Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teosofie
sau
Surse: https://www.himmelsportal.org/Schumi/franz_schumi.htm
(Teosofia creștină )
https://www.himmelsportal.org/Schumi/Christl.%20Theosophie/die_christlicheTh-Start.htm
Rudolf R. Hoff
Editura de literatură intelectuală
Mü hlenweg 21, D 53902 Bad Mü nstereifel
telefon 02257-3363 - Fax 02257 - 958662
E-mail: info@verlag-hoff.de
Explicația editorului
Pe mă sură ce citiți cartea, veți observa că nu are date consecutive, ci că dictă rile au fost
date în momente diferite. Acest lucru se datorează faptului că în momentul în care am primit una
sau alta dictare câ nd am cerut-o și am avut dispoziția potrivită pentru asta, pentru că putea
curge așa în acel moment. Pentru că mediumul trebuie să fie în starea potrivită pentru a primi
dictă ri frumoase și pure: „Ceea ce vei cere Tată lui, ți-l voi da eu”. Ș i așa s-a întâ mplat și aici.
Cu această carte avem în sfâ rșit întreaga doctrină a teozofiei creștine împreună și într-o
lumină atâ t de mare încâ t nu a mai fost vă zută pâ nă acum. Avem multe că rți, dar a le citi pe toate
este prea mult pentru majoritatea; pentru că le lipsește timpul de citit și banii pentru a cumpă ra
că rțile. Cu colecția noastră nr. 71, 72 și 73 s-a realizat cel mai important lucru. Așadar, dragi frați
și surori, distribuiți aceste 3 că rți în principal datorită învă ță turii pe care o conțin!
Trebuie să -l cunoaștem foarte bine pe Tată l nostru Isus, pentru că aceasta este dorința
Lui și asta ne învață cartea „Hristos și Biblia” nr. 71. Trebuie să privim și să ne rugă m, deoarece
Tată l pune un accent deosebit pe acest lucru, și pentru că suntem prin ea să vorbim și cu El,
acesta este motivul pentru care „ Cartea de rugă ciuni” nr. 72 ni s-a dat. Cu această carte nr. 73
am dat în cele din urmă cel mai important lucru al învă ță turii noastre teozofice creștine
împreună și într-o lumină atâ t de frumoasă și extrem de spirituală încâ t nu putem mulțumi
dragului nostru Pă rinte pentru asta.
Cu aceasta avem împreună 3 că rți care ne permit să ajungem la cele mai înalte de pe
pă mâ nt, dacă tră im exact conform formulă rii acestor învă ță turi.
Cu dragoste și devotament, fratele tă u Franz Schumi.
1. Cum s-ar putea interpreta și înțelege corect Biblia a fost deja argumentat foarte mult,
dar nimeni nu află singura interpretare adevă rată a acestei că rți spirituale, așa că ascultați-Mă ,
Tată l Isus, ceea ce le spun copiilor Mei:
2. Biblia are un sens triplu și oricine nu recunoaște acest lucru nu înțelege semnificația
cuvintelor Bibliei; pentru că odată cu cearta cu privire la drept nu vei avea niciun beneficiu din
Biblie, ci doar pagube și, prin urmare, eu însumi vreau să -ți explic semnificația cuvintelor biblice
și aceasta este:
3. În primul râ nd: cuvintele (literele) reprezintă sensul material, pe care cineva îl citește
sau îl aude și nu se gâ ndește mai departe la ele și le ignoră , prin urmare ele reprezintă sensul
mort.
4. În al doilea râ nd: simțul spiritual este prezentat prin cercetarea sensului de bază din
cuvâ nt și înțelegerea acestuia.
5. În al treilea râ nd: simțul ceresc, totuși, reprezintă tot ceea ce este spiritual în el, dacă
cineva se stră duiește să -l aducă la împlinire sau să tră iască și să acționeze în consecință .
6. Vezi copiii mei, primul simț este mort; - al doilea începe să primească o viață , dar nu
este încă iubire, ci doar înțelepciunea de a că uta adevă rul în ea, prin urmare, neavâ nd încă nicio
viață ; - Dar al treilea sens este ceresc și este plin de viață , deoarece dragostea pentru Dumnezeu
și aproapele a trecut în activitate și acest ultim sens are doar valoarea, deoarece conține viața
eternă a iubirii. Orientați-vă după acest sens al vieții iubirii și veți smulge și cuceri împă ră ția lui
Dumnezeu a iubirii, deoarece doar al treilea sens este decisiv pentru mine. Amin.
7. Citiți mai multe despre înțelegerea și interpretarea greșită a Sfintelor Scripturi în ChtS.
64: Doctrina justifică rii; de asemenea în nr. 37, 11, Trinitate, 70, 71, 72, 76, 80 (proclamații).
4. Credința.
1. Credința teozofică creștină este lumina din înțelepciunea mea divină în Hristos (Isus a
spus: Eu sunt lumina lumii (Ioan 8,12) și Pavel scrie: Hristos este înțelepciunea divină (1 Cor. 1,
24)) , care este învă ță tura iubirii lui Dumnezeu și un dar al ilumină rii spirituale a înțelegerii
8
umane, astfel încâ t omul să poată recunoaște vocea Tată lui Să u divin din cuvintele iubirii ca fiind
adevă rate, să nă toase și divine.
2. A crede într-un mod teozofic creștin înseamnă , prin urmare, să consider totul adevă rat,
ceea ce am poruncit în cele zece porunci și am învă țat să cred ca Hristos, în plus ceea ce am
dezvă luit prin aleșii mei din Vechiul și Noul Testament și, în cele din urmă , ceea ce am dezvă luit
prin mijloacele mele de scris din secolele XIX și XX dictate și proclamate ca învă ță tură teosofică
creștină .
3. Cu toate acestea, numai credința nu este suficientă pentru a fi mâ ntuită , ci omul trebuie
să -și confirme credința prin lucră ri de iubire a aproapelui, despre care ucenicul meu Iacov (Iacov
2:14) a scris: „Ce folos are, fraților mei, dacă cineva spune că are credință , dar nu face fapte?
Poate credința să -l salveze? " - Iacov mai spune (Jam. 2, 26): „Așa cum trupul este mort fă ră duh,
tot așa este moartă și credința fă ră fapte”.
4. Dar omul trebuie să -și mă rturisească public credința în fața lumii, astfel încâ t și alții să
fie încurajați să creadă . Pavel scrie despre aceasta Romanilor (Rom. 10, 10): Cu inima se crede în
neprihă nire (prin exercitarea carită ții; (ChtS 64, pag. 193 și urm. Ediția I)) și cu gura se
mă rturisește mâ ntuirea ( Rom. 10, 10). "Despre mă rturisirea publică am spus în mod explicit:
„ Cine mă mă rturisește înaintea oamenilor, îl voi mă rturisi înaintea Tată lui Meu ceresc "(Matei
10, 32).
5. Acesta este un fapt etern, pentru că cuvâ ntul meu divin este adevă r etern, așa cum vă
proclamă psalmistul David (Ps. 119, 160): „Cuvâ ntul vostru este adevă rul curat și ordinea
voastră dreaptă ră mâ ne în veci”. Așa că Isaia se exprimă și el: „Cuvâ ntul Dumnezeului nostru
ră mâ ne pentru totdeauna”. - Acest lucru este confirmat și de Daniel (Dan. 4, 34) cu cuvintele: „Îl
laud pe Împă ratul cerurilor (Isaia 9, 5); că ci tot ceea ce face este adevă r, iar că ile Lui sunt
drepte”. De aceea am spus: „Cerul și pă mâ ntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei
24, 36; Luk. 16, 17; + 21,33). Ș i de aceea trebuie să credem ceea ce am dezvă luit.
6. Unii oameni nu sunt siguri care credință este cea reală , deoarece există o credință
creștină , mahomedană , budistă indiană și chineză pe care a fondat-o Confucius etc.?
7. Sfintele Scripturi ale Bibliei demonstrează prin profețiile împlinite (Scriptura teosofică
creștină (CthS) nr. 71, 98), care prin istoria lumii, scripturile cuneiforme asirian-babiloniene și
faptele dovedite la fața locului, la care profețiile indică : că numai Dumnezeul biblic Iehova, care a
tră it în Hristos ca ființă umană și a murit pentru pă catul originar al primilor pă rinți ai rasei
umane de pe cruce, care este adevă ratul și singurul Dumnezeu, care a creat lumea și totul și care
a întemeiat religia creștină . În același timp, însă , se oferă dovada că ceilalți fondatori ai religiilor
numite Buddha Gautama, Confucius și Mohamed erau doar oameni obișnuiți care greșesc; și din
moment ce statutele lor religioase încalcă religia lui Hristos,
8. Prin profețiile care s-au împlinit, s-a dovedit clar că cuvâ ntul meu divin este adevă rul
etern, pentru că totul s-a împlinit la propriu, așa cum a fost anunțat de profeți cu sute și mii de
ani înainte.
9. Înregistră rile profeților și apostolilor gă site în Biblie; iar dictatele pe care le-am dat
prin slujitorii mei credincioși și că rturari din noul legă mâ nt se numesc teosofie creștină
deoarece reprezintă învă ță tura înțelepciunii divine „Hristos”, care în greacă se numește teosofie
și pentru că eu sunt același Dumnezeu în Hristos am vorbit prin Moise și profeți și eu, ca
înțelepciune divină , am dictat această învă ță tură , pe care am prezentat-o odată oamenilor în fața
discipolilor mei, din anul 1840 pâ nă în 1864, scribului meu din Graz, Jakob Lorber, și am scris-o.
Nu este oare învă ță tura creștină în Noul Testament adevă rata învă ță tură a lui Hristos?
10. Învă ță tura din Noul Testament este învă ță tura mea, dar nu originalul despre toate
că lă toriile mele, evenimentele zilnice, învă ță turile și miracolele, ci doar un fragment din
Evanghelia originală pe care Jakob Lorber a scris-o, deci foarte slabă și din cauza corecțiilor
neautorizate. în edițiile dinaintea secolului XX pentru cei care nu au fost luminați de Dumnezeu -
nu au încredere în toate.
11. În ceea ce privește așa-numitele înregistră ri orale sau tradiții ale scriitorilor
9
bisericești numiți „Pă rinții Bisericii”, acestea nu sunt fiabile în multe privințe, deoarece au fost
înregistrate o sută de ani mai tâ rziu, câ nd învă ță turile erau deja completate cu ingrediente
fictive. și în opinia omului. Prin urmare, acestea trebuie considerate doar adevă r în mă sura în
care sunt de acord cu rapoartele mele originale actuale.
12. De aceea omul ar trebui să adere doar la învă ță tura teozofică creștină ; pentru că este
dată prin Mine, Tată l, prin semnele divine: „Iubirea asociată cu înțelepciunea”, ca înțelepciune
garantată de la Dumnezeu, și pentru că eu însumi (Luc. 10, 16) am exprimat certificarea
învă ță turii mele autentice prin intermediul predicatorilor : „Cine te aude te aude pe mine”.
13. Aceste persoane indicate cu „ voi ” sunt aleșii, învă țați și stabiliți de Eu însumi, cu care
mă asociez așa cum am fă cut odată cu profeții și apostolii prin cuvâ ntul profetic interior (Petri II.
1, 19; Pavel că tre Galateni 1) , 11.12) a fugit. Ș i prin acești aleși am acum învă ță tura pură scrisă
pentru toți și distribuită prin tipă rire.
14. Ecclesia. Ecclesia menționată și înțeleasă de Matei, pe care ar trebui să o auzim, este
comunitatea mă rturisitorilor credinței creștine autentice, așa cum am învă țat-o eu însuși Iisus,
iar apostolii și evangheliștii au scris-o. În Matei 18:17 scrie: „Dacă fratele care a pă că tuit
împotriva ta nu aude Ecclesia, să -ți fie ca un pă gâ n și un pă că tos public”.
15. Cu notele celor trei evangheliști: Matei, Marcu și Luca este urmă torul: Notele acestor
trei evangheliști provin din auzite din gura altora; și câ t de departe se bazează înregistră rile lor
pe adevă r, este consemnat în cartea lui Hristos și în Biblie, care trebuie privită în sus.
16. Se pune întrebarea: Pot fi folosite și scurte extrase din Noul Testament acum că
Evanghelia Mea originală este disponibilă ? Da, puteți folosi aceste fragmente, dar cu explicațiile
despre ele pe care le dau prin profesorii mei de religie care au fost numiți de mine.
17. În plus, există înregistră ri în Noul Testament care sunt disponibile doar ca originale și,
prin urmare, Sfâ nta Scriptură poate fi folosită pentru toată lumea și pentru toată lumea,
deoarece în ele se învață fapte care nu apar în altă parte și totuși sunt necesare să le cunoaștem.
Dar oricine dorește să citească Biblia ar trebui să vină la Tată l Meu cu inimile adunate în
dragoste și smerenie și să ceară iluminare în timp ce citește versetele biblice! -
18. O întrebare foarte importantă este: Există un Dumnezeu care a creat lumea și oamenii
și cine este acest Dumnezeu? Vezi, la asta îți ră spund: Da, există un Dumnezeu și acest
Dumnezeu sunt Iisus ca singurul Dumnezeu care nu numai că a creat lumea și oamenii, dar care
a dat și cele zece porunci pe Muntele Sinai și ca Hristos prin aceste porunci Afirmate învă ță tura
mea despre dragoste (dovezile sunt date în Hristos și Biblie, nr.71).
19. Ș i eu am impus pedeapsa oamenilor că fiecare a trebuit să sufere pentru sine și să
moară pe cruce pentru a recâ știga filiația lui Dumnezeu, care a fost pierdută prin pă catul
originar, deoarece fiecare dintre voi a trebuit să se opună imperativul strict al castită ții pe care ți
l-a dat sfințenia în Dumnezeu câ nd erai încă în duhul lui Adam și Eva.
20. Eu însă și am suportat această pedeapsă impusă ție pentru a recâ știga filiația lui
Dumnezeu, pentru a te ră scumpă ra de pă catul originar și pentru a împă ca sfințenia în Dumnezeu
cu copiii.
21. Că eu sunt acest Iisus Hristos, adevă ratul și singurul Dumnezeu al universului, este
dovedit de profețiile împlinite și de numeroasele argumente din carte: „Hristos și Biblia” și în
carte: „Hristos, venirea și venirea" este desfă șurată și explicată , care se gă sește ca dovadă a
adevă rului asupra întrebă rii puse aici.
22. Credința autentică este o putere de lumină a spiritului și, prin urmare, absolut
necesară pentru o persoană , deoarece tocmai această credință îi permite unei persoane să
realizeze virtuți spirituale înalte ale iubirii și prin ele că tre Dumnezeu.
23. Petru a scris în Evrei 11:6. Fă ră credință este imposibil să -i faci plă cere lui Dumnezeu;
că ci cine vrea să vină la Dumnezeu trebuie să creadă că este și va fi o ră splată pentru viață și
fapte pentru cei care îl caută .
24. Un om care s-a maturizat pentru a folosi rațiunea trebuie să creadă acum urmă toarele
pentru a veni la Dumnezeu:
10
• Că există un zeu.
• Că El este un Dumnezeu drept, Care pedepsește pe cei ră i (Judecata asupra Sodomei și
Gomorei. Geneza 13, 13; Capitolele 18 și 19) și ră splă tește binele (Mat. 5, 11.12; Fericirile).
• Faptul că Dumnezeu este format din calită ți triune, și anume: din iubire (1 Ioan 4, 8 și
16), care este tată , din înțelepciune, care este fiu (citește cap. 71) și din atotputernicie, care este
sfâ ntul spirit (citiți cap. 71.) în Dumnezeu în corespondență spirituală .
• Evanghelistul Ioan (1. Ioan 5, 7) scrie: Există trei care depun mă rturie în cer: Tatăl,
cuvântul sau înțelepciunea lui Dumnezeu (care a fost numit Fiul lui Dumnezeu în Hristos și El
cuvântul lui iubirea divină Numită „Tată” (Ioan 14, 10.11: Cuvintele pe care vi le spun nu sunt de la
Mine Eu însumi, ci de la Tatăl care este în Mine) au predicat oamenilor și Duhului Sfânt.
• Că Dumnezeu s-a făcut om în trupul lui Isus (Citiți cap. 71) și prin suferința și moartea
Sa pe cruce a ră scumpă rat oamenii din pă catul originar (citiți Capitolul 43 despre pă catul
originar).
• Ș i că prin întruparea lui Dumnezeu în Isus Hristos, Dumnezeu a devenit un Dumnezeu
personal, vizibil în formă umană . Înainte de aceasta, Dumnezeu nu avea niciun corp, deci nici o
formă personală a lui, dar El vorbea ca spirit doar prin trupul unui înger din soarele central
Urka, care era doar purtă torul să u de nume și era numit Iehova (vezi sub sloganul „Iehova” în
registrul Cap. 37 (Die Holy Trinity) conform).
25. Dar nu a existat niciodată un Dumnezeu în trei persoane, deoarece nici patriarhii,
nici profeții, nici apostolii nu știau nimic despre asta. Biserica romană infailibilă (?) A adus
invenția fă ră sens a trei oameni prin stabilirea lui Dumnezeu în două persoane la Sinodul de la
Niceea din 325: „Tată și fiu” și 56 de ani mai tâ rziu, și anume în 381 la Sinodul de la
Constantinopol, datorită interpretă rii greșite a Noului Testament, un Dumnezeu trinitar: „Tatăl,
Fiul și Duhul Sfânt crescut în trei persoane diferite.”
6. Adevărata credință
25 ianuarie 1849, Graz. Prin Jakob Lorber, Părintele Isus explică cât de autentică și
adevărată trebuie să fie credința astfel încât să lumineze sufletul și să-l călăuzească spre intrarea
adevărată, vie în adevărurile misterelor divine ale credinței (de la Robert Blum, Cap. 42 B, 11
Geisterscene).
1. Spun Eu (Iisus): „Cu ce îți faci cunoștință toată cunoștința ta și ce minte de ascultare că
„crezi cea mai plină”, după spiritul tău sufletesc nu ia parte?! - Vezi, fiecare ființă umană are o
dublă cunoaștere, una externă, nu este capul, iar real mintea sufletului extern sau
înțelepciunea intelectului cu această cunoaștere poate niciodată de ființe divine înțelege și de a
înțelege, pentru că pur și simplu doar sufletul acesta a fost dat spiritul sufletului spiritului lui
Dumnezeu înainte de mâ nă să se separe, și într-o anumită mă sură face sufletul să -l suspecteze
doar o vreme!
2. Acum, dacă o persoană sau mai degrabă un suflet cu acest singur negativ numit
bogă ție, înțelepciune, îl caută pe Dumnezeu și dorește să -l gă sească , de vreme ce l-a îndepă rtat
doar vreodată mai departe de ținte, în conformitate cu persistența pe aceste că i persecutate la
fel! Dar sufletul are o altă facultate, care nu este în cap, ci în inimă ; această facultate este numită
mintea interioară și constă dintr-o voință proprie, dragostea și o voință corespunzătoare
11
acestor două elemente ale minții Imaginație. Odată ce acesta din urmă a preluat conceptul
existenței lui Dumnezeu, care este iubirea, atunci acest concept este imediat îmbră țișat de iubire
și ținut de voința sa, care înseamnă atunci doar „a crede ”; Prin această credință , care este vie,
adevă ratul spirit al lui Dumnezeu este apoi trezit prin iubire și apoi îl prinde imediat, se ridică în
consecință , ca o lumină puternică de la Dumnezeu, apoi pă trunde în suflet și transformă totul în
el Lumina și această lumină este atunci credința reală prin care fiecare suflet poate fi mâ ntuit.
3. Ai auzit vreodată de această singură credință adevărată?
4. Spui în tine: "Nu, acest tip de credință îmi este complet străin; pentru că gândirea în
inimă mi se pare complet imposibilă!" Da, este așa; chestia asta trebuie să ți se pară imposibilă ;
că ci pentru a putea gâ ndi în inimă trebuie să ai propria practică, iar această practică constă în
trezirea mereu reînnoită a iubirii pentru Dumnezeu; prin această trezire inima este întă rită și
extinsă , slă bind astfel legă turile spiritului astfel încâ t lumina sa (pentru că fiecare spirit este o
lumină de la Dumnezeu) se poate dezvolta treptat din ce în ce mai mult și mai liber și mai liber.
Câ nd lumina spiritului începe să lumineze camera reală a vieții, nenumă ratele arhetipuri în
forme pur spirituale pe pereții la fel de nenumă rați ai micii camere ale vieții sunt întotdeauna
mai clar și distinct pronunțate și fă cute contemplative pentru suflet; și iată , această contemplare
a sufletului din inima sa este atunci un mod nou de gândire; sufletul ajunge acolo la concepte
noi, la idei mari și clare; Cercul ei de viziune se extinde odată cu fiecare scufundare iubitoare în
spiritul iubirii lui Dumnezeu și, prin urmare, pietrele de poticnire dispar pe mă sură ce
înțelegerea capului tace; - nu mai sunt atunci cereri de probe; că ci lumina spiritului luminează
formele interioare, astfel încâ t acestea să nu arunce o umbră de ambele pă rți; astfel tot ce
seamă nă cu o îndoială chiar și în cea mai mică respirație este interzis pentru totdeauna.
5. Ș i astfel o credință, care astfel își are sediul în inimă și nu în cap, trebuie numită o
credință adevărată și vie; „adevă rat” pentru că provine din lumina inconfundabilă a spiritului
lui Dumnezeu și „viu” pentru că în om doar spiritul lui Dumnezeu este viu în sensul cel mai
adevă rat! În această credință , totuși, se află și acea putere extraordinară care este menționată
de două ori în Evanghelii. (Luca 24, 49; Ioan 14, 26).
6. Dar, pentru a ajunge la această credință solitară de salvare de sine, trebuie să exersă m
contemplația menționată mai sus și să ne stră duim cu cea mai mare seriozitate să dobâ ndim o
abilitate adecvată în ea câ t mai curâ nd posibil și asta câ t mai devreme posibil! Pentru că dacă
persoana respectivă a avut grijă prea mult și prea mult timp doar pentru dezvoltarea înțelegerii
capului (conform insultei lumii de astăzi) și prin aceasta doar în scopuri pă mâ ntești și bună stare,
atunci, desigur, atunci trebuie să pară complet imposibil pentru astfel de o persoană care ar
putea să gâ ndească și în inimă ! - mai ales dacă cineva poartă în cap un Hegel întreg, Strauss,
Ronge și alți profesori falși și așa mai departe. - Mai mult, trebuie să aveți și motive depline
pentru a vă bucura de puritatea obiceiurilor evanghelice; nu trebuie să fii un petrecă reț și, în
principal, nu un fornicator carnal și excitat; că ci desfrâ narea și desfrâ narea fie ucid aproape
complet spiritul, fie dacă nu este capabil să ucidă nici duhul, împiedică în continuare dezvoltarea
liberă a luminii sale, motiv pentru care astfel de desfrâ nă ri, mai ales în anii avansați, sunt o
voință destul de anostă .
7. Credința și dragostea în starea de adevăr
8 februarie 1904, Graz. Părintele Isus descrie prin Franz Schumi cum trebuie constituite
credința și dragostea pentru a fi în starea adevărului voinței divine, pentru că Dumnezeu testează
mintea umană în ce stare este activă în dragoste.
1. Dragii mei copii, omul crede și lucrează prin credință ; iubește și lucrează din dragoste.
Acesta este un adevă r stră vechi care nu poate fi contestat; numai omul trebuie să creadă ceea ce
crede din convingere vie, iar ceea ce vrea el trebuie să vrea din iubire vie, atunci este adevă rat
și bun, dar jumă tate din inimă și că ldură nu sunt niciodată bune și, așadar, nici în credință , totuși
în lipsă .
2. Este de la sine înțeles că credința fă ră dragoste este moartă ; Dar, de asemenea,
dragostea fă ră credință este lipsită de valoare, de aceea omul trebuie să creadă viu și să fie
12
activ din iubirea spirituală vie, deoarece voința sa trebuie să iasă din credință și dragoste și să
aibă originea în Dumnezeu, atunci omul se află în credința autentică și în iubirea adevă rată
activitate. Amin.
9. Adevărata credință
1. Înainte ca omul să -l poată iubi pe Dumnezeu, trebuie să știe că există un Dumnezeu,
trebuie să știe ce este Dumnezeu pentru el și de ce ar trebui să-l iubească pe Dumnezeu. De
aceea credința iubirii are prioritate; dar credința nu este principalul lucru, ci iubirea, care este
activă din credință (Gal. 5, 6), așa cum Pavel exprimă foarte clar în Galateni: „În Hristos este
valabilă doar credința, care este activă prin iubire. Dar iubirea activă nu se poate exprima lui
Dumnezeu pentru că Dumnezeu este un spirit care nu are nevoie de nimic material, în plus,
Dumnezeu este tocmai singurul efect invizibil al harurilor, de la care ai totul, de aceea credința
activă poate fi doar din dragoste pentru Dumnezeu. Copiii care se întoarc la oameni să-L facă
fericit pe Tatăl Ceresc prin beneficiile care se arată oamenilor ca fiind copii ai lui Dumnezeu.”
2. Dar omul nu trebuie să facă niciodată tot ceea ce face într-un mod ambiguu, adică nu
trebuie să existe nici o ipocrizie sau ipocrizie în joc; omul spiritual interior trebuie să fie
complet pă truns de materie în sens nobil și să se dea extern pe mă sură ce gâ ndește intern, atunci
omul lucrează din Dumnezeu și Dumnezeu prin el, pentru că este unul cu Dumnezeu.
3. Dar dacă o persoană acționează în mod diferit în afară de ceea ce crede în interior,
acționează minciuna din ră u, care este ecou în iad; dacă acționează exterior numai de dragul
lumii, bun și nobil, în timp ce interior gândește diferit, atunci lucrează din falsită ți, deoarece
lucrurile egoiste, pe care Satana le reprezintă în om, și astfel viața și acțiunile sale sunt
înșelă ciune, minciuni și iluzie pentru lumea exterioară , ceea ce înseamnă din nou „a acționa în
iad”.
4. Judecă torul este intern în legea divină : așa cum acționează cineva, este judecat, așa
construiește cerul sau iadul în viața pământească: binele duce în sus, răul în jos, aceasta este
legea spirituală, iar acest lucru este neschimbat, așa cum am spus Iisus: Este mai ușor să treacă
cerul și pământul decât să cadă un punct al legii (Luca 16:17).
