată l în copilă rie. 13. La omul Isus
este mijlocirea dintre Dumnezeu și om și între om și Dumnezeu prin ră scumpă rarea de la
pă catul originar (Geneza 3:15; Evr. 9:15; Rom. 3:25; 1 Tim. 2:14) ) pentru ca fiecare să se poată
apropia de sfințenia lui Dumnezeu prin iubire prin acest sfâ nt nume. 14. Cu conceptul adevă ratei
umanită ți a lui Hristos, este dat și conceptul adevă ratei Sale Dumnezeiri. Hristos este centrul
personal al umanită ții și a fost hotă râ t din eternitate să dezvă luie omenesc gloria infinită a lui
Dumnezeu, să deschidă inepuizabila plenitudine a mâ ntuirii lui Dumnezeu în lume. În omul Isus
Hristos am pecetluit relația sa eternă cu copiii mei prin această întrupare.

76a devenit, de vreme ce Dumnezeu în ființa umană Hristos s-a plasat pe sine pentru
ființe umane pentru toată eternitatea prin auto-revelație personală , iar ideea umanită ții așa cum
a tră it etern personal în Dumnezeu din propria Sa conștiință personală -umană în conștiința
umanită ții, astfel încâ t autorealizarea deplină a umanită ții ca Dumnezeu-umanitate, așa cum a
fost exemplificată de Isus și animată cu exemple, poate și va avea loc într-o bună zi. 15. Că ci în
Hristos Dumnezeirea adevă rată și eternă a intrat în forma umanită ții cu adevă rat personale; prin
Hristos chipul lui Dumnezeu, așa cum l-am creat deja în Adam, s-a realizat prin propriul meu
efort. Ș i acest fapt este decisiv pentru toți oamenii care, prin virtuțile lui Isus, dacă tră iesc și
acționează conform lor, ridică -te la înă lțimea omenirii și fii capabil să conduci împreună lumea

67
cu mine, Dumnezeul și Tată l lor, care sunt marele spirit al universului și sursa tuturor lucrurilor
și o persoană perfectă a tuturor oamenilor și tată l copiilor umani în Isus Hristos. 16. Pentru că eu
Dumnezeu tră iesc în tine, fiecare persoană are în sanctuarul interior al inimii sale cea mai înaltă
curte de justiție, acuzator, apă ră tor, juriu și judecă tor, al că rui verdict este sfâ nt și, prin urmare,
singurul și fă ră chemare; întrucâ t nimeni nu te poate cunoaște mai bine decâ t tine însuți, de
aceea fiecare ar trebui să se considere în lumina dragostei inimii sale, cum au fost lucră rile
carită ții pe care le-a practicat, pentru că același Dumnezeu care locuiește în inima ta, judecă torul
mai întâ i și ultima este o instanță împotriva că reia nu există apel. Dar oamenii ar trebui să
acționeze împotriva fraților lor numai prin dragostea inimii lor și să nu treacă niciodată o
judecată prin care fratele este lipsit de posibilitatea îmbună tă țirii; că ci în inima omului se decide
ce devine fratele, pentru că numai duhul iubirii lui Dumnezeu, care locuiește în inima fiecă rei
ființe umane, cunoaște caracteristicile ființei umane. 17. Adâ ncimea iubirii unei persoane pentru
Dumnezeu poate fi mă surată prin ura sa față de tot ce este nelegiuit (mai bine: nelegiuirea); dar
o persoană care îl iubește pe Dumnezeu nu trebuie să urască niciodată persoana unui om fă ră de
Dumnezeu, pentru că este totuși un templu al spiritului divin care locuiește în el, ci doar cel fă ră
de Dumnezeu din el! 18. „Pentru că Dumnezeu este cel” Pentru că Dumnezeu este cel mai înalt,
noi trebuie să fim foarte josnici. Pentru că numai Dumnezeu este numai atotputernic așa că
trebuie să ne mă rturisim întotdeauna neputința în fața lui. Pentru că Dumnezeu este plin de cea
mai înaltă cinste, trebuie să fim plini de cea mai profundă smerenie în orice moment. Pentru că
Dumnezeu este sfâ nt mai presus de toate, genunchii noștri trebuie să se plece înaintea numelui
Să u în orice moment. Întrucâ t numai toate lucrurile îi aparțin lui Dumnezeu, nu trebuie să ni le
însușim niciodată și trebuie să îi fim întotdeauna recunoscă tori Lui pentru fiecare dar, chiar dacă
ar fi doar o singură pică tură de apă ; că ci nici omul nu poate crea nici o pică tură de apă . Întrucâ t
toată puterea și puterea este numai în Dumnezeu, toată lumea ar trebui să știe că puterea și
puterea Lui vin și de la Dumnezeu și, prin urmare, nimeni nu poate face nimic fă ră Dumnezeu;
dar cui îi dă Dumnezeu puterea, el poate face totul. Dar Dumnezeu nu va refuza nimă nui puterea
cerută dacă vrea doar să o folosească pentru slava Sa. Cea mai mare onoare pe care o putem
ară ta lui Dumnezeu ca spirit în inima umană , este, prin urmare, sarcina fiecă rei ființe umane să
ia în considerare acest adevă r și acest fapt și să se îndrepte spre el ca cea mai înaltă și mai sacră
lege a iubirii și respectului aproapelui față de semeni. Prin urmare, nu vă lă sați niciodată
copleșiți de credințele voastre religioase și 76 ca spirit în inima umană , de aceea este sarcina
fiecă rei ființe umane să ia în considerare acest adevă r și acest fapt și să se îndrepte spre el ca cea
mai înaltă și mai sacră lege a iubirii și a veneră rii aproapelui pentru semeni. Prin urmare, nu vă
lă sați niciodată copleșiți de credințele voastre religioase și 76

77nu-ți asumi niciodată dreptul de a disprețui pă rerea fratelui tă u, de a-l judeca sau de a-l
ataca! 20. În momentul de față , câ nd o persoană se ridică pe bună dreptate și judecă fratele să u
fă ră motiv sau justificare, nu mai are de-a face cu fratele să u, întrucâ t el însuși stă deja în
judecată ca cel care vrea să judece, dar are cu duhul fratelui, care este Dumnezeu, și astfel el
atacă zeitatea, care este sfâ ntă și inviolabilă , și astfel judecă torul și cel mai drept este el însuși
condamnat, pentru că a judecat zeitatea în om, care singur reprezintă totul în om . 21. Eu Isuse,
ca suflet al lui Dumnezeu, sunt conducă torul sufletului responsabil și reprezentantul tuturor
sufletelor înaintea lui Dumnezeu ca Tată , Cine tră iește în mine în toată puterea și gloria și, prin
urmare, sunt și reprezentarea lui Dumnezeu și a lui Dumnezeu Însuși, și ca atare în același timp
judecă tor, pentru că înțelepciunea lui Dumnezeu și dreptatea care rezultă din ea asupra omului
care presupune fă ră autorizație să mă atace în aproapele să u, al că rui Duh și Dumnezeu sunt;
pentru că , ca duh în om, sunt duh pur, care este sfâ nt și inviolabil, și cu acest duh sunt Isus Isus
unul în dragoste, dreptate și putere. 22. Nici persoana bună nu are dreptul să judece persoana
rea, nici persoana rea nu are dreptul să judece și să judece persoana bună de dragul credinței
religioase, deci nu altfel acolo unde nu este înființat ca judecă tor al lege. Pentru că fiecare
persoană tră iește și acționează conform pregă tirii spirituale și progresului, și orice certare și
calomnie în prezența sau absența fratelui este o prezumție grosolană împotriva mea ca

68
Dumnezeu și judecă tor în om și, prin urmare, permit ca fiecare om, chiar dacă este la mii de
kilometri distanță de vorbitor, să audă și să știe ce fratele sau sora lui vorbește bine sau ră u
despre el, deoarece toată lumea trebuie să -mi plă tească vinovă ția pâ nă la ultimul bă nuț
împotriva vecinului în felul în care a comis-o și, astfel, în prezența vecinului, prin faptul că mă
are pe mine așa cum Dumnezeu a insultat și a atacat pentru că nu am acordat nimă nui un drept
asupra fratelui, ci eu sunt judecă torul, Dumnezeul tă u și Tată l meu însuși prin aproapele,
împotriva că ruia cineva atacă și, prin urmare, mă jignește. 23. Potrivit spiritului, omul este frate
cu Dumnezeu, dar Dumnezeu este dragoste curată . Câ nd vă adresați fratelui și surorii, spiritul
dvs. vorbește despre dragoste că tre spiritul iubitor din aproapele vostru, pentru că acesta este
fratele să u, dar nu sufletul sau carnea, așa că atunci câ nd vă numiți frate și soră , trebuie să faceți
acest lucru de dragoste reciprocă , Fă câ nd unitate și afecțiune, dar niciodată în furie, ură și
nemulțumire. 24. Prin urmare, în neprihă nirea voastră de sine, aveți grijă să nu acționați judicios
și judicios sau chiar fă ră iubire față de frate și soră ; pentru că nu ești niciodată sigur dacă faci
ceea ce trebuie, dar două cazuri sunt întotdeauna decisive: Fie că este ră zboiul dintre două
suflete, ambele provenind din sufletul lui Satana, deci ră zboiul dintre înțelepciunea intelectuală
și cea mondială , sau mai corect și mai clar, între Lucifer și Satana; sau prezumția judiciară a
Satanei asupra Duhului lui Dumnezeu în aproapele cuiva. În ambele cazuri, scufundarea ego-ului
tă u în iad este inevitabilă , chiar dacă nu îl observi nici în viața de carne. Să fie acesta
avertismentul tă u de a nu-ți judeca sau justifica aproapele. Armele voastre cu care vă apă rați nu
ar trebui să fie neră bdare, mâ nie, calomnie, ridicol și crize crude, ci dragoste, smerenie, toleranță
și liniște. În chestiuni religioase, tă cerea este adesea aur, dar vorbirea este plumb. 25. Spiritul
uman este Dumnezeu, atotputernicul creator al cerului și al pă mâ ntului, El însuși este tată l
oamenilor, îngerilor și spiritelor, El este spiritul universului, împă rțit în nenumă rate spirite, dar
nu separat de spiritul universal, ci una cu el și la fel. 26. Acest spirit este spiritul meu divin
original al iubirii și El nu cunoaște o virtute superioară decâ t iubirea, pentru că acesta este sinele
Să u personal. Toate celelalte virtuți sunt nule în fața mea dacă rațiunea lor nu este dragostea
pentru mine, dezvă luită în lucră rile de iubire a aproapelui. Credința este într-adevă r o bază
pentru iubire, dar se poate avea o credință cu care s-ar putea muta munții, dar dacă nu trebuie să
dovedească dragostea și lucră rile de dragoste aproapele, atunci credința este 77

78fă ră valoare, pentru că și dracii din iad cred în Dumnezeu și tremură înaintea Lui, dar
ră mâ n diavoli. 27. Nimeni nu poate spune: Nu există Dumnezeu; pentru că mă reprezintă
spiritual și material și nu există un atom în întregul infinit care să nu facă parte din eul meu; că ci
tot ceea ce vă d oamenii, îngerii și spiritele este o componentă din sufletul lui Dumnezeu și este
spiritul eu-ului meu, ca ființă care cuprinde lumea, care are întreaga creație infinită nu în afara
ei, ci în sâ nul să u, pentru că el o îmbră țișează prin și prin și prin și în jurul și în jurul. 28. Dacă nu
aș fi ființa atotcuprinză toare din creație, atunci nu ar putea exista; pentru că eu singur sunt viața
din ea și cu voința mea pă strez întreaga creație plutind în aer, pentru că magnetismul și
electricitatea sunt spiritul sfâ nt sau voința atotputernică din mine. 29. Cine ar putea tră i fă ră
aer? Ș i vezi, aerul este Dumnezeu, eu sunt creatorul tă u și, prin urmare, o ființă care umple
universul. Cine ar putea spune că Dumnezeu nu este pretutindeni, deoarece eu sunt aerul eteric
al universului? 30. Nu există nimic în tot infinitul unde nu aș fi; fă ră mine nu există nicio ființă
materială sau spirituală vizibilă . Întreaga creație vizibilă este sufletul stabilit al Satanei și în acest
suflet stabilit spiritul meu este reprezentat peste tot ca animator și conducă tor al acestuia;
pentru că eu ca Dumnezeu și viață sunt în tot ceea ce dă viață tuturor, care se mișcă , germinează ,
crește, se dezvoltă , înflorește și se maturizează . Sufletul uman vede, aude, simte, miroase, gustă
și vorbește, dar toate acestea sunt efectul spiritului ei, care locuiește în inima ei; fă ră el ar fi
oarbă , surdă și amorțită , nu ar gusta nimic, nici nu va mirosi, nici nu va gâ ndi, nici nu va vorbi,
da, nu ar exista deloc, pentru că este o fostă ieșire de raze de lumină spirituală din flacă ra iubirii
lui Dumnezeu, pe care spiritul lui Dumnezeu l-a selectat și a inserat în propria Sa imaginație, dar
a fost profanat și întunecat de că derea Satanei. Această imaginație este tocmai sufletul omului pe
care spiritul meu l-a creat pentru el însuși la dispoziția sa, care acum îl ghidează , îl înnobilează , îl

69
spiritualizează și îl conduce spre perfecțiunea divină . Acesta este cel mai sfâ nt Duh al lui
Dumnezeu, Care locuiește în sufletul omului și în același timp că lă uzește și conduce universul.
31. Duhul lui Dumnezeu nu este o persoană , ci ca deja în „Cartea de rugă ciuni” S-a spus că o
flacă ră spirituală ca spiritul uman, la fel ca și spiritul cosmic, ră spâ ndește o mare de flă că ri care
curge prin întreaga lume sau, cu alte cuvinte, aerul eteric din univers este reprezentat peste tot,
pă trunzâ nd peste tot, prin urmare, știind tot, vă zâ nd, auzind, simțind, mirosind ca o persoană ,
pentru că toate aceste simțuri la om nu sunt altceva decâ t expresii și daruri ale Duhului lui
Dumnezeu în om că tre suflet și prin el prin trup. 32. Această flacă ră eterică a focului iubirii este
ființa de bază în om și fă ră acest spirit nu ar putea tră i, pentru că el este în același timp și aerul
care respiră de care omul are nevoie pentru viața sa. 33. Dar această flacă ră de dragoste
spirituală există și din punct de vedere material și este focul care consumă totul, de aceea ar
trebui să urmeze aici o explicație material-spirituală ,

318. Flacără, lumină, căldură.

1899, 18 iulie, Graz.

Pă rintele Isus explică calitatea Sfintei Treimi în efecte spirituale și materiale prin flacă ră ,
lumină și că ldură .

1. Flacă ra lemnului sunt animalele de foc ale razelor de soare atașate trunchiului
copacului, care folosesc cu mare bucurie ocazia de a fi eliberați din această închisoare după mulți
ani de închisoare grea, în care spiritul copacilor le-a atras și le-a interzis cu voi. Vedeți flacă ra
aprinsă din lemn și, după ce focul a consumat tot lemnul, ei dispar.
2. Flacă ra care a dispă rut din ochii tă i sau a devenit invizibilă din lemnul ars este
transformată acum într-o lumină a lumii spirituale a lucră rii mele într-o direcție spirituală , pe
care o folosesc pentru diferite creații noi.
3. Flacă ra, care este fă cut să ardă prin mijloace chimice sau prin alte mijloace este iubirea
spirituală care a intrat în existența materială . Dar de aici recunoști puterea iubirii spirituale,
deoarece vine spre tine în puterea materială prin că ldură , că ldură , că ldură de foc și jar. Acum
ascultați, dragi copii! Această flacă ră de foc a iubirii spirituale și că ldura ei de foc inabordabilă
Eu sunt Dumnezeul tă u și Tată l Isus Mie însuși spiritual, de aceea spune împreună cu Moise
(Exod 33:20; Deuteronom 4:25): „Dumnezeu nu poate vedea și tră i în ființa Sa primordială
pentru că El este un foc consumator de iubire, care absoarbe tot ceea ce realizează ."
4. Este adevă rat că acest foc nu poate fi apucat decâ t în funcție de gradul de avansare
spirituală , deci nimeni nu este ră nit; pentru că flacă ra spirituală este stră lucirea iubirii și cu câ t
este mai mare dragostea, cu câ t este mai mare forța de a îndura ardoarea iubirii spirituale, care
produce delicii inexprimabile pentru cei extrem de spirituali; că ci arde în el ca o mare de flă că ri
a celei mai pure iubiri divine. Ceea ce se bucură de un spirit înalt ar fi, dacă o persoană ar gusta
din această încâ ntare, să se cufunde într-o decă dere mortală .
5. Lumina. Lumina se ră spâ ndește din flacă ră , care devine mai slabă sau mai puternică în
funcție de mă rimea flă că rii. Această lumină este înfă țișarea materială a luminii spirituale, care
este înțelepciunea în Dumnezeu; că ci acesta este cel care luminează spațiile la infinit, ca
materialul care îți luminează casele.
6. Ș i de fapt vedeți asta material înaintea voastră ceea ce sunt spiritual. Fiecare lumină
este o vizualizare a mea în formă materială în cele mai variate forme și moduri.
7. Că ldura curge din flacă ră și lumina ei reprezintă spiritual efectul celor doi. Deci Duhul
Sfâ nt este și în Dumnezeu. Este ieșirea din flacă ra iubirii divine și iubirea ei stră lucind
înțelepciunea, adică iese din tată și fiu și este efectul lor atotputernic al iubirii, înțelepciunii,
atotputerniciei, puterii și harului de la Dumnezeu, care este viața în univers .
8. Flacă ra materială , lumina ei și că ldura emanată de ambele sunt, totuși, în formă
spirituală ca aerul, o mare spirituală a iubirii; că ci Dragostea este că ldură spirituală și lumină
spirituală , care din urmă este ca Înțelepciune în Dumnezeu, unită cu dragostea, expresia voinței

70
sau a duhului sfâ nt în Dumnezeu, care în calitatea sa știe totul și poate aduce totul la bun sfâ rșit.
Ș i ca atare locuiesc în inimile voastre ca duhul vostru divin. Deci, Duhul Sfâ nt este și în
Dumnezeu. Este ieșirea din flacă ra Iubirii divine și iubirea ei stră lucind înțelepciunea, adică iese
din tată și fiu și este efectul lor atotputernic al iubirii, înțelepciunii, atotputerniciei, puterii și
harului de la Dumnezeu, care este viața în univers.

319. Regula trinității divine în natură.

1901, 8 februarie, Graz.

Pă rintele Isus clarifică calitatea creatoare a spiritului să u în univers ca trinitate divină .
Starea celei de-a doua renașteri. Aerul și eterul ca zeu.

1. Cu fiecare dictare, cercul de înțelegere și înțelegere a regulii Mele în natură se extinde.

Așa că redau aici o lumină mai mare a sinelui meu pentru cunoașterea generală a iubirii,
înțelepciunii și atotputerniciei mele printre voi și în materia creatoare care vă înconjoară și din
care ați ieșit.
2. Iubirea mea este tată l și el este creatorul universului; Înțelepciunea mea a inventat
formele și formele pentru orice, și atotputernicia mea ca spirit sfâ nt, care provine din dragoste și
înțelepciune sau de la tată și fiu și prezintă voința spiritului meu divin, a consolidat aceste forme
și forme și a determinat modalită țile de propagare a lor în infinit, în care în același timp au fost
trasate că ile, conform că rora întreaga creație se orientează în nenumă ratele sale diferențe și
forme ale formațiunilor sale externe pe mă sură ce progresează spre rafinament și rafinament
mai ridicat.
3. Treimea mea este o ființă care îmbră țișează lumea în același mod în care spiritul uman
cuprinde întregul corp, inclusiv sufletul. La cea de-a doua renaștere, spiritul omului se revarsă în
tot sufletul și stră lucește ca și în lumina electrică , dar numai spiritual, nu material, și astfel
spiritul este unul și același cu sufletul, pentru că , pentru că Duhul, sufletul stră lucește prin și prin
marginea sa cea mai exterioară , stră lucește și stră lucește cu el, și totul a devenit un singur corp,
și astfel puterea lui Dumnezeu a pă truns în suflet prin spirit și a devenit și una cu sufletul, de
aceea se spune că duhul sfâ nt, care este puterea de voință a lui Dumnezeu, de la tată sau iubire
iese în Dumnezeu. Dar câ nd dragostea și înțelepciunea au devenit una, ca spiritul și sufletul prin
a doua renaștere, atunci ieșirea duhului sfâ nt iese din amâ ndouă , deoarece sufletul ca
înțelepciune din a doua renaștere nu face nimic de la sine, ci gâ ndește și vrea din dragoste iar
acest lucru nu creează niciodată dizarmonie.
4. Cum unirea sufletului cu spiritul să u în a doua renaștere formează o singură ființă și
astfel puterea de voință , care este numită spiritual „duhul sfâ nt”, iese din cele două „una”, astfel,
Trinitatea divină din univers este, de asemenea, un corp eteric, care, totuși, pentru că este un
spirit eteric foarte fin, stră bate și ghidează întreaga creație fă ră rezistență pâ nă la cea mai dură
piatră și o dezvoltă mai departe pâ nă la cea mai înaltă spiritualizare.
5. Aerul care te înconjoară este, de asemenea, divinitatea, deoarece este aerul eteric
atotcuprinză tor, care este mai greu decâ t eterul în regiunile superioare, pă truns de aerul
pă mâ ntului.
6. Nimeni nu poate tră i fă ră aer, așa că la ultima cină am spus: Eu sunt viața. (Ioan 14,6)
Da, într-adevă r, eu, Dumnezeul tă u, Tată Isus, sunt viața materiei și a sufletului și lucrez ca într-o
zi să vină la mine tot ce a fost creat de mine.
7. Cea mai mare înțelepciune constă în aceasta, câ nd cineva mă vede, ca iubire în
Dumnezeu, cuprins de dragostea inimii și considerat ceea ce sunt eu, și anume dragostea, care
cere din nou și așteaptă dragostea de la copiii tă i. Copii, dedicați-vă iubirii și acelei înțelepciuni
care pun totul la picioarele iubirii și servește în mod altruist dragostea prin lucră rile de caritate.
Amin.

320. Dumnezeu este pretutindeni.

71
 1851, 19 octombrie, Graz.

Iluminarea prin exemple despre modul în care Dumnezeu este reprezentat și lucrează
peste tot și, prin urmare, poate vedea și auzi totul, deoarece electricitatea și magnetismul
transmit acest lucru. Exemple de înțelegere a omniprezenței divine. Apostolul Ioan explică
oamenilor de la soare comparativ întreaga mare și particulele sale într-o pică tură că tre spiritul
atot-zeu al universului și particulele sale din ființa umană .

1. Sarcina cea mai dificilă pentru om este să înțeleagă și să accepte că Dumnezeu este
peste tot și în inima fiecă rei persoane. Pentru a clarifica acest lucru în câ teva cuvinte, folosiți
urmă toarele ca exemplu complet corespunză tor:
2. Există un singur soare, Acum am înființat 1000 de oglinzi și vom reproduce acest soare
de 1000 de ori și îl vom vedea complet la fel, și se va reflecta și în miliarde de pică turi de rouă , de
miliarde de ori. Un al doilea exemplu al efectului lui Dumnezeu în fiecare persoană : ia 10.000 de
ochelari de soare și pune-i și chiar dacă există un singur soare, acesta va funcționa de 10.000 de
ori și va aprinde obiectul sub fiecare lupă și am pune un milion ochelarii, așa că acest soare va
acționa de un milion de ori, și așa, de asemenea, infinit de ori.
3. La fel este cu Dumnezeu, există un singur Dumnezeu și totuși El stră lucește și lucrează
peste tot. El este acest soare, care aruncă razele Sale de vedere, de grație și de efect în universul
de pretutindeni și, de asemenea, operează peste tot; și în același mod reflectarea tuturor
nenumă ratelor raze se întoarce la acest soare, care cu razele sale este reprodus într-o oglindă . La
fel ca și cum ai sta în fața unei oglinzi și te vei vedea ca soarele și vei vedea aceeași figură în
oglindă ca și tu însuți și dacă ai instala artificial o mulțime de oglinzi într-o cameră , atunci
oamenii se poate înmulți atâ t de des încâ t totul ar fi plin de imagini umane reale ca un furnicar.
Deci, cineva înțelege atotputernica activitate universală a lui Dumnezeu.
4. 1851, 23 noiembrie. Apostolul Ioan explică oamenilor soarelui (Cap. 42 a, 378) relația
dintre Dumnezeu și oameni ca creator și tată , și invers a ființei primordiale și a celei mai strâ nse
uniri a oamenilor cu Dumnezeu, în felul urmă tor:
5. "Vedea, Marea este aproape de fiecare lume, mare sau mică , în funcție de volumul să u,
acea masă de apă în care se revarsă în sfâ rșit toate cursurile individuale, râ urile, pâ râ urile și
nenumă ratele pâ raie și izvoare mai mici și în care cad marea majoritate a pică turilor de ploaie.
6. Dar această mare este primul motiv principal din fiecare lume pentru toate lacurile,
pâ raiele, râ urile, pâ râ urile, pâ râ urile și izvoarele, precum și pentru fiecare ploaie și rouă ,
deoarece dacă o lume nu ar avea mare, ar fi ca o persoană fă ră sâ nge și, prin urmare, nu ar avea
alte sucuri și, prin urmare, ar trebui să devină în curâ nd o mumie sau o statuie lipsită de viață .
7. În consecință , marea este la fel de necesară pentru o lume ca sâ ngele pentru om și, de
asemenea, pentru orice altă ființă vie; dar acum totul într-o lume care are întotdeauna numele de
lichid funcționează , dintr-o singură mare, efectuează serviciile specifice și apoi se întoarce din
nou la mare.
8. În nenumă rate sfere mici sau pică turi, marea distribuie continuu marea sa abundență
în spațiul aerian care este complet legat de el și care înconjoară fiecare lume; În acest spațiu
aerian în mișcare constantă , aceste particule de apă cele mai mici sunt transportate în toate
direcțiile posibile din întreaga lume, odată ce sunt prezente în aer în cea mai mare abundență ,
sunt vizibile inițial ca ceață și mai tâ rziu în acumulă ri chiar mai mari ca nori densi în aceasta
Norii se apucă unul de celă lalt, formâ nd astfel pică turi mai mari și, prin urmare, mai grele, care
apoi cad în curâ nd ici-colo în numă r mare ca în ploaie pe lumea însetată , revitalizâ nd-o și
revigorâ nd-o. Acum știi ce este marea și ceea ce totul reiese din ea. Ș i dacă înțelegeți acest lucru,
apare întrebarea:
9. Ce este de fapt mai vechi, pică turile individuale ale mă rii sau întreaga mare în sine?
10. Este adevă rat că întreaga mare a fost acolo mai devreme, înainte ca o pică tură de
ploaie să se poată ridica din ea în aer; dar odată ce a ieșit din mare, ca parte a aceleiași mă ri, era
altceva decâ t marea în sine și, dacă cade înapoi în mare, va gă si cineva o diferență între el și