5. Întrucâ t dragostea este împlinitorul legii, credința și iubirea reprezintă Însuși cel mai
sfâ nt Dumnezeu - de aceea vreau să vă dau o explicație în această direcție.
11. Dovezi
Din evidențele Sfintelor Scripturi că Dumnezeu este iubire și acționează după iubire.
1. Iubirea este de la Dumnezeu, de aceea oricine are iubire se naște din Dumnezeu și îl
cunoaște pe Dumnezeu; cel care nu are dragoste nu-L cunoaște pe Dumnezeu; pentru că
Dumnezeu este iubire. Da, Dumnezeu este iubire, oricine ră mâ ne în dragoste ră mâ ne în
13
Dumnezeu și Dumnezeu în el.
2. Dar oricine spune: Îl iubesc pe Dumnezeu și îl ură sc pe fratele să u, în care tră iește
spiritul meu divin (1. Cor. 3, 16.17; - 6.19; - II. Cor. 6, 19: - Rom. 8, 11) cine este un mincinos;
pentru cel care nu-și iubește fratele, pe care îl vede și despre care doctrina spune că este un copil
al lui Dumnezeu (proclamațiile I. 103-115) și eu însumi Duhul lui Dumnezeu locuieșc în el (1.
Cor. 3, 16,17; - 6,19; - II. Cor. 6, 19: - Rom. 8, 11), cum poate să mă iubească atunci pe Mine,
Dumnezeul să u, din moment ce nu mă iubește? Că ci ucenicii au primit și această poruncă de la
Mine: oricine îl iubește pe Dumnezeu ar trebui să-și iubească și fratele (Ioan 4, 7, 8, 16, 20:21).
3. Așa cum spune învă ță tura, un învă ță tor al legii de la farisei M-a întrebat, spunâ ndu-Mi:
Învă ță torule! Care este cea mai mare poruncă din codul legii? Iar eu i-am ră spuns: „Să iubești pe
Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta, din tot sufletul tău și din toată mintea ta”. Aceasta
este prima și cea mai mare poruncă ; a doua este aceeași: ar trebui să-ți iubești aproapele așa
cum te iubești pe tine. Întreaga lege și profeții sunt incluși în aceste două porunci (Mat. 22, 36-
40).
4. De asemenea, am învă țat: Oricine crede în Mine, așa cum spun Scripturile (acest pasaj
lipsește în Biblia actuală), râuri de apă vie se vor revărsa din interiorul lor. Dar asta am spus
despre spiritul meu divin de iubire, pe care ar trebui să -l primească cei care cred în mine;
pentru că duhul sfânt al botezului cu foc (Ioan 3, 3-7) sau renașterea spirituală nu a fost încă
dat, pentru că Eu Iisus ca același duh, încă umblam pe pă mâ nt și pe mine însumi în lucră rile de
dragoste ale sfâ ntului spiritul pentru bolnavi, să raci și care au nevoie de învă ță tură a lucrat
personal (Ioan 7, 38. 39). Că ci râ urile apei vii sunt numeroasele și variate lucră ri de caritate.
5. La ultima cină am spus: „Cine are poruncile Mele și le face, este cel care mă iubește; Vom
veni la el și vom face un apartament cu el". (Ioan 14, 21. 23)
6. Pavel spune: Dumnezeu și-a dovedit dragostea față de noi prin faptul că Hristos
(compară cu Romani 8.32) a murit pentru noi, din moment ce eram încă păcătoși (ereditari) în
acel moment (Evrei 9, 15: Rom. 3, 25) . (Rom. 5,8)
7. Pavel mai spune: rodul Duhului este iubire, bucurie, pace, răbdare, bunătate,
bunătate, credință, blândețe, castitate (Gal. 5, 22).
8. Din alte înregistră ri despre dragoste înveți urmă toarele ca reguli pentru viața
spirituală : În Proverbe se spune: „Iubirea acoperă toate păcatele”. (Proverbele 10, 12) Că ci
oricine îl iubește pe Dumnezeu mai presus de orice va cere iertarea pă catelor sale prin pocă ință
contrită ; și din dragoste pentru Dumnezeu, el își va iubi apoi aproapele ca un copil al lui
Dumnezeu și, prin urmare, ca un frate pentru el, așa cum va face pentru sine și pentru el ceea ce
ar dori ca aproapele să u să facă .
9. Petru le-a scris credincioșilor: Mai presus de toate, perseverează în dragoste continuă;
căci dragostea acoperă multitudinea păcatelor (Petru I. 4, 8).
10. Ș i eu, Isus, i-am spus urmă toarele lui Quirinus, guvernatorul Siriei, despre marea
valoare a iubirii: Cel ce vine la Mine cu marea ta dragoste va fi iertat pentru toate păcatele și dacă
ar avea atât de multe dintre ele cât iarba lumea sau nisipul din marile mari (ChtS. 10 c 24 Bietigh.
ediția).
22. Godman
1. Port acest nume după originea mea ca Dumnezeu și după întruparea mea de la
Dumnezeu. Profetul scrie despre asta
2. Isaia 9:5 urmă toarele: Un fiu ne este născut și numele său este numit (după spiritul Său
divin): (Dumnezeu) Tată din eternitate (și după sufletul Său, care constă din înțelepciunea lui
Dumnezeu): Sfat (al lui Dumnezeu Tatăl din veșnicie).
3. Eu Iisus ca ființă umană am fost, în termeni de trup, acoperirea trupească a lui
Dumnezeu.
57. Venerarea imaginilor, statuilor, semnelor și figurilor moarte din Biserica Romano-
Catolică ca odinioară printre pă gâ ni.
1. Utilizarea imaginilor în și în afara bisericilor, fie pe drumurile publice, pe benzile de
țară și în case, nu este contrară primei porunci a lui Dumnezeu? care interzice realizarea și
amplasarea imaginilor, așa cum se spune în cea de-a treia carte a lui Moise (Levitic 26: 1): „ Nu
faceți idoli, nici picturi sculptate (sau pictate), nici nu puneți coloane și nici pietre cu scrierea
imaginilor permise în Ț ara ta să fie închinată în fața ei, pentru că eu sunt Iehova Dumnezeul tă u
(care îți interzice să faci asta ).
2. Utilizarea imaginilor este împotriva interdicției divine citate și, prin urmare, închină rii
la idoli; pentru că îl cunosc cel mai bine pe Iisus Hristos, Dumnezeul tă u, deoarece nu vă d doar
ceremonia exterioară și mă închin în fața unor astfel de idoli în și în afara bisericii, ci și starea
interioară a închină torilor care sunt activi în ea.
3. Îți scoți pă lă riile în fața statuilor din piatră și lemn și ai pictat tablouri și le faci astfel
respect ca și cum ar fi oameni vii; faci cruci de rugă ciune înaintea lor și te rogi înaintea idolilor
morți; îi chemați și, de asemenea, îndoiți genunchii pentru ei; să rutați statuile și picioarele
figurilor și mai mult așa; stai sau îngenunchezi și te rogi litanii în fața statuilor sau figurilor, le
aprinzi lă mpi sau lumini, te rogi sau câ nți câ ntece de laudă și rugă minte pentru statuile moarte
și faci ca tot felul de pă gâ ni să sune în fața lor ca și cum ar fi fost în viață , de aceea este pentru că
privesc în inimile voastre, readuse în pă gâ nism de că tre preoți, o urâ ciune înaintea Mea, pentru
că o ceremonie pă gâ nă grosolană pe care o ură sc.
4. Vă d clar că o venerați și o adorați pe Maria și sfinții romani în statui, chiar dacă preoții
spun că doar pentru cine reprezintă tabloul sau figura, acesta este doar jumă tate din adevă r și
totuși un dublu pă gâ nism, pentru că prin rugă ciune te închini figurii moarte și celui care este
reprezentat de figură , așa spun eu, care privește în inimile tale, de vreme ce eu tră iesc ca duhul
tă u în inima ta. Amintiți-vă că toate rugă ciunile, cererile, câ ntă rile și toate închină rile se
datorează numai mie Dumnezeului vostru în Hristos și nimă nui altcuiva.
5. De aceea îți spun: Nu mă mai ră stigni cu pă gâ nismul tă u! și spune voia mea tuturor
oamenilor că trebuie fie să considere imaginile, statuile și tot ceea ce au considerat pâ nă acum
54
sacru, cu excepția crucii goale, ca niște figuri moarte, sau va trebui să -mi anunț public
nemulțumirea și să îți cură țesc totul pentru tine, dacă nu o vei lă sa singur.
6. Crucea fă ră forma mea de suferință ca semn al ră scumpă ră rii ar trebui să vă fie
onorată , dar ar trebui să vă reamintească doar că am suferit și am murit pentru voi pe cruce. Dar
nu trebuie să -ți dai jos pă lă ria și nici să -ți faci o cruce; că ci este piatră moartă , lemn mort,
imagine moartă sau semn mort, realizat de mâ ini omenești și, prin urmare, o piesă de spectacol
asemă nă toare idolului, imediat ce începeți să -i ară tați venerația divină .
7. Câ nd treci o cruce, adu-ți aminte de Mine, Tată l tă u Isus, că am dat sâ ngele și viața Mea
pentru tine pe Golgota și întâ mpină -Mă : Lă udat și lă udat să fie Tată l nostru Iisus Hristos prin
semnul ră scumpă ră rii Sale de pe Golgota ! Vedeți, este suficient, dar altfel eliminați toate
imaginile, statuile și coloanele prin distrugerea idolilor sfinților romani; pentru că ei sunt
martorii ereticismului și pă gâ nismului tă u roman în și în afara bisericii!
84. Dumnezeu este soarele spiritual, iubirea, Tată l cerului; dar pă mâ ntul este în
consecință mama materială ca purtă toare a ideilor înțelepciunii divine.
1. Swedenborg scrie: Trebuie remarcat faptul că o sferă divină a iubirii cerești emană
continuu de la Domnul că tre toți, care este învă ță tura Bisericii Sale (Biserica Domnului, în care El
locuiește, nu este altă biserică decâ t iubirea în inimă de oameni.; 1. Cor. 1. 13: 1. Petri 4, 8; 1.
Ioan 5, 2; Luc. 7, 47; ChtS. 10 c, 24; Mat. 22, 37-40) acceptă , și care, cum copiii lumii își ascultă
tată l și mama, îl ascultă , se lipesc de el și se hră nesc cu el, adică dorind să fie instruiți; Din
această sferă cerească se naște sfera naturală , și anume aceea a iubirii pentru copiii mici și mari,
care este destul de generală , și nu numai ființele umane, ci și pă să rile și animalele să lbatice,
ajungâ nd pâ nă la șerpi și nu doar la Animat,
2. „Dar pentru ca Domnul să aibă un efect asupra lor ca și asupra spiritualului , El a creat
soarele , care în lumea naturală ar trebui să fie ca tată l, dar pă mâ ntul ca mama; că ci soarele este
ca tată l comun , și pă mâ ntul ca mama obișnuită și din că să toria lor apar toți germenii și germenii
care împodobesc suprafața pă mâ ntului; din influența acelei sfere cerești iau naștere acele
dezvoltă ri minunate ale vegetației de la să mâ nță la rod și la semințe noi; Prin urmare, există , de
asemenea, că există mai multe tipuri de plante care își întorc fața, ca să spunem așa, spre soare
72
în timpul zilei și o întorc atunci câ nd soarele apune; Prin urmare, există flori care se deschid
câ nd ră sare soarele și se închid câ nd apune; prin urmare, de asemenea, pă să rile câ ntă toare câ ntă
dulce în prima dimineață și, în același mod, după ce au pă ră sit pă mâ ntul, mama lor a fost
hră nită ; deci onorați acest lucru și celă lalt, tată l și mama lor ".
3. „Toate aceste lucruri sunt mă rturii pe care Domnul le oferă prin soare și pă mâ nt în
lumea naturală pentru toate nevoile celor vii și ai celor fă ră viață ; de aceea se spune despre
David:„ Lă udați pe Iehova din ceruri, lă udați-l El, soarele și luna, Lă udați-L de pe pă mâ nt, voi,
balene și abisuri, lă udați-L, pomi fructiferi, toți cedrii, vâ natul și orice fiară , lucrurile tâ râ toare și
pă să rile înaripate; regii pă mâ ntului și toate popoarele, tinerii și (Ps. 148, 1-12) fecioare ", și cu
Iov:„ Întrebați doar animalele să lbatice și ei vă vor învă ța pe voi, sau pă să rile cerului, și ei vă va
învă ța să proclamați sau tufișurile pă mâ ntului și vă va învă ța și peștii mă rii vă vor spune; cine
dintre aceștia nu știe că mâ na lui Iehova a fă cut astfel de lucruri (Iov 12: 7-9)? - Întrebarea și ei
vor învă ța înseamnă : priviți, observați și judecați din aceasta că Iehova i-a creat. "
96. De ce ar trebui creștinii să evite să mă nâ nce carne și alcool? (Citește: Evanghelia după
Matei 5: 8; 1 Cor. 9: 24-27)
Stimate cititor ! Scopul vieții tale este: „ Să faci voia lui Dumnezeu ”; Scopul tă u trebuie să
fie: „ Să -L recunoști pe Dumnezeu ca Tată l tă u și să tră iești în El". Pentru a îndeplini acest scop și
pentru a atinge acest scop, aveți nevoie de un corp să nă tos; pentru toată viața spirituală și
religioasă , gâ ndirea, sentimentul și dorința voastră , cel mai înalt și mai bun pe care îl numiți al
vostru este aici, în această lume Legată de corpul vostru , devii conștient doar în cadrul activită ții
creierului tă u. Un suflet drept, liber, cinstit tră iește doar într-un corp să nă tos, dezvoltat
armonios. Ș i invers: doar o persoană loială , sinceră , fericită , iubitoare de adevă r devine complet
să nă toasă , adevă rat Deci o viață armonioasă , o viață după voia lui Dumnezeu, plină de iubire
divină , aceasta este calea pe care trebuie să o parcurgeți și pe care Iisus Hristos v-a precedat.
Gâ ndește-te serios dacă nu ai fost prins în greșeală în urmă toarele puncte, luptă pentru o
mai bună cunoaștere a acestor lucruri și încearcă să -ți demonstrezi atitudinea nouă , schimbată ,
orientată spre Dumnezeu, printr-o nouă schimbare, un mod de viață mai curat și mai bun.
(Citește Romani 8: 13-14; 1 Cor. 6: 19-20) - Deci, rețineți:
I. Omul a fost creat de Dumnezeu pentru a mâ nca fructe și numai fructele și plantele sunt
destinate acestuia (Geneza 1, 29 / Mat. 6:11). Dieta prin carne și consumul asociat de bă uturi
intoxicante a fost o eroare adâ nc înră dă cinată din cele mai vechi timpuri. Urmă toarele
consecințe negative pot fi determinate pe baza faptelor și experiențelor disponibile:
a.- Carnea de la animalele moarte conține, pe lâ ngă alte substanțe de boală , o mulțime de
proteine animale, care sunt transformate în acid uric în corpul uman. - Acidul uric este
principala cauză a majorită ții bolilor, în special gută , reumatism, migrene, cancer, nervozitate,
probleme renale, probleme cardiace, albire, probleme stomacale etc., deoarece pe de o parte
agravează sâ ngele, pe de altă parte se depune în fluxul sanguin și astfel circulația sâ ngelui
inhibă , ceea ce provoacă apoi boli.
b.- Consumul de carne, în legă tură cu berea, vinul sau schnapps, determină în mod
demonstrabil o paralizie a activită ții creierului, care în cazurile ușoare constă în uitare, lene, dar
de foarte multe ori duce la o tulburare mentală completă . Aceasta explică atâ t aversiunea
generală predominantă față de gâ ndirea mai profundă , eforturile ideale și viața religioasă , câ t și
mai ales neadevă rul interior și slă biciunea spirituală a multor creștini.
c.- O degenerare a oamenilor individuali duce în mod necesar la că derea și degradarea
popoarelor întregi, deoarece mulți oameni individuali formează un popor. Ca urmare a modului
de viață greșit și a imoralită ții care au urmat, asirienii, babilonienii, persii, grecii, romanii și
indienii au degenerat și au pierit.
d.- Ca urmare a consumului de carne și alcool, care nu este deloc necesar, sunt necesare
multe locuri de muncă care aduc ruina fizică și psihică a celor care trebuie să le facă . Acordați
atenție vieții spirituale și religioase, stă rii de să nă tate și statisticilor de mortalitate ale
producă torilor de bere, distilatorilor de schnapps, drovers, mă celarilor, câ rciumarilor,
chelnerilor, etc.
II.În plus față de aceste motive intelectuale, din punctul de vedere al creștinismului pot fi
obiecționate împotriva consumului de carne și alcool:
a.- El contrazice porunca de a iubi aproapele. (Comparați Id; citiți Marcu 12:31).
b.- Slă bește forța vieții și scurtează viața, fă câ ndu-l astfel incapabil să îndeplinească și să
ducă la bun sfâ rșit sarcinile de viață stabilite pentru noi de Dumnezeu.
c.- Toată viața, inclusiv cea a animalelor, vine de la Dumnezeu și este susținută de
Dumnezeu, de aceea omul nu are dreptul să distrugă viața prematur, cu excepția cazului de
autoapă rare, în lupta pentru existență .
d.- Creștinii ar trebui să ducă o viață castă , moderată , sobră , prin urmare, trebuie evitat
79
consumul de carne și alcool, deoarece are adesea efectul direct opus. (Numere cap. 11; / 1. Cor.
3,16-17; 10,6 / Gal. 5,16-24 / Efes 4,17-24.)
e.- Pentru că Dumnezeu conduce totul în univers de la cea mai mare simplitate la cea mai
mare perfecțiune (legea divină a dezvoltă rii), pentru că și noi ar trebui să ne stră duim pentru
perfecțiunea divină (Evanghelia din Matei. 5,48 / Luk. 6,36), în pe scurt, pentru că Dumnezeu își
dorește progresul, de aceea ar trebui să -l dorim și pe el . De aceea, consumul de carne și
alcoolism trebuie să fie depă șit și să cadă la fel ca sclavia, jaful pă mâ ntului, sacrificiul uman,
canibalismul, conștiința etc. au că zut odată cu cunoașterea avansată a celor mai buni, în numele
creștinismului și al poruncii iubirii.
f.- Cu hrana simplă din fructe și plante, oamenii ating cel mai înalt grad de să nă tate fizică ,
putere și rezistență , astfel baza pentru o viață sufletească armonioasă . (Citește Daniel 1: 1-20).
Prin urmare, este pur și simplu o cerință a veridicită ții creștine, adevă rată , adică să tră iești în
mod natural conform legilor naturale date de Dumnezeu .
g.- În legă tură cu vestirea Evangheliei, Isus deschide perspectiva unei comunită ți de
oameni unii cu alții, care nu este legată de lege sau de constrâ ngere, ci în care dragostea
domnește și una o învinge pe cealaltă prin blâ ndețe. Potrivit cuvintelor lui Isus, această
împă ră ție a iubirii (împă ră ția cerurilor) nu începe doar în viitorul îndepă rtat (Luk. 17: 20-21 /
Mat. Unde oamenii se slujesc unii pe alții în dragoste și lucrează pentru a îndepă rta și îndepă rta
greută țile, mizerie și boală (citiți Matth. 7,21 / Luk. 7,20-22; 10,9), așa cum a fă cut Isus într-un
mod exemplar.
99. Sinuciderea
1. Sinuciderea omului este interferența cu creația mea și un mare pă cat, care este
pedepsit cu iadul cel mai de jos. Sinuciderea ucide o persoană , indiferent că o face pentru sine
sau pentru aproapele să u, este întotdeauna o crimă umană .
2. Omul crede că pentru a scă pa de toate grijile și chinurile vieții prin sinucidere, în
schimb ajunge în întunericul iadului cel mai adâ nc și în societatea criminalilor ca el însuși, unde
formează marile chinuri ale iadului; cu acestea se leagă ale sale, pe care le-a adus cu el, așa că a
acumulat de două sau mai multe ori mai multă suferință .
3. În lume a lă sat rude triste, pentru care provocase rușine, ridicol și durere și pentru unii
cea mai dureroasă întrerupere a vieții; - dar s-a cufundat parcă din apă , unde a înotat, deși greu,
în focul celei mai intolerabile stă ri de iad.
4. Suferințele neîncetate, grijile și pasiunile prin care s-a dus la sinucidere,
conștientizează faptul că le-a fă cut nefericiți, pe care le-a lă sat în lume și care adesea își stoarce
mâ inile cu disperare asupra acestui act și, în cele din urmă , noul mare Suferința din cauza
marelui pă cat pe care l-a fă cut acum îl chinuie îngrozitor că uneori blestemă parcă cu furie și
braconează din cauza că ilor greșite ale faptei, pe care a comis-o prin sinucidere în sine.
5. El întâ lnește figuri spirituale triste și mohorâ te în spirit care, ca și el, nu știu cum să
gă sească ajutor pentru a putea ieși din chinurile veșnice conform doctrinei bisericești
înșelă toare. Astfel de oameni nefericiți trebuie adesea să tră iască mulți, mulți ani, da, unii
trebuie să savureze toată duhoarea cumplită a corpului care se dizolvă ca o pedeapsă pentru
pă catul lor grav, înainte de a veni în departamentul sinuciderilor disperate.
6. Oricine știe câ t de cumplită este duhoarea că rnii putrezite, pe care nicio persoană vie
nu o poate suporta pentru o perioadă scurtă de timp, fă ră să scuipe în mare dezgust, își poate
81
imagina starea câ nd, ca spirit cu miros rafinat, el este uriașa ciumă . mirosul și duhoarea trebuie
să participe și să se savureze lungi lungi de trâ ndă vie! Acest lucru sfidează descrierea, și vedeți,
de îndată ce a trecut prin această agonie, vine la alții care sunt din nou stâ rniți de groază în alte
privințe și trezesc în el o nouă disperare, și așa se întâ mplă în diferite etape, în funcție de motive
spiritul a recurs la sinucidere, deoarece fiecare sinucidere are motive diferite de sinucidere și,
prin urmare, pedepse diferite.
7. Deci vedeți că sinuciderea este unul dintre cele mai triste mijloace de eliberare de viața
pă mâ ntească și, prin urmare, toată lumea ar trebui să se abțină de la ea pentru a nu deveni prea
nefericiți. Pentru că este nevoie de ani buni de plâ ns și plâ ns pâ nă câ nd are loc o ră scumpă rare,
de aceea fiecare candidat la sinucidere se gâ ndește de două ori înainte de a comite cea mai mare
prostie de a se sinucide, din moment ce, în loc să îmbună tă țească sau să distrugă situația teribilă ,
este de zece ori pâ nă la o sută de ori mai mare și mai teribilă decâ t cea pă mâ ntească .
8. Mâ ntuirea Sa de acolo are loc ca urmare a mijlocirii rudelor sau prietenilor să i, sau
după rugă ciuni și cereri foarte îndelungate că tre Dumnezeu, de că tre un mesager trimis la el,
care i se dă ca spirit pă zitor și care ghidează și îl ghidează de acum înainte. Citiți și în ChtS. III. a
cincea poruncă conform capitolului 252.
82
102. Interzicerea în porunca a șasea.
Toate gâ ndurile și dorințele senzuale în care cineva este bine mulțumit, în plus gesturi,
cuvinte și lucră ri necinstite și tot ceea ce duce la neschimbare.
a.- Efeseni 5: 3-4: Nesinceritatea și orice necură ție nici mă car nu sunt menționate printre
voi, așa cum se potrivește vieții pure (original: „sfinți”, ceea ce este incorect); nerușinarea și
glumele prostești, de asemenea, nu ar trebui să apară . Galateni 5: 19-21: Vă spun că cei care fac
lucră rile trupului nu vor moșteni împă ră ția lui Dumnezeu. - 2 Petru 2,9-10: Domnul pă strează pe
cei nedrepți pentru ziua judecă ții (care este ziua morții) pentru pedeapsă , în special pe cei care
umblă în pofta după carne.
b.- Matei 5: 27-28: Ați auzit că anticii au spus: „Să nu comiți adulter”. Dar vă spun că
oricine se uită la o femeie cu dorință a rupt deja că să toria cu ea (spiritual) în inima lui. - Sirach
9,5 + 9: Nu-ți fixa ochii asupra unei fecioare, ca nu cumva frumusețea ei să devină o capcană
pentru tine! Mulți au pierit de frumusețea unei femei.
129. Karma.
Cuvâ ntul karma * este de origine indiană și înseamnă în germană „acțiune, activitate sau
muncă ”. Este acțiunea sau lucrarea omului în viața sa pă mâ ntească .
*) Kar sau Kri înseamnă „faceți, faceți, creați” în sanscrită . Din această ră dă cină în limba
sanscrită se gă sesc urmă toarele cuvinte în alte limbi: slovenă mojškra [mois-karâ ] ir. = Str.
100
„Fashion maker” și asta înseamnă croitoreasă ; - Porecla Mojškarc [mois-kart] „creator de modă ”
însemna odată croitor. - kri poate fi gă sit în latina cre-are „a crea, a crea”. - ma în Karma se
compară cu „câ ntecul de câ ntare” de la peti grecesc Poëma și pesma slovenă ; - și crema „Obers”
„Sahne” din kri-ma, „creatul”, „cel (auto) fă cut”. - Comparați: carl vechi fermier englez, rusticus,
deoarece kar și [bhu] în Sankskrit înseamnă „face, face, construiește, lucrează , creează ”,
2. Viitorul omului depinde de karma; pentru ce va semă na un om va secera. (Pavel la Gal.
6, 7.8. Nu vă ră tă ciți! Dumnezeu nu-l bate în râ s; pentru că ceea ce un om semă nește, el va
secera, va culege viața veșnică din Duh.) Semă natul este în această lume; recoltâ nd în tă râ mul
spiritelor. Prin urmare, este extrem de important ca omul să semene o să mâ nță bună și într-un
câ mp bun, astfel încâ t să aibă o recoltă bună .
3. Cuvâ ntul karma este folosit în teosofia indiană , așa că l-am pă strat; că ci cuvâ ntul nu
este important, ci doar adevă rul. Dar, pentru că teosofia indiană nu luminează karma conform
adevă rului, consider că este necesar să explică m și eu acela, astfel încâ t toată lumea să știe și să
creadă același lucru și, prin urmare, toate că rțile înșelă toare trebuie să dispară din lume, la fel și
cele budiste. , deoarece există prea mult neadevă r și eroare în el .