72
mare?
11. Vorbești și spui: Nu, totul este identic! Pentru că acolo unde partea întregului este
egală cu întregul, acolo parte și întregul sunt una!
12. Ș i astfel există aceeași relație între Creator și creatură ; între duhul lui Dumnezeu și
duhul omului; între separarea spiritului uman de duhul lui Dumnezeu și reunificarea acestuia
după cea mai înaltă purificare completă a acestuia în timpul imprevizibil al timpului cu duhul lui
Dumnezeu (ChtS. 42a, 378; -EuJ II 43)

321. Locul cel mai sfânt.

1. Numele „Sfâ nta Sfintelor” desemnează un loc, ca odinioară în templul din Ierusalim,
unde flacă ra lui Iahve a ars înă lțime de doi metri și jumă tate, care în Egipt din tufișul aprins i-a
spus lui Moise: „Scoate-ți pantofii ! Că ci Locul unde stai este sacru. " Deci, același Dumnezeu care
i-a vorbit lui Moise din tufișul arză tor te cheamă : Scoate-ți pantofii gâ ndurilor, dorințelor,
cuvintelor și faptelor tale sfinte și apropie-te de Dumnezeul tă u în Tată l cu sfâ ntă smerenie a
iubirii, a că rei sfâ ntă flacă ră de dragoste, care îmbră țișează lumea, arde spiritual și aprinde în
inima ta și te cheamă : 2. O, omule! ia în considerare cine sunt! Ș i m-am smerit și locuiesc în inima
voastră pentru a vă face din copilul lui Satana un copil al lui Dumnezeu și într-o zi o zeitate prin
care voi crea lumi noi și le voi anima cu ființe de tot felul și le voi popula cu noi oamenii, ca mine,
trebuiau să facă în fiecare soare, planetă și lume stelară . Pentru că eu sunt, Dumnezeul puternic
și atotputernic și creatorul universului, Care îți spune asta și vorbește aici!

322. Soarele zeității.

1. Momentele sacre ale unuia dintre copiii mei animă în el gâ ndirea profundă în
conducerea și dezvoltarea mea divină . Deci, aici aveți și un moment atâ t de profund de iubire,
pentru a înțelege ființa mea infinită și eternă în spirit, că scriitorul meu s-a cufundat în ființa mea
de bază de neînțeles și l-a adus la o soluție care derulează secretul sinelui meu de bază în fața
ochilor tă i. Ș i acesta este:
2. De ce sunt infinit? Cum trebuie înțeles că sunt etern și că nu am început? El a prezentat
aceste două întrebă ri pâ nă la deplina corectitudine și aprobare din partea mea. Ș i astfel copiii
mei aud de ce este capabilă dragostea atunci câ nd se desfă șoară suficient de intens:
3. De ce sunt infinit și de ce nu am început și, prin urmare, sunt din eternitate? Vezi, dragi
copii, spațiul lumii nu are sfâ rșit; dar pentru a imagina un spațiu infinit, un aer infinit trebuie să
fie prezent și în el, pentru că fă ră un aer infinit nu ar putea exista viață în acest infinit. Mai mult,
acest aer nu poate fi restricționat în niciun fel, deoarece se ră spâ ndește oriunde există un spațiu
gol. Dacă goliți o cameră , atunci nu există viață în ea, ci moartea cea mai perfectă , pentru că
nimic nu poate crește sau tră i în ea. Acest lucru poate fi realizat numai pentru încă peri foarte
mici, dar de îndată ce este permisă admiterea în aer, întregul spațiu gol pâ nă acum este umplut
cu aerul care intră . Cu toate acestea, lumea nu are pereți, nici ziduri, nici margini și nici sfâ rșit și,
prin urmare, nu există nică ieri un obstacol care să împiedice pă trunderea și ră spâ ndirea aerului
și astfel aerul este reprezentat infinit în spațiul infinit. 82 Acest lucru poate fi realizat numai
pentru încă peri foarte mici, dar de îndată ce este permisă admiterea în aer, întregul spațiu gol
pâ nă acum este umplut cu aerul care intră . Dar lumea nu are pereți, nu are pereți, nu are margini
și nu are sfâ rșit și, prin urmare, nu există nică ieri un obstacol care să împiedice pă trunderea și
ră spâ ndirea aerului și astfel aerul este reprezentat infinit în spațiul infinit. Cu toate acestea,
acest lucru poate fi realizat numai pentru încă peri foarte mici, dar de îndată ce este permisă
intrarea în aer, întregul spațiu anterior fă ră aer este umplut cu aerul care intră . Dar lumea nu are
pereți, nu are pereți, nu are margini și nu are sfâ rșit și, prin urmare, nu există nică ieri un
obstacol care să împiedice pă trunderea și ră spâ ndirea aerului și astfel aerul este reprezentat
infinit în spațiul infinit.
4. Dar, întrucâ t un spațiu infinit în sine nu are început și nici sfâ rșit, acest spațiu nu ar

73
putea începe să se formeze din atomi sau orice început, deoarece un astfel de spațiu nu poate
exista dacă nu a existat pentru eternitate, pentru că unde niciunul Dacă există spațiu , acest non-
spațiu nu poate deveni mai mare și extinde în infinit. Dar dacă spațiul este acolo pentru infinit,
atunci un început al acestui spațiu infinit este de neconceput și nu există . Mai mult, un spațiu
infinit nu poate exista fă ră aer și, dacă ar fi doar un aer eteric, pentru că pentru o astfel de
existență trebuie să existe conexiunile care umple acest spațiu ca aer, deci existența unei lumi de
vid care este infinită în toate regiunile, de neconceput , deoarece un spațiu gol trage cu forță
aerul care intră , ce vă puteți convinge cu tuburi evacuate și bile de cauciuc. Ș i așa, dacă ar exista
un vid undeva în lumea infinită , aerul ar dori să atragă de acolo acolo unde există deja. Din
aceasta puteți vedea, deoarece astronomii vă învață deja că lumea este infinită , aerul este și
infinit, deoarece umple infinitul și, așa cum există o lume infinită , există și o expansiune infinită a
aerului în acest Infinit. Ș i așa cum un infinit nu are nică ieri un început și nici un sfâ rșit, tot așa și
aerul infinit nu are început și nici sfâ rșit.
5. Acum ajungem la întrebarea: Ce este aerul infinit? Vedeți, aici ajungem la întrebarea
principală , iar acest lucru trebuie ră spuns corect în timp ce scriitorul a înțeles-o, deoarece eu
prezint adâ ncurile sale doar cercetă rilor iubitoare, pentru că sunt corecte.
6. Aerul este Dumnezeu, pentru că este viață , pentru că nimic nu poate exista fă ră aer,
pentru că de îndată ce nu ai aer să respiri, trebuie să mori imediat. Dar, din moment ce aerul este
viață , trebuie să conțină toate componentele vieții pe care le-ați descoperit pâ nă acum în
regatele minerale, vegetale și animale și în apă și în aer prin cercetă ri și chimii naturale și încă
nenumă rate substanțe imponderabile sau inponderabile, care totul constă și se pă strează , din
care știi bine că sunt prezente sau trebuie să fie, dar la care nu se mai poate ajunge cu
instrumentele și replicile tale. Ș tiți din cercetă rile naturale că lumea materială s-a format
succesiv și că cuvâ ntul Meu divin: „Să fie!” devenirea succesivă a fost, este și va continua pentru
totdeauna, pentru că totul trebuie să înnobileze, să spiritualizeze și să se ridice la mine.
7. Aerul care umple spațiul infinit este astfel zeitatea însă și. Dar de fapt spiritul aerului
este cel care îmbră țișează întregul ca un parfum esența sa, din care se ră spâ ndește, îl învelește,
de aceea îl are în sine și îl pă trunde și el. Deci acesta este eterul, spiritul divinită ții în aerul infinit.
8. Acest spirit este un spirit eteric intens și este aerul însuși în cea mai bună stare eterică
și incompatibilă . Dar este, de asemenea, vizibil din punct de vedere fizic pentru ochii minții și
poate fi chiar simțit în bucă ți mici cu instrumente microscopice. Acest aer eteric nu este atâ t de
calm pe câ t îl presupuneți, deoarece simțiți vâ ntul doar cu ochii, urechile și sentimentele carnale,
dar nu și aerul real, despre care vorbim aici; Acest aer eteric este spiritual o mare care curge,
etern activă și creează flă că ri în univers, comportâ ndu-se în mod similar ca și cum ai aprinde un
spirit de grad înalt, care acum arde cu toată plă cerea și bucuria și curge înainte și înapoi pâ nă
câ nd este material consumat spiritual cu el pentru a tră i și a merge mai departe în flacă ra sa
spirituală invizibilă ochilor tă i în marea de flă că ri ale lumii.
9. Această mare spirituală de flă că ri eterice are acum cea mai înaltă inteligență în sine,
care nu poate fi atinsă pentru conceptele voastre. Puterea acestui foc spiritual are o putere atâ t
de intensă în spiritual, încâ t a intrat în material, imensul foc de bază al interiorului pă mâ ntului, a
că rui putere vulcanii oferă o dovadă aproximativă . La fel este și iubirea, ca foc de bază în
Dumnezeu, și astfel că ldura iubirii care curge din ea este în consecință spirituală și materială , ca
provenind din acest foc de bază al iubirii divine, extrem de puternic și eficient.
10. Întrucâ t această putere imensă de bază stă în acest foc divin de bază , este ușor de
înțeles că totul trebuie să asculte această forță de bază cu viteza fulgerului! și această forță de
bază este magnetismul și electricitatea, care sunt reprezentate prin întreaga lume infinită și sunt
așa-numitul spirit sfâ nt din Dumnezeire, care iese de la Tată l și Fiul.
11. Fiul lui Dumnezeu Tată l este înțelepciunea în Dumnezeu așa cum descoperiți în Sfâ nta
Treime. Această înțelepciune se naște din puterea de bază a iubirii divine și, prin urmare, o
putere de înțelepciune spirituală atâ t de imensă încâ t nu o poți înțelege, dar, de asemenea,
scribul meu a pă truns-o și a definit-o astfel: Te uiți în jurul inelelor spirituale de foc în
întunericul nopții, câ nd mișcâ ndu-ți ochii, ochii tă i se mișcă , mai ales câ nd apeși marginea

74
ochilor, după care observi lumina spirituală a înțelepciunii (sufletului) tă u. Deoarece
înțelepciunea în Dumnezeu este și electricitate, Din aceasta a aflat că modul în care comparația
cu intermitentul sub ochi este cu un foc electric cel mai mare, așa este și între înțelepciunea
omului și înțelepciunea lui Dumnezeu și câ t de incredibil de intensă este lumina și puterea unui
electric mai mare flacă ra de foc este împotriva stră lucirii sub ochi, deci este extrem de diferită
puterea înțelepciunii lui Dumnezeu împotriva puterii umane a înțelepciunii și, prin urmare, este
extrem de puternică puterea de a forma gâ nduri, de a le dezvolta și de a explora toate secretele
și de a le aduce la ușoară : cu oameni încet, cu efort mare, de lungă durată și încă un lucru, așa în
mă sura în care îmi permit; cu mine, ca Dumnezeu cu viteza electricită ții și cu o putere a
înțelepciunii lumina la fel de diferită ca cercurile întunecate clipesc cu cea mai mare putere
electrică a luminii, iar această comparație este cea mai de succes pe care o puteți face.
12. Vezi așa că acum se află în fața ta înțelegerea înțelegerii divinită ții revelată în esența
sa fundamentală . Îți cunoști infinitul și eternitatea, iubirea spirituală și materială ca un foc care
consumă totul; acum cunoașteți și puterea imensă a înțelepciunii spiritual și material, deoarece
lumina electrică este înțelepciunea lui Dumnezeu care a intrat în aparența materială . Ș i astfel
înțelegeți și ce magnetism, ca iubire divină și ce este electricitatea, ca înțelepciune divină , și că
magnetismul și electricitatea împreună sunt „voința lui Dumnezeu” cu care sunt create lumile și
sunt conduse lumile.
14. Ș tii, de asemenea, că magnetismul și electricitatea sunt prezente în toată creația, că
astfel voința lui Dumnezeu în dragostea și înțelepciunea sa este reprezentată pretutindeni și
pentru că aerul este divinitatea însă și, așa că Dumnezeu este reprezentat pretutindeni. Viața este
în acest aer, pentru că fă ră ea nu există viață , de aceea este clar că Dumnezeu că lă uzește viața
prin dragostea și înțelepciunea sa sau prin voința sa și creează totul pentru că tră iește spiritual
și prin materie însuși ca efect și pentru tine Realitatea pă șind în aparență , fă cută prezentă
ochilor ca natură în nenumă rate forme, genuri și feluri, întrucâ t totul este de la el și în el.
15. Iubirea este însă rcinată cu dragoste și vrea să genereze, înțelepciunea concepe forme,
culori, tipuri și genuri, iar puterea de voință sau spiritul sfâ nt în Dumnezeu consolidează ceea ce
este imaginat și îl lasă să intre în existență și manifestare prin „va” (Citește Sf. . Trinity pp. 25:40:
- 30:4; - 33:6. 26) și astfel zeitatea se prezintă ochilor tă i în dragostea, înțelepciunea și
atotputernicia sa material.
16. Dumnezeu vede tot. Cum poate Dumnezeu să vadă totul? Pentru că , așa cum este
reprezentat peste tot, el vede totul, iar viziunea sa spirituală este un ochi atotcuprinză tor și din
această cauză , pentru că vede totul, este și omniscient.
17. Totul-auzul să u este o ureche atot-auzitoare, pentru că este reprezentat pretutindeni
ca o putere spirituală și funcționează electric ca spirit sfâ nt în sine, totul ca un sentiment, auzind
și peste tot. Așa cum omul se simte pe tot corpul să u, tot așa Dumnezeu a reprezentat ochiul,
auzind, simțind, mirosind, gâ ndind peste tot și prin tot, precum o pică tură de apă este aceeași, ca
o mare întreagă .
18. Deci, copiii mei, slava sinelui meu etern se află în fața ta în cuvinte simple ale
limbajului uman. Copiii mei, acestea sunt cuvinte simple, dar reprezintă secretele divinită ții și,
prin urmare, sunt sfinți în ființa lor interioară , pentru că dezvă luie sfințenia lui Dumnezeu, unde
ființa voastră fundamentală , lumina voastră centrală originală a iubirii, înțelepciunii și puterea ta
duhul sfâ nt se odihnește, de aceea, ține seama de înaltă revelație și stră duiește-te să o primești
în dragostea ta; că ci dragostea este templul lui Dumnezeu, este sinele să u în sine și se formează
în tine, dacă ajungi să iubești în Dumnezeu în dragoste, sfințenia unirii a două extreme într-o
singură ființă în Dumnezeu, care este iubirea iubirii iar eternul creează și nu uită niciodată de
om atâ ta timp câ t omul este plin de iubire.
19. Centrul meu, de unde conduc lumea, se află în steaua Regulus; (Regulus este soarele
primordial central Urka, adică focul) de acolo razele dragostei mele merg în infinit și de acolo
sunt, de asemenea, conectat cu spiritul care locuiește în fiecare persoană ca spirit al lui
Dumnezeu.
20. Să vă d ființa mea, lumina centrală originală , probabil că nu este posibilă pentru niciun