4. Indienii au ajuns la cunoașterea karmei cu o cauză și efect pe pă mâ nt prin negustorii
evrei la sfâ rșitul secolului al XIX-lea după crearea lui Adam din Persia și Afganistan, care la
momentul potopului a fost inundat doar în vă i și, prin urmare, populate de oameni pe platouri -
nu a fost distrusă de inundații.
136. Legea cauzalită ții în Noul Testament. Reacția karmei rele asupra reîncarnă rii.
1902, 15 iunie, Graz. Doctrina karmei la evrei și la primii creștini a fost dovedită de
Hristos și de apostoli. Repercusiuni dovedite ale karmei rele la reîncarnare ca pedeapsă de la
Dumnezeu.
1. Orice faptă , faptă sau viciu ră u care nu poate fi pedepsit și îmbună tă țit în alt mod este
107
pedepsit prin reîncarnare. Prin urmare, nu ar trebui să credem întotdeauna că aceasta sau aia
este o nenorocire accidentală , ci mai degrabă că este în mare parte rezultatul pă catelor și viciilor
de care au fost vinovați pă rinții în viața lor și copiii din viața anterioară ; pentru că nu pedepsesc
pe nimeni care este nevinovat. Desigur, pă rinții uită în mare parte pă catele pe care le-au comis
împotriva animalelor sau oamenilor în viața lor, dar eu nu le uit și le prevă d câ nd este momentul
potrivit.
2. Puteți vedea o dovadă deosebit de importantă că karma și reîncarnarea erau în general
cunoscute în râ ndul evreilor din capitolul 19 al evanghelistului Ioan versetele 1-3. Se spune:
Câ nd am fost la locul câ nd au vrut să mă jupuiască , pentru că am spus că sunt acolo mai devreme
decâ t Avraam, m-am ascuns brusc de farisei care voiau să mă jupească dispă râ nd brusc ochii lor
că rnici și numai el Vizibil pentru ucenicii, ale că ror ochi spirituali au fost deschiși în acel moment
câ nd au ieșit din templu, am vă zut un om care s-a nă scut orb în afara curții templului câ nd am
trecut și, câ nd ne-am apropiat, discipolii M-au întrebat: Maestră , care a pă că tuit , acesta sau
pă rinții lui că s-a nă scut orb?
3. Întrebarea dacă omul care s-a nă scut orb însuși a pă că tuit sau dacă pă rinții să i au
pă că tuit îți dezvă luie cunoștințele exacte ale acestei legi cauzale în râ ndul evreilor și că ei au
crezut ferm în ea. Că această credință se bazează pe adevă r reiese din confirmarea prin
ră spunsul meu câ nd am spus: Nici acesta nu a pă că tuit, nici pă rinții să i, dar s-a întâ mplat astfel
încâ t miracolele lui Dumnezeu să fie descoperite în el, adică astfel încâ t prin mine ca
Vindecă torul de credințe fiind proslă vit.
4. Pe de altă parte, acest lucru demonstrează că , din cauza morții în viața anterioară ,
deoarece copilul nu poate să vâ rși niciun pă cat în pâ ntece, nou-nă scutul s-a nă scut orb.
5. Dar pă rinții trebuie să fi comis, de asemenea, o infracțiune împotriva animalelor sau a
oamenilor, avâ ndu-le ră u ochilor; că ci nemeritat nici copilul, nici pă rinții nu sunt pedepsiți.
6. Motivul pentru care Ioan a scris doar că m-am ascuns și am ieșit la templu este pentru
că el m-a vă zut mereu și nu știa că am dispă rut din ochii că rnii ai fariseilor.
7. Dovada că karma vieții anterioare gă sește multiple pedepse în reîncarnare poate fi
vă zută în doctrina reîncarnă rii care urmează acestui tratat. Acolo vezi că a te naște orb este o
pedeapsă pentru cruzime; figura pitică este pedeapsa pentru mâ ndria virtuților fizice; Stricaci,
pedeapsă pentru abuzul talentului de înțelepciune și necredință unite: - Hunchbacks, pedeapsă
pentru abuzul de frumusețe al figurii pe care au folosit-o drept personaj pentru acțiunile lor
nespirituale; - Cretini, pedeapsă pentru persoanele cu studii superioare care își folosesc
cunoștințele pentru a-i face pe ceilalți mai ră i; - Nă scuți surzi, pedeapsă pentru invidia trufașă a
oamenilor educați; - mut, Pedeapsă pentru suprimarea opiniilor corecte și veridice atunci câ nd
se vorbește în public; - surzilor și mutilor, pedeapsă pentru ridiculizarea și asuprirea să racilor
surzi și muți; - Hermafroditi, ca pedeapsă și prevenire împotriva vieții sexuale scandaloase din
viața lor anterioară .
8. Matei 7:12: Orice doriți ca oamenii să vă facă , faceți și lor. (Că ci aceasta este Legea și
profeții. Matei 22: 39-40.)
9. Matei 12: 35-37: Omul bun scoate binele din stocul bun, omul ră u din stocul ră u din
ră u.
10. Dar vă spun: în ziua judecă ții, oamenii vor trebui să dea socoteală despre fiecare
cuvâ nt inutil pe care îl rostesc.
11. Potrivit cuvintelor (și faptelor) voastre, veți fi îndreptă țiți și, conform cuvintelor (și
faptelor) voastre, veți fi condamnați.
12. „Nu judecați (aici pe nedrept) că nu veți fi judecați (în cele din urmă din cauza
nedreptă ții voastre).
13. Cu aceeași mă sură pe care o mă surați (bună sau rea aici), veți fi mă surat înapoi (în
continuare) ca ră splată (Matei 7, 1-2) pentru că trebuie să existe dreptate.
14. În Predica de pe munte am spus în continuarea învă ță turii: „Adevă rat, nimeni nu va
ieși din temniță pâ nă nu va fi plă tit și ultimul bă nuț (Matei 5, 26).
108
15. Această frază trebuie înțeleasă spiritual, că nimeni nu va ieși din închisoarea
spirituală a pă catelor sale mai devreme pâ nă nu va scă pa complet de ele, deoarece pă catele sunt
cauza efectului morții sale spirituale, care este o închisoarea sufletului.
16. Pentru a completa explicația de mai sus prin pocă ință și pocă ință , iau, potrivit
pă rintelui Iisus, urmă toarele dintr-o dictare a lui Ida K. în F. din 11 mai 1904, unde scrie, printre
altele:
17. Îți spun cu adevă rat: „Nu vei ieși de acolo pâ nă nu vei plă ti ultimul bă nuț”, vreau să
spun că Dumnezeu nu judecă (nici personal, nici în mod specific) pă că toșii dacă ajung în viitor
fă ră să fie iertați. adu-și propriul lor judecă tor cu ei, aceasta este voința lor neîntreruptă și inima
lor dură și asta îi va judeca așa cum și-au judecat odată vecinii; judecă torul lor egoist îi întâ lnește
apoi cu aceeași severitate și inflexibilitate, ei cu armele lor izbitoare.
18. Temnița este noaptea în care sufletul (imatur) va ră mâ ne pâ nă va ajunge la
cunoașterea deplină a pă catelor sale și, prin urmare, la adevă rata pocă ință și pocă ință , care se
înțelege prin plata ultimului Heller.
19. Abia atunci va fi ră scumpă rată din noaptea ei și dă ruită bună tă ții și îndură rii lui
Dumnezeu; pentru că eu, ca tată , nu pot avea milă de nicio persoană mai devreme decâ t pâ nă
câ nd se întoarce spre mine și își caută ajutorul numai de la mine. Vedeți că acesta este sensul
acestor cuvinte și, de asemenea, este deja explicat spiritual în cuvâ nt:
20. " Nu judeca că nu vei fi judecat !" și „ Cu orice mă sură mă surați, veți fi mă surați din
nou ”.
21. Este destul de URMARE în voi, și vă complet liber să aleagă marginea de sabie, astfel
încâ t legea să aleagă , prin care te judeca tu însuți, sau iubirea care este liber de legea puterii, și
fă ră Doing sau nu este.
22. De aceea iubește-ți dușmanii, că ci iubirea este dumnezeiasca în tine; - faceți bine celor
care vă fac ră u, pentru că atunci veți deveni desă vâ rșiți, așa cum este perfect Tată l vostru Ceresc;
- și roagă -te pentru persecutorii și calomniații tă i (Mat. 5, 44) pentru că îi vei vota bine și îi vei
converti pentru că vor primi dragoste doar în schimbul ră ului.
23. În acest fel, câ nd transformi karma rea a dușmanului tă u în acțiune divină , efectul
acestei karme devine ră scumpă rarea din iad pentru inamicul tă u; dar câ știgarea cerului va fi
pentru tine.
24. Ioan 5: 28-29: Va veni vremea câ nd toți cei care sunt în morminte (adică pă catele)
vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu (adică vor fi instruiți despre legea învă ță turii divine despre
Hristos) - și binele fă cut (aici sau acolo) va apă rea pentru învierea vieții; dar cine a fă cut ră ul
pentru învierea judecă ții.
25. Ioan 6: 39-40: Cu toate acestea, voința Tată lui (sau dragostea lui Dumnezeu), care M-
a trimis, este aceasta: ca să nu pierd pe nimeni din tot ceea ce Tată l Mi-a dat, ci mai degrabă pe El
în ultimul zi (sau în ziua morții câ nd intră în tă râ mul spiritelor), treziți-vă . - Da, aceasta este
voința Tată lui Meu, care M-a trimis, ca oricine vede pe Fiul (adică aude învă ță tura lui Hristos) și
crede în El, să aibă viață veșnică (dacă își îndeplinește învă ță turile și poruncile) și eu îl voi
treziți-vă (pentru) în ultima zi.
26. În scrisoarea din Galateni (Gal. 6, 7-8) Pavel rezumă întreaga lege cauzală a karmei
spunâ nd: 7. (Dragi frați!) Nu vă înșelați, Dumnezeu nu își permite să fie batjocorit. Pentru ce va
semă na un om va secera . 8. Oricine va semă na în trupul să u, va secera nimicirea din acel trup.
Dar oricine seamă nă cu Duhul va culege viața veșnică din Duh.
27. Urmă toarele pasaje de la Pavel că tre Corinteni sunt adă ugate la Scrisoarea că tre
Galateni (2 Corinteni 9: 6): (Frați!) Cine seamă nă cu ușurință , va secera rar (acolo în viitor) și
oricine (aici) are o scroafă de binecuvâ ntare și va secera și în binecuvâ ntă ri. Ș i același lucru
pentru romani: (Rom. 8:13) Dacă tră iești după dorințele că rnii, vei muri (spiritual); dar dacă vei
depă și impulsurile (dornice) ale că rnii prin spirit, vei tră i (spiritual).
28. Să luă m în considerare o altă vorbă a lui Pauli. El le-a scris romanilor (Rom. 6:23):
Moartea este plata pă catului .
109
29. Acest proverb luminează faptul că Adam și Eva au evocat moartea trupului trupesc
prin pă catul originar, pentru că amâ ndoi au fost înainte nemuritori, deoarece erau fă ră pă cat și
erau mai multe spirite decâ t oamenii.
30. Zicala, aplicată condițiilor umane actuale, înseamnă doar că omul devine mort în duh
prin pă cat, deoarece prin pă cat a devenit neascultă tor față de spiritul să u divin și s-a întors de la
el la materia mortală a vieții trupești, devenind astfel mort în duh . Dar a fi mort în spirit
înseamnă atâ t câ t ființa umană din această stare a pă șit în viața de apoi, devine un locuitor al
iadului. A fi mort în spirit este cauza efectului de a deveni un locuitor în iad.
31. Urmă torul pasaj din Apocalipsa Ioan (Apocalipsa 3, 12) servește drept exemplu de
pornire pentru acesta din urmă : Vreau să fac un stâ lp în templul Dumnezeului Meu care îl
biruiește și el nu mai trebuie să iasă .
32. Acest verset spune: Oricine a scă pat odată de toate pă catele prin hotă râ rea continuă
pocă ită de a nu le mai comite devine un purtă tor și templu vrednic al Duhului lui Dumnezeu care
locuiește în sâ nul să u și, prin urmare, nu va mai fi prin adevă rata cunoaștere de Dumnezeu
pă catul. - În această karma, hotă râ rea penitentă și constantă de a nu mai pă că tui este cauza
efectului că o astfel de persoană devine un erou al virtuților și un templu pur al lui Dumnezeu.
33. Ioan 4,36-37: „Cine recoltează (în duh) primește ră splata (pentru ceea ce se face în
dragoste) și adună roade pentru viața veșnică , astfel încâ t atâ t semă nă torul (în trup), câ t și
seceră torul (după aceea) ) (în duh), pentru că aici este adevă rată zicala: unul seamă nă (în timp
ce încă tră iește în lume), iar celă lalt seceră (ca duh câ nd s-a întors acasă ).
34. De îndată ce pă șești în viața de apoi, ca seceră tor al propriei tale semă nă turi pe
pă mâ nt, primești ră splata spirituală pentru aceasta și aduni rodul pentru viața veșnică , astfel
încâ t cel care seamă nă și cel care culege acolo să se bucure împreună într-o singură persoană . -
Că ci aici este adevă rat zicala că există altul care seamă nă și altul care seceră (Ioan 4, 36-7)
pentru că omul semă nă ca persoană perisabilă pe pă mâ nt și ca incoruptibil, dar aceeași
individualitate secerată în cele de apoi (1 Cor. 15, 52-54)
35. Doctrina karmei, deși nu sub acest nume, a fost întotdeauna predată în religia
creștină , pentru că s-a învă țat că cei drepți vor merge în Paradis sau Cer, dar cei ră i vor merge în
Iad și vor vedea că aceasta este doctrina din karma sau cauză și efect.
119
145. Doctrina reîncarnă rii din scrisorile apostolilor.
1. Că Pavel de fapt a fă cut aluzie la reîncarnare este dovedit de scrisoarea sa că tre romani,
scrisă între 22 octombrie și 5 noiembrie, în anul 57, în care scrie, conform explicației cuvintelor
mistice din cartea lui Luther de la p. 198 : El (Isus Hristos) are dragostea lui Dumnezeu pentru
Ispă șire (pentru pă catul originar - Gen. 3, 15), prin mijloacele credinței (pe care Iehova, prin
profețiile Mâ ntuitorului care vine în Mesia), în sâ ngele Să u, (care este dragostea lui Dumnezeu
față de copiii să i să se trezească în ei), o dovadă a neprihă nirii sale (împotriva descendenților lui
Adam, care în încarnă rile ulterioare nu știau nimic despre pă catul anterior pe care l-au comis ei
înșiși) în ameliorarea infracțiunilor anterioare (prin Ispă șirea pe Cruce pentru a justifica pă catul
originar) (Rom. 3, 25 în ChtS. 64; p. 198; - ChtS. 71, 206)
2. În Scrisoarea că tre Evrei (9:15), Petru vă demonstrează că ofensele din trecut nu
înseamnă pă catele Noului Testament, în care se exprimă foarte clar: „Din această cauză , Isus este
mijlocitorul noul legă mâ nt, astfel încâ t prin moarte (Hristos) să se întâ mple este pentru
ră scumpă rarea de pă catele care au avut loc sub Primul (sau Vechiul) Testament, care sunt
chemați să primească moștenirea veșnică promisă .
3. Aici vorbim doar despre cei care au pă că tuit în Vechiul Testament, doar în capitolul 10
și în versetul 10 apare ca și cum Petru ar fi spus în mod expres: Potrivit voinței divine, prin jertfa
trupului lui Isus Hristos, suntem una pentru întotdeauna cură țată . Numai acest lucru contrazice
ceea ce a spus Petru în capitolul 9 și versetul 15:
4. Că Petru nu a extins sensul „ o dată pentru totdeauna ” la pă catele comise în Noul
Testament, este dovedit de faptul că Petru spune în capitolul 10 și în versetul 26 că nu mai este
în mod deliberat sau deliberat după ce a fost ajunge la cunoașterea adevă rului, cineva are voie să
pă că tuiască , deoarece nu mai există niciun sacrificiu al lui Dumnezeu pentru astfel de pă cate .
5. După rostirea că tre Tată l ceresc pentru mine, (Schumi) Petru s-a gâ ndit la pă catul
originar și la toate pă catele Vechiului Testament care au apă rut din el, dar a avut în vedere și
reîncarnarea; pentru că acesta este sensul rostirii sale, ceea ce este credibil și pentru că în
apostoli doctrina reîncarnă rii era în general cunoscută și crezută .
6. Pavel a scris un cuvâ nt excelent cu privire la karma și reîncarnare în prima scrisoare
că tre corinteni, care indică cretini și idioti: Pavel spune:
7. Corinteni I 3: 18-19: „Să nu vă amă gească nimeni! din această lume este Nebunie
înaintea lui Dumnezeu.
8. Întrucâ t înțelepții ră mâ n înțelepți pâ nă la moartea lor, această remarcă indică doar
reîncarnarea, unde vin pe lume ca cretini și idioti pentru a fi umiliți spiritual, altfel nu vor
renunța la falsa lor înțelepciune.
9. Că există reîncarnă ri și că teosofia creștină a avut doctrina reîncarnă rii, deoarece
Lorber poate fi vă zut din iluminarea lui Isus în marea Evanghelie (Ev. J. Ch.) Vol. I. Cap. 213 - Vol.
IV. Cap. 11 - Vol. V. Cap. 136, 232, 235, 237 - Vol. VI. Pelerină . 61, 65 - Vol. X. Cap. 24 - Vol. X. II.30.
151. Marcatul.
1902, 30 octombrie, Graz. Pă rintele Isus explică de ce apar marcajele și avertizează
împotriva batjocurii pentru a nu fi pedepsiți pentru asta.
Expresia populară „ desenatÎn urmă toarea mea reîncarnare, eu însumi mă voi naște ca o
astfel de „persoană marcată ” pentru pă catele pe care le-am să vâ rșit acum. -
156. Pitici.
1901, 13 martie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că forma pitică este pedeapsa pentru
mâ ndrie și aroganță în forma lor glorioasă în încarnarea finală .
1. Piticii sunt oameni a că ror viață anterioară a fost una minunată . Erau figuri
impună toare, înalte și bine formate în toate pă rțile. Prin urmare, au devenit mâ ndri de virtuțile
lor fizice și, în același timp, supă rați.
2. În tă râ mul spiritual, ei purtau forma unui șarpe și a unui leu și câ nd au fost nă scuți din
nou, au trebuit să -și asume contra-forma vieții anterioare, astfel încâ t să se smerească .
3. Figura gigantică a unei persoane nu este o pedeapsă , ci o întâ mplare naturală ;
dimensiunea inegală a copiilor nu este nici o pedeapsă .
157. Infirmii.
1901, 13 martie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că figura infirmă a unei persoane este
caracteristica externă a modului în care arată spiritual din interior.
1. Oamenii cu talente excelente, multă înțelepciune, puțină sau deloc credință , atunci câ nd
mor, merg în al doilea iad. Acolo, ei iau forma animalică față de care pasiunile pe care le
onorează și tră iesc cel mai mult timp de secole în această viață să racă de iad.
2. Astfel de oameni sunt infirmi spirituali și, în ciuda înțelepciunii și a ascuțirii talentului,
ființe foarte respingă toare, de care alte spirite se îndepă rtează pentru că sunt un comportament
ră u intenționat, greșit și respingă tor. Îi înving pe alții cu bucă țile lor de înțelepciune și sunt
foarte înțelepți și înțelepți în toate discursurile lor.
3. Nu se îmbună tă țesc, dar ră mâ n în esența lor. De aceea i-am nă scut din nou pentru a
trece printr-un nou test de viață cu ei. Unii se îmbună tă țesc, alții nu. Înțelepciunea ei ascuțită ,
adesea însoțită de ateism, este semnul spiritului ei interior.
4. Cu toate acestea, acest spirit nu este nici spiritul lui Dumnezeu, nici spiritul sufletului,
126
ci un fluid de înțelepciune din viața anterioară , care se agață de suflet și îl stă pâ nește. Cineva va
întreba: Cum? Nu putrezește toată înțelepciunea lumească cu creierul din carne, deoarece nu
există nimic în el care să fie iubitor spiritual? Am un secret care să -ți dezvă luie, astfel încâ t să
fugi de înțelepciune.
5. Înțelepciunea fă ră dragoste la om este un aer spiritual întunecat și îl reprezintă pe
Satana, care este tată l ei. Acest satan cu înțelepciunea sa este un pol opus în mine pentru mine și
ră mâ ne, deoarece o ființă spirituală , ca locuitor al pă rții capului sufletului. De îndată ce copilul
începe să se dezvolte spiritual, în el se trezește și înțelepciunea și începe să -l regenereze rapid în
funcție de înțelepciune și pentru că vechile vicii și pasiuni ale înțelepciunii intelectuale încă
dorm în această ceață de înțelepciune, nu are nevoie de mult și omul devine din nou extrem de
perceptiv, mușcă tor în cuvinte și cu minte ateistă , astfel încâ t să nu fie ușor să treci peste el.
6. Îi las pe astfel de oameni să crească ca infirmi spirituali îndră gostiți - de asemenea
neatractivi fizic: Fie picioare mici și un corp lung, fie picioare lungi și un corp scurt; față greșită ;
cap mare etc., deci semne fizice ale schilodilor, ca semne ale modului în care arată spiritual în
interior în fața mea.
7. Am mai multe lucruri de spus - dar de ce? Gâ ndiți-vă la faptul că schilodii spirituali vă
apar ca schilodii fizici și deveniți înțelepți în spiritul iubirii, astfel încâ t să deveniți imagini
spirituale ale lui Dumnezeu.
159. cocoșat.
1901, 26 aprilie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că a fi cocoșat este pedeapsa pentru
faptele nespirituale ale vanită ții lor și imaginația arogantă a frumuseții corpului din viața
trecută .
1. Vezi o mulțime de oameni cocoșați în aceste zile; odată acest lucru nu a fost cazul,
deoarece cauzele nu au fost la fel de puternice ca acum.
2. Din punct de vedere medical, există diverse cauze că rora li se atribuie cocoșatul; Din
punctul meu de vedere, totuși, sunt cauze spirituale pe baza că rora apar cauzele materiale. Ș tiu
exact tot ce așteaptă oamenii din trupul că rnii și, prin urmare, adaug astfel de suflete care
trebuie să ispă șească pă catele vieții lor anterioare prin pagube fizice.
3. Pă rinții care au copii cocoșați nu ar trebui să fie jigniți; pentru că fie este vina lor, fie
acești copii sunt o favoare pentru ei într-una sau alta relație. Este adevă rat că niciun copil
cocoșat nu vine pe lume pentru că sufletele nu sunt cocoșate, dar nu există nici un efect fă ră o
cauză și așa și aici și numai eu știu, Cine a lă sat efectul să apară .
4. Există suflete care își folosesc frumusețea figurii din carne ca un personaj principal
127
pentru acțiunile lor nespirituale și astfel vin pe deplin încă rcate de pă cate și, de asemenea, își
imaginează ceva despre ele - în tă râ mul spiritual. Astfel de suflete nu pot fi apoi vindecate cu
cuvinte sensibile, deoarece sunt pline de imaginație deșartă a frumuseții lor fizice. Ce poți face cu
ei, dar să -i lași să pă șească înapoi în carne, dar în astfel de condiții încâ t să savureze chiar opusul
vieții anterioare? Cu un corp desfigurat, ele sunt o batjocură față de ceilalți și un obstacol pentru
ei înșiși să -și imagineze ceva special; dar prin aceasta ei învață în cea mai mare parte smerenia și
asta a fost reîncarnarea.
5. Dacă astfel de suflete pedepsite nu sunt totuși umile, ci supă ră toare - trebuie să se
întoarcă după moartea lor, dar intră în condiții și mai slabe; deocamdată trebuie să -și ispă șească
pă catele pentru două încarnă ri. În felul acesta pedepsesc sufletele fă ră să vin în fața lor prin
forța cuvâ ntului legii și să proclam judecata. Trebuie să slujească judecata atâ t de des - pedeapsa
- și atâ t de mult pâ nă câ nd se vor umili. De aceea, ferește-te de virtuțile tale fizice în fața
deșertă ciunii, astfel încâ t să nu devii condamnați ai deșertă ciunii și ale imaginației superbe!
160. Cretine.
1900, 23 octombrie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că cretinii sunt recrutați de la
pă că toșii din trecut, care erau lipsiți de Dumnezeu și se înră ută țeau în masă cu semenii lor.
1. Omului i s-a dat libertatea în viață de a fi bun sau ră u. Prin urmare, fiecare ființă umană
este eliberată în conformitate cu sfatul divin, astfel încâ t să poată lucra pâ nă la o zeitate sau un
diavol după cum dorește.
2. Mulți oameni vin pe pă mâ nt să mă gă sească pe Mine, Tată l și Creatorul lor, aici, și atâ t
de mulți oameni Mă gă sesc cu adevă rat; Dar unii cad în materie, nu cred nimic, devin fă ră
Dumnezeu și, prin urmare, animale din cauza lipsei de iubire și a pasiunilor, pe care le
degradează mai ră u decâ t animalelor. Există două moduri în care o persoană devine un animal
spiritual. Unii sunt recrutați din oameni care au tră it anterior ca mari spirite nobile în alte lumi
stelare, sau care au tră it deja o dată sau de două ori pe pă mâ nt, al doilea sunt oameni care,
pentru prima dată pe pă mâ nt, au lucrat prin regnurile minerale, vegetale și animale și a atins
demnitatea umană .
3. Câ nd astfel de oameni de pe pă mâ nt au renunțat la orice credință și și-au asumat, de
asemenea, proprietă ți animale și nespirituale, de exemplu în viața sexuală , ca bă utor, bețiv etc.
dansatori sau balet - Dansatori, vâ nă tori de cuplete cu conținut seducă tor pentru pă cat, scriitori
de că rți corupte sau astfel de pictori, artiști etc. și astfel de oameni mor, ei devin animale în
tă râ mul spiritelor, adesea cu o inimă rea. După o lungă perioadă de timp, i-am lă sat să crească și
acolo vin în lume astfel de cretine care sunt pe jumă tate animale, pe jumă tate umane, deoarece
în ele tră iește prea puțin sau deloc spiritul lui Dumnezeu. Dacă acesta din urmă este cazul,În ele
lipsește Dumnezeu ca un dă tă tor de cuvinte . Sunt ridicole pentru toată lumea, o povară pentru
ei înșiși și adesea periculoase pentru oameni.