75
spirit în sensul perfect, deoarece este o lumină de foc atâ t de puternică a iubirii, că nici o ființă
vie cea mai înaltă nu o poate suporta câ teva minute, de aceea se spune cu Moise: Dumnezeu nu
poate vedea sau tră i pentru că El este un foc atotputernic. Este posibil ca oamenii să suporte
această lumină numai câ nd au venit acolo după o mare veșnicie pentru a deveni una cu mine.
21. Atâ ta timp câ t omul poartă învelișul pă mâ ntesc, este imposibil pentru el să înțeleagă
natura mea, dar ca spirit, câ nd a avansat, acest lucru merge puțin câ te puțin și, în cele din urmă ,
fiecare va realiza ceea ce a avut grijă de el. . Dar nimă nui nu i se dă nimic în mod gratuit dacă nu
s-a stră duit pentru asta cu toată puterea și dragostea sa. Amin.

323. Hristos, înțelepciunea răstignită a lui Dumnezeu

Anul 33, 27 martie, spre seară , între Ierusalim și Emaus. Isus umblă nerecunoscut cu
ucenicii să i Cleofas și Iosif Barsabas, numit Justus, împotriva lui Emaus, vorbește despre
ră stignirea lui Hristos și îi pune întrebarea: „Nu trebuia Hristos să sufere astfel de lucruri și să
intre astfel în slava Sa (Luca 24:26)?”

1. Este evident în acest text că gloria vieții veșnice nu poate fi atinsă prin lecturi și
învă ță turi mari, ci doar prin actul iubirii.
2. Desigur, cineva va spune aici: Hristos a fost în orice caz viața eternă în sine și a posedat
în sine toată gloria ei; de ce atunci a trebuit să sufere după aceea pentru a intra în slavă ?
3. Hristos a fost însuși Dumnezeu întrupat, deci iubirea de bază divină sau tată după
spirit; după suflet, înțelepciunea divină , în limbajul duhului înseamnă „Fiul lui Dumnezeu”,
deoarece înțelepciunea divină a apă rut din iubirea divină ; după trup, totuși, El a fost doar o ființă
umană ca orice altă ființă umană , prin urmare El S-a numit pe Sine pentru „Fiul Omului” și, ca
atare, a trebuit să facă slava perfectă a lui Dumnezeu, în primul râ nd, slava perfectă a lui
Dumnezeu prin Actele sale de dragoste; și dacă nu ar fi fă cut acest lucru, s-ar fi întâ mplat cu
toată creația; că ci numai în El erau din nou tată l și fiul; sau ceea ce este la fel ca: unirea iubirii
divine cu înțelepciunea divină .
4. Că ci anterior dragostea s-a retras din înțelepciune, pentru că înțelepciunea în sfințenia
ei s-a plasat la cel mai înalt nivel prea de neatins; iar cererile lor au fost plasate mai presus de
orice posibilitate de împlinire, și anume: „Ca și în Adam, toți oamenii care au venit de la el și
după el au pă că tuit spiritual, și ei trebuie să se smerească și să meargă pe calea crucii, a
suferinței și a morții, așa cum a fă cut Isus mai tâ rziu.
5. Condiția înțelepciunii nu a plă cut iubirii divine; că ci bietele creaturi au luat-o și, prin
urmare, dragostea s-a separat de înțelepciune și i-a spus: Fă asta chiar tu, pentru că nu sunt de
acord cu ea! Ș i înțelepciunea a preluat condiția pusă de la sine și a adus-o și prin Isus.
6. Înțelepciunea era însă pustie fă ră cea mai intimă unire cu dragostea ei, ca sufletul
omenesc înainte de unirea cu spiritul să u sau înainte de renașterea spiritului; dar cum ar putea fi
reunită cu dragostea?
7. În persoana Isus ea a trebuit să îndeplinească ea însă și condițiile de împă care și, prin
urmare, iubirea s-a despă rțit de înțelepciune și i-a spus: Fă asta chiar tu, pentru că nu sunt de
acord cu ea! Și înțelepciunea a preluat condiția pusă de la sine și a adus-o și prin Isus.
În persoana Isus ea a trebuit să îndeplinească ea însă și condițiile de împă care ca sufletul
uman înainte de unirea cu spiritul să u sau înainte de renașterea spiritului; dar cum ar putea fi
reunită cu dragostea? A trebuit să se smerească pâ nă la cel mai mic punct și numai prin aceasta
a devenit din nou una cu dragostea ei, care este Tată l în Dumnezeu!
8. De aceea Hristos, ca Însuși înțelepciunea de bază eternă și atotputernică a Tată lui, a
disprețuit orice înțelepciune a înțelepților lumii (cf. Is. 29:14; Obad. 8; Matei 11:25; 1 Cor. 1:19)
și toți că rturarii trebuiau să fie o urâ ciune pentru el, dacă faptele lor nu erau conform temeiului
vieții scripturii sau al iubirii și smereniei.
9. Ca înțelepciunea veșnică a Tată lui (1 Corinteni 1:24), el a trebuit să facă lucră ri de

76
dragoste și să învețe oamenilor singura lege a iubirii; (Mat. 22:37-40): Ioan 14:10) da , în cele din
urmă a trebuit să fie capturat și ră stignit de înțelepciunea preoților învă țați și în acest fel a
trebuit, ca lumina primordială (sau înțelepciunea) tată lui sau a iubirii (1 Ioan 4:8, 16) suferă cea
mai mare rușine și în sine cel mai mare întuneric.
10. De aceea a exclamat și el: „Părinte! De ce m-ai părăsit?! Da, dar dacă Hristos era
Dumnezeu, cum ar putea El să spună aceste cuvinte? scris în Conform revelației mele,
urmă toarele: Nu altul Dumnezeu în afară de mine că ruia am chemat-o, ci divinitatea din mine,
spiritul lui Dumnezeu și puterea primordială a vieții numai în toată mă sura sa; acoperirea
corpului, care a fost luată din materialul pă mâ nt Așa cum a fost cu copiii oamenilor, acest lucru a
trebuit să fie supus și în Mine; prin urmare, în abandonul să u, câ nd s-a apropiat ceasul morții și
spiritul a trebuit să se îndepă rteze de trup pentru a putea muri, s-a uitat pentru ajutor, ca
exemplu, ca fiecare om de pe pă mâ nt să caute ajutor numai de la Dumnezeu. (ChtS. 21 A)
11. Dar faptul că El, ca lumină primordială a întregului infinit, a trebuit să suporte o
întunecare completă în Sine, dovedește acel moment, încă neînțeles de nimeni, în care, potrivit
diferitului Hristos pe cruce, a avut loc o întunecare perfectă a întregii creații infinite, iar lumina
nu numai a soarelui pă mâ ntesc, ci a tuturor soarilor din întregul infinit s-a stins pentru o
perioadă de trei ore (ChtS. 21)!
12. Aceste cuvinte vorbite spiritual se citesc conform sensului limbajului tă u: a existat o
eclipsă spirituală interioară completă , prin urmare un sentiment interior de groază , ca
înconjurat de spirite în întreaga creație infinită în toți oamenii și ființele, și lumina nu numai a
soarelui iubitor al spiritului lui Dumnezeu în inimile oamenilor terestri, ci și a soarelui iubitor al
spiritului lui Dumnezeu al tuturor oamenilor și ființelor care tră iesc în întreaga creație infinită a
lumilor de stele, planete și sori timp de trei ore câ nd trupul lui Hristos a atâ rnat pe cruce.
13. Ș i acest moment al întunericului s-a asemă nat, de asemenea, în mod corespunză tor cu
cel despre care se spune că după moarte sufletul lui Hristos s-a înă lțat în limb pentru a
ră scumpă ra spiritele, care au fost prinse în vechea înțelepciune, și pentru a-i îndruma pe noua
lumină . de dragoste, care a început să umple tot infinitul prin reuniunea Fiului cu Tată l.
14. Hristos a trebuit, așadar, să îndeplinească vechea lege a înțelepciunii în Sine, cu
excepția unei bife, pentru a ispă și toate erorile împotriva ei în fața tată lui, sau orice înțelepciune
trebuia ră stignită , astfel încâ t dragostea tată lui să fie justificată de aceasta!
15. Iată ce a fă cut Dumnezeu Însuși; atunci ce au vrut oamenii să facă ? Sau se crede că ,
justificâ nd înțelepciunea lor: De ce ne-a dat-o Dumnezeu altfel decâ t să o folosim? va intra în
gloria vieții veșnice?
16. Câ nd Hristos însuși, ca înțelepciune divină , a trebuit să facă lucră ri de dragoste și să
predice în mod viu, și a trebuit să -și ră stignească toată înțelepciunea și să o lase să treacă în
întunericul cel mai mare, pentru a intra astfel din nou complet în gloria Tată , care separase
dragostea în Hristos însuși era; deci oamenii vor trebui să meargă și pe această cale, și vor trebui
să -L urmeze pe Hristos în virtutile sale de dragoste, dacă vor să intre cu el în slava iubirii sale
pă rintești.
17. În religia originală a lumii, în vremea lui Adam, se spunea: Voi, oamenii, nu puteți
ajunge la înțelepciunea divină altfel inaccesibilă doar prin iubirea lui Dumnezeu; dar cu Hristos
scrie: Acum Eu sunt, ca înțelepciune divină însă și, ca cale și viață , ușa iubirii sau a tată lui, adică
prin credința că Hristos este Dumnezeu și prin urmarea virtuților sale de iubire se ajunge la o
viziune personală a gloriei în Doamne; pentru că Dumnezeu și-a creat un trup vizibil în Hristos,
altfel Dumnezeu este un foc mistuitor al iubirii și nu poate fi vă zut personal fă ră credința că
Dumnezeu locuiește în trupul lui Hristos; că ci și credința sufletului este judecă torul să u.
18. Oricine vrea să vină la Tată l sau la contemplarea lui Dumnezeu, care reprezintă cea
mai mare fericire din cer, trebuie să intre prin Hristos, altfel nu va veni la el pentru toată
eternitatea.
19 Dar cum? Este oare prin înțelepciune, pentru că Hristos ca ușă este înțelepciunea
divină în sine?
20. O, nu! Că ci tocmai această înțelepciune putea fi umilită pâ nă la ultimul atom; Tu, ca

77
sfințenie inviolabilă a lui Dumnezeu, ai coborâ t adâ nc printre toți pă că toșii; Acea înțelepciune,
pe care anterior niciunui duh angelic cel mai desă vâ rșit nu i se permitea să o vadă în lumina sa
de bază , se ocupa acum cu pă că toșii și cina sub acoperișul lor și, în cele din urmă , a trebuit să fie
ră stignită de soldații pă gâ ni și de secușii!
21. Din această nesfâ rșită umilință a înțelepciunii divine însă și, este mai mult decâ t clar
ca lumina zilei că nimeni cu înțelepciunea sa fă ră iubire nu va ajunge la gloria vieții veșnice.
22. Că rțile și scrierile sale bine studiate nu vor deveni pași în împă ră ția cerurilor pentru
nimeni, ci numai adevă rata sa smerenie și lucră rile de caritate care sunt cu adevă rat să vâ rșite
numai din dragoste pentru Tată l.
23 În Hristos toată înțelepciunea divină a trecut în dragoste pentru Tată l, prin care Fiul și
Tată l s-au fă cut unul; dar trebuie să fie și cazul omului; înainte de a fi umilit pâ nă la ultima
pică tură în inteligența lui trufașă și în toate dorințele sale, care se ridică la tot felul de gâ nduri
provenite din înțelepciune pentru onoruri, da, înainte de a-și pune tot dragostea la picioarele
sale și, prin urmare, va suferi un scurt Întunecarea întregii sale înțelepciuni lumești, cu siguranță
nu va intra în gloria Tată lui.
24. Hristos a trebuit să sufere și să facă aceste lucruri pentru a intra în slava Tată lui; deci
fiecare persoană trebuie să o facă și trebuie să -L urmeze pe Hristos în viață dacă vrea să vină în
slava Tată lui.
25. Dar Hristos nu a mers la școli, Ș coala sa a fost smerenie și muncă , iar această școală
este înaintea tuturor dacă dorește să vină în gloria Tată lui și în viziunea personală a sfințeniei și
mă reției divine.
26. Dar dacă Hristos a pus această școală ca exemplu pentru toți, cum vor oamenii să
intre în împă ră ția lui Dumnezeu cu altcineva?
27. Probabil că nu ar fi necesar să explică m mai multe despre aceasta; că ci această veste
nu a dezvă luit gura omenească , ci mai degrabă a izvorâ t din izvorul adevă rului etern al iubirii și
înțelepciunii divine.