4. Pă rinții care au astfel de cretini sunt foarte nefericiți, dar este propria lor vina: fie prin
batjocura unor astfel de ființe să race, fie printr-un alt eșec împotriva lui Dumnezeu sau a
oamenilor sau a unor astfel de ființe nefericite. Pă rinții care nu au pă că tuit niciodată împotriva
acestora nu vor fi pedepsiți de aceasta.
5. Un cretin trebuie să fie nă scut din nou după o anumită perioadă de timp după moartea
sa pentru a deveni o persoană cu înțelegere și educație; că ci reîncarnarea ca cretin era o
pedeapsă pentru sufletul că era o batjocură a oamenilor; reîncarnarea ulterioară îi aduce înapoi
demnitatea unei persoane. În Stiria, patria cretinelor, se numesc Todel, în Carinthia Tocker.
165. porumbel.
1901, 27 mai, Graz. Pă rintele Isus explică că surditatea este pedeapsa, deoarece astfel de
oameni au fost invidioși și ră uvoitori față de alții în viețile lor trecute pentru cunoștințele și
avantajele pe care le-au dobâ ndit.
1. Oamenii care își râ njesc pe alții cunoștințele lor și au dobâ ndit avantaje spirituale prin
școală și creștere sau prin dobâ ndirea lor de sine sunt oameni invidioși, trufași și ră uvoitori, care
129
nu permit altcuiva ceea ce nu au sau nu pot avea.
2. Dar, întrucâ t cunoștințele sunt dobâ ndite numai prin lecții școlare sau educație, pe care
o auzim vorbind și apoi le prezentă m altora în timp ce vorbim, de unde și karma pe care o
persoană atâ t de invidioasă trebuie să o facă fă ră organul care îi permite să asculte cunoștințele
despre pe alții, sau pe ceilalți ai să i să efectueze.
166. Mut.
1901, 27 mai, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că mutul este pedeapsa pentru cei care, în
viața lor trecută , și-au folosit superioritatea oratorică pentru a refuza să vorbească cu alții prin
dominație brutală și opresiune, sau care nu au permis ca viziunea lor corectă să fie prezentată .
Mulți oameni au un mare obicei ră u că nu dau nimă nui dreptul de a vorbi sau de a-și
exprima opinia și vor să dea tonul și să domine opinia peste tot, indiferent dacă aceasta
corespunde adevă rului sau dacă este suprimat cu cruzime este secundar pentru ei, în timp ce
opinia lor personală este irelevantă Superioritatea oratorică devine problema principală . Astfel
de eroi ai cuvâ ntului și ai limbajului sunt pedepsiți cu prostia în reîncarnare, astfel încâ t
aroganța lor gâ dilă , oriunde prima și dominantă și dominantă ființă , apoi ca ultimul care stă
acolo ca un mut. Asemenea oameni muți au o mare plă cere să vorbească , dar sunt forțați să -și
folosească înțelepciunea intelectuală , care odată cu trufie a triumfat asupra vecinilor lor, să
ispă șească prin smerenia umilitoare a mutului și să suporte totul. În acest fel, ei sunt vindecați
de aroganța lor, care domină opinia umană , și sunt adecvați pentru avansarea spirituală .
167 Surd-mut.
1901, 27 mai, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că surd-mută este pedeapsa pentru
batjocura batjocoritoare a semenilor să raci surzi sau muti din prezent sau din viața anterioară .
1. O persoană nu ar trebui să includă niciodată pe cei să raci care sunt surzi sau muti în
sfera sa de desconsiderare fă câ nd glume, glume și tot felul de prostii cu oamenii care tră iesc sub
pedeapsa divină sau permițâ ndu-le să fie suprimate în orice alt mod.
2. Mâ na mea pedepsitoare este îndelung ră bdă toare împotriva unor astfel de oameni ră i
fă ră iubire, dar nu stă departe. Fie în această viață , fie câ nd se vor reîncarna, vor fi pedepsiți
pentru că trebuie să sufere toată viața de aceleași greșeli pentru care i-au disprețuit, ridiculizat
și asuprit pe ceilalți din orice motiv, fie pentru glumă sau pentru câ știg personal.
3. Prin urmare, fiecare ar trebui să se gâ ndească cu atenție la ceea ce face, astfel încâ t să
nu culeagă același lucru pe care l-a semă nat în schimb.
170. De ce hoții, tâ lharii, ucigașii și alți infractori au și copii, deoarece este posibil să -i
strice?
131
1903, 23 aprilie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că spiritele criminalilor revin pe lume
prin criminali pentru că doresc în mod expres acest lucru, deși uneori progresul se realizează
prin accidente de viață care duc tinerii descendenți la o altă ocupație.
Există spirite care au o dorință atâ t de intensă de a se reîncarna într-o familie încâ t să
corespundă dorințelor și poftelor lor impetuoase, încâ t să nu aibă nicio dorință pentru alte
puncte de vedere sau scopuri. Întrucâ t nu se poate face nimic cu astfel de spirite, îndemnul lor
este îndeplinit și pă șesc înapoi în carne. Uneori, viața veche, odată condusă , este continuată cu
astfel de să lbatici, dar unii gă sesc o direcție diferită prin apariția circumstanțelor, ceea ce îi
conduce pe că i mai bune și astfel progresul se realizează prin reîncarnare. Prin urmare, nimeni
nu ar trebui să judece problema în mod greșit; pentru că nu depinde de mine, ci de dorința și
îndemnul expres și persistent ale spiritului, ce ar trebui să devină din ea, mai bine sau mai ră u,
Cuvâ ntul 187 al tată lui pentru ziua de naștere a unui întrupat.
1894, 10 iunie, F ... ch. Pă rintele Isus descrie prin Ida Kg. În ziua numelui ei calea
întrupă rii pentru a deveni într-o zi un copil al tată lui câ nd s-a ivit vremea perfecțiunii spirituale.
1. Copilul meu, iată , Duhul Domnului este peste tine, de aceea ră mâ i într-o tă cere
profundă , astfel încâ t să simți puterea spiritului să u și să auzi cuvâ ntul dragostei și al harului
să u, care ră sună în tine pentru mâ ntuire și binecuvâ ntare pentru toți cei care mă iubesc cu o
inimă copilă rească și îmi pă strează cuvâ ntul ca fiind cuvâ ntul vieții. În acestea vreau să mă ară t
puternic și să le binecuvâ ntez din belșug; da, vreau ca râ uri de apă vie să se revarsă peste ele
prin voi și le voi binecuvâ nta semințele și le voi crește, așa cum i-am binecuvâ ntat pe Avraam,
Isaac și Iacov și le-am crescut ca nisipul de la mare. Sunt în continuare același Dumnezeu, același
tată , care a vorbit patriarhilor, același spirit îți vorbește acum și, ca și copiii lui Israel, te conduce
în țara fă gă duită , în țara în care curge laptele și mierea. Tu, iubitul meu copil, mă înțelegi bine și
știi de ce îmi ară t ție ca Dumnezeul vechiului legă mâ nt; și anume pentru că mă recunoști peste
tot și îmi citești cuvâ ntul cu inima ta, vezi adâ ncurile spiritului meu și pă trunzi pâ nă la fund.
144
188. Templul lui Dumnezeu.
1901, 7 mai și 10 octombrie, Graz. Pă rintele Isus explică faptul că corpul uman este
locuința materială a sufletului, în plus unealta prin care se poate dezvă lui material și poate fi
activ și, în același timp, imaginea sufletului; dar sufletul este locuința Duhului lui Dumnezeu, care
locuiește în inima sa spirituală și, prin urmare, trupul din carne este un templu material al lui
Dumnezeu, așa cum l-a numit Hristos Însuși. Acest corp este luat din sufletul lui Satana sau
Lucifer, care este solidificat în materie.
146
196. Omul ca Dumnezeu și Satana într-o singură persoană .
1902, 5 octombrie, Graz. Iluminarea Tată lui Isus, cum este compus omul; îl luminează în
constituția sa; și învață -l cum să tră iască pentru a deveni un copil al lui Dumnezeu; Iluminarea
contradicțiilor care reprezintă divinul și satanicul în viața și acțiunile sale.
1. Dragi copii, ființa umană din trupul să u își unește Dumnezeul cu sufletul Satanei.
2. Este adevă rat, ca Dumnezeu Eu sunt aerul atotcuprinză tor, care, vă zut cu un duh înalt,
este o mare de flă că ri, bucurat cu un duh înalt, o încâ ntare de nedescris a iubirii care depă șește
cu mult toate imaginațiile umane!
3. Nimeni nu se poate bucura de această înaltă bucurie spirituală în carne, decâ t în prima,
mult mai mare în a doua renaștere, dar numai mental, nu trupesc, deoarece cu o astfel de mare
bucurie spirituală , carnea ar ceda la o neputință ucigașă . Astfel, atunci câ nd corpul doarme, un
renă scut poate obține din câ nd în câ nd această mare plă cere.
4. Este de la sine înțeles că eu, ca aer atotcuprinză tor , nu pot fi reprezentat în întregime
într-o singură persoană ; dar nici acest lucru nu este necesar, deoarece
În primul râ nd, aceeași iubire, înțelepciune, atotputernicie, magnetism, electricitate și
divinitate sunt reprezentate în tot aerul ca și în pă rțile mici ale acestuia;
în al doilea râ nd, spiritul uman se poate exprima ca o zeitate ;
în al treilea râ nd, este conectat și unul cu aerul universului, astfel este puternic și plin de
forță ca întreaga zeitate, deoarece nu este separat, ci conectat cu zeitatea universului.
5. Divinitatea din om reprezintă tot ceea ce este spiritual în om și nu poate fi vă zut cu
ochii sau apucat de mâ ini, înțelegâ nd astfel, rațiunea, gâ ndurile, dorințele, limbajul, sentimentul,
gustul, mirosul, auzul, voința și tot ceea ce poate și va fi pus împreună cu acestea, astfel întreaga
viață și mișcare, gâ ndire și acțiune.
6. Satanaîn și în om este trupul sufletesc spiritual, trupul material din carne și duhul
să u din carne; sufletul își poate vedea trupul sufletesc cu ochii să i spirituali prin voința mea și se
poate simți cu mâ inile sufletului să u, așa cum vă puteți vedea corpul carnea cu ochii voștri
carneați și apucați și simți corpul că rnii cu mâ inile voastre carnale, prin urmare, vă distingeți în
visele profunde Trupul sufletesc nu că nu este trupul trup; că ci în vis tră iește și acționează doar
trupul sufletesc, în timp ce în acest timp corpul că rnii se odihnește și își primește impresiile
numai prin spiritul nervos. Spiritul nervos ră mâ ne în corp în timpul câ nd sufletul din afara
corpului se mișcă și se plimbă și acționează . În acest timp omul nu visează , așa că nu știe nimic
despre asta,
7. Sufletul nu mă poate vedea ca spiritul să u fă ră voia mea și câ nd mă las să fiu vă zut în el,
atunci mă vede ca un nor de foc aprins de lumină . Dar eu sunt cel care animă sufletul și prin el
trupul trupesc și îi conferă toate simțurile și puterile spirituale, pentru că fă ră mine el și trupul
sunt fă ră viață și sentiment propriu.
8. Ca spirit uman divin, prezint tot ce este simțit spiritual-divin în om, pentru că eu sunt
Dumnezeu, de aici tot ceea ce este divin în om, deci flacă ra iubirii lui Dumnezeu.
9. Polul meu opus în om este sufletul Satanei, contaminat de Satana, în iubirea sa de sine,
din care constă sufletul și trupul trupesc al omului.
10. Tot ceea ce am creat la om este bun și pur atunci câ nd este folosit în mod total altruist
în slujba iubirii pentru Dumnezeu și aproapele; pe de altă parte, dacă cineva folosește libertatea
spiritului în iubirea de sine și în egoism, atunci se poate pervertit tot binele spiritual prin
înțelepciunea și egoismul lumii și acolo devine pă cat, iar omul devine Satana în sine. omul devine
întunecat, trufaș, iubitor de sine și egoist și se cunoaște doar pe sine și prin acest egoism comite
toate pă catele și crimele imaginabile, deoarece în acest proces devine lipsit de Dumnezeu și
îndră zneț. Vezi, acesta este omul.
11. Puneți-vă în slujba altruistă prin Isus, virtuțile tată lui vostru spiritual și faceți totul
din dragoste pentru Dumnezeu și aproapele, dar cea mai rea persoană poate apă rea din nou ca
copil al lui Dumnezeu și poate șterge tot ră ul fă cut.
12. După cum am spus, omul este format din spirit, suflet și trup. Duhul este Dumnezeu,
147
eu însumi sunt Iisus; - sufletul și trupul împreună cu spiritul să u de carne sunt Satana viu în
miniatură , deoarece ambele sunt luate din sufletul solidificat al Satanei.
13. Această contradicție la om este ceea ce apare din nou, este ceea ce se ră zvră tește
împotriva voinței lui Dumnezeu și acționează constant altfel decâ t voi.
14. Sunt iubire pură , persoana necultivată spiritual ură ște, pentru că iubirea de sine; -
Sunt smerenie, om al aroganței și al mâ ndriei; Am ră bdare sau îndelung ră bdare, neră bdare și
mâ nie omului; - Sunt caritate și milă , omul este lipsa de iubire și lipsa de inimă ; - Iubesc iertarea,
- omul cugetă ră zbunare și ră zbunare; - Sunt castitate pură , omul în noroiul poftei este o
murdă rie care se simte confortabil; - Sunt generozitate, omul este lă comie; - Sunt altruism, omul
este egoism; Îmi doresc și fac bine tuturor, omul este gelos și se iubește doar pe sine, - sunt
slujitorul și beneficiarul tuturor oamenilor, omul își permite să fie slujit și asuprit, înșelat,
trișează și exploatează fratele unde și cum poate. -
15. Așa vedeți în om, atâ ta timp câ t el nu este că lă uzit în adevă r și în spiritual de cultura
mea divină , indiferent dacă este educat sau incult, Satana pur în funcție de modul să u de acțiune.
Da, el este reprezentantul lui Satana în lume după pasiunile sale; dar el este de fapt Satana
reînviat și adevă rat după suflet și trup, deoarece este chemat să ră scumpere sufletul lumii lui
Satana în atomi și să -l readucă în gloria lui Dumnezeu pentru a deveni un copil al lui Dumnezeu
de la Satana și în cele din urmă unul sub conducerea lui Dumnezeu însuși stâ nd pe Dumnezeu.
16. De vreme ce ai acum, din contradicțiile care există întotdeauna în tine împotriva
nobilului, sublimului și divinului, mâ nia împotriva a ceea ce se cere iubirii și unde este vorba de
dezvoltarea adevă ratului sfâ nt și divin din tine, în egoismul să lbatic. , Aroganța și sentimentul de
ră zbunare se ridică și se ră zvră tesc împotriva ei și vor să renunțe la frâ iele să lbatice ale
neprihă nirii de sine, ale asupririi și distrugerii împotriva aproapelui tă u în natura ta satanică ,
spune! Nu se vede Satana viu în mintea ta furioasă ?! Ș i ce fac eu, ca spirit al iubirii, împotriva
voastră , duhuri ale sentimentului infernal de ră zbunare?! - Nimic din ce fac decâ t să mă descurc
cu îndelunga ră bdare și toleranță care ar prefera să sufere totul ei înșiși decâ t să -ți ramburseze
binemeritatele salarii infernale.
17. Dragi copii, ca purtă tor al spiritului meu de iubire din inima voastră , care nu este
niciodată de acord cu faptele voastre rele și întotdeauna se raportează împotriva ei prin
conștiință și se opune acesteia, atunci câ nd sunteți la curent să faceți ră ul, recunoașteți-vă cine
sunteți! Îndoiți-vă satanicul în voi și transformați-l prin virtuțile mele în divin-spiritual, astfel
încâ t să deveniți copii ai iubirii divine din copiii satanei!
18. Trebuie să -ți aduni întreaga putere sufletească , în ordine, din moment ce ești Satan în
miniatură , să dezvolți o ființă spirituală divină și să devii tu însuți zei ca fii ai lui Dumnezeu, deci
de la înțelepciunea aceea a lui Satana, în iubire cea a lui Dumnezeu imaginați-vă , să riți.
200. Mă rturisirea lui Hristos; Copilă ria și viziunea asupra lui Dumnezeu.
1900, 15 mai, Graz. Oricine nu-L mă rturisește pe Hristos înaintea oamenilor, nu-L va
mă rturisi pe Hristos înaintea Tată lui să u și, prin urmare, nu va veni să fie copii și să -L vadă pe
Dumnezeu.
1. Din cauza pă catului lui Adam de neascultare trufașă față de Dumnezeu, nici el, nici
descendenții să i nu au putut veni la Dumnezeu, ci mai ales din cauza faptului că Dumnezeu era
impersonal, deci nevă zut.
2. Prin întruparea în Hristos, am creat un corp uman pentru mine, în care tră iesc acum și,
prin urmare, mă puteți vedea numai în persoana lui Isus Hristos. Dar oricine nu mă recunoaște
pe Hristos (sau Mesia) ca Dumnezeu, poate atâ ta timp câ t insistă asupra acestei concepții
eronate, să nu vină niciodată la mine Dumnezeu și să mă vadă . Că ci acestea sunt urmă toarele
cuvinte ale Noului Testament, pe care le-am spus ucenicilor Mei:
3. Matei 10,32-33: Cine mă va mă rturisi înaintea oamenilor, îl voi mă rturisi și înaintea
Tată lui Meu din ceruri; dar oricine mă va nega înaintea oamenilor, îl voi tă gă dui și înaintea
tată lui meu din ceruri.
4. Marcu 8:38: Oricine se rușinează de Mine și de învă ță tura Mea dintre această
generație adulteră și pă că toasă , Fiul omului se va rușina și de El câ nd va veni în slava Tată lui Să u
împreună cu îngerii Să i.
5. Luca 9: 25-26: Ce folos are omului dacă câ știgă întreaga lume, dar se pierde pe sine și
se distruge pe sine? Că ci oricui îi este rușine de mine și de învă ță turile mele, fiul omului de el se
va rușina și câ nd va veni în slava lui și a tată lui să u și a îngerilor să i.
Anul 1 32, 15 octombrie. Dacă o persoană dorește să -i instruiască pe ceilalți, este bine să
lă sați oamenii pe care doriți să -i câ știgați la adevă r să fie complet lipsiți de justifică rile lor; dacă
au fă cut acest lucru cu toată energia lor, atunci nu au mai multă forță în ei mai mult , și abia apoi
începeți să aveți o ureche atentă la adversar, apoi începeți să intrați în adevă rurile sale
superioare, respingeți justifică rile lor false de la sine și le-ați câ știgat. (Ev J. Chr.IV. Cap. 165)
Rugați-vă și lucrați.
Întotdeauna ridică -ți inima că tre Dumnezeu.
El dă muncă și ameliorează nevoile.
Eliberarea de la închisoare pentru pă cat,
Oferă putere rugă ciunii în dragoste,
ea este cea care creează copiii lui Dumnezeu.
Te-ai nă scut ca cetă țean al pă mâ ntului,
Să -L cinstim pe Dumnezeu în dragoste,
Ales să -l venereze prin har,
Ca un copil al lui Dumnezeu în consacrarea inimii.
Loialitatea că tre dragoste îți împodobește sâ nul!
Puterea credinței îți întă rește curajul!
Pâ nă la sfâ ntul tron al lui Dumnezeu;
De la care Dumnezeu dă dragostea ta salarii.
Adorați iubirea eternă la nesfâ rșit,
Pentru că ea este Dumnezeu în propriul tă u sâ n!
Nu întreba ce fac, să rmanul copil
Fii bine conștient de filiația ta cu Dumnezeu,
Că Tată l Isus ți-a dat din dragoste,
171
Cea mai înaltă este ea, gâ ndește-te ce am.
Adorați-l întotdeauna pe Tată l în dragoste;
Pentru că Isus este tot ce ești în lume,
Lucrează cu toată puterea
Că ră mâ i copilul Să u așa cum te alege El
Ș i ține-te moștenitor al iubirii Sale sfinte;
Deci îndoiți genunchii în cinstea Lui
Să -l adore pe Tată l cu o inimă iubitoare.
232. Tă cerea.
1903, 22 iulie, Graz. Pă rintele Isus discută despre marea valoare a tă cerii, întrucâ t omul
este responsabil pentru fiecare cuvâ nt inutil dinaintea lui Dumnezeu (Matei 12, 36) și explică
175
avantajele spiritualului și dezavantajele vorbirii seculare.
1. Oamenii care vorbesc mult trebuie să aibă , de asemenea, multe materiale de discutat;
atunci câ nd vine vorba de a vorbi despre adevă ruri divine, atunci se poate vorbi atunci câ nd
aceste adevă ruri sunt învă țate și discutate în legă tură cu viața și acțiunea; că ci omul ar trebui să
aibă întotdeauna cuvâ ntul divin în minte pentru a-și avea întotdeauna semnificația și aplicarea
practică în fața ochilor, deoarece aceasta este sarcina de viață a omului de a gâ ndi prin cuvâ ntul
divin și de a pune nucleul să u interior în acțiune animat , spiritualizează și divin.
2. Tă cerea trebuie întotdeauna respectată dacă cineva nu are lucruri morale, spirituale,
superioare de spus în gâ nduri. Pentru că tă cerea te privește de oportunitatea de a vorbi
vorbă rești lumesti sau, după cum se spune, de bâ rfe lumești.
3. Prin tă cere omul câ știgă timpul pentru a se gâ ndi la Dumnezeu și la divin; Dar vorbind,
el intră în tot felul de tentații, pentru că oamenii vorbesc doar lucruri lumești, senzuale și
pă că toase, pentru a ține pasul, pentru a ilumina mai bine acest lucru sau altul și pentru a-l face
chiar mai lumesc decâ t este deja, dar de aici rezultă că omul însuși este lumesc, Ascultă lucruri
senzuale și pă că toase și astfel cade în vâ rtejul vieții de zi cu zi, care politizează , mormă iește, se
aliniază la toate, critică greșelile altora, le calomniește și adesea, cu bună știință sau fă ră să știe,
vorbește neadevă ruri despre aproapele și începe să se ocupe de lucruri pe care nu le privește,
care, totuși, îi colorează îmbră că mintea sufletului maro-cenușiu din cele fă ră legă tură , ceea ce îl
face un spirit infernal în carne și oase.
4. Dar cine tace, unde nu are nimic inteligent de spus și știe, se retrage de la toate
asemenea ispite lumești, câ știgă timp și dragoste pentru a se bucura de adevă ruri spirituale și
crește vizibil în întreaga sa ființă pâ nă la un vas pur al lui Dumnezeu, pentru că dragostea,
Smerenia, calmul și pacea, precum și celelalte virtuți cresc în el și îl fac mereu fericit și într-o
dispoziție bună , prietenoasă .
5. De aceea omul ar trebui să tacă câ t mai mult în exterior, dar cu atâ t mai mult din
interior să se stră duiască să vorbească spiritual cu mine, spiritul să u divin, pentru că asta îl va
face satisfă cut de soarta și fericitul să u.
6. Pe de altă parte, cineva se retrage prin liniște înainte de a râ de, glumi și a face glume,
care trebuie luptate cu hotă râ re și abținute înainte de a ajunge la renașterea spiritului, deoarece
lumea este și nu rimează cu darul renașterii. , prin urmare, renașterea spiritului nu poate fi
atinsă dacă cineva se bucură de lumesc.
7. Taci, așadar, acolo unde nu este nimic spiritual de vorbit și învă țat, pentru că ceea ce
omul are de spus pentru viața obișnuită se va face în curâ nd, dar el ar trebui să ducă toată viața
ră masă în sens spiritual și aceasta va fi ră scumpă rarea sa de materie și Promovează unirea cu
Mine, Dumnezeul să u Isus.
236. Sinuciderea.
1901, 17 septembrie, Graz. Pă rintele Isus explică ce soartă tristă au avut sinuciderile în
viața de apoi, deoarece sunt de obicei scufundați ca nebuni în iadul cel mai de jos. - Ș i „noua
grație” pentru ei înainte de a se sinucide.
1. Manifestarea tristă a celor fă ră de Dumnezeu și denudatori ai timpurilor moderne este
sinuciderea. Mulți oameni care nu cred în niciun Dumnezeu și în viață continuă decid să se
sinucidă dacă totul nu merge conform dorințelor lor.
2. Credeți că veți scă pa de toate grijile, necazurile și toată cunoașterea existenței. Ei cred
că moartea este un somn etern, intrâ nd în nimic, la fel cum omul a ieșit din nimic. Dar nu au nicio
idee câ t de absurdă este o astfel de viziune. Nimic nu este din nimic, la fel cum nu am creat lumea
din nimic. Deci ceva care este deja acolo nu poate în niciun fel să devină nimic, are loc o
transformare a substanțelor, dar o anihilare este o imposibilitate. Această transformare trece
prin întreaga creație, spiritualul îmbracă o îmbră că minte materială și devine vizibilă , odată ce a
178
trecut timpul în care a avut loc maturizarea a ceea ce a fost stabilit în materie, atunci spiritualul
pă ră sește materie și aceasta cade în decă dere,
3. Așa este și cu omul, dacă tră iește conform poruncilor mele, atunci ajunge la maturitatea
sufletului și a corpului să u, în funcție de modul în care a tră it.
4. Cu sinuciderea, totuși, o persoană scurtează viața, nu permite sufletului și corpului să
se maturizeze și, pe deasupra, comite o crimă crudă și mare împotriva sa. Considerați că crima
sau jaful sunt o crimă mare dacă au fost comise intenționat. Nu ar trebui sinuciderea să fie la fel
de mare crimă ? Cu siguranță ! Este un jaf pe sine; pentru că sufletul este jefuit de trupul să u, pe
care trebuie să -l îngrijească și să -l aducă spiritual la un nivel superior, pentru că trupul din carne
are și complementul să u spiritual, la fel cum tot ce există în natură are complementul să u
complementar spiritual, care nu poate fi pierdut, La ieșirea din trup, sufletul ia acest supliment
ca un costum care se potrivește bine, dar, desigur, foarte ușor de modelat ca o mă nușă pe el, în
tă râ mul spiritelor. Cu câ t persoana a tră it mai cuvios, mai spiritual, cu atâ t mai alb și mai frumos
acest costum este ca o glazură spirituală pe corpul sufletului lor; Dar dacă omul tră iește o viață
greșită sau se abate, atunci corpul spiritual din carne este urâ t, de o culoare gri-întunecată , prin
care se recunoaște calitatea spirituală inferioară a sufletului.