324. Declarații ulterioare.

1. Din aceasta, fiecare persoană vede că Hristos a fost dat oamenilor pentru înțelepciune,
pentru dreptate (din pă catul originar) (Cap. 64:193), pentru sfințire și pentru ră scumpă rare (1
Cor. 1:30) de la separarea dintre Tată l. și copiii prin suferință și moarte pe cruce, care a apă rut
din pă catul originar. 2. Prin urmare, Pavel îl numește pe Hristos ca cuvâ nt al lui Dumnezeu (Ioan
1: 1 și urm) după suflet, o înțelepciune misterioasă și acoperită (1 Cor. 1:24) pe care Dumnezeu a
stabilit-o din eternitate ca fiind gloria oamenilor. 8:29) Ș i rețineți: Dar nici unul dintre cei mari
din această lume nu le are cunoscut; că ci dacă ar fi știut acestea, nu l-ar fi ră stignit pe Domnul
slavei lui Dumnezeu. (1 Cor. 2:7-8)

325. Răstignirea spirituală a naturii umane și moartea păcatelor

prin continuă pocăință materială și spirituală.

1. Este adevă rat că oamenii nu au pedepse materiale pentru ră stignire și moarte care să
mă imite, deoarece am suferit și am murit pentru toată lumea; dar trebuie să treacă printr-o
ră stignire spirituală a ființei lor, care constă în faptul că își ră stignesc spiritual toate poftele,
dorințele, calită țile proaste și viciile, pocă indu-se continuu și luptâ nd împotriva lor cu toată
puterea și puterea.
2. Așadar, vedeți în virtuțile Mele ca Fiu al Omului (carte de rugă ciune cap. 19) și în
numeroasele pă cate enumerate în profeția lui Daniel (carte de rugă ciune cap. 9), ceea ce trebuie
să ră stigniți în voi înșivă prin lupta constantă a pocă inței pentru a îndeplini spiritual ră stignirea
mea materială ; pentru că din cauza pă catelor să vâ rșite material a trebuit să sufă r material și să

78
mor astfel încâ t să fii scutit de ele. Dar, din moment ce pă că tuiești din nou și din nou, legea crește
în tine prin fapta că te apuci de lupta împotriva pă catului în gâ nduri, dorințe, cuvinte și acțiuni
pă că toase și lupți împotriva lui cu toată puterea ta, la fel ineficient și inofensiv împotriva
spiritualului viata da. Ș i dacă vei continua lupta pentru a-ți ră stigni carnea și tot ceea ce aparține
pă catului, fă ră a consimți la ceea ce te face să pă că tuiești, vei muri treptat din pofte, dorințe,
calită ți rele, gâ nduri pă că toase, Dorințe și cuvinte și nu mai există un act de pă cat.
3. Această sarcină ră mâ ne pentru tine ca urmare a pă catului tă u pe tot parcursul vieții
tale, în timp ce prin suferința și moartea sâ ngeroasă a Mea pe cruce te-am eliberat de pă catul
originar Adamam, cu care ai mers și pentru pă catele care au urmat în viața ta anterioară (Evrei
9:15; Rom. 3:25; 1 Tim. 2:14; Cap. 64; Cap. 71)
4. Deci, stai relația ta cu Mine, pentru că pentru pă catele pe care le comiți acum tu însuți
trebuie să suferi în iad dacă nu vrei să treci prin ră stignirea spirituală și prin moartea pă catului
în lume. Ar trebui să crezi singur că nu am murit pentru pă catul tă u actual; pentru că altfel ai
voie să pă că tuiești după plă cere și bucurie și tot ai fi pă că toș! Petru spune exact același lucru în
Evrei 10:26.
5. Legea neprihă nirii lui Dumnezeu este eternă și fiecare trebuie să țină cont de faptele
lor de ambele pă rți ale mormâ ntului. Dar pentru a scă pa de toate pă catele, cele mai glorioase
învă ță turi sunt aici în fața voastră , citiți-le des și tră iți și acționați în consecință , iar împă ră ția lui
Dumnezeu vă este apoi deschisă pentru a vă primi ca și copii ai lui Dumnezeu.

326. Hristos și Buddha

1901, 18 martie, Graz.
Pă rintele Isus anunță modul în care El l-a condus pe Buddha Gutámo, l-a înființat ca
profesor pentru condițiile religioase din India în acea vreme, cu 500 de ani înainte de Hristos și a
fă cut promisiunea că într-o zi o ființă superioară (și anume Hristos) va veni după el. Comparație
între mass-media tată lui și mahatmele indiene. Noul experiment de grație pentru convertirea
budiștilor în creștinism.
1. Lumea stă acolo în mă reția sa și mă rturisește o mare dragoste, Înțelepciunea și
atotputernicia, pe care le-a creat. Nu un om muritor a adus lumea cea mare, universul creației, ci
eu, Dumnezeul Atotputernic, în mâ inile că ruia sunt unite toate forțele infinitului.
2. Dar la fel cum omul în praful neantului să u nu este nimic fă ră mine, tot așa trebuie și
pentru mine să -și arate supunerea în umilință și dragoste față de inima sa și să nu creadă
niciodată că este ceva din sine, ci mai degrabă să -și plaseze toate opiniile (Indian Manas) despre
sinele să u personal încreză tor în sine, la picioarele acelei zeită ți care l-au creat și l-au pus el în
existență .
3. Deci Buddha Gutámo a fost o persoană umilă care și-a pus toată cunoștința și
cunoștințele și toate bogă țiile la picioarele Mele, s-a smerit și a cerut iluminarea ființei sale
interioare pentru a atinge scopul divin al omului pe pă mâ nt.
4. Mi-a fost milă de el, i-am luminat ființa interioară și i-am spus în timp ce un tată îi
vorbește copilului să u bun: Părăsește lumea și sacrifică-o mie, mută-te în regiuni solitare și
trăiește doar pentru Mine, iar lumina iubirii veșnice în Dumnezeu va fi ghidul tău prin viață în
aceasta și dincolo de viața ta în spirit și te va conduce pe calea către acele înălțimi strălucitoare
unde începe viața în Dumnezeu.
5. Sunteți un precursor al unei ființe superioare care, prin învă ță tura sa divină , va aduce
lumea în armonii cerești ale reunifică rii rasei umane că zute cu Dumnezeul și Creatorul ei.
6. Îți îndeplinești datoria pe care ți-o impun împotriva mea și împotriva aproapelui tă u și
devii un profesor al poporului tă u. Perioade lungi de timp vor trece probabil pâ nă câ nd
învă ță tura foarte pură din cerul iubirii se va ră spâ ndi peste toți oamenii din lume, dar asta este
treaba mea, pentru că eu însumi voi îndruma soarta oamenilor și le voi da adevă rata pâ ine din
cer , cu care este suficientă învă ță tura pură de la Dumnezeu. Dar tu faci ceea ce îți voi spune și,

79
prin urmare, îmi ră mâ ne devotat în umilă iubire, pentru că vreau să fiu învă ță torul tă u și să mă
ghidez, astfel încâ t, între timp, pâ nă câ nd va veni o lumină superioară de sus, învă ță tura lui
Dumnezeu așa cum se potrivește poporului tă u , printre tovară șii tă i tribali s-au ră spâ ndit.
7. Aceasta a fost instrucțiunea lui Buddha de la mine, Dumnezeul și Tată l vostru, care
însuși vă anunță acest mesaj prin mijlocirea Sa. Nu credeți că nu Eu, Dumnezeul și Creatorul
vostru, vă anunț acest lucru; că ci, dacă te îndoiești că mă asociez cu oamenii obișnuiți din
Europa, cum poți spune că mă asociez cu Buddha Gutá mo și cu maeștrii indieni? Au fost și sunt
doar oameni! Vă spun că un teosofist creștin perfect stă cu mine mult mai sus decâ t un maestru
indian, pentru teosofii creștini, care sunt mijloacele mele de comunicare provin din cerul cel mai
înalt, din cerul în care sunt înscris eu însuși și sunt copiii mei întotdeauna adunați în jurul meu în
spirit, în timp ce stă pâ nii indieni nu pot întâ lni al doilea cer atâ ta timp câ t nu acceptă învă ță tura
și cred cu tă rie că eu, ca Dumnezeu și creator al universului, m-am întrupat în Isus pentru a-mi
ră scumpă ra copiii de pă catul originar și pentru a-i împă ca cu Dumnezeu.
8. Maeștrii indieni au toți cuvâ ntul interior; Numai mijloacele actuale de teosofie creștină
au marele avantaj față de stă pâ nii indieni, deoarece cei care au avansat mă vă d uneori și în
forma lui Hristos și îmi vorbesc tare. Dar nu credeți că acest lucru se face printr-un experiment
spiritualist! Deoarece prin fluidul magnetic de viață se materializează și se manifestă astfel doar
spiritele paradisiace, pentru spiritele cerești acest lucru este deja un material prea scă zut, prea
grosier; prin urmare, ca Dumnezeu și Rege al universului, nu îmi permit, de asemenea, să fiu
dovedit experimental prin fluidul pă că tos al oamenilor, ci doar printr-o mare pregă tire în
virtuțile iubirii, smereniei, blâ ndeții, îndelungii ră bdă ri, tă gă duirii de sine, altruism, castitate,
liniște și renunțare la ele Pentru a mișca bucuriile lumii și a mi se ară ta prin dragoste deosebit de
aprinsă . Unul trebuie să fie virtuos și iubitor, chiar dacă fă ră școală , spirit și bani și funcționează ,
pentru că la mine nu există privilegiul pentru copiii mei spirituali că unul ar avea o preferință
față de celă lalt, așa cum este cu fiecare bun, tată l pă mâ ntesc iubitor și sensibil trebuie să fie cazul
copiilor să i.
9. Faptul că pâ nă acum nu s-a auzit nimic de la stă pâ nii creștini se datorează educației
extrem de înțelepte din Europa: dacă astă zi, înainte de vremea, stă pâ nii indieni, profeții,
apostolii sau nă scuți din nou, adică cei care au fost botezați cu focul a Duhului Sfâ nt al iubirii,
înțelepciunii și puterii, apă ruse și le-ar fi fă cut să se spună adevă rul divin despre religiile de
astă zi și despre cele Centralele de caritate precum apostolii s-au exercitat odată , apoi ar fi fost
închise, trimise să urmă rească dacă au „A Radl” prea mult și de acolo au pus ca nebuni în casa
nebunilor. De aceea, în Europa, cele mai importante daruri spirituale nu au fost date deocamdată
celor spirituali coapte pentru a nu-i aduce în conflict cu preoția, psihiatrii și guvernul în zelul lor
pentru mine.
10. Faptul că stă pâ nii indieni nu cred în Hristos ca Dumnezeu, deși se asociază cu Mine în
inimile lor, se datorează concepției lor ferme că Hristos este doar un Buddha perfect sau
luminat. Dar nu comunic nimic despre ceea ce nu mă cere, sau despre ceea ce se îndoiește
despre persoana mea și, prin urmare, credința stă pâ nilor indieni este, de asemenea, judecă torul
lor implacabil al întunericului spiritual în această direcție.
11. Dacă cineva ar pune un stă pâ n indian în somn magnetic și i-ar pune întrebarea: Duh
înalt, divin, Cine este Dumnezeu și Creator și care tră iește în pieptul fiecă rei ființe umane ca
spirit uman, vă rog cu umilință să spuneți eu adevă ratul tă u nume sfâ nt! Ș i ră spunsul ar fi „Isus
Hristos Iahve Zebaot”. Deci acesta este experimentul prin care se poate învă ța adevă ratul nume
al spiritului să u divin de la un maestru indian. Același lucru se întâ mplă dacă cineva pune un
mediu divin creștin în somn magnetic și, din motive spiritual-științifice, pentru a experimenta
adevă rul, ar pune întrebarea descrisă mai sus. Dar acest lucru se întâ mplă numai prin
eutanasierea magnetică ; dar nu primiți un ră spuns la eutanasia hipnotică , pentru că este o
urâ ciune în fața ochilor Mei.
12. Buddha Gutámo a avut nevoie de aproximativ 1900 de ani pentru a-și suprima
înțelepciunea în mă sura în care el a putut să mă recunoască . Au trecut acum 500 de ani de câ nd
și-a atins scopul și și-a recunoscut Dumnezeul în Isus și l-a privit față în față Tată l și se bucură de

80
sentimente exuberante ale acestei viziuni asupra lui Dumnezeu.
13. Nu forțez pe nimeni să trebuiască să creadă în Mine ca Dumnezeu, pentru că acolo
unde guvernează Duhul Meu există libertate perfectă ; dar vă spun acest lucru: credința voastră
este judecătorul vostru și fără Hristos nu există un Dumnezeu vizibil; de aceea niciun stăpân indian
nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu; Teosofi creștini care sunt spirite desă vâ rșite, dar toți, într-o
formă sau alta, pentru că sunt spirite înalte provenite din al treilea cer, unde eu însumi tră iesc și,
prin urmare, iubesc spiritele, cum Eu însumi sunt iubire pură ca Dumnezeu. Ș i numai acei
oameni vor veni la punctul de vedere al lui Dumnezeu în al treilea cer care mă rturisesc, mă cred
și mă iubesc ca Dumnezeu în Isus Hristos. Să -l vă d pe Dumnezeu față în față este cea mai mare
fericire pe care o pot oferi copiilor mei, astfel încâ t să puteți judeca câ t de înalt este un teosof
care desă vâ rșește credința în Hristos deasupra stă pâ nilor indieni, care pâ nă acum nu au nicio
idee despre fericirea și bucuriile cerul cel mai înalt, unde copiii iubirii sunt uniți în jurul meu,
Dumnezeul și Tată l lor, în timp ce stă pâ nii indieni locuiesc în primul și al doilea cer de
înțelepciune și nu au nicio idee despre un cer în care mă las să fiu vă zut personal și ca un tată
iubitor al meu Vorbește cu copiii și stă pâ nește lumile cu ei. Aceștia sunt cu adevă rat zei, că ci nu
este nimeni mai înalt decâ t Mine, Dumnezeul și Tată l lor Isus.
14. Prin prezenta v-am explicat regula mea printre copiii mei și mi-ar fi foarte drag dacă
ați asculta, crede și recunoaște vocea Dumnezeului și Tată lui vostru, astfel încâ t să vă pot face
fericiți precum dragostea mea pentru voi este. Dacă nu doriți asta, atunci vă separați de copiii
mei adevă rați și vă faceți copii vitregi. De aceea, lă sați înțelepciunea intelectuală a lumii și
credeți-mă și urmați-mă , tată l vostru, care vă vorbește aici și vă invită să luați masa la masa lui.
15. Crede-mă că eu însumi îți vorbesc așa! Ș i dacă nu-l crezi pe Dumnezeul tă u și pe Tată l
Isus, întreabă mediumul care a scris Cuvintele Mele dacă nu a vă zut o mulțime de dovezi pe
deplin valabile că eu, Isus, sunt Dumnezeul și Tată l lui! Dumnezeului lor și Tată l Isus.

327. Explicații finale.

1901, 5 iunie 10 iulie, Graz.
Pă rintele Isus explică condițiile în care oamenii își pot atinge scopul în viața de pe
pă mâ nt, pentru a deveni într-o zi spirite înalte ale cerului și ca copii ai lui Dumnezeu să conducă
regatele divine ca moștenire.
1. Din prezentele explicații este acum clar că teosofia este doctrina pură divină a iubirii pe
care ar trebui să o îndeplinească . Începi de la cel mai de jos nivel și îți croiești drum prin toate
obstacolele pentru a deveni o persoană spirituală care privește slă biciunile și defectele
aproapelui tă u cu ochii dragostei și ră bdă rii.
2. Se poate lucra în diferite funcții sau funcții, dar nu ar trebui să lă sați niciodată cea mai
mare poruncă din lege „Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de orice, ci pe aproapele tău ca pe tine
însuți” din gâ ndurile și ochii tă i, dar tră iește și acționează întotdeauna în consecință . Poate fi
bogat sau să rac, învă țat sau neînvă țat și totuși să fii teosofist dacă îndeplinești legea iubirii.
3. Eu, Isus, eram să rac, dar nu tră iam din pomană de la alții, așa cum cred intelectualii, ci
îi vindecam pe bolnavi și oamenii mă distrau pe mine și pe anturajul meu gratuit, fă ră
recunoștință . De fapt, în timp ce evanghelistul Ioan vă raportează că am fă cut mult mai multe
minuni și am dat învă ță turi înalte, dar datorită naturii lor extraordinare, ele nu au fost
consemnate în acel moment (Ioan 20:30; 21:25); în acest moment le puteți tipă ri pentru a le citi.
4. Faptul că nu am vrut ca Isus să aibă nimic de-a face cu cei bogați este o greșeală . M-am
comportat diferit cu oamenii buni, De exemplu: Lază r din Betania avea o mare avere și mulți
oameni să raci aveau pâ ine și adă post pe moșiile sale. Cu toate acestea, Lază r nu și-a irosit
excesul de venit pentru plă cerea sa, ci l-a folosit pentru a-i întreține pe orfani, vă duve și să raci și,
prin urmare, el a fost dragul meu.
5. Nicodim era un mare preot (în rangul prepostului catedralei de astă zi) și foarte bogat;
mai mulți mari preoți ca conducă tori de sinagogă în Nazaret, Capernaum (Iair) și în alte locuri au

81
cultivat prietenia cu Mine. Pe lâ ngă cei numiți, au existat și câ țiva distinși, bogați și că rturari care
M-au frecventat, așa cum demonstrează „Istoria tineretului lui Isus” a lui Iacov și „Marea
Evanghelie a lui Isus Hristos”, în care toată viața, toate învă ță turile, faptele, minunile iar
că lă toriile au loc trei ani de ucenicie, dictată de mine, sunt înregistrate.
6. Din această lucrare în zece volume, mă cunoașteți pe Mine, Hristos, ca Dumnezeu, care,
de la înaltul că rturar pâ nă la cel mai jos proletar și pă că tos, a fost la fel de iubitor ca un tată
pă mâ ntesc cu copiii să i. Toți m-au iubit, care am intrat în relații personale cu mine; numai
templul din Ierusalim, al că rui protector Irod era pentru bani, m-a urâ t pentru că am bă tut
lă comia, onoarea și pofta de putere a preoților în fața oamenilor.
7. Voi, oamenii, sunteți chemați atunci câ nd îndepliniți prescripțiile divine pentru a
deveni copii ai lui Dumnezeu. Dar, din moment ce sunteți spirite după suflet și carnea din suflet
transformată în materie a spiritului gigant că zut Satana, care urmează să fie ră scumpă rat din
nou prin voi și să fie adus înapoi la Dumnezeu, de aceea sufletul vostru este atâ t de ră u și
nevrâ nd să împlinească poruncile lui Dumnezeu; pe de altă parte, spiritul tă u de conștiință ,
spiritul tată lui tă u Isus Iahve Iahve Zebaot Însuși, te îndeamnă întotdeauna să eviți ră ul. 8. Ș i din
moment ce eu sunt tată l tă u spiritual, tu, ca și copii ai mei, trebuie să te stră duiești să cucerești
aspectul satanic al sufletului tă u în înțelepciunea lor intelectuală , pentru că atunci vei deveni zei,
pentru că eu sunt tată l tă u Dumnezeu, dar cu diferența: Tată l ră mâ ne tată etern și capul și
stă pâ nul tă u și chiar dacă ai urcat la cel mai înalt nivel al zeului-umanitate și vei putea crea lumi
întregi, nu vei putea face acest lucru niciodată din propria ta perfecțiune a puterii, ci doar prin
perfectă subordonarea ego-ului tă u la ego-ul tată lui tă u Isus, deci numai prin unirea iubirii tale
cu dragostea și voința Dumnezeului tă u Tată l. La fiecare spiritul tată lui tă u Isus Iahve Iahve
Zebaot Însuși, de aceea El te îndeamnă întotdeauna să eviți ră ul.
8. Ș i din moment ce eu sunt tată l tă u spiritual, tu, ca și copil al Meu, trebuie să te
stră duiești să cucerești aspectul satanic al sufletului tă u în înțelepciunea lor intelectuală , pentru
că atunci vei deveni zei, pentru că eu sunt tată l tă u Dumnezeu, dar cu diferența: Tată l ră mâ ne
tată etern și capul și stă pâ nul tă u și chiar dacă ai urcat la cel mai înalt nivel al zeului-umanitate și
vei putea crea lumi întregi, nu vei putea face acest lucru niciodată din propria ta perfecțiune a
puterii, ci doar prin perfecte subordonarea ego-ului tă u la ego-ul tată lui tă u Isus, prin urmare
numai prin unirea iubirii tale cu dragostea și voința Dumnezeului tă u Tată l. La fiecare spiritul
tată lui tă u Isus Iahve Iahve Zebaot Însuși, de aceea El te îndeamnă întotdeauna să eviți ră ul.
Ș i din moment ce eu sunt tată l tă u spiritual, tu, ca și copii ai mei, trebuie să te stră duiești
să cucerești satanicul sufletului tă u în înțelepciunea lor intelectuală , pentru că atunci vei deveni
zeii, pentru că eu sunt tată l tă u Dumnezeu, dar cu diferența: tată l ră mâ ne tată pentru totdeauna
și Capul și Domnul tă u, și chiar dacă ai urcat pe cel mai înalt nivel al umanită ții-Dumnezeu și vei
putea crea lumi întregi, nu vei putea niciodată să faci asta din propria ta perfecțiune a puterii, ci
doar prin supunere perfectă a ego-ului tă u la ego-ul tată lui tă u Isus, deci numai prin unirea
iubirii tale cu dragostea și voința Dumnezeului tă u Tată l.
Totuși, cu diferența: tată l ră mâ ne pentru totdeauna tată l și capul și stă pâ nul tă u și, dacă ai
urcat și pe cel mai înalt nivel al zeului-umanitate și vei putea crea lumi întregi, nu vei mai putea
face asta niciodată din a ta perfecțiunea puterii, dar numai prin cele perfecte Subordonarea ego-
ului tă u la ego-ul tată lui tă u Isus, deci numai prin unirea iubirii tale cu dragostea și voința
Dumnezeului tă u Tată l.
Ca un copil al lui Dumnezeu, sunteți chemat să deveniți moștenitor al lumilor gigantice
divine, un zeu și rege și conducă tor într-una, cu un mare progres spiritual, și mai multe dintre
aceste lumi gigantice, pe care le numiți sori, planete și stele, dacă ai voia ta Tată lui Ceresc Iubitor
îți va umple inima. Prin urmare, toți ar trebui să vă adunați puterile spirituale pentru a realiza
acest lucru după perfecțiunea voastră ; pentru că , pentru a deveni un zeu și rege al unei lumi
gigantice, merită să vă sacrificați câ țiva ani din viața voastră , astfel încâ t să puteți tră i ca oameni
iubitori unii cu alții și astfel să vă ridicați în regiuni superioare ale spiritului.
9. Teosofia creștină , ca doctrină spirituală pură , a fost învă țată de Mine Hristos Însuși,
prin aceea că am respins templul și dogmele preoților (Ioan 2, 21; Mat. 23) și nu a înființat nici

82
biserică , nici preot; pentru „ecclesia” greco-latină , care a fost tradusă greșit în „biserică ” la Roma,
înseamnă doar o comunitate de credincioși într-o anumită religie, ai că rei profesori nu sunt
numiți de oameni, ci mai degrabă pă rinți de familie și bă rbați aleși de Dumnezeu, ci nu au voie să
fie o castă specială de preoți, așa cum scrie Moise și Pavel (Ex. 28:1; 1 Tim. 3 și 4: Tit 1:5, 6; Fapte
1:15-26)
10. Autentificarea. Teosofia creștină nu este o credință oarbă a ceremoniilor religioase
preoțești, ci se bazează pe o bază științific supranaturală , dar convingă toare, pe profețiile
împlinite ale lui Dumnezeu prin profeți, care sunt exact de acord cu faptele istoriei fundamentate
științific, asupra numeroaselor vindecă ri de credință și rugă ciune din apropiere și de departe,
despre anunțurile de transă ale lui Dumnezeu și ale spiritelor și despre multe dovezi ale vieții
sufletului în starea de veghe și somn a că rnii etc. că teosofia creștină nu este o credință a unui
prost religios oameni, dar de revelații și percepții supranaturale care sunt accesibile și
convingă toare deoarece sunt fundamentate științific.
12. Duhul lui Dumnezeu din voi luptă pentru eliberarea de orice tutelă religioasă și de
lanțuri și lanțuri întunecate ale perspectivei voastre spirituale actuale, pe care oamenii egoiști i-
au forjat peste voi. Ar trebui să că utați libertatea și să uniți pregă tirea ființei voastre în spiritul
iubirii și înțelepciunii divine.
13. Duhul lui Dumnezeu din tine neagă fiecare viață sclavă monahală patronată a
spiritului și orice viață publică penitenciară în sensul învă ță turii bisericești fanatice și
intolerante; pentru că libertatea, libertatea perfectă este cuvâ ntul de ordine al spiritului tă u
unde este vorba de viața spirituală . El vrea ca tu să te miști liber între oameni și să lupți
împotriva lui Satan pentru viciile și calită țile tale rele în lumea egoismului și viciile umane, să
lupți liber și să câ știgi în fața adversarului ră u, pentru a primi recompensa vieții veșnice bucurii
nemuritoare și fericire.
14. Pavel (2 Cor. 3:17) le-a scris corintenilor: Unde este Duhul Domnului, există libertate!
De aceea, eliberați-vă de orice tutelă religioasă în spiritul adevă rului iubirii și înțelepciunii
divine! Am tră it și am acționat în consecință . Departe de tine toată sclavia spirituală ; că ci în
constrâ ngerea religioasă nu există spiritul lui Dumnezeu, potrivit apostolului Pavel, care a dictat
acest lucru de la Mine, a scris: (Gal. 1:11;12)
15. Hristos a fost om și a tră it pentru generalizarea omenirii. Această viziune socialistă
despre Mine Hristos este destul de corectă . Pe mă sură ce Dumnezeu Tată l a pă șit în trup, nu aș
putea acționa niciodată altfel decâ t socialist, pentru că , ca tată al întregii omeniri, nu aș putea
prefera pe niciunul dintre copiii mei, ci toți la fel de îngrijiți, atâ t spiritual prin învă ță tura mea de
dragoste, câ t și trup prin același drept la uzufructul pă mâ ntului, pe care vreau să îl cunosc
tuturor oamenilor în ansamblu, dar nu nimă nui separat și specific.
16. Egalitatea este al doilea cuvâ nt de ordine al Duhului lui Dumnezeu din voi. Da,
Egalitatea este de a deveni printre voi prin rafinarea, spiritualizarea și îndumnezeirea tuturor
virtuților voastre. Înnobilează -te, spiritualizează -te și îndumnezeiește-te, în inima iubirii tale și
în capul înțelepciunii tale, atunci guvernul politic se va înnobila, spiritualiza și se va divina;
pentru că a fost reflexul respectiv al virtuților și calită ților voastre spirituale interioare, nici mai
bune și nici mai rele decâ t acestea, pentru că , așa cum oamenii sunt în viața spirituală , tot așa
sunt tratați de mine zeul vostru prin superiorii lor și trebuie să existe mai mult ră u pentru că din
mulțime Oamenii, chiar și cei buni, suferă de aceasta pâ nă câ nd există o inversare generală
pentru totdeauna.
17. Evanghelistul Luca (3:5) scrie după Isaia (40:3), care în anul 726 dinaintea lui Hristos
a primit aceste cuvinte de la Mine, după cum urmează : „Vocea unui predicator în pustie vorbește:
Pregătiți calea Domnului! Aplatizați-i cărările!"
18. Fiecare vale va fi umplută ; fiecare munte și deal trebuie cură țat; ceea ce este strâ mb
ar trebui să fie drept; ceea ce este neuniform ar trebui să fie nivelat.
19. Ș i orice carne ar trebui să vadă mâ ntuirea lui Dumnezeu.
20 Printre aceste cuvinte se înțelege egalitatea materială și spirituală între oameni.
Aceste cuvinte ale profetului, care indică sosirea mea, nu au fost valabile doar pentru timpul lui