5. Pe lâ ngă această privare a sufletului corpului să u și întunecarea corpului spiritual
spiritual prin infracțiunea de ucidere a lui însuși, sufletul este adevă ratul criminal în uciderea
trupului să u trupesc, care a fost creat pentru el prin har în pentru a fi activă material în ea
pentru a trece prin școala de testare spirituală a vieții prin corpul material, prin urmare ea se
încadrează sub pedeapsa spirituală , care constă în faptul că este scufundată ca un criminal
grosolan în centrul pă mâ ntului, deci în întunericul infernului inferior. Dacă sinuciderea este de
altfel de bun caracter, atunci el poate avea un amurg de lumină oarecum slab, dar dacă este și
altfel un pă că tos grosolan, atunci este complet lipsit de orice lumină , adică într-un întuneric
complet și profund.
6. Ajuns aici, el se ală tură cercului acelorași criminali care îl primesc cu o expresie mai
tristă , dar mai ales malițioasă și, luați în mijlocul lor, încep să întrebe ce l-a determinat să se
sinucidă . Câ nd le-a spus totul, atunci ră mâ ne în compania tristă și vicioasă a dracilor veseli din
speciile cele mai de jos, fă ră să știe sau să se poată ajuta reciproc în cel mai mic.
7. Întrucâ t al treilea iad conține cea mai rea, cea mai rea, cea mai crudă și mai să lbatică
gă lă gie, vă puteți imagina cea mai tristă existență a unui sinucidere pe care o poate avea în
imagine - dar numai dacă un astfel de sinucidere a simțurilor în timpul sinuciderii este jefuit? !
Atunci vai de un om atâ t de nefericit! - El ră mâ ne în acest punct de vedere că se sinucide în acest
moment și repetă această ucidere de sine însuși și simte durerea în el însuși, în el însuși și
continuu pe care a simțit-o în ultimul moment, și asta necesită adesea mult timp Timp de ani
pâ nă câ nd își dă seama singur că este doar un nebun în mersul să u; - Rugă ciunile rudelor lor îi
ajută pe unii oameni să conștientizeze clar situația lor; - Unele vor fi finite, dacă nu poate ajunge
deloc la o conștiință clară de la el însuși, după 10, 20, 30, 50 sau mai mulți ani aduși la conștiință
de spiritele compă timitoare, el tră iește doar într-o nebunie și îi dau indicii despre cum se poate
salva de ea . Fericit de sinucidere care nu și-a pierdut rațiunea clară în act, deoarece sinuciderile
înnebunesc de obicei în momentul actului din cauza emoției sufletului.
8. Dacă un sinucidere ajunge în infernul sau al treilea iad cu un motiv clar, el ră mâ ne de
obicei acolo mulți ani, deoarece se crede lipsit de orice iluminare și că a că zut în iad conform
învă ță turilor anterioare ale bisericii, așa că situația sa este desigur neobișnuit de trist, mohorâ t
și iad! A vrut să scape de un mic inconvenient temporar prin sinucidere, în schimb a că zut în
iadul teribil cu tot întunericul, remușcă rile, furia, furia și deznă dejdea să lbatică în situația
nesfâ rșită și teribilă nesfâ rșită ! - Acesta este lotul sinuciderii după crimă . -
9. Dar voi pune, de asemenea, cu grație, o barieră în calea acestei nebunești activită ți a
oamenilor, astfel încâ t de acum înainte voi deschide ochii spirituali tuturor celor care vor dori să
se sinucidă în prealabil, astfel încâ t să vadă situația în care va să se sinucidă ar că dea. Oricine
consideră acest lucru ca o fantezie și se sinucide încă nu va fi nedreptă țit, deoarece a fost
179
avertizat și totuși a comis fă ră milă fapta: „volenti non fit injuria”. -
237. Contemplarea interioară .
1902, 8 mai, Graz. Pă rintele Isus discută despre marea valoare a autoexamină rii
interioare zilnice a ceea ce a fă cut cineva, bine sau ră u, pentru că după aceea se poate face
satisfacția și scuzele corespunză toare cu Dumnezeu și cu oamenii.
1. Fiecare persoană pă că tuiește, deci fiecare persoană are datoria să se gâ ndească la
pă catele sale și să privească mă rimea lor și să câ ntă rească gravitatea. Dar acest lucru se întâ mplă
în felul urmă tor:
2. După muncă , în mod ideal înainte de culcare, așezați-vă , relaxați toate celelalte gâ nduri
și griji și cufundați-vă în interior, în viața spirituală , examinați-vă cu atenție și că utați toate
zonele în care este depozitat ceva, pe care cel comis în timpul ziua și jignit împotriva lui
Dumnezeu sau a oamenilor. Această autoexaminare este foarte vindecă toare, deoarece o
persoană judecă ce a fă cut bine și ce a fă cut ră u. Dacă cineva a efectuat cu atenție această
autoexaminare interioară , ar trebui, de asemenea, să evalueze consecințele a ceea ce a fost
nedreptă țit, deoarece nu ar trebui să ia în considerare și să ia în considerare pă catul actual, ci și
consecințele acestuia,
3. O astfel de autoexaminare interioară este foarte fructuoasă , deoarece îl face pe om mai
precaut în timpul zilei și comite din ce în ce mai puține pă cate și se smerește ca o persoană
pă că toasă ; pentru că dacă o persoană trebuie adesea să -și remedieze crimele spirituale în fața
aproapelui cerâ ndu-și scuze, se va rușina și în viitor va încerca să fie mai sensibilă atunci câ nd va
proceda împotriva aproapelui să u! -
4. Așa și el va să vâ rși din ce în ce mai puține pă cate împotriva mea, întrucâ t va ajunge la
concluzia în fiecare zi că este un repetator dizolvat al acelorași pă cate și care îl va acuza că nu a
respectat regulile mele.
5. O astfel de examinare interioară a a face și a nu face ar trebui să aibă loc zilnic acolo
unde este posibil, întrucâ t ar trebui să -mi ceri iertarea pă catelor în fiecare zi și pentru că altfel
uită m mult dacă o neglijă m câ teva zile.
238. Autocontrol.
1902, 10 octombrie, Graz. Pă rintele Isus ne învață cum să faci față ispitelor pentru a lupta
fericit cu lupta vieții și pentru a fi fericit într-o zi.
1. Autocontrolul este cea mai dificilă sarcină umană . Este o luptă - mai dificilă decâ t cu
animalele să lbatice.
2. Dacă ți se întâ mplă o nedreptate flagrantă - ceea ce te doare; - și dacă ră ul vă șoptește
ră zbunare, - atunci imaginați-vă ce nedreptate extraordinară a atotputernicului Dumnezeului
vostru, Creatorului și Ră scumpă ră torului a îndurat-o în tă cere și iertare în ziua ră stignirii Sale, și
vă veți liniști, pentru că veți fi iertat că cei ră ufă că tori vă înregistrează un merit etern pentru
viitor. Chemați numele „Iisus” de trei ori cu deplină umilință și dragoste pentru ajutor împotriva
ispitei rele și va fi a voastră ! -
3. Dacă sunteți în pericol de poftă , tă iați imediat gâ ndurile șoptitoare cu dispreț și
dezgust! - și gâ ndește-te ce îți cere Dumnezeu! și cereți în dragoste Tată lui Isus să vă ajute să
supraviețuiți acestui pericol - și dacă ați supraviețuit acestuia, atunci mulțumiți-i cu dragoste
Dumnezeului vostru pentru acest har.
4. Dacă te deranjează acest lucru sau acel gâ nd nelegiuit, în ispită întoarce-te la
Dumnezeu din nou și din nou pentru ajutor și gâ ndește-te la consecințele unui act nepă să tor!
5. În rugă ciune stă puterea minunată cu care trebuie să se întă rească cu sâ rguință în
fiecare zi, pentru că altfel se poate că dea curâ nd din nou. - Ș i dacă cazi în mod repetat, nu
dispera! - dar, cineva se roagă din ce în ce mai înflă că rat că tre Dumnezeu și se indignă din ce în
ce mai violent de pasiunile inferioare, - în cele din urmă se va câ știga. - Dar fugiți de toate ispitele
- și dacă nu le puteți evita, chemați dinainte ajutorul lui Dumnezeu, astfel încâ t să ieșiți fericiți
din luptă . Dar nu fugi inutil de luptă , pentru că fă ră luptă nu există victorie, fă ră victorii nu există
180
merit pentru viitor! - Vedeți virtuțile lui Isus. -
240. Insulta.
1901, 29 ianuarie, Graz. Clarificare decisivă a tată lui Iisus că insultele reciproce trebuie
renunțate personal și compensate.
1. Tră iește în pace cu toți oamenii, este legea lui Dumnezeu! Dar dacă , în ciuda acestei
reguli, oamenii se certă și se destramă , atunci trebuie să -și facă din nou prieteni, să -și ceară
iertare reciprocă și să tră iască împreună pașnic.
2. Dacă , totuși, fă ptuitorul iartă , dar fă ptuitorul nu cere iertare din niciun motiv,
fă ptuitorul și persoana ofensată se pot armoniza bine unul cu altul, dar dacă fă ptuitorul nu se
smerește și nu cere persoana ofensată pentru iertare, aceasta este problema care nu este
echilibrată cu mine și iertată ; pentru că aroganța infractorului se află în ea, că din rușine că a
acționat greșit sau din aroganță presupune că acest lucru nu mai este necesar deoarece ofensatul
l-a iertat și sunt din nou în relații prietenoase unul cu celă lalt, nu conform voinței mele, pentru
că , ca Dumnezeu și viața în om, eu sunt de fapt cel jignit și câ nd persoana jignită se smerește din
dragoste pentru mine și iartă persoana jignită din proprie inițiativă , cu atâ t mai mult este
motivul pentru care a cerut persoana jignită pentru iertare, fie ea în fața Reconcilierii
infractorului sau după . Deci, oricine acționează diferit este înfricoșat în fața mea Dumnezeului
să u, pe care l-a lovit infracțiunea, pentru că eu sunt cu totul în om, întrucâ t el își pă strează , prin
aceasta, dreptatea sa înfricoșată . -
3. Astfel de persoane nu pot conta pe renașterea spiritului pâ nă nu vor umili această
aroganță grosieră înaintea Mea, spiritul jignit al lui Dumnezeu în om. Din punct de vedere
mental, problema ar fi echilibrată prin reconectarea prieteniei, dar divină numai atunci câ nd
porunca a fost satisfă cută prin umilință personală în fața persoanei jignite.
4. Dacă insulta are loc în prezența martorilor, nu este necesar să vă smeriți în fața lor, ci
doar în fața celui insultat, așa cum s-a spus deja.
5. Dacă , totuși, cineva își jignește aproapele mustrâ ndu-i, dar încearcă imediat să -i
mulțumească persoanei ofensate cu cazare prietenoasă sau bună voință , iar acest lucru este
liniștit și este imediat bun cu infractorul, atunci infractorul s-a ușurat prin acțiunile sale în
caritate, astfel încâ t nu trebuie să ceară iertare după împă care, pentru că acest lucru s-a fă cut
prin lucrarea de caritate.
241. Iertarea.
1901, 29 ianuarie, Graz. Înaltă iluminare de la Tată l Isus cu privire la iertarea insultelor,
181
pă catelor și crimelor pe care oamenii trebuie să le ierte reciproc.
1. Fiecare om are dușmani și se înfurie el însuși asupra vecinilor să i, deoarece oamenii
așa cum tră iesc astă zi sunt mai ră i decâ t bine. Blâ ndețea sau iertarea, însă , îl înnobilează pe om,
deoarece îl aduce la nivelul care îl ridică spiritual și îl apropie de Dumnezeu.
2. Dacă fratele sau aproapele tă u te jignesc sau te ră nește într-un fel sau altul, sarcina ta
este să nu fii supă rat pe el, dar, ca frate greșit, iartă tot ceea ce îmi este dragoste; că ci, dacă ar ști
ce face, nu ți-ar face asta, așa că acționează împotriva lui așa cum am fă cut-o eu atunci câ nd
tică loșii mi-au bă tut unghiile contondente prin mâ ini și picioare din cauza pă catelor fariseice,
pentru că am întrebat în cumplita Durere: " Tată iertați-i pentru că nu știu ce fac "și amintiți-vă
că am suferit și am murit în locul vostru! -
3. Așa că am predat în Predica de pe munte: „Iubiți pe vră jmașii voștri; faceți bine celor ce
vă fac ră u și rugați-vă pentru calomnitorii și prigonitorii voștri!” - Pentru că dacă nu ai avea
adversari, cu cine ai lupta și cum ai câ știga pentru a câ știga ră splata vieții veșnice? Adversarii tă i
sunt polul opus, la care ar trebui să -ți transformi viciile și pasiunile în virtuțile carită ții,
luptâ ndu-te să le depă șești.
4. În Rugă ciunea Domnului Mă întrebi în mod explicit: „Iartă -ne datoriile noastre, așa cum
iertă m și noi datoriilor noștri!” Iată rugă ciunea Rugă ciunii Domnului pentru oracolul tă u, cu care
rostești judecata despre tine însuți: Nu ne ierta datoriile sau pă catele noastre dacă nu ne iertă m
datornicii sau dușmanii! - Da, copii, dacă nu vreți să iertați, atunci aparțineți Satanei și iadului
să u! - Pentru că atunci Mă întrebi prin Tată l nostru: Ar trebui să fiu un diavol atâ t împotriva ta,
câ t și tu împotriva fratelui sau surorii tale! Cred că această explicație îți vorbește suficient de clar
cum trebuie să procedezi și să acționezi împotriva dușmanilor tă i! - Da, iartă , fă bine și ar trebui
să te rogi pentru dușmanii tă i,
242. Trei mijloace de tă rie împotriva neprihă nirii, nesă buinței și hă rțuirii de că tre spirite.
1902, 7 octombrie, Graz. Pă rintele Isus oferă mijloacele prin care cineva se poate apă ra și
proteja viguros împotriva a trei dintre cele mai periculoase pă cate și poate suprima tentațiile de
a face acest lucru.
A avea dreptul
1. Oamenii își doresc întotdeauna să aibă dreptate în toate și uită că acest viciu este un
pă cat al mâ ndriei, care, pe de o parte, îl privește și îl suprimă pe fratele cu toată puterea
presupusului privilegiu și, pe de altă parte, provoacă auto-exaltare și aroganță peste fratele de
pretutindeni Aroganța este întotdeauna implicată , pentru că mulțumirea triumfă asupra
nedreptă ții aproapelui după ce a câ știgat o victorie!
2. Întrucâ t acesta este unul dintre cele mai periculoase pă cate, antidotul trebuie, de
asemenea, utilizat cu vigoare și efectuat, deoarece după o astfel de înfrâ ngere a aproapelui, omul
are gâ nduri satisfă cute de sine față de alți oameni, încâ t a câ știgat un moral, științific, judecă tor
sau victoria judecă torească are, ceea ce îl face să creadă și să se lingușească ca învingă tor în ochii
celor prezenți. Prin acest efect în triumful victoriei stă grosimea pă catului mâ ndriei, pentru că
aproapele a fost umilit și cel drept a fost înă lțat!
3. Prin urmare, nu-mi triumfa copilul în inima ta dacă ar trebui să ai dreptate, ci fă -te
conștient de persoana mea ca judecă tor pedepsitor, care privește gâ ndirea ta interioară cu ochi
duri și pune gravitatea pă catului tă u pe bol de dreptate divină și în cartea ta de viață notată
pentru pedeapsă !
4. Tră iește-te repede și gâ ndește-te la această Iluminare a Mea înainte de a-l ataca corect
pe fratele tă u, că procedezi conform regulii așa cum este prescrisă în „ tă gă duirea de sine ” și
gâ ndindu-te rapid la Mine și la prezența mea judiciară și la a ta Continuați pentru slava mea!
sacrificat cu smerenie așa cum este indicat sub aroganță . Dacă te gâ ndești atâ t de repede la
prezența mea judecă toare și sacrifici totul pentru gloria mea și procedezi conform
regulamentului, atunci îți vei da clarificarea cu o inimă calmă și în loc de judecată vei obține doar
o recompensă . Amintiți-vă că , dacă l-ați rușinat și umilit pe fratele vostru, l-ați ră nit în cinstea lui
182
la fel de mult ca și omul violent care îl doborâ se fizic pe adversar și l-a lucrat cu mâ inile și
picioarele.
5. Este înnă scut omului că îi place să afirme dreptul în orice. Iată câ mpul Satanei în om,
pentru că ceea ce crede omul că știe bine și bine, nu neagă , dar își menține dreptul pâ nă câ nd
cineva îi arată dovezi de natură spirituală sau tangibilă . - Dar a avea dreptate este întotdeauna
cel mai mare pă cat, al mâ ndriei, al triumfului și de acesta trebuie să fugă , ca de ciumă , pentru că
duce la moartea spiritului.
6. Nu este de acord ca o persoană să aibă întotdeauna dreptul - chiar dacă o are, pentru că
armonia iubitoare cu fratele să u este mai valoroasă decâ t a avea dreptate, de aceea să fii
iubitoare, umilă și cedantă , astfel încâ t și eu să pot locui printre voi , că ci nu sunt printre cei
drepți, trufași, supă rați și ră zboinici. Aceasta este pentru a vă servi ca un avertisment că , din
dragoste pentru mine, trebuie să îndurați și să îndurați unele lucruri pentru a fi gă siți drepți
înaintea mea.
Lupta cu pofta
1899, 8 iunie, Graz. Pă rintele Isus explică că cineva ar trebui să se protejeze de creșterea
poftei în timpul zilei pentru a nu fi copleșit și a ceda puterii copleșitoare a spiritelor în somn.
1. Nu există victorie fă ră luptă și nu există merit fă ră victorie. Unul dintre cei mai ră i
dușmani ai sufletului și unul dintre cei mai greu de luptat este pofta. Omul a fost creat pentru
procrearea omenirii, dar conform legilor lui Dumnezeu - nu conform dorințelor trupești,
deoarece primul om era supus celei din urmă .
2. Se poate depă și pofta în timpul zilei, dar fii atent să nu te lupți cu ea, pentru că cel ră u
va începe apoi lupta în somn atunci câ nd ești complet neputincios și acolo el poate tră i cu tot
felul de pă cate pofticioase, fă -ți-o, indiferent dacă știi că nu este corect și îți poate oferi stimuli și
plă ceri uriașe fă ră ca tu să te poți apă ra sau să fugi, pentru că voința ta este neputincioasă , ca în
starea de veghe câ nd este prea tâ rziu.
3. Prin urmare, suprimă fiecare stimul voluptos câ t mai mult posibil, atâ ta timp câ t mai
este timp, dacă nu vrei să cedezi, pentru că ce poți face câ nd vii fă ră apă rare printre lupii
flă mâ nzi!? Prin urmare, ar trebui să evitați doar lupta de sine, adică să nu vă provocați în timpul
zilei, deoarece numai provocâ ndu-vă și luptâ nd împotriva ei, cel ră u vă poate învinge în cele din
urmă luptâ nd în somn. Dar poți să faci față cu calm luptelor mici, nu voluntare, pentru că dacă te
ascunzi de toată lumea, atunci nu vei avea nici lupte, nici victorii, nici merite.
4. (Comparați acest lucru cu ceva similar în Cap. 48 B, pagina 5): „Cei slabi evită lupta, iar
cei puternici evită cu prudență pericolul. Dar cei care sunt în pericol postesc și se roagă pentru
post slă besc carnea și rugă ciunea dă putere spiritului ". Amin.
5. Nesinceritatea este unul dintre cele mai puternice pă cate de stimulare a omului și vai
de cei care sunt puternic devotați ei, care au suficient să lupte împotriva ei și vor ieși victorioși
doar cu dificultate, deoarece el nu este doar împotriva că rnii sale, dar împotriva impunerii
impetuoase, o mulțime de spirite desfrâ nate care au cuibă rit în carnea lui și, prin urmare, l-au
posedat și l-au fă cut pofticios.
6. Lupta este una inegală , rareori iese ca învingă toare, dar mai ales ca una înfrâ ntă , astfel
că urmă toarele mijloace puternice vă vor servi pe larg dacă o aplicați energic. Dar acesta este:
7. Dacă îți amintești viu ispitele prin gâ nduri și imagini sau fapte trecute și începi să te
irite, atunci ai deja o mulțime de spirite curvate active în tine, de care ești posedat sau pe care le-
ai atras de gâ ndurile tale. Este dificil să scapi de acestea, deoarece nu cedează , ci mai degrabă vor
să -și facă drum și să se bucure. Dacă te rogi, ei sunt în mare parte calmi, dacă te oprești, nu
durează mult și gâ ndurile, imaginile și stimulii s-au întors. Ș i dacă le împrumutați reflexiile
voastre pentru o vreme, atunci brusc impetuozitatea vă poate rupe rezistența, din puterea
anesteziei pe care o evocă și sunteți pierdut fă ră speranță pentru moment,
8. Propriile tale spirite din carne nu sunt violente, dar atunci câ nd intervin spiritele
desfrâ nate, sfaturile bune nu sunt ușor de oferit.
183
9. Dar există un remediu care funcționează decisiv și puternic dacă este folosit corect.
Învă ță tura spune: ar trebui să acționați împotriva fraților voștri cu dragoste, smerenie și ră bdare
- învă ță tura de mai sus nu are nicio aplicație împotriva spiritelor desfrâ nate, ci dimpotrivă :
10. De îndată ce apar tentațiile și stimulentele, indignează -te cu tot dezgustul pentru
această chestiune și tunete înă untru (ține gura închisă !) Ș i începe să le dublezi după titlul lor
corect: Afară ! sunteți obișnuit și pakage de unde ați venit! Cine te-a chemat să vii la mine?! Așa
că ieși afară ! afară ! adică pachetul iadului de aici! Dar arată cu adevă rat indignat și serios, ca și
câ nd ai vrea să -ți biciuiești biciul cu cea mai mare plă cere pentru a-i alunga!
11. Așadar, faceți-vă cu acești oaspeți să lbatici dacă nu vă odihnesc și ei vor ceda,
deoarece acest lucru vă va face să ezitați să vă comportați împotriva poftei. Odată ce te-ai
odihnit, încearcă apoi să înă buși cel mai mic gâ nd care s-ar putea ridica pentru pofta, astfel încâ t
stimulii să nu câ știge putere. De aceea, trebuie să fim atenți ca ochii și urechile să nu se delecteze
cu stimuli și cuvinte seducă toare, ci mai degrabă să evite tot ceea ce stâ rnește gâ ndurile și
stimulii întorcâ ndu-se și îndepă rtâ ndu-se de locul ispitei și activâ ndu-vă simțurile suferința pe
care eu a trebuit să experimentați din cauza acestui pă cat și să vă scufundați cu toate simțurile
voastre în durerea pe care am suferit-o în acest proces, astfel veți putea să vă apă rați și să vă
protejați de aceste tentații la pă cat.
192
256. Zelul exagerat al martirilor.
Zelul exagerat pentru credință poate fi comparat cu acei oameni care au murit în cele mai
vechi timpuri ca martiri pentru învă ță tura Mea (Isus); Nu le-am cerut să facă acest sacrificiu; mi-
ar fi fost mult mai folositoare dacă ar fi ră mas în viață - stau ca exemple ale celui mai înalt
sacrificiu de sine pentru ei, dar mai mult, da, cu mult mai mult mi-ar fi fost de folos, dacă nu ar fi
plecat prea departe în zelul lor pentru funcții și ar fi demonstrat treptat pe o perioadă lungă de
timp ceea ce doreau să realizeze dintr-o dată cu moartea lor eroică . (Acesta este un indiciu
important pentru zeloți.)
270. Fericirea.
1851, 2 octombrie, Graz. Pă rintele Iisus luminează contradicțiile dintre cap și inimă și dă
instrucțiunea că nu trebuie să întreprindem ceva pentru care nu suntem încă pregă tiți, ci mai
degrabă să ne instruim și să ne maturiză m pentru a deveni apoi un instrument al lui Dumnezeu.
1. Inima plină de dragoste pentru Dumnezeu și pentru frați și surori și o minte mereu
activă și activă , crede-mă (Isus), care va stabili adevă rata fericire eternă pentru fiecare individ,
precum și pentru toți oamenii în ansamblu.
2. Raiul tă u stă în inima ta și îți va fi deschis câ nd și cu câ t ai fă cut propriile principii de
bază de mai sus ale vieții.
3. Vedeți, intelectul calculator rece al sufletului stă în cap și omul să u este rațiunea , care
este ca un braț larg, plin de ochi și urechi pe intelectul sufletului.
4. Înțelegerea extinde acest braț din ce în ce mai mult și, odată cu el, vrea să uzurpe
întregul infinit.
5. Acest efort zadarnic plin de minte, dar cele foarte periculoase , moartea și judecata
pentru a aduce proprietatea sufletului și a lui însuși, ceea ce este indicat de cuvintele aroganței.
6. Dar dragostea stă în inimă , ca duh, luat din duhul inimii mele .
7. Dar acest spirit, ca al meu cel mai înalt, are deja în sine tot ceea ce conține infinitul de la
cel mai mare la cel mai mic, nenumă rat.
8. Câ nd înțelegerea înaltă , vă zâ nd deșertă ciunea eforturilor sale nebunești, brațul să u
desemnat anterior, acesta este motivul să u sau, mai clar, capacitatea sa de a auzi, în loc să se
întindă la infinit și să dorească să realizeze ceea ce nu poate fi atins, ea însă și se retrage cu
umilință și modestie, apoi nu mai întinde în zadar acest braț în infinit, ci în inimă , așa cum
direcționează și că lă uzește locuința spiritului meu în om, așa că faci o că lă torie lungă de 2 pâ nă
la 3 de la cap la inima și ajunge pe o astfel de cale spre viața adevă rată , veșnică , că tre adevă rata
odihnă binecuvâ ntată la fel, și apoi gă sește acolo tot ceea ce conține întregul infinit.