83
Ioan Boteză torul, ci se aplică și timpului dvs. Interpretarea spirituală a acestor cuvinte profetice.
este: Vocea Duhului lui Dumnezeu al iubirii în lumea lipsită de iubire spune: Îndepliniți legea
dragostei; iubiți-vă unii pe alții așa cum frații se fac reciproc; ; aroganța și egoismul ar trebui să
dispară în râ ndul oamenilor; ceea ce este insidios ar trebui să fie sincer; ceea ce este lipsit de
iubire ar trebui să fie milostiv și astfel totul ar trebui să devină frumos și bun! Ș i toți oamenii ar
trebui să meargă în lumina învă ță turii divine și să se încă lzească și să se reîmprospă teze unii pe
alții în soarele divin al iubirii inimii lor.
21. Prin împlinirea spirituală a acestei doctrine, interpretarea materială are loc apoi de la
sine, deoarece oamenii înșiși sunt creatorii stă rilor lor spirituale și materiale. Înțelesul material
este însă urmă torul:
22. Cu glas tare vocea unui predicator în pustie (adică a lui Elias ca Ioan Boteză torul în
pustia spirituală a lumii pă că toase) strigă : Pregă tește calea Domnului Iahve, faceți o cale de nivel
pe teren Dumnezeul nostru (ca Mesia sau Hristos). Toate vă ile (acestea sunt cele inferioare,
Să raci și asupriți) trebuie înă lțați și toți munții (care sunt conducă torii, prinții și regii) și toate
dealurile (care sunt înalți demnitari și puternici) trebuie să fie umiliți și ceea ce este inegal (pe
clase și caste în popor ), ar trebui să fie (și egal cu cele inferioare), iar ceea ce este accidentat
(sau îndoit și suprimat) ar trebui să fie simplu (și egal cu ceilalți). Că ci slava lui Iahve (ei sunt
copiii lui Dumnezeu care tră iesc conform poruncii divine a iubirii) trebuie să fie descoperită și
toți oamenii vor (la întoarcerea lui Hristos să vadă împlinită această profeție) (Isaia 40: 3-5 ;
Luca 3, 4-6)
23. Vă ile, munții și dealurile ar trebui să fie aceleași, fiecare distincție de clasă ar trebui să
înceteze și cea mai mare ar trebui să fie slujitorii tuturor nu conform scrisorii, ci conform
faptelor de caritate. (Mat. 23).

Pentru a înființa pă mâ ntul.

24. Pavelul meu (Cor. 8, 13. 14) a primit urmă toarele cuvinte de la Mine pentru a ilumina
introducerea egalită ții: Trebuie să compensezi nevoia și nevoia celor nevoiași prin abundența ta,
astfel vă ile sunt ridicate și înă lțimi coborâ te. Acesta este scopul lui Isaia, dar nu o îndepă rtare
materială fă ră sens a dealurilor pentru a umple vă ile. Aici aparține îndemnul învă ță turii Mele:
tot ceea ce vrei, pe care oamenii să ți-l facă , dacă ai avea nevoie și nevoie, le faci și lor; (Ș i orice
ați dori ca alții să nu vă facă , nici voi nu vi-l faceți.) (Mat. 7, 12; 23, 8.9) Așa faceți! iar viața și
acțiunile tale sunt chiar înaintea mea.
25. A treia cerință a Duhului lui Hristos este fră ția. Potrivit spiritului să u, omul este un
frate pentru Dumnezeu, dar după sufletul să u că tre Satana, de aici creșterea în om, dacă nu
merge după voința înțelepciunii sale, pentru că sufletul poartă încă șarpele Evei, care se numește
egoismul trufaș, în înțelepciunea sa, care este polul opus Duhului iubirii este în inima ta. Bă tă lia
spirituală dintre înțelepciunea trufașă și altruismul iubitor se desfă șoară întotdeauna aici. În cap
este iadul, unde satana înțelepciunii; în inima cerului unde este înscă unat spiritul de dragoste al
lui Isus; prin urmare, aveți doar două distanțe între cer și iad sau dragoste și înțelepciune, care
stau separat în contradicție și luptă constantă .
26. Termenul de fraternitate vă pare deosebit pentru că sunteți împă rțiți în caste și secte,
care nu se plac reciproc și, prin urmare, se luptă pentru că nu sunt de la Mine Hristos, dar sunt
din Antihrist. Puteți vedea că este așa din cuvintele Mele, pe care le-am spus ucenicilor Mei:
Există un singur Tată spiritual care este în ceruri; dar voi toți sunteți frați, (Mat. 23, 8. 9) pentru
că sunt copii ai lui Dumnezeu și astfel zei. (Evr. 12:7; 1 Ioan 4:4; Ioan 10:34-36)
27. Din moment ce eu Sunt Dumnezeu Isus Însuși, așa cum spiritul tă u tră iește în tine
(Sfâ nta Treime, ed. 1, Pp. 12:26), de aceea spiritul tă u trebuie să tră iască în libertate și să nu fie
ținut în legă turi spirituale de că tre biserică și stat! și din moment ce sunteți copiii mei, atunci
egalitatea ca frați și surori, în toate și fă ră nicio excepție, trebuie să stă pâ nească și printre voi.
Dar ați tră it pâ nă acum sub legea înțelepciunii (în loc de iubire), prin urmare în robie, exploatare
și asuprire, deoarece spiritul Domnului, Tată l și Dumnezeul vostru nu era în superiorii voștri.
Așadar, proverbul „Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu”, atunci câ nd strigă și solicită

84
ră scumpă rarea din legă turile robiei, își are aici toată justificarea; că ci libertatea, egalitatea și
fră ția sunt vocea Dumnezeului tă u care locuiește în tine, că ruia ordinea mondială de astă zi este o
urâ ciune și că reia el vrea acum să o pună capă t. Aceasta va crea o nouă împă ră ție, împă ră ția
iubirii spirituale a conducă torului din veșnicie (Mica 5:1) unde va fi un pă stor (Isus) și o turmă
(de copii care tră iesc în libertate, egalitate și fraternitate în dragostea de Dumnezeu). Ioan
10:16)
28. Datorii egale, drepturi egale. Nu am creat oameni de două origini, astfel încâ t să
lucreze și să hră nească să rbă tori, dar toți oamenii sunt chemați să lucreze împreună , fiecare
după felul să u, după profesia și cunoștințele sale.
29. Dar nimeni nu crede că , în afară de muncitori de câ mp, meseriași și profesori ai
oamenilor, pentru aceștia, domnii, funcționarii publici, soldații, pensionarii și preoții, ca
aparținâ nd ordinii mondiale, au fost furnizați de că tre mine. Toate aceste ranguri înalte sunt
excrescențe în afara ordinii divine.
30. Toate acestea sunt de prisos dacă oamenii vor să tră iască exact conform poruncilor,
învă ță turilor și virtuților Mele, așa cum a fă cut odinioară Tată l Isus. Dar, pentru că oamenii nu
vor să mă urmă rească , de aceea îmi învâ rtesc disciplina disciplinară peste ei prin clasele
privilegiate de mai sus și las sclavia să vegeteze printre oameni sub toate felurile și formele. Ș i
totuși această verigă de disciplină nu vine de la Mine, ci de la oamenii înșiși, pentru că nu
respectă ordinea Mea divină , iar rezultatul este îi pedepsește teribil pe pă că toși, astfel încâ t
umanitatea să nu se mai poată ră scumpă ra fă ră mine din sclavia spirituală și fizică pe care și-a
construit-o încet.
31. Oameni! Recunoaște-mă , Isuse, ca tată l tă u, Dumnezeu, judecă tor și rege și te voi
asculta cu drag și te voi ră scumpă ra.
32. Ceea ce nu ați fă cut în general și nici nu ați dori să faceți, pentru că sunteți prea slabi
în credință și încredere în Dumnezeu, mulți oameni evlavioși au fă cut pentru voi și din dragoste
pentru acești copii voi ră scumpă ra întreaga omenire și în ordinea originală adamită duce înapoi.
Atunci nu vor exista altceva decâ t „îndatoriri egale și drepturi egale”, prin urmare toată
omenirea va fi foarte educată și va forma un popor al împă ră ției Duhului Sfâ nt al lui Dumnezeu,
cu Mine, Tată l Isus Iahve al Zebaotului ca judecă tor, Rege și Dumnezeu în fruntea ordinii
spirituale mondiale.
33. Iubirea este Dumnezeu, înțelepciunea este Satana, dar atunci câ nd înțelepciunea
subordonează egoismul ei trufaș la iubire, atunci apare adevă rul sau Hristos.
34. Iubirea este acum ghidată cu înțelepciune în exuberanța ei prin înțelepciune; dar
înțelepciunea s-a înmuiat și a fă cut-o suportabilă prin dragoste în respingerea ei ridicată . Ambii
ră tă cesc acum ca bă rbatul și femeia, ceea ce înseamnă înțelepciune și dragoste, mâ nă în mâ nă ,
formâ nd adevă rul fiicei extrem de divine și îmbră țișează lumea ca un conducă tor iubitor și în
același timp foarte înțelept, unit într-o ființă și ghidare divină spiritual și conduce oamenii ca
frați și surori Surori la Dumnezeu.
35. Deci dragostea și înțelepciunea sunt unite, adevă rul viu din voi și sunteți capabili ca
stă pâ ni și slujitori, bogați și să raci, învă țați și neînvă țați să se considere unii pe alții ca oameni
egali înaintea lui Dumnezeu și să fie îndurat cu ușurință prin iubire și înțelepciune, umilință și
ră bdare, să se aprecieze reciproc și să se susțină reciproc cu dragoste ca fiind copiii unui tată
etern în material și spiritual, pentru că prin aceasta împlinești întotdeauna cea mai înaltă
poruncă din lege. Zicala tată lui tă u Isus se aplică : „Dacă nu devii asemenea copiilor: crede fă ră
îndoială , iartă fă ră insidie și fii iubitor, umil, milostiv și compatibil unul cu altul, nu vei intra în
împă ră ția cerurilor”.
36. Acum ajungem la sfâ rșitul învă ță turilor mele. Explicațiile mele se aplică tuturor și
tuturor celor care au dorul în inima lor de a deveni fericiți după ce trupul a fost depus din
sufletul să u, pe care îl numiți moartea trupului din carne.
37. Prin urmare, vreau să subliniez în special faptul că învă ță tura adevă rului în teosofia
creștină are o importanță eminentă atâ t pentru inteligența înaltă , câ t și pentru fiecare ființă
umană . Este deosebit de remarcabil pentru inteligența înaltă , deoarece în prezent este deja la

85
nivelul educației că nu mai acceptă nimic care nu conține sensul și spiritul vieții. Ș i tocmai
teosofia creștină implică cele mai înalte în sine, pentru care iubirea și înțelepciunea se unesc, și
aceasta este rafinamentul, spiritualizarea și îndumnezeirea ta. De aceea ți-am prezentat aceste
minunate perle ale învă ță turii mele autentice să te intereseze în înalt pentru a trezi și a anima
teosofia creștină ; pentru că numai așa va fi promovată cauza lui Isus, Tată l tă u, Cine vrea să vă
facă copii ai iubirii Sale și, ca Dumnezeu, dumnezei ai slavei și sfințeniei Sale.
38. Ceea ce puteți realiza în spiritual aici într-un an durează în domeniul spiritual,
deoarece există condiții complet diferite, câ teva decenii, cu unele chiar câ teva sute și mii de ani.
39. Este adevă rat că nu poți fi teosofist sau nă scut din nou, dar nici atunci câ nd te-ai
nă scut nu ai adus cu tine aceeași pregă tire pe care o ai astă zi. Prin urmare, ca un bă iat ucenic, ar
trebui să începeți încet să vă antrenați și să vă rafinați în această artă spirituală pâ nă câ nd veți
deveni stă pâ ni în ea. Sunteți cu toții chemați să participați la regula universului tată lui vostru, de
aceea trebuie să vă instruiți în aceleași virtuți, pe care ți-l cer în acest scop și scop. Pentru că , în
calitate de conducă tor și conducă tor al unei lumi la fel de mari ca pă mâ ntul tă u și care urcă la
soarele central original, cel de un milion dintre soarele tă i este grozav, trebuie să fii activ în
dragoste și înțelepciune pentru a conduce ca un zeu pe toți nenumă rații oameni care locuiesc în
aceste lumi gigantice și pentru a vedea peste și prin pretutindeni cu ochii spirituali.
40. Iadul. Bă rbații sunt instruiți spiritual pentru ca, asemenea zeilor, să conducă
împreună lumile creației cu mine, tată l lor, și să se bucure de toate bucuriile și fericirea vieții
cerești. Dacă nu vor să se lase îndrumați spiritual, atunci vin în iad, unde sunt blocați în
întuneric, fiind supă rați mereu că au gâ ndit cu timpul lor de viață pă mâ ntească , care le-a fost dat
ca timpul de har pentru pregă tirea lor spirituală a încurcat lumea. Vierme de remușcare pentru
ceea ce a fost ratat nu se potolește; furia și frenezia rezultată din cauza întunericului și agoniei
dorințelor nesatisfă cute mă nâ ncă oamenii ca un foc arză tor și nu dau odihnă , relaxare, deoarece
statul este prea mizerabil și mizerabil. Ș i nu se apropie niciun ajutor, nu vine nicio instrucțiune
de undeva, ce ar trebui să facă și cum ar trebui să o facă pentru a-și îmbună tă ți lotul teribil,
pentru că în tă râ mul spiritual totul trebuie aflat în sine și pus în viață . Starea nefericitului este
teribilă , orele se transformă în zile, să ptă mâ ni și luni pentru că este prea jenantă , deoarece dorul
arză tor de ră scumpă rare nu încetează și totuși nu există ră scumpă rare. În această stare,
nefericiții ră mâ n deseori sute de ani pâ nă câ nd sunt ră scumpă rați. Bineînțeles că nu durează
pentru totdeauna, pentru că nu există condamnați pentru totdeauna ci numai condamnarea
veșnică a pă catului în fața lui Dumnezeu. Dar trece mult timp pâ nă câ nd omul dobâ ndește
suficientă înțelegere și cunoștințe încâ t să se poată ajuta din nou pentru a ajunge în regiuni mai
înalte, mai tolerabile și, în cele din urmă , în regiuni paradisiace, și trebuie vă zut ca o pedeapsă
pentru infracțiunile pă mâ ntești și pă catele de omisiune. Acesta este în general iad; în special,
există atâ t de multe diferențe în suferință pe câ t sunt diferite crimele și pă catele oamenilor, de la
infernul inferior pâ nă la intrarea în paradis.
41. Oricine este liber să aleagă între cer și iad; cu toate acestea, din cauza unei scurte vieți
pă mâ ntești, cu siguranță nu ar trebui să ratezi sarcina ta spirituală pentru a deveni în cele din
urmă nefericit!
42. Mulți oameni au devenit deja fericiți prin învă ță tura mea pură în teosofie, prin
urmare, îndemnul meu este: Toată lumea își caută mâ ntuirea pentru eternitate la momentul
potrivit! Cu câ t începeți mai devreme, cu atâ t mai repede veți atinge obiectivul. De aceea oricine
citește acest lucru este îndemnat să ia parte la lucrarea propriului înnobilare spirituală ,
perfecțiune și îndumnezeire și, prin urmare, să se ală ture teozofiei creștine!
43. Nimeni nu este exclus acolo care are voia cea bună de a tră i conform celei mai simple
și totuși singure învă ță turi adevă rate și pure. În sensul cuvintelor Mele cu Evanghelistul Mathä us
din capitolul 22, dragostea, prin care Mă iubiți mai presus de orice și pe aproapele vostru ca pe
voi înșivă , apare ca Biserica care face pe unul singur; dar libertatea perfectă a spiritului este
steagul lor; după scrisorile apostolului Pavel că tre corinteni și romani, Tră iesc ca Dumnezeu în
inima fiecă rei persoane ca spirit al să u; și fiecare suflet uman este determinat de Dumnezeu să
fie preotul etern al sacrificiului în templul viu al propriului să u corp prin renunțare și negare de

86
sine în tot ceea ce încalcă poruncile lui Dumnezeu. L-am învă țat pe Hristos: Dumnezeu este duh
și oricine dorește să -l venereze trebuie să -l venereze în spiritul iubirii inimii sale și mai ales în
adevă r, al că rui singur altar de sacrificiu este să racul și nevoiașul.
44. Aceasta este baza învă ță turii mele spirituale pure, ceea ce este vorba despre ea, nu am
învă țat și nici nu am scris apostolii mei, prin urmare nu sunt autorizate pentru cei care doresc o
învă ță tură spirituală complet pură , adevă rată a lui Hristos, pentru a gă si cele mai bune și cea mai
scurtă cale și de a merge, ceea ce duce direct la Mine, Dumnezeul și Tată l tă u.
45. Aici citez o altă zicală din Viața mea, am spus: „Să fie îngropați morții (în duh), morții
lor (în carne)”. Așa că și tu ar trebui să lași ceremoniile morților în duh și să mergi pe câ mpurile
luminoase ale iubirii divine de viață din Teosofie; Toată lumea își poate gă si mâ ntuirea în ea,
pentru că aceasta este religia viitoarei împă ră ții a Duhului Sfâ nt al lui Hristos pe pă mâ nt.
46. Această împă ră ție va fi o împă ră ție a iubirii pentru Dumnezeu și prin această iubire
revelată în lucră rile de dragoste pentru aproapele, unde toți oamenii vor tră i liber, în mod egal și
ca frații și surorile în pace unii cu alții.
47. Câ t de sus am pus dragostea peste înțelepciune, puteți vedea din zicala mea că am
vorbit cu tată l meu adoptiv Iosif despre dragostea guvernatorului imperial al Siriei. Am spus:
Quirinus este aici mai mult decâ t Avraam, Isaac și Iacov și mai mult decâ t Moise și profeții și mai
mult decâ t David și Solomon; că ci faptele lor erau drepte prin credință și prin mare frică de
Dumnezeu în inimile lor; Dar Quirinus este un prim rod pe care dragostea mea l-a trezit și mai
mult, decâ t întregul legă mâ nt vechi care a murit în timp ce Quirinus este destul de viu prin
iubirea pentru Mine. Ș tiți slava templului din Ierusalim; este o lucrare a înțelepciunii lui
Solomon; dar acest templu este mort, la fel ca maistrul să u, care m-a sacrificat femeilor, întrucâ t
a existat un moment al slă biciunii sale câ nd a uitat de mine și a devenit senzual. Dar Quirinus, cu
o mare lepă dare de sine, mi-a construit un nou templu viu în inima sa prin marea lui dragoste
pentru mine, în care eu, ca spirit al lui, voi locui pentru totdeauna și asta este mai mult decâ t
toată înțelepciunea lui Solomon. ( Cap. 9, 189, 17- 22)
48. Am spus la Cina cea de Taină : „Eu sunt calea, adevă rul și viața; nimeni nu vine la
Dumnezeu Tată l decâ t prin Mine”; adică eu sunt calea virtuților iubirii, în care trebuie să mă
urmezi, Eu sunt adevă rul etern al practică rii iubirii și înțelepciunii sau Dumnezeu Tată l și numai
eu sunt cel care dă viața eternă a fericirii sufletului în perfecțiunea sa spirituală progresivă ; și
din moment ce sunt totul în toate, de aceea nimeni nu vine la punctul de vedere al lui Dumnezeu,
care reprezintă cea mai mare fericire a plă cerilor cerești și a bucuriilor de bucurie a sufletului,
decâ t prin adevă rata credință în mine că sunt Dumnezeu, creatorul lumii , domnul infinitului,
rege al Eu sunt îngeri, spirite și oameni și un tată iubitor pentru toată lumea și, în plus, prin cea
mai umilă și mai vie iubire pentru mine, prin care, în același timp, prin iubirea pentru mine, se
iubește și aproapele, deoarece fă ră excepție, unul este un copil al lui Dumnezeu în fiecare ființă
umană , iată , pentru că propriul meu spirit de iubire, înțelepciune și atotputernicie locuiește în el.
49. Renașterea spiritului se bazează pe învă ță turile actuale ale teozofiei creștine și numai
el o va atinge, care va urma cu strictețe aceste învă ță turi și se va stră dui să eradice toate viciile
pâ nă la ultimul atom.

328. Ce se înțelege prin termenul „renașterea spiritului”?

1904, 14 decembrie, Zurich.

Pă rintele Isus explică ce se înțelege prin moarte și viața sufletului și ce se înțelege prin
renașterea spiritului.

1. Mulți oameni cred că atunci câ nd o persoană începe să tră iască cu evlavie, se naște din
nou în spirit. Cu toate acestea, această viziune este greșită ; pentru că plata pă catului este
moartea, dar sufletul nemuritor pă că tuiește. Dar dacă sufletul este nemuritor, ce înseamnă
moartea altfel decâ t pă catul însuși, pentru că pă catul este tocmai moartea sufletului nemuritor.

87
 2. Câ nd sufletul este convertit prin faptul că începe să fugă de pă cat și prin această viață
penitenciară eradică pasiunile pă că toase, atunci, desigur, trece de la moarte la viață , astfel o
viață sufletească evlavioasă este o viață a spiritului, o veghe, o trezire de la Moarte la viață sau de
la pă cat la viață spirituală . Cu toate acestea, aceasta nu este o renaștere a sufletului, deoarece
aceasta este:
3. Renașterea spiritului sufletului uman sau a spiritului, temperamentul omului. Această
renaștere a sufletului se numește botezul Duhului Sfâ nt, o trezire de la moarte la viață sau de la
pă cat la viață spirituală . Cu toate acestea, aceasta nu este o renaștere a sufletului, deoarece
aceasta este:

3. Renașterea spiritului sufletului uman sau a spiritului, temperamentul omului. Această

renaștere a sufletului se numește botezul Duhului Sfâ nt, sau învierea omului, care prin aceasta
primește harurile și darurile spirituale ale botezului de foc al Duhului Sfâ nt, astfel încâ t, la fel ca
apostolii, el aduce vindecă ri miraculoase, vede în mod stră lucit, aude stră lucit, se simte
stră lucitor, etc.
cele trei grade ale vieții umane:
1.- viața păcătoasă sau moartea sufletului;
2.- viața spirituală sau viața de veghe a sufletului și
3.- renașterea spiritului sufletesc.
Ar trebui să deosebiți în mod clar viața evlavioasă a sufletului de renașterea spiritului,
deoarece în renaștere are loc activitatea directă a spiritului divin de că tre om.
5. Dar înseamnă și o renaștere a spiritului divin în om. Acest spirit este propriul meu
spirit sfâ nt de iubire, înțelepciune și atotputernicie și, prin urmare, este o întrebare de ce acest
spirit ar trebui să câ știge o reînnoire sau o renaștere?
Al 6-lea Ră spunsul la această întrebare a misterelor teosofice este urmă torul: Spiritul lui
Dumnezeu în om este o forță de odihnă, care este una cu Mine și spiritul universal din
univers în toate și este activ și co-trăind; dar cu sufletul este doar atâ t de departe în contact
încâ t îi dă toate abilită țile și inteligența necesară de care are nevoie sau caută în el, că își ia în
considerare modul de viață și virtuțile și este fericit cu el în ră ul cel bun, dar ridică , de asemenea,
vocea de avertizare sau remușcă rile reproșă toare împotriva lor.
7. Dar de îndată ce are loc renașterea, atunci legă tura sa cu sufletul a devenit una intimă ,
iubitoare și el ia parte la toate și a devenit mirele ei de la observatorul liniștit și conducă torul
sufletului, adică tandrețea ei iubitule, la fel are o singură conversie, ca o nouă naștere sau
renaștere, care a început să joace un rol complet nou în viața omului, de aceea se numește
renașterea spiritului.
8. A doua renaștere a spiritului este unirea spiritului cu sufletul, deoarece spiritul se
ră spâ ndește acum în tot sufletul și curge prin el complet și, prin urmare, se îndumnezeiește
complet, luâ ndu-vă astfel pe voi toți și toate gâ ndurile speciale și fă câ ndu-le în cunoaștere și
abilitate ca el pentru că ea doar gâ ndește, dorește și face ceea ce este în ea dragostea și voința
Duhului lui Dumnezeu. Din aceasta se poate observa că există o singură renaștere a spiritului,
deoarece spiritul își schimbă modul de viață și prin el doar sufletul; prin urmare, există o
renaștere a sufletului numai prin botezul focului cu duhul sfâ nt și nu mai devreme. Fosta viață a
sufletului este doar o viață evlavioasă , dar nu o renaștere a sufletului, așa cum a fost altfel
interpretat greșit.

88