9. Acest lucru devine evident doar treptat , ca unul după altul, la fel ca plantele din micul
germen care este ascuns în centrul să mâ nței.
10. Dacă semințele lucră rilor Mele vor ră să ri pline de dezvoltare și maturitate din această
să mâ nță care stă la baza spiritului mai devreme sau mai tâ rziu și mai bogate sau mai puțin
bogate depinde doar de puterea iubirii pentru mine, precum și de dragostea pentru aproapele;
că ci dragostea inimii pentru mine este ca lumina și că ldura soarelui, iar dragostea pentru
aproapele este ploaia roditoare necesară .
11. "Dar dacă soarele și ploaia lucrează împreună într-o ordine justă , fiecare să mâ nță va
înflori cu siguranță și va ajunge la maturitate în viitorul apropiat. Vreau să vă ofer o imagine
foarte ușor de înțeles pentru o mai bună înțelegere a acestei chestiuni și așa vedeți ! "
12. „Cu această chestiune este ca și cum un tată și-a scos copiii vara în gră dina sa , plină
de copaci încă rcați cu fructe coapte.
201
13. Copiii sunt acum plini de dorință și vor să urce drept în copaci și să culeagă fructele cu
mare grabă și să mă nâ nce din abundență .
14. Dar tată l înțelept le spune copiilor neexperimentați: Copii mici! stai bine cu mine;
Dacă ar fi să urci copacii cu puterea ta slabă singur și să iei fructele, ai că dea cu ușurință din
copacul pe care te afli, ți-ai rupe mâ inile și picioarele sau chiar ai că dea la moarte.
15. Dar eu și slujitorii mei suntem destul de mari și puternici și știm să citim fructele
copacilor; așadar așteptați foarte liniștit și eu însumi îi voi citi din copacii înalți și îi voi pune în
poala voastră ; vei putea apoi să te bucuri de el în pace și liniște fă ră niciun efort.
16. Dar câ nd vei fi înalt și puternic în viitor, vei deveni și tu stă pâ nul copacilor înalți. -
Înțelegi această imagine? (ChtS. 42B, II. 422-4.)
287. Complacența.
1903, 18 mai, Graz. Pă rintele Isus descrie stă rile sufletului, deoarece acestea trebuie
dezvoltate la oameni pentru a deveni una cu Dumnezeu și, prin urmare, deja mulțumită de sine
aici, pe pă mâ nt.
1. Oamenii își doresc tot felul de lucruri, cel care vrea să aibă bani pentru a face afaceri cu
ei în funcție de dorințele sale; celă lalt vrea să stră lucească peste tot și să fie foarte apreciat; al
treilea vrea să domine pe toată lumea și să trateze oamenii ca și cum ar fi slujitorii lui, și astfel
fiecare are dorințe diferite și dorințe care rareori sunt îndeplinite.
2. Dacă vrei să fii fericit și mulțumit, gâ ndește-te la oameni cu o filozofie de casă :
Se dorește soare;
Celă lalt o ploaie ușoară ;
Ară t mulțumit
și spune-le amâ ndurora: de dragul meu.
3. Așadar, fii mereu mulțumit și fii laolaltă cu Tată l tă u Ceresc în tot ceea ce face El pentru
binele copiilor Să i; că ci numai el știe cum trebuie să fie pentru ca ceea ce este drept să se
întâ mple tuturor, chiar dacă ei nu vă d acest lucru în înțelegerea lor limitată .
4. Cum soarele și ploaia nu pot fi în același timp, deoarece acest lucru ar fi un miracol și
chiar dă ună tor creșterii și să nă tă ții oamenilor, deci nu li se poate întâ mpla tuturor oamenilor în
conformitate cu dorințele lor personale și, prin urmare, inocenții trebuie adesea să fie din cauza
vinovaților suferă , deoarece excepțiile evidente, pe care cineva ar dori să le vadă ca miracole
simultan, nu au voie să aibă loc, deoarece aceasta ar aparține credinței obsesive direcționate și
oamenii nu ar avea libertatea de a decide dacă să fie buni sau ră i , adică nu ar fi mai bine decâ t
animalele sunt sub judecata mea divină obligatorie și pot și trebuie să facă doar ceea ce îmi
permit.
5. Oamenii sunt eliberați de această masă obligatorie, deoarece eu, libertatea
221
nerestricționată , tră iesc în ei și eu însumi le respect libertatea, astfel încâ t ei să lucreze pentru ei
înșiși ceea ce vor să devină , fie copiii mei, fie copiii mei omologi.
6. Dacă vrei să ai un rai pă mâ ntesc în și în jurul tă u, atunci fii neclintit, mulțumit de toate,
tră ind în pace cu toți oamenii, calm și iertă tor cu dușmanii tă i, supă rat pe nimeni, reproșâ nd pe
nimeni cu slă biciunile sale, dorind toată lumea numai bună , îi binecuvâ ntează , se roagă pentru
ei, nu cere niciodată privilegii de la alții, ci din dragoste pentru mine fiind mulțumit de situația
dată și că utâ nd doar satisfacție în mine, care constă în faptul că din dragoste pentru mine ai
întotdeauna gâ ndurile cu mine și totul ca o privire la o admitere de la Mine, indiferent dacă este
bună sau rea.
7. Dacă este bine, atunci te bucuri de el, dacă este ră u, este pentru încercarea și
purificarea ta, deci din nou spre binele tă u, pentru progresul în spiritual. Dacă luați în
considerare totul în acest fel și vă ocupați întotdeauna de aproapele dvs. în dragoste și armonie,
creați satisfacție de sine și acest lucru îi face pe oameni fericiți peste tot, deoarece el vede
îndrumarea și aprobarea mea peste tot și se simte la un loc cu mine, din moment ce el nu mai
este nimic ca ceea ce îi dau pentru a-l purifica spiritual, a-l înnobilă și a-l spiritualiza, pentru a fi
primit într-o zi ca perfect în casa mea sfâ ntă a iubirii și a fi bucuros.
303. Dovadă din proverbele lui Isus că prin iubire lucră toare o persoană obține viața
veșnică , care este Dumnezeu sau cerul, ca ră splată .
1. Matei 21:43: Isus le-a spus evreilor care au refuzat să facă voia Sa: Împă ră ția lui
Dumnezeu va fi luată de la voi și dată unui popor cu care va aduce roade mai bune.
2. Luca 3: 8-9: Aduceți roade vrednice de pocă ință , pentru că toporul este deja la
ră dă cinile copacilor; orice copac care nu dă roade bune este tă iat și aruncat în foc.
3. Luca 6,46-49: Isus a spus: Cum Mă numiți Doamne, Doamne și nu faceți ceea ce spun
eu? oricine vine la mine și îmi aude cuvintele și le face este ca o persoană care și-a construit casa
pe o stâ ncă ; dar cine o aude și nu o face este ca un om care și-a construit casa pe pă mâ nt fă ră o
temelie solidă .
4. Luca 8:21: Isus a vorbit audienței sale și a spus: Mama și frații mei sunt cei care aud
cuvâ ntul lui Dumnezeu și îl fac.
5. Ioan 9:31: Ș tim că Dumnezeu nu ascultă pe pă că toși, dar dacă cineva se teme de
Dumnezeu și își face voia, El îl ascultă .
6. Ioan 13: 16-17: Spă larea picioarelor lui Hristos asupra ucenicilor să i a fost un act
simbolic al iubirii și smereniei, în care iertarea pă catelor și prin aceasta cură țirea aproapelui de
vinovă ție a fost indicată prin corespondența spă larea picioarelor, indiferent dacă cel care se
umilește este, de asemenea, mai înalt decâ t celă lalt, iar Iisus a subliniat: Dacă știi acest lucru,
fericit ești dacă o faci!
7. Ioan 14.15 + 21: Cel ce are poruncile Mele și le face, el este cel care mă iubește și eu îl
voi iubi și îi voi descoperi lui.
8. Ioan 15,8: Tată l Meu este proslă vit în aceasta, că aduci multe roade (ale vieții veșnice
din activitatea de caritate).
9. Ioan 15: 14 + 16: Sunteți prietenii mei dacă faceți ceea ce vă poruncesc eu; Te-am
ales ca să dai rod și rodul tă u să ră mâ nă .
10. Matei 12:33: Faceți copacul bun, ca să rodească bine; deoarece arborele poate fi
recunoscut după rod.
11. Matei 3 : 8 + 10: (Voi pă că toșii) aduceți roade vrednice de pocă ință ; că ci orice copac
care nu dă roade bune va fi tă iat și aruncat în foc.
12. Matei 13:23: Cel ce este semă nat în țara cea bună este cel care aude cuvâ ntul și dă
roade.
13. Ioan 4,36: Cine recoltează (în duh) primește ră splată și adună roade pentru viața
veșnică (aici și dincolo).
14. Isaia 1: 16-17: Spă lați-vă , cură țați-vă , îndepă rtați ră utatea faptelor voastre și învă țați
să faceți binele.
15. Matei 16:27: Fiul Omului va veni în toată slava Tată lui Să u și îi va ră splă ti pe toți
după faptele sale.
16. Ioan 5:29: Cei care au fă cut bine vor ieși pentru învierea vieții.
239
17. Apocalipsa 14,13; -20,13: Lucră rile lor îi urmează și sunt judecați, fiecare după
lucră rile sale.
18. Apocalipsa 22:12: Iată , vin repede și ră splata Mea cu Mine, pentru a fi dată fiecă ruia
după faptele sale.
19. Zaharia 1: 6: Așa cum Iehova Zebaot a intenționat să ne facă după că ile noastre și
după faptele noastre, așa ne-a fă cut și El.
20. Din toate citatele se poate vedea că Dumnezeu recompensează sau pedepsește fiecare
ființă umană în funcție de conduita și acțiunile sale. De asemenea, l-am învă țat pe Isus același
lucru în pilde, dintre care mai multe implică faptul că cei care fac binele sunt acceptați și cei care
fac ră ul sunt respinși; ca de exemplu în parabola lucră torilor din via, (Mat. 21, 33-44) a
talentelor și kilogramelor cu care ar trebui să crească (Mat. 25, 14-31; - Luc. 19, 13-25 ) tot de la
credință .
21. Ioan 11: 25-26: Isus a spus: Oricine crede în Mine (și, prin urmare, ascultă
învă ță turile și poruncile Mele și le împlinește) nu va muri în eternitate, ci va tră i, chiar dacă va
muri fizic.
22. Ioan 6,40 + 47: Aceasta este voința Tată lui ca oricine crede în Fiul (și împlinește ceea
ce El a învă țat să facă ) să aibă viața veșnică .
23. Ioan 3:36: Cine crede în Fiul (și în învă ță tura Sa despre dragostea activă pentru
aproapele să u) are viața veșnică ; dar oricine nu-l crede pe Fiul (că totul trebuie fă cut ceea ce a
învă țat El) nu va vedea viața, dar mâ nia lui Dumnezeu ră mâ ne asupra lui.
24. Ioan 3: 15-16: Așa că Dumnezeu a iubit lumea, că El L-a dat pe singurul Să u Fiu,
pentru ca oricine crede în El (prin împlinirea doctrinelor Sale) să nu piară , ci să aibă viața
veșnică .
25. Matei 7:12; -22,35-40: Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate, dar pe aproapele
tă u ca pe tine însuți; fă câ ndu-i ceea ce îți dorești să -ți facă dacă este necesar.
26. Matei 6: 1: Aveți grijă să nu faceți bine în fața oamenilor pentru a fi vă zuți de ei; altfel
nu veți avea salariu cu Tată l vostru din ceruri (pentru că stră inii vă laudă pentru faptele voastre
bune).
27. Luca 6: 35-36: Iubește-ți dușmanii; fă bine și împrumută acolo unde nu ai nimic de
sperat; atunci ră splata ta va fi mare și vei fi copii ai Celui Preaînalt, care este și binevoitor față de
cei nerecunoscă tori și ră i. Așa că fii milostiv, așa cum Tată l tă u este milostiv.
28. Matei 10: 41-42: Oricine primește un profet ca profet va primi ră splata unui profet;
și oricine primește un om neprihă nit pentru că este neprihă nit, va fi tratat ca cel neprihă nit. Ș i
oricine dă unul dintre cei mai mici dintre aceștia chiar și o bă utură de apă proaspă tă , este pentru
că este discipol, cu adevă rat! Vă spun că nu va ră mâ ne neremunerat.
29. Isus spune : Pentru un bă nuț care este dat să racilor în numele Meu, dau donatorului
un pă mâ nt ca ră splată și un soare pentru o bă utură de apă proaspă tă . Adevă rat, vă spun: cel mai
mic serviciu al carită ții va fi ră splă tit în cel mai înalt, cel mai nespus mod. (Cap. 1, c. 3,1; - Ps. 147,
4-5)
30. Am spus : Adevă rat! Îți spun ce i-ai fă cut unuia dintre cei mai mici frați ai mei, mi-ai
fă cut-o. (Marc. 9, 40; - 12, 42. 43)
31. Poziționați-vă întotdeauna să faceți binele în așa fel încâ t beneficiarul să nu fie umilit,
dar ceea ce dați, dați mai în secret și nu așteptați expresii speciale de mulțumire - și dacă vin,
oferiți-le imediat ; în caz contrar, nu aduceți niciun beneficiu spiritual binelui vostru, pentru că
vedeți că lumea plă tește pentru a vă pă stra , l-ați sacrificat imediat pentru mine.
32. Ceea ce le faci celor să raci, goi, flă mâ nzi, însetați și prizonieri din dragoste pentru
Dumnezeu are valoarea corectă și va fi, de asemenea, ră splă tit conform judecă ții divine, pentru
că asta are la fel de multă valoare ca și câ nd ai fi fă cut-o direct lui Dumnezeu .
33. Câ nd faci ceva bun pentru aproapele tă u, fă -o de parcă vrei să mi-o faci direct mie
Dumnezeului tă u, Isuse, pentru că amintește-ți bine: Isus este Tată l ceresc, pentru el este
puterea și onoarea din ceruri și se ridică dată pă mâ ntului - tot ce este acolo îi aparține, așadar,
240
dacă dai ceva să racilor, atunci i-l dai lui Isus și, prin urmare, trebuie să -l dai să racilor, ținâ ndu-l
cont; - dar dacă dai din dragoste de sine și, prin urmare, astfel încâ t lumea să te vadă ca un
binefă că tor, atunci vei fi primit recompensa în această lume, dar în lumea cealaltă va fi întuneric
și gol pentru tine, pentru că vei aduceți puțin cu voi dacă dați milioane chiar și pentru cei să raci
din această lume. Dă câ t poți, dar nu lasă stâ nga să știe ce a dat dreapta taAbilitate de calcul ,
pentru că dacă eu sunt Isus dragostea ta , atunci vei face totul din dragostea ta de dragul meu și
nu vei face facturi, Dumnezeu - știe ce vei primi acolo pentru asta. Care iubit adevă rat face
cadouri din dragostea lui pentru a o primi înapoi de la ea de sute și mii de ori!? Oare orice fată
deșteptă n-ar spune unui astfel de iubit: Nu lupți decâ t pentru banii mei, dar eu sunt mijlocul
pentru un scop pentru tine ca atare, așa că fugi de el, nenorocit înșelă tor! Ș i astfel Hristos va
declara, de asemenea, toate acțiunile voastre lumii ca fiind nule dacă nu îl iubiți așa cum cineva
iubește o fată să racă și dacă proprietatea și viața sunt dispuse să se sacrifice pentru ea . Aceasta
este iubirea adevă rată , Îl întreb pe Iisus de tine și de oricine mă caută în acest fel și care, așa
cum se spune „îndră gostit pe moarte”, nu se stră duiește decâ t să -l posede pe cel mai drag, fă ră
nici un calcul al avantajelor - va avea această prețioasă bijuterie și astfel tot ce vine cu el este.
34. Uitați de toate avantajele lumești și conectați-vă urechile, legați la ochi acele că rți care
vă explică dragostea lui Isus într-un mod diferit - trebuie să renunțați la inimă și rațiune, adică la
orice pentru a obține doar această inexprimabilă mare iubire în Tată l Isus să câ știge pentru că în
posesia acestei iubiri- toate gâ ndurile și simțurile tale vor crește ca într-o stră lucire
consumatoare de iubire care nu mai vede sau aude nimic - sau vrei să ceri mai mult!? - poți lua
mai mult!? - Ați simțit vreodată o dragoste complet castă - cea mai înaltă iubire din inima voastră
pe pă mâ nt - atunci m-ați înțeles, dar altfel nu, - iubiți-l pe Iisus așa cum o mamă adevă rată își
iubește copilul, care are în orice moment proprietatea și viața ei pentru pă strare este dispusă să -
și sacrifice viața copilului. -
35 . Cadouri ușoare. În anul 58, Pavel le-a scris corintenilor (II. 9: 6-15): Dar eu spun acest
lucru: 6. Cine seamă nă cu ușurință , va secera și el cu ușurință , dar cine seamă nă din belșug, va
secera și el din belșug. 7. Oferiți-le tuturor în funcție de un impuls cardiac gratuit, nu cu voință
sau din constrâ ngere; că ci Dumnezeu iubește pe cel ce dă ruiește fericit. 8. Dar Dumnezeu este
suficient de puternic pentru a vă binecuvâ nta cu generozitate cu cele mai variate beneficii, astfel
încâ t să aveți întotdeauna destule în toate lucrurile și să vă ră mâ nă tot felul de bunuri pe care să
le faceți, 9. După cum este scris: El împră știe, el îi dă ruiește să racului, dreptatea Lui continuă
pentru totdeauna. 10. Că ci El, Cel care dă semă nă torului să mâ nța și dă pâ ine pentru hră nire, va
crește și recoltele voastre și va înmulți roadele neprihă nirii voastre, 11. Dacă aveți belșug pentru
toate lucră rile bune, care prin noi aduce mulțumiri lui Dumnezeu. 12. Pentru că slujba oferită
prin acest sprijin (blâ nd) nu numai că ajută nevoile vieții curate (Pavel spune: „sfinți”), ci aduce
și rod bogat prin mulțumirea multora că tre Dumnezeu, 13. care îl laudă pe Dumnezeu din cauza
această caritate încercată și testată , pentru ascultarea de Evanghelia lui Hristos pe care o
mă rturisești și pentru o bună milă față de ei și de toți; 14. și prin rugă ciunea lor pentru voi,
pentru că vă iubesc cu că ldură din cauza harului abundent al lui Dumnezeu din voi. 15. Dar
mulțumiri să fie aduse și lă udate lui Dumnezeu pentru darul Lui de nespus. dar aduce și rod
abundent prin mulțumirea multora adusă lui Dumnezeu, 13. care îl laudă pe Dumnezeu datorită
acestei carită ți încercate, pentru ascultarea Evangheliei lui Hristos, pe care o mă rturisești și
pentru o bună milă față de ei și de toți; 14. și prin rugă ciunea lor pentru voi, pentru că vă iubesc
cu că ldură din cauza harului abundent al lui Dumnezeu din voi. 15. Dar mulțumiri să fie aduse și
lă udate lui Dumnezeu pentru darul Lui de nespus. dar aduce și rod abundent prin mulțumirea
multora adusă lui Dumnezeu, 13. care îl laudă pe Dumnezeu datorită acestei carită ți încercate,
pentru ascultarea Evangheliei lui Hristos, pe care o mă rturisești și pentru o bună milă față de ei
și de toți; 14. și prin rugă ciunea lor pentru voi, pentru că vă iubesc cu că ldură din cauza harului
abundent al lui Dumnezeu din voi. 15. Dar mulțumiri să fie aduse și lă udate lui Dumnezeu pentru
darul Lui de nespus.
36. Ceea ce faci pentru Dumnezeu, o faci din dragoste gratuită pentru el și nu din teamă ,
241
că ci altfel nu are valoare, nici pentru el, nici pentru tine. Tată l tă u te vrea ca niște copii care îl
ascultă din dragoste pentru el, dar nu ca slujitori temă tori.
37. „ Prefer un non-adept gratuit al voinței Mele decâ t unul care ascultă fă ră voie din frică
și din mintea servilă ”. Aceste cuvinte sunt rostite cu siguranță suficient de clar - se gâ ndește și se
acționează în consecință . (ChtS. 48 o dictare din 2 octombrie 1894)
38. „Cine iubește lumi viața va pierde viața spiritului , dar cine iubește viața spiritului și
disprețuiește viața lumii va veni , de asemenea , pe durata de viață a spiritului Deci , cine iubește
viața spiritului și biruiește. ea, a divizat el însuși (cum ar fi un copac) și -a deschis viața lui cel
mai intim la lumina de la mine, - iar această lumină este adevă rata semă nă toarea înțelepciune ,
care pă trunde totul și că a fost de la acel punct în care toate lucrurile și ființele converg într - un
singur (Dumnezeu (ChtS. 2, cap. 70)
39. Iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui este afirmată cu glorie în Apocalipsa Ioan 12: 1
în limba spirituală după cum urmează :
40. Un semn mare a apă rut în cer (adică „în inimă ”): o femeie cu haina superbă a soarelui
(adică „Dragostea lui Dumnezeu”), sub picioarele ei luna (adică „iubirea” de aproapele '), iar pe
capul ei o coroană de două sprezece stele (zece porunci ale lui Dumnezeu și ale lui Iisus despre
dragoste pentru Dumnezeu și aproapele; - cf. Exodul 20; - Mat. 22:37 - luminat conform noilor
proclamații ale lui Dumnezeu).
41. Aflați de la albină câ t de harnic este în muncă și culegeți, la fel ca și mierea dulce, dacă
voi, îndeplinind cea mai mare poruncă din lege, vă strâ ngeți aproapele, iubirea eternă de la
Dumnezeu!
42. Ș i învață așa de la copii simplitatea și dragostea față de pă rinții lor, ca să îi trezești
Tată lui tă u ceresc; că ci simplitatea îl caută pe Dumnezeu și puritatea copilului inimii îl apucă și
se bucură de dragostea lui care împrospă tează și face inima și simțurile fericite. Că ci tocmai
copiii cu mintea simplă care îl iubesc pe Dumnezeu sunt cei care împlinesc zicerea înțelepciunii:
„Ceea ce nu vede nici o înțelegere a înțelegerii, o minte de copil se exercită în simplitate”.
43. Nu calculați suma mare pe care o cheltuiți în scopuri de caritate, deoarece
dimensiunea sumei nu contează , dar dispoziția nobilă cu care dați ceva este ceea ce Dumnezeu
privește și vă scrie prea bine. Dar a avea mult și a da puțin nu este în conformitate cu voința
divină , deoarece cineva nu ar trebui să fie zgâ rcit cu averea, ci ar trebui să se concentreze asupra
unor procente spirituale bune. Nu poți cumpă ra cerul cu bogă ția lumească , pentru că îl lași în
urmă în lume, dar poți, dacă ai că utat că acest lucru ți-a câ știgat mult interes spiritual, pe care îl
iei cu tine în lumea de dincolo; că ci lucră rile tale te urmează și îți formează haina trupului de
înviere după moarte, care este ziua ta de judecată din urmă .
44. Îți spun : „ O singură inimă de pe pă mâ ntul tă u care mă iubește într-adevă r depă șește
toată frumusețea imaginabilă a unui întreg univers solar (care este ca un paradis); da, îți spun
chiar mai mult decâ t atâ t: o astfel de inimă este mai multă frumos în sine pentru ceea ce este
inexprimabil decâ t întregul cer al înțelepciunii îngerilor și, de asemenea, mai frumos decâ t cel al
doilea cer al înțelepciunii iubirii spiritelor superioare ale îngerilor. Nu trebuie să vă spun mai
multe ".
45. Iubirea divină este exemplul pentru om al naturii iubirii sale pentru aproapele să u.
46. Câ nd în totalitatea mea primordială aveam în continuare întreaga creație în mine ca
atomi ai devenirii, știam foarte bine cum se va forma într-o zi, da, am vă zut-o în spiritul din fața
mea; dar acest lucru nu mi-a dat, atotputernicului creator, nici o bucurie, deoarece eu însumi aș
fi trebuit să mă admir la lucră rile miracolelor puterii mele creatoare, dar trebuia să existe ființe
care să aibă grijă de munca mea, de dragostea mea, pe care o am le-am dat atâ t de mult frumos și
bine au creat, bucură -te și încâ ntă -te, iar această bucurie și încâ ntare a creaturilor mele, pe care
le-am pus în lume de la mine și astfel, ca copii ai iubirii mele, ar trebui să fie ră splata iubirii mele,
pe care mi-am dorit-o să lucrez la aproapele, ca eu însumi să fiu fericit și binecuvâ ntat în
fericirea și fericirea celor
47. De aceea cuvâ ntul atotputernic „ Să fie !” În așa fel încâ t dragostea mea să treacă în
242
activitate pentru aproapele, în a că rui existență și în a că rei bucurie și fericire a mea puteam să
mă laud binecuvâ ntat, fă câ nd și creat totul pentru fericirea aproapelui. Iubirea mea personală și-
a gă sit satisfacția, încâ ntarea și mulțumirea doar în munca altruistă în caritate.
48. În același fel, auto-dragoste în dragoste pentru aproapele tă u ar trebui să fie , de
asemenea , expresia principală a Ea devine ! Pentru că , devenind și crescâ nd în dragoste pentru
aproapele tă u, vei gă si tu însă și satisfacția care îți creează o fericire, care în ceruri își va matura
frumusețea ca floarea înflorită . Dacă voi copii ai iubirii Mele și doriți să fiți la fel de desă vâ rșiți ca
mine, atunci acționați așa cum acționez în continuare - totul pentru alții! și că utați fericirea și
frumusețea voastră în fericirea altora!
309. Ră bdare.
1901, 10-17. Octombrie, Graz. Pă rintele Iisus luminează valoarea înaltă a virtuții ră bdă rii
împotriva slă biciunilor și greșelilor aproapelui, prin care omul câ știgă cununa victoriei în ceruri.
1. Cea mai frumoasă virtute a unei persoane este iubirea, iar ră bdarea este întronizată în
aceasta ca o regină a victoriei. (Vezi explicația minunată despre aceasta în cartea de rugă ciuni,
capitolele 19, 10). Ea, care este capabilă să creeze cel mai adâ nc iad câ nd este transformat în ră u,
creează ca fiică spirituală a cerului, a iubirii, coroana vieții veșnice pentru învingă tor. Ea este
însoțitoarea constantă a iubirii divine, pentru că este fiica ei și împlinește ceea ce dragostea a dat
naștere aproapelui conform cuvintelor învă ță turii divine: „Fă aproapelui tă u ceea ce vrei tu, ca el
să ți-o facă ție” întâ lnește-te și tratează -l ca pe un frate.
2. Este deasupra punctelor slabe și defectelor umane, deoarece, dacă îl folosești corect, te
ridică la acea înă lțime înaltă în care sunt înscă unat. Dar cum este asta? Vezi, dragii mei copii, asta
se întâ mplă pentru că sunt zilnic blasfemat și tâ râ t în excremente de oameni ră i, în ciuda
sfințeniei și inviolabilită ții Mele, și ce fac eu, Cine ar putea transforma oamenii în nimic într-o
clipă , despre asta? Eu, atotputernicul, întâ lnesc nebunia omului, care este doar un vierme în
praful neantului să u înaintea mea, cu îndelunga mea îndelungă ră bdare și îl las să se înfurie și să
se întoarcă în iad, pentru că , pe mă sură ce omul se îndepă rtează de Dumnezeu, așa că se apropie,
el se duce în iad. La Dumnezeu există lumină și fericire, dar în iad există întuneric și chin câ nd
cineva intră în viața de apoi ca spirit.
3. Spiritul florist al ră bdă rii în limbajul profund al florilor este laleaua minunat colorată ,
ale că rei echivalente: speranță , inocență , dragoste și putere de foc în cele mai minunate armonii
încâ ntă ochii contemplatori. Ș i șapte spirite splendide, toate fiicele mici, care, împreună cu mama
lor, reprezintă un spirit de dimensiuni mondiale în om, conduc sufletul uman care a fost pus în
lume. Acum să aruncă m o privire asupra fiicelor individuale ale spiritului de lucru ale ră bdă rii:
1.- Ră bdare cu aproapele.
248
2.- Ră bdare față de cel care ți-a fă cut sau îți face ră u.
3.- Ră bdare pentru ignorarea aproapelui.
4.- Ră bdare cu cei să raci în duh.
5.- Ră bdarea împotriva celor mai mici decâ t ești.
6.- Ră bdare cu trimiterile lui Dumnezeu asupra ta.
7.- Ră bdare împotriva animalelor nerezonabile.
4. În primul râ nd: ră bdarea cu aproapele. Oamenii, al că ror suflet și corp sunt luați de la
Satana și conțin ceva satanic, sunt întotdeauna plini de ră bdare pentru propriile lor slă biciuni și
plini de neră bdare și un sentiment de dreptate față de aproapele lor, care ar trebui să fie exact
opusul în lumina divinului iubirea la om. Prin urmare, stră lucește întotdeauna o privire de
binevoință și dragoste din ochii tă i! Atunci ră bdarea va consacra slă biciunile spiritului uman al
dreptă ții iubitoare de sine.
5. Prin urmare, nu apasați niciodată pe debitorii dvs. dacă aceștia nu pot plă ti la
momentul potrivit și sunteți convins de dreptatea și bună voința lor. Pentru că a dori să faci și a
nu putea face, doare, este un martiriu pentru o persoană cinstită .
6. Ș i exercitați ră bdare , iertare și uitare împotriva dușmanilor, infractorilor,
persecutorilor și asupritorilor ! - (Cap. 44)
7. De ce trebuie să -l ierți pe aproapele tă u?
· Pentru că Dumnezeu este Tată l vostru și, prin urmare, voi toți sunteți copiii mei,
frați și surori unul pentru celă lalt. (Mat. 23,8-9.)
· Pentru că dacă nu-ți ierți aproapele, atunci nici eu nu te pot ierta; pentru că te rogi
în Rugă ciunea Domnului: iartă -ne datoriile noastre, dacă ne iertă m debitorii noștri. (Mat. 6,12.)
· Pentru că veți fi mă surați în cele din urmă cu aceeași mă sură cu care ați mă surat în
această lume. (Mat. 7,1.)
· Pentru că te-am învă țat pe Iisus: Iubește-ți dușmanii, fă bine celor ce te ură sc și fac
ră u și roagă -te pentru defă imă torii și prigonitorii tă i. (Mat. 5,44.)
· Pentru că iertarea și ră zbunarea sunt infernale, dar iertarea și iertarea sunt divine.
(Luk. 23,34.)
8. Prin ră bdarea împotriva slă biciunilor aproapelui tă u, vei auzi armoniile iubirii și
umilinței divine, în a că ror locuință există pacea inimii, un paradis al mulțumirii și bucuriei. Prin
ră bdare învingi dușmanul eforturilor tale spirituale și îl faci tolerant față de tine, pentru că ai un
efect liniștitor asupra minții sale, care este într-o altă direcție decâ t a ta, și trezești în el respectul
pentru avantajele tale spirituale, care îi înnobilează perspectivă și lucră ri de caritate. Ră bdarea
este una dintre marile virtuți ale Duhului și ale lui Dumnezeu Omul Isus, Tată l tă u, despre care
„Cartea de rugă ciuni creștin-teosofică ” din capitolul 19 din III. Ediție, rapoarte atâ t de minunate.
9. Dar prin neră bdare aprindeți flă că rile spirituale ale iadului în inimile voastre; pentru
că neră bdarea stimulează furia, din ea vorbe și insulte nedrepte și deseori și atacuri sau
ră zbunare stropind bucurie ră ută cioasă și vă aflați în întunericul spiritual al iadului, deoarece nu
mai aveți lumină pentru a ieși din situația voastră tristă , din labirint ieșind mai multă Confuzie
spirituală .
10. Pentru că lumina lui Dumnezeu se stinge în tine, pentru că în astfel de ocazii spiritul
lui Dumnezeu se retrage și ești prins într-un roi de spirite infernale cu gâ nduri similare, care te
iau în stă pâ nire, te înveselesc și te fac și mai diabolic decâ t ești deja. Starea ta de spirit se
ciocnește cu presupusul dușman și îl transformă într-un spirit iadic asemă nă tor și așa te-ai
aruncat pe tine și pe fratele tă u ca adversari în iad, din care este foarte greu să provii. Intrarea
este un drum larg; să iasă după o lungă că utare o cale îngustă , pietroasă , accidentată și adesea
foarte spinoasă a umilinței și a iertă rii, în afară de marea pagubă pe care sufletul a suferit-o între
timp,
11. Feriți-vă de neră bdare și de consecințele care decurg din ea, astfel încâ t, în loc să
deveniți copii ai lui Dumnezeu, să nu deveniți oameni care s-au format - spirite infernale de
mâ nie și ră zbunare.
249
12. Al doilea: ră bdarea față de cel care ți-a fă cut sau îți face ră u. În spiritul luminii divine a
iubirii, această virtute este tovară șul demn de dragoste, smerenie și blâ ndețe, care în ea
personifică floarea regală , glorioasa lalea și coboară din casa lor spirituală în adâ ncurile
pă mâ ntești ale vieții în luptă pentru existență și în existență - în permite apariția apariției.
13. Aveți grijă , așadar, de fiica acestui împă rat ceresc cu toată râ vna; că ci ea este chemată ,
mergâ nd de mâ na iubirii, să vă deschidă inima iubirii originale și să vă introducă plă cerile și
gloriile cerești. Că ci ce este mai frumos decâ t să nu fii supă rat pe fratele care în depravarea
iadului te face ră u, ci să -l binecuvâ ntezi, să te rogi pentru el și să -i aduci binele în ră u!?
14. O, copii, acolo colecționați perle și diamante pentru bijuteriile voastre cerești, care vor
ră mâ ne cu voi pentru totdeauna și vă vor marca trecutul, modul în care ați tră it și ați acționat în
viața iadului pă mâ ntului întunecat, care vă servește ca școală de examină ri, pentru ca sufletul să -
l readucă pe Satana la înă lțimile cerești în gloria ei originală , rafinate, spiritualizate și
îndumnezeite în lumina ei originală și ființa sa primordială .
15. În al treilea râ nd: ră bdarea pentru ignorarea aproapelui. - Se întâ mplă adesea ca
persoana deșteptă , care iubește acuratețea și înțelegerea problemei și care este luată pentru ea,
vrea să o învețe fratelui să u, dar acesta din urmă nu o poate înțelege și are idei complet diferite
despre ea decâ t vrea profesorul să -l învețe și apoi neră bdarea se amestecă în persoană și ar dori
să se descarce în cuvinte, nume și desemnă ri adecvate împotriva fratelui slab.
16. Vezi, vine o mare încercare în fața ta, care îți spune să ră mâ i calm și senin despre lipsa
de înțelegere a fratelui tă u, pentru a-i explica chestiunea atâ t de des și în atâ t de multe râ nduri
diferite, pâ nă câ nd el a înțeles-o. Dar dacă nu o poate înțelege, atunci cineva ră mâ ne calm și îl
mâ ngâ ie că poate data viitoare va înțelege mai bine problema - și dacă vei veni la mine într-o
rugă ciune fierbinte și îmi vei cere să -l luminez, el va fi urmă torul Asigurați-vă că înțelegeți corect
problema; pentru că sunt profesorul superior al tuturor profesorilor și totul este posibil pentru
mine - de aceea nu disperați!
17. Ceea ce nu puteți face cu puterea voastră de a cunoaște și de a fi dispus, îl pot foarte
ușor - de aceea veniți la mine și vreau să vă ajut; dar îi spune fratelui că ar trebui să se gâ ndească
mult la această chestiune - poate că lumina cunoașterii îi va apă rea de la sine. - Vezi, câ nd
acționezi astfel împotriva fratelui tă u, ființa ta interioară este purificată și, practicâ nd ră bdarea,
te spiritualizezi și te pregă tești să devii locuitorii cerului meu.
18. În al patrulea râ nd, ră bdare cu cei să raci în duh. - Desemnarea pe care am vorbit-o pe
muntele Gerizim lâ ngă Sichar: „ Fericiți cei să raci cu duhul ” nu este de obicei înțeleasă . Ș i, prin
urmare, trebuie să vă explic mai întâ i această desemnare înainte de a vorbi despre
comportamentul împotriva acestora. Să raci din punct de vedere spiritual sunt cei care nu își
arată niciodată smerenia în inimile lor și nu vor să iasă în evidență prin înțelepciunea înțelegerii
lor.
19. Dacă aș fi numit pe cei proști și ignoranți dintre cei să raci din punct de vedere
spiritual, atunci cretinii, care sunt pe jumă tate umani, pe jumă tate animale, ar fi aleși ai cerului -
și un astfel de cer probabil nu ar fi atră gă tor pentru o persoană sensibilă . - Vezi, astfel de să raci
cu duhul sunt de obicei oameni calmi și liniștiți, ascultă discursul, dar de obicei nu îl critică , ci
mai degrabă se stră duiesc să îndeplinească legea iubirii, smereniei, ră bdă rii și pă cii, chiar dacă
nu totul potrivit pentru ei Există sens și înțelegere, iar aceștia sunt binecuvâ ntați pentru că
tră iesc și acționează în conformitate cu învă ță tura mea.
20. Dar se întâ mplă ca astfel de oameni să vină sub instruirea sau discuția dvs. despre un
obiect și doriți anumite ră spunsuri de la ei, care sunt pă rerea și atitudinea lor. Ș i dacă astfel de
ră spunsuri vă oferă doar ră spunsuri vagi, atunci aveți ră bdare cu ele, pentru că aceasta este
dispoziția inimii lor de umilință , pe care nu o predă pentru un fir de înțelepciune al înțelegerii.
21. Al cincilea: Ră bdarea împotriva celor mai mici decâ t voi. - Mulți oameni au o
capacitate ridicată de înțelegere, o lumină pă trunză toare în spiritual, poate fi mai bine decâ t
fratele sau vecinul să u. Acum se întâ mplă ca, de exemplu, la o prelegere publică , cel mai puțin
inteligent și mai puțin înstă rit sau chiar subordonat să îndră znească să -și exprime punctul de
250
vedere, care nu corespunde explicațiilor luminii tale spirituale, atunci ajungi la ră bdare că
trebuie să ai de-a face cu el.
22. Dacă vezi că fratele tă u nu a înțeles sensul discursului tă u, clarifică -l din nou sau
repetă -l pentru el și, dacă nu poate să -l înțeleagă , fii ră bdă tor și spune ceva de genul: Ascultă ,
frate, astă zi nu putem fi de acord cu privire la problema - deci ră bdare, poate vom putea
comunica în viitor!
23. Dar nu trebuie să luați în considerare niciodată educația sau educația inferioară sau
poziția socială inferioară cu dispreț și, din acest punct de vedere, tratați-l cu dispreț sau chiar
insultați-l cu cuvinte neprietenoase, pentru că atunci iadul este deja în plină funcționare. Prin
urmare, aveți ră bdare cu minorul în spirit și în viața publică , atunci veți fi un copil al tată lui de
pe înă lțimile cerești, care se uită cu drag la ceea ce faceți și la ceea ce lă sați și așteaptă cu
neră bdare fiul risipitor la întoarcerea dvs. la casa tată lui să u.
24. În al șaselea râ nd, ră bdare cu trimiterile lui Dumnezeu asupra ta. Omului îi place să
tră iască liber și nu impune nicio barieră în viața sa pentru a realiza tot ce se poate realiza și
pentru a se bucura de tot ceea ce îi șoptesc pasiunile și dorințele sau dorințele sale. -
25. Dacă o persoană se află într-o poziție în viață care îi permite să aplice totul, devine
întunecată din punct de vedere mental, deoarece îi pasă doar de materie și, bucurâ ndu-se de tot
felul de alimente și bă uturi dă ună toare, atrage tot felul de substanțe de boală , care într-una sau
cealaltă o altă oportunitate de a apă rea. -
26. Odată ce sunt acolo, în orice caz nu sunt acolo împotriva voinței Mele și, deși nu i-am
trimis direct, îi folosesc în continuare pentru a suprima spiritul mondial al omului și a-l face să se
gâ ndească de unde și de ce vine totul aceasta a venit.
27. Spiritul lumesc al omului devine foarte blâ nd și îngâ ndurat prin boli și suferințe
neplă cute și, dacă situația sau pericolul este foarte apă să tor și îngrijoră tor, atunci el își amintește
din nou de mine și îmi cere ajutor și ră scumpă rare din situația neplă cută . Dacă persoana a
avansat atâ t de mult încâ t s-a realizat o vindecare spirituală în el, atunci îmi place să -l las și pe
cel material, dacă hotă râ rea de a deveni mai bună este serioasă .
28. Așadar, atrag mulți oameni înapoi la Mine din lumea pă catelor, pentru că vă d că
rugă ciunea că tre Dumnezeu ajută ; dar lumea este tranzitorie și dă ună toare trupului și sufletului.
29. Prin urmare, câ nd întâ lniți tot felul de neplă ceri și boli care se strecoară , amintiți-vă
această iluminare și fiți ră bdă tori și umili față de toate, pentru că este spre binele vostru; pentru
că cel pe care nu-l pedepsesc niciodată în viață și acesta este unul infernal este deja judecat și
așteaptă moartea doar pentru a trece în întuneric, remușcă ri și chinuri prin că ile eșuate și
acțiunile vieții.
30. Al șaptelea: Ră bdarea împotriva animalelor nerezonabile. Se întâ mplă adesea ca un
animal de companie să facă ceva care să te enerveze sau să te indigneze extrem de mult. Vezi,
animalul are instinctul să u, inteligența și proprietă țile sale animale, iar tu, ca creaturi rezonabile,
ar trebui să te gâ ndești întotdeauna mai devreme ce este un animal și, prin urmare, trebuie să fii
indulgent față de animale dacă comit ceva după instinctul tă u, revoltați impotriva lor. De
exemplu, pisica îți va mâ nca pă să rile câ ntă toare, de care ți-a atâ rnat sufletul, iar apoi vei lovi
bietul animal nevinovat după frenezia ta să lbatică .
31. Te întreb acum: Am creat pă să rile ca prizonierii tă i în temnițele din cuști și ca sclavii
tă i câ ntă tori?! Sau ați dori, de asemenea, să mă bateți cu biciul de că lă rie (dacă m-ați putea avea)
că am plantat instinctul în pisică să mă nâ nc șoareci și pă să ri?! O, prostilor! nu ar trebui să tă iați
pisica, ci pe voi înșivă , pentru a acționa împotriva poruncilor mele și a râ nduielilor creatorului!
32. Dacă aș fi ca tine, atunci ar trebui să te pedepsesc în mod corespunză tor pentru astfel
de indignă ri, deoarece vina ta este că pisica a mâ ncat pă să rile și tu împotriva ordinii mele în
natură dublu împotriva animalelor; dar mai ales am pă că tuit împotriva mea.
33. Există foarte multe astfel de evenimente sau similare, prin urmare, aveți ră bdare cu
animale nerezonabile și considerați că motivul, instinctul și proprietă țile lor le-am fost date de
mine, astfel încâ t să nu vă ară tați furia să racilor din cauza grosolă niei voastre, iraționalitatea și
251
ignoranța de a lă sa în afara animalelor nevinovate; pentru că pă că tuiești împotriva mea direct
prin asta! -
311. Castitatea.
1901, 20.-25. Iulie, Graz. Pă rintele Isus discută despre castitatea față de adulți, copii și
animale; și sfă tuiți disciplina gâ ndurilor, cuvintelor și faptelor.
1. Nu există o calitate a omului atâ t de impetuos și persistent ca iubirea; că ci aceasta
provine din focul de bază al divinită ții și îl animă pe om mereu și încă din tinerețe tandră pâ nă la
bă trâ nețe. Dar vai omului dacă nu acordă atenție acestei regine a cerului, pentru că ea se
transformă ușor în iubire senzuală și în loc de binecuvâ ntare și fericire, devine nefericire și
capcană spirituală profundă pentru om. Prin urmare, cultivați numai dragostea spirituală , astfel
încâ t să vă înnobilați și să vă spiritualizați în această iubire și ca nici un stigmat al desfrâ nă rii să
nu vă contamineze îmbră că mintea sufletească .
2. În limbajul florilor , crinul alb corespunde castită ții și este împă rțit în șapte virtuți,
fiecare dintre ele seamă nă cu un crin și acestea sunt:
1. Virtutea iubirii spirituale pentru femei.
2.- Dragostea de virtute față de copii și tineri.
3.- Creșterea animalelor.
4.- Disciplina împotriva ta și a genului tă u este egală .
5.- Cultivarea gâ ndurilor.
6.- Disciplina cuvintelor.
7.- Cultivarea plantelor.
3. În primul râ nd: virtutea iubirii spirituale pentru femei, ce mare disciplină și castitate
virtute (cf. cartea de rugă ciune capitolele 9; 19, 5; - 131. Vezi mai sus capitolul 101 despre a
șasea și cap. 126 despre porunca a zecea. Citește Isus „istoria tineretului Ch. 299, 9-13) pentru a
nu cultiva pă catul originar și a naște cainiți.
4. Al doilea: dragostea de virtute față de copii și tineri. Cine îi enervează pe copii și tinerii
tandri este un hoț al iubirii lor spirituale, dar există , de asemenea, o mare diferență în aceste
aberații și nu ar trebui să rupi toiagul asupra unei persoane în conformitate cu dreptatea umană ,
253
ci să lași judecata mie ca singurul judecă tor in acest caz. Voi, oamenii, nu cunoașteți puterea
iubirii într-o persoană și nici nu cunoașteți talentele ascunse într-o persoană .
5. Ei bine, am spus: „Oricine îl enervează pe unul dintre acești micuți care cred în Mine, ar
fi mai bine ca o piatră de moară să fie atâ rnată la gâ t și ar fi înecat în mare, unde este cea mai
adâ ncă ”. Numai asta nu înseamnă că tu însuți ar trebui să evoci o judecată asupra fratelui sau
surorii tale și să -l ostracizezi, dimpotrivă , îți spun: Cine dintre voi se simte în această direcție în
fața mea, ar trebui să mă cheme ca judecă tor între el și pă că tos și vom vedea în curâ nd
consecințele judecă ții mele.
6. Auzi-te, care te simți drept! Câ nd ați ispă șit pedeapsa calvarului, a ră stignirii și a morții
care v-a fost impusă , pe care justiția divină v-a pronunțat-o?! Nu am fost eu cel care a trebuit să
vă servesc pedeapsa curviei voastre? Ș i, prin urmare, întrucâ t voi înșivă ați fost criminali și nu v-
ați ispă șit pedeapsa - de asemenea, nu condamnați și nu dați afară un biet pă că tos sau un biet
pă că tos care merge pe că i greșite în să lbă ticia iubirii ei și nu-l ură ști pentru că mă ură ști din
cauza că eu sunt viața în om, iar el nu ar putea pă că tui dacă eu însumi nu vreau să -i permit asta
din cauza libertă ții inviolabile, de aceea el este responsabil numai în fața mea.
7. Ură ști, calomniezi și respingi o astfel de persoană , în care locuiesc eu, Dumnezeul tă u și
judecă tor, și te rogi Tată l nostru ! Iartă -ne datoriile noastre așa cum ne iertă m și pe debitorii
noștri ! Deci, pă gâ ni vă rugați iadul peste voi înșivă , după lipsa de iubire și dreptate! - în loc să
oferiți cuvinte instructive iubitoare fratelui sau surorii voastre pierdute în dragoste, smerenie,
ră bdare și blâ ndețe și să doriți să le aduceți la disciplină și ordine rugâ ndu-vă pentru convertirea
lor.
8. Judecata este a mea și nu a oamenilor, deoarece ei înșiși stau înaintea mea în judecata
plină de greșeli și pă cate. Cum vă veți aștepta la iertarea pă catelor (vezi acest lucru în cartea de
rugă ciuni cap. 42, 22-25. - cap. 4, 3) dacă acționați cu amabilitate față de vecinii voștri, deoarece
vă așteptați la ceea ce faceți pentru aproapele, fratele sau sora, gata, gata cu mine?!
9. Mamele și pă rinții, în general, ar trebui să se stră duiască să își aducă copiii într-un mod
decent și decent și să nu creadă că copilul este încă prea mic pentru a-și acoperi goliciunea
corpului. Ei bine, dacă este prea tâ nă r, atunci pă rinții ar trebui să aibă că mă și și fuste fă cute
astfel încâ t copiii să nu aibă pă rțile corpului lor care trebuie acoperite de fiecare dată câ nd se
întorc și se așează , în special fetele, astfel încâ t să poarte fuste lungi pâ nă la fund ajungâ nd pâ nă
la glezne. - Dacă sunt deja mari și puțin mai sensibili, atunci ar trebui să -i conștientiză m despre
indecenți, astfel încâ t să se ascundă mereu.
10. Majoritatea pă rinților spun: Sunt copii nevinovați, cine va fi atâ t de specific despre
copii?! Dar eu spun: Nu de dragul copiilor, ci de dragul adulților, este imperativ să respecti ceea
ce eu, ca Dumnezeu și Tată al adulților, îți cer de dragul tă u. Cunosc mai bine consecințele rele
ale unei asemenea nerușină ri în râ ndul fraților - precum și față de adulți - decâ t voi. Câ nd vă
spun deschis că pă rinții sunt mari promotori ai desfrâ nă rii și desfrâ nă rii din cauza acestor haine
urbane și inestetice ale copiilor mici, atunci v-am spus adevă rul deplin.
11. Protejați chiar și tinerii neexperimentați de persecuție și seducție, oriunde puteți;
pentru că nu știe să se protejeze câ nd este încă prea tâ nă ră și fă ră experiență .
12. În al treilea râ nd: creșterea animalelor. Acest pă cat se numește altfel pă catul sodomit,
deoarece include și pederastia. Că este o brutalitate și o să lbă ticie senzuală foarte brutală , puteți
vedea din faptul că două sprezece orașe, dintre care cele mai importante erau Sodoma, Gomorra,
Adama și Zeboim, cu o populație totală de peste două milioane de oameni cu foc de sulf, care din
deasupra și dedesubt au venit asupra lor, au fost distruse, prin urmare, feriți-vă de asemenea
pă cat.
13. În al patrulea râ nd, disciplina împotriva ta și a propriului sex. Este datoria omului să
acorde atenție tuturor sentimentelor sale și să le țină sub disciplină , astfel încâ t acestea să nu
degenereze în auto-reproducere să lbatică a sentimentelor corporale de masturbare. Deci, omul
nu ar trebui să cultive niciodată o iubire hermafrodită în egalitatea de gen, deoarece aceasta este
o să lbă ticie brutală a sentimentelor sexuale, care duce la un divorț strict după moarte și își
254
gă sește casa în al doilea iad. De aceea, ferește-te de aceste două pă cate sexuale grave.
14. Scoate-ți pantofii, adică cură ță -ți inima de pă cate în prealabil, înainte să stai înaintea
Mea și roagă -Mă să aud cererea ta; pentru că nici unui tată nu îi place să asculte un copil
neascultă tor - ar trebui să acționez mai irațional decâ t un tată pă mâ ntesc?! Adesea îi aud în mod
vizibil pe pă că toși, dar asta depinde de circumstanțe, de încrederea în mine și de cea mai
profundă rugă ciune.
15. În al cincilea râ nd, disciplina gâ ndurilor. Gâ ndurile tale sunt lumea ta, iadul tă u,
paradisul sau cerul tă u. De aceea, fii atent la gâ ndurile tale, pentru că dacă nu gâ ndești greșit, nu
poate rezulta nimic incorect din ea.
16. În al șaselea râ nd, disciplina cuvintelor. Gâ ndurile casti au cuvinte caste în urma lor
și ...
Al șaptelea: Disciplina faptelor, pentru că dacă cineva înnobilează gâ ndurile, vorbește
cuvinte caste și aduce lucră ri spirituale ale luminii, ale cerului, în loc de întunericul iadului.
18. Castitatea sau perseverența este virtutea împotriva că reia ați pă că tuit odată cu Adam
și Eva, pentru că sunteți duhuri descendente din primii voștri pă rinți.
19. Câ t de mare și decisiv este acest pă cat pentru existența voastră spirituală și materială ,
aveți deasupra cap. 105,18 din știrile pe care ți le-am anunțat din istoria preistoriei Adamite,
stră duiește-te, așadar, să întâ lnești acest pă cat cu toată puterea ta și să te ră scumpere complet
de ispitele sale; pentru că altfel nu poți ajunge la renașterea spiritului.
20. Oricine este slab în ceea ce privește dragostea senzuală a că rnii va fi ispitit în această
slă biciune pâ nă câ nd va izgoni din el însuși ultima pică tură a unei asemenea iubiri necurate; și
atâ ta timp câ t nu se face , el nu poate intra în sinele să u interior, împă ră ția lui Dumnezeu așteptă .
- (ChtS. 27, p. 26, 24 - ediție veche)
21. De aceea ochii voștri nu ar trebui să se bucure niciodată de stimulii care sunt
dă ună tori vieții voastre spirituale, ci să tră iască cast în gâ ndurile, dorințele, cuvintele și faptele
voastre. (Citiți cartea de rugă ciuni a treia ediție, capitolele 19, 14: - capitolele 127 și 131. Ș i
Sfâ nta Treime p. 79,6)
312. Pace.
1901, 6-8 Noiembrie, Graz. Pă rintele Iisus sfă tuiește pă strarea pă cii în toate situațiile
vieții și împotriva tuturor, deoarece pacea din inimă formează paradisul din jurul omului.
1. Dragoste de pace . Este paradisul omului dacă știe întotdeauna să pă streze pacea
inimii. Pentru că , atâ ta timp câ t omul tră iește în pace cu sine însuși și cu împrejurimile sale, el
are un mic paradis în lume și este fericit de toate și gă sește totul în ordinea ei, deoarece
satisfacția din inimă gă sește dragoste și plă cere în tot ce poate și este permis să lumineze lumina
zilei liber.
2. Da, pacea din inimă este un rege asupra vieții, un conducă tor al iubirii, de aceea sunt
numit prinț al pă cii și rege al întregii vieți și, prin urmare, salutul meu constant a fost „ Pacea cu
voi !”, Pentru că câ nd ai pace are în inimă ești fericit și mereu plin de bucurie și poftă de viață .
3. De aceea, pă ziți pacea și nu intrați în niciun entuziasm, pentru că cineva urcă astfel din
paradis în iad și ră mâ ne acolo pâ nă câ nd iadul este eradicat din inimă din nou printr-un
contracurent. (Cartea de rugă ciuni ediția a treia nr. 19, 6; 93)
4. În limbajul florilor , pacea este marcată cu rozmarin, deoarece această floare are un
parfum deosebit de puternic, care este bun pentru toată lumea, la fel cum pacea este pentru
inimă . - Ș apte spirite ale pă cii formează un întreg și constau din urmă toarea compoziție:
1.- Pace cu râ nduieli divine.
2.- Pace cu aproapele.
3.- Ai pace cu cel care te face ră u.
4.- Pace cu subordonatul.
5.- Ai pace cu aproapele care cere necorespunză tor.
6.- Pă strează -ți calmul și pacea cu tot.
255
7.- Ai pace împotriva superiorilor.
5. În primul râ nd: pacea cu râ nduieli divine. Omul ar trebui să accepte și să tolereze în
liniște tot ce-l lovește, cu smerenie și în liniștea inimii sale, ca ceea ce Dumnezeu a decretat
pentru mâ ntuirea sufletului tă u, pentru că totul are un scop și nu ră mâ ne nimic neremunerat
care să fie acceptat în dragoste și tolerat în pace de inimă și a fost sacrificat spre slava lui
Dumnezeu.
6. Al doilea: pace cu aproapele. Tră iește întotdeauna în relații pașnice cu vecinii, astfel
încâ t tu însuți să ai pace și liniște de la ei. Prin urmare, fiți amabili și prietenoși cu toată lumea și
nu ascultați dacă vecinii dvs. vă aduc discuții antipatice; și dacă auziți ceva neplă cut, nu acordați
nicio importanță și nu ră spundeți pe nimeni; pentru că dacă este adevă r, trebuie să taci și să
compensezi ceea ce poate fi îmbună tă țit, dar dacă este o minciună , atunci va apă rea în timp și vei
putea vedea nedreptatea care ți s-a fă cut. Dar ai pă strat calmul și liniștea inimii și cu aproapele
tă u și mi-ai sacrificat totul, apoi ai atras și un mare beneficiu spiritual din ea. Aceasta este regula
de aur a vieții tale
7. Tră iește cu vecinii în cea mai bună prietenie, dar întotdeauna într-o astfel de prietenie
care te ridică spiritual și te conduce la mine.
8. Este bine să -ți tratezi aproapele cu amabilitate, astfel încâ t să nu ți se împiedice nimic
și să pă strezi pacea și mulțumirea în inima ta, pentru că asta te face fericit pe pă mâ nt.
9. Mutați-vă dintr-un astfel de apartament, unde nu aveți liniște cu vecinii, pentru că asta
vă face să vă nemulțumiți și vă atrage în iad.
10. Dacă vrei să tră iești în pace cu toată lumea, atunci tace și nu spune nimic despre care
nu ar trebui să se vorbească .
11. Amintiți-vă : Fiecare discuție despre slă biciunile și defectele aproapelui este un astfel
de obiect pe care nu ar trebui să îl discutați, deoarece atunci câ nd aproapele dvs. află că ați
vorbit despre el și despre viciile sale, el este supă rat pe dvs. și devine același și vorbește mai
multe despre tine acolo unde este posibil și asta nu ți se potrivește, vei fi revoltat de asta, așa că
nu faci ceea ce nu vrei să -ți facă nici urmă torul, așa că nu-i oferi niciun motiv pentru a face acest
lucru.
12. Dacă vrei să tră iești în pace și armonie cu tine însuți și cu aproapele tă u, trebuie să
înveți să crești în tine dragoste, smerenie și ră bdare și să nu te simți ră nit de nimic în
sentimentele tale de onoare sau de ființă .
13. Mâ ntuirea sufletului tă u o gă sești numai în Dumnezeu; viața lumii îți aduce necazuri și
moartea spiritului.
14. În al treilea râ nd, ai pace cu cel care te dă unează . Oamenii sunt ră i prin natura originii
lor, adesea sunt puternic influențați de sfera lor spirituală rea, în care se gă sesc în funcție de
condițiile inimii lor, iar adesea punctele de vedere și avantajele personale sunt motivul pentru
care tră iesc în ceartă cu tine. Dacă vrei să fii eliberat din iadul în care vor să te tragă sau să te
tragă fă câ ndu-ți ră u, dâ nd calomnie mincinoasă , care, desigur, îi caracterizează ca fiind în
compania lumii interlope, atunci gâ ndește așa cum am gâ ndit și am spus:
15. Tată iertați-i pentru că nu știu ce fac atunci câ nd Mi-au provocat cea mai cumplită
durere prin unghiile tă ioase pe care le-au ciocă nit în carnea Mea; pentru că dacă ar fi știut ce fac,
cu siguranță nu l-ar fi fă cut - și așa este și cazul tă u. Dacă vecinul ar ști că , în timp ce te face ră u,
are de-a face cu Dumnezeul și judecă torul să u, care locuiește în inima celui abuzat și observă și
asistă la faptele persoanei rele și că tică losul însuși va ră splă ti acest lucru , deci cu siguranță nu
ar face-o! -
16. Dar tolerezi ceea ce nu poți preveni într-un mod bun, sacrifici ră ul fă cut în cinstea
Mea, tace și dacă ai ocazia să -ți ră splă tești dușmanul bine pentru ră u, atunci nu eșuați să faceți
asta, pentru că atunci lă sați soarele iubirii să stră lucească peste inima lui prinsă în gheață , care
va topi gheața și vă va face un prieten din inamic.
17. Că ci razele soarelui iubirii topesc aisbergurile inimii întă rite la rece ale unui nelegiuit.
Ce valoare spirituală vor avea atunci acțiunile voastre în ochii mei, vă va fi clar doar atunci câ nd
256
veți primi ră splata dvs. de la mine, care nu poate fi comparată cu ră splata pă mâ ntească ,
deoarece este fericită ceresc.
18. Al patrulea: Pacea cu subordonatul. Omul devine mâ ndru câ nd este stă pâ nul sau
superiorul unui servitor sau subordonat. Acest lucru nu ar trebui să fie, dar consideră fiecare
persoană ca fiind fratele tă u, să ai ră bdare cu slă biciunile sale și să -i spui cu calm că
comportamentul să u nu corespunde regulilor decenței și relației sale cu tine și, prin urmare, ar
trebui să privească în propriul să u avantaj că el însuși nu pierzi biroul pentru că vrei să tră iești
în pace. Ș i dacă nu se îmbună tă țește, atunci îl demite calm, fă ră să se certe, din cauza naturii sale
neregulate, astfel încâ t pacea să fie pă strată de ambele pă rți.
19. Al cincilea: Ai pace cu aproapele tă u dacă te întreabă necorespunză tor. Oamenii de
astă zi sunt deformați și ră ută cioși în multe feluri; - Prin urmare, încearcă să -și exploateze
aproapele câ t mai mult posibil, dacă își permite să fie exploatat. De aceea: fii blâ nd ca porumbeii;
dar și deștepți ca șerpii - așa că fii atent, vezi în cine ai încredere! Mai bine să spui nu în avans, în
loc să plâ ngi după aceea. - Așa vă pă strați pacea printre exploatatorii de aici. Nerespectarea plă ții
este, de obicei, treaba lor, așa că urmă riți-vă buzunarul cu sâ rguință !
20. Al șaselea: Pă strați calmul și pacea cu orice, chiar dacă nu este ceea ce doriți. În viața
omului există întotdeauna ceva care nu corespunde voinței și voinței sale; deoarece oamenii au
dispoziții diferite, de unde acțiunile și modalită țile lor de a acționa diferit. Nu vă lă sați deranjați
de acest lucru, luați mai degrabă neplă cutul din buzunar, tolerați-l și sacrificați-l în cinstea mea
și vă veți obișnui încet să mergeți calm peste toate obstacolele din calea vieții voastre și astfel să
vă apropiați din ce în ce mai mult de mine. -
21. Faptul că devii neră bdă tor cu acest lucru și că este încă moștenirea de la Satana, de
aceea te stră duiești să eradici complet această moștenire, astfel încâ t să devii un copil al lui
Dumnezeu tată l tă u, care nu mă enervează niciodată pentru că nu am nimic satanic despre mine!
- Sa nu uiti asta! - și nu-l uitați niciodată cu orice ocazie câ nd înseamnă să îndurați cu ră bdare
pentru a câ știga cerul.
22. Al șaptelea: Aveți pace împotriva superiorilor. Oamenii trebuie să -și arate respectul
față de superiori; că ci este obiceiul în lume. De asemenea, le-am ară tat fariseilor trufași cu banul
de interes că cineva ar trebui să respecte autorită țile, dacă acestea vor fi drepte de Mine .
23. Dar aceasta nu înseamnă guvernul de astă zi, ci autorită țile de atunci și viitoare, pe
care le voi înființa sau aproba. Dar nu vă lă sați purtați de dezaprobarea mea de a efectua o
revoluție împotriva superiorilor; pentru că împă ratul lumii, care este și judecă tor, sunt eu însuși
Dumnezeu și Tată l Isus și nu am nevoie de ajutoare dacă apelul nu iese de la mine.
24. Prin urmare, fii calm și pașnic și ascultă -mă doar de mine, atunci voi dispune deja de
ceea ce este necesar pentru a te face singurii mei supuși și pentru a te elibera de orice presiune
și exploatare.
25. Palmierul Pă cii (ca cadou de Cră ciun). Palma este simbolul vieții umane. Așa cum
palma se dezvoltă în fruct, tot așa se dezvoltă și ființa umană pâ nă la vâ rstă majoră .
26. Palma a fost și simbolul pă cii ; Cu acest semn locuitorii satelor și orașelor M-au
întâ mpinat pe mine (Iisus) și cu acest palmier sau cu oamenii însoțitori cu ramuri de palmier am
intrat în Ierusalim.
27. Vreau să le aduc pacea ... consideră că învă ță tura mea se bazează pe pace și poate
înflori doar în pace. - Că utați să câ știgați pace în interior și să pă strați pacea cu lumea exterioară .
Într-o noapte binecuvâ ntată , acest strigă t a pă truns în toate spațiile cerești: „Pace pe pă mâ nt și
în cer!” "Pacea fie cu tine!" - așa că te sun, chem pe toată lumea; mentine pacea! iar palma pă cii
va face într-o zi parte a tuturor celor care au luptat curajos aici și au obținut victoria. - De aici
„Pace vouă și tuturor!” - Pacea fă ră iubire nu este posibilă , prin urmare: „Iubiți-vă unii pe alții,
iubiți oamenii și iubiți-mă !”
313. Dezinteresul.
1901, 20.-23. Octombrie, Graz. Pă rintele Isus discută despre virtutea altruismului, pe care
257
omul ar trebui să -l folosească împotriva vecinilor să i în diferite ocazii pentru a aduna comori
pentru cer.
1. Există multe oportunită ți în viață câ nd omul poate câ știga cerul; dar oamenii ignoră
aceste oportunită ți pentru că nu ar trebui să culeagă , ci să semene mai întâ i și nu le place asta.
Dar acum pă mâ ntul trebuie să fie semă nat dacă cineva vrea să culeagă în ceruri!
2. Cine nu vrea să semene aici, nu va avea nimic de recoltat acolo și, astfel, nici nu va
merge la paradis, nici la cer, toată lumea ar trebui să se gâ ndească de două ori la asta, astfel încâ t
să știe unde va veni câ nd va intra pe tă râ mul spiritelor, va primi recompensa pentru activitatea
lui spirituală pă mâ ntească . -
3. Folosește timpul scurt al școlii tale de examinare pă mâ ntească pentru a fi tră it fericit
aici, a murit liniștitor și a ajuns acolo bucuros și, astfel, să -ți formezi soarta ca un copil al lui
Dumnezeu. Pentru că aceasta este sarcina voastră pe pă mâ nt, că vă antrenați dezinteresat să
deveniți ca tată l vostru din ceruri, astfel încâ t să vă recunosc ca pe copiii mei și să vă accept în
casa tată lui meu. Pentru că , dacă nu veți cultiva altruismul în felul în care v-am recomandat-o în
cartea de rugă ciuni (cartea de rugă ciuni nr. 19, 7), viața voastră va fi una sumbră câ nd veți pă și
în tă râ mul spiritual, așa că citiți-o în carte de rugă ciuni clarificare relevantă .
4. În limbajul florilor , garoafa albă stă ca floarea corespunză toare pentru altruism,
deoarece această floare are o putere specială dacă se știe să o folosească în farmacie; deci este o
plantă medicinală grozavă , la fel cum altruismul este un remediu excelent în clientela care este
numită să racă și nevoiașă .
5. Întrucâ t toate virtuțile anterioare ale sinelui meu au fost împă rțite în șapte spirite
virtuoase, aceasta se împarte și în șapte spirite ajută toare altruiste ale iubirii mele pentru
oameni după cum urmează :
1.- Dragoste dezinteresată pentru cei să raci și nevoiași.
2.- Dezinteresul împotriva celor care împing înainte ...
3.- Dezinteresul împotriva celor care vor să știe mai bine.
4.- Dezinteresul față de cei care au bunuri.
5.- Dezinteresul împotriva celor mai educați în domeniu.
6.- Dezinteresul împotriva celor mai bine plă tiți.
7.- Dezinteresul împotriva celor care sunt avansați în spirit.
6. Cele mai importante și decisive lucruri despre el sunt în „cartea de rugă ciuni” cap.
19:21, deci citiți acolo.
7. În al doilea râ nd: altruismul împotriva celor care împing înainte și vor să fie primii.
Copiii mei trebuie să stră lucească prin dragoste fră țească , smerenie, ră bdare și altruism în astfel
de incidente și să -i lase pe cei trufași să primească privilegiul cerut, care în loc de fericire, li se dă
doar nenorocirii, pentru că trufașul care vrea să stră lucească în lume este foarte mult în tă râ mul
spiritual este regretabil, deoarece câ știgă doar dispreț și ridicol printre cei egali în Lumea
Întunecată .
8. În al treilea râ nd: altruismul împotriva celor care vor să știe mai bine. Există oameni
care știu totul mai bine și vor să stră lucească cu înțelepciunea lor peste tot. De vreme ce aceasta
este contra-virtutea umilinței, pe care am desemnat-o pe aceasta din urmă în Predica de pe
munte pentru să ră cie în spirit și am lă udat-o ca fiind binecuvâ ntată , în timp ce eu desemnez
înțelepciunea lumii ca aroganță și Satana, de aceea știi ce ai să faci câ nd ești al meu Vrei să fii și
să ră mâ i copii. Lasă iadul celor care vor să intre în el; dar ră mâ i cu mine și ești umil și extrem de
altruist în astfel de ocazii.
9. În al patrulea râ nd, altruismul față de cei în posesiune. Proprietatea aflată în mâ inile
omului poate fi o binecuvâ ntare sau un blestem, prin urmare, nu vă râ ziți de proprietate și
bogă ție pentru cei bogați, deoarece este mult mai dificil să mă slujiți bogat și respectat decâ t în
să ră cie. Grija de a gestiona bine averea cuiva și egoismul implicat sunt rareori separate. - Prin
urmare, cine nu are minte altruistă , ar trebui să mă laude și să mă laude atunci câ nd este să rac,
pentru că cu greu se poate fi egoist în să ră cie, unde, pe de altă parte, în bogă ție este necesar un
258
caracter ferm pentru a fi iubitor și altruist .
10. Al cincilea: altruism împotriva celor mai educați în domeniu. Sarcina fiecă rei ființe
umane este de a-și instrui talentele conferite lui și de a le gestiona bine în beneficiul iubirii
fră țești și vecine, astfel încâ t capitalul talentelor, inclusiv dobâ nda, să fie mă rit, rafinat și
spiritualizat prin dragostea de aproapele și returnat la mine , ca stă pâ n al talentelor dă ruite.
Așadar, fiți altruist și nu vă rog cu oameni mai educați decâ t voi, pentru că ei au mai mult și sunt
responsabili pentru mai mult pentru asta.
11. Toată lumea simte nevoia pentru una sau alta știință sau instruire în acest subiect,
prin urmare, învață și educă -te din ce în ce mai mult în ideile tale preferate și astfel slujește-mă
pe mine și pe aproapele și atunci ți-ai gestionat bine talentele, pentru că ai investit în interesul
carită ții, adică atunci câ nd ai sprijinit pe să raci și bolnavi cu câ știgurile tale suplimentare prin
cunoașterea ta mai mare.
12. Cu câ t sunteți mai educați, cu atâ t vi se solicită să vă gestionați talentele în beneficiul
aproapelui. Ș i așa depinde doar de tine dacă vrei să devii un slujitor loial al casei tată lui meu,
pentru că depinde doar de tine dacă vrei să fii educat și să gestionezi cunoștințele care au fost
acordate, pentru că eu sunt izvorul de bază al iubirii în fiecare persoană că tre care se poate
atrage ceea ce vrea să devină din dragoste pentru mine și aproapele.
13. În al șaselea râ nd, altruismul împotriva celor mai bine plă tiți. Împotriva acestor fii
altruist, pentru că au o datorie mai mare față de mine, pentru că sunt mai educați decâ t ești și,
dacă își risipesc câ știgurile suplimentare pentru ei înșiși, au o responsabilitate mai mare decâ t
tine, pe care merită mai puțin, pentru că acolo unde nu este nimic, nu poți cere nimic acolo.
14. Al șaptelea: altruism împotriva celor care sunt mai avansați în spirit. Dragi copii, toți
aveți aceleași reguli și aceeași învă ță tură a iubirii mele și, prin urmare, nimeni nu poate spune că
este dezavantajat. Stră duiți-vă să -mi treziți virtuțile în voi, să le lă sați să crească , să înflorească și
să se coacă , atunci și roadele vor fi acolo pentru viața veșnică și nu aveți nevoie de mai mult. Cu
câ t vei absorbi și împlini mai temeinic legea iubirii cu fiicele tale virtuoase și cu nepoții lor, cu
atâ t vei deveni mai avansat.
15. Dezinteresul de sacrificiu . Această virtute capitală a tată lui tă u Isus a fost ultimul
meu act divin de dragoste, după cum știi din povestea mea de suferință .
16. Nu este nimic mai frumos în lume decâ t această mare virtute, care ridică omul în
regiunile superioare ale divinită ții, deoarece prin ea eu, ca Dumnezeu Însuși, prin copiii mei care
mi-au devenit egali, îi aduc beneficii omului.
315. Iubirea.
Legea iubirii pentru Dumnezeu și pentru om a fost anunțată prin zece tă blițe.
1901, 5-10 Octombrie, Graz. Pă rintele Isus explică prin multe învă ță turi valoarea mare a
iubirii și o descrie ca Regina Cerului și Mireasa Națiunilor.
Primul panou: " Toți voi care sunt laborioase și împovă rați, ar trebui să fie actualizate -.
Ț ineți-vă numai iubirea cu adevă rat, în cazul în care numă rul de pă catele tale au fost ca cea a
nisipului de mare și iarba pă mâ ntului! Dragostea va ștergeți-l complet și dacă rușinea voastră
înaintea lui Dumnezeu ar fi ca sâ ngele țapilor ispă șitori, dragostea ar trebui să - l spele alb ca
lâ nă albă și ca cea mai fină ină . "
2. Tabel: „ Iubirea este viața , legea, dreptul, puterea, puterea că blâ ndețea, smerenia,
ră bdarea și, astfel , miezul întregii înțelepciuni , înțelepciunea nu sunt toate lucrurile posibile,
deoarece înțelepciunea merge doar într-o anumită mă sură . și nu poate face față cu ceea ce este
impur; dar toate lucrurile sunt posibile pentru iubire ; pentru că înțelege și ceea ce este respins
cu aceeași intimitate ca și ceea ce este deja cel mai pur în sine - Iubirea poate folosi totul - dar
înțelepciunea folosește doar ceea ce dragostea s-a purificat.
Al treilea panou: Întrebați- vă inima dacă poate iubi foarte mult, dacă îl poate iubi pe
Dumnezeu mai presus de orice , fă ră interes, cu excepția celei mai dulci iubiri ? - Întreabă -ți
inima dacă poate să - l iubească pe fratele tă u mai mult decâ t pe tine , pentru numele lui
Dumnezeu, ca un al doilea mic Dumnezeu ? - Întreabă -ți inima dacă poate iubi cu adevă rat și
complet pur ? - Poate Dumnezeu despre dragoste , pentru că Dumnezeu - Dumnezeu este, și
poate face pe fratele ca din Dumnezeu, pentru Dumnezeu și din dragostea pură a lui Dumnezeu
ca un Dumnezeu să iubească ? - Poate inima ta să facă asta, atunci descompunerea corpului tă u s-
a sfâ rșit și tu însuți stai perfect înaintea lui Dumnezeu, Domnul tă u, Tată l și fratele tă u! "-
Panou patra: " Dumnezeu însuși este primordială cea mai pură iubire, și focul este viața și
înțelepciunea în Dumnezeu , și , astfel , de la Dumnezeu, la fel ca în Dumnezeu viața și lumina
266
tuturor ființelor , de scâ ntei din focul cel mai pur dragostea lui Dumnezeu în Dumnezeu sunt
copiii lui Dumnezeu , de aceeași origine din o inima lui Dumnezeu - și tu ești un astfel! scâ nteie ,
ventilator - vă la o vâ lvă taie de viață , și vei vedea pe Dumnezeu în inima ta ".
5. Panou: " Cuvâ ntul din inima lui Dumnezeu iubire toate puterea lui, astfel încâ t este
cuvâ ntul și veșnic Fiul lui Dumnezeu unul , da , Dumnezeu Însuși este plin cuvâ ntul ., Care este
conceput în focul iubirii Sunteți dar sunt, de asemenea , Cuvâ ntul lui Dumnezeu , generat în
inima lui Dumnezeu ; de aceea, redeveniți un cuvâ nt deplin al lui Dumnezeu ; deveniți plini de
iubire , plini de iubire în Dumnezeu și veți deveni Fiul lui Dumnezeuvino și fii una cu El. Dar nu
veniți la El, decâ t prin Tată l , care este dragoste și Cuvâ ntul Însuși în Sine, întotdeauna același
din eternitate în eternitate. "
Panoul 6: Hristos singur este mijlocitorul dintre Dumnezeu și natura umană ; prin
moartea că rnii Sale și prin sâ ngele Să u vă rsat, El a deschis calea pentru toată carnea, adică
vechiul pă cat al lui Satana, spre înviere și întoarcere la Dumnezeu! - Dar Hristos este dragostea
fundamentală în Dumnezeu , substantivul întregului Cuvâ nt care a devenit trup și, prin urmare,
tot trupul pentru trup și tot sâ ngele pentru sâ nge. Această carne a luat de bună voie toate
pă catele lumii pâ nă la ră stignirea Sa și pă catul originar din toate timpurile și le-a purificat
înaintea lui Dumnezeu prin sâ ngele Să u cel sfâ nt . - Faceți-vă parte din această cea mai mare
lucrare de ră scumpă rare a lui Dumnezeu prin aceastaCarne , asta înseamnă : tră ind și acționâ nd
conform învă ță turii lui Hristos - și prin sâ nge , adică : prin iubirea spirituală a lui Hristos , vei fi
curat înaintea lui Dumnezeu! Pentru că nicio ființă nu putea deveni curată prin ea însă și de
pă catul originar comis în Adam, ci numai prin meritele lui Hristos, care au fost dobâ ndite prin
Patimile și moartea pe cruce și care sunt harul și mila cea mai înaltă a lui Dumnezeu. Tu singur
nu poți face nimic de la tine , dar spiritul lui Hristos din tine poate face totul dacă îl trezești prin
dragostea ta din inima ta și îl faci activ în tine.
Panoul 7: Casa voastră pă mâ ntească , adică trupul că rnii, este plină de murdă rie: cine o va
cură ța ? Cine are puterea și puterea singură ? Iată , Hristos, veșnicul mare preot înaintea lui
Dumnezeu , Tată l Să u etern, adică înaintea iubirii Sale veșnice! Pentru că Hristos (ca înțelepciune
divină ) și Tată l (ca iubire divină ) sunt una din eternitate (Ioan 10:30). Numai în Hristos locuiește
toată plină tatea Dumnezeirii (spirituală ); iar Tată l este această plină tate ca cea mai pură iubire a
lui Dumnezeu . Prindeți acest lucru cu dragostea voastră și vă va cură ța și trezi carneacum a
înviat carnea lui Hristos și a transfigurat-o, care conținea înțelepciunea și dragostea drept
adevă rul lui Dumnezeu (Ioan 1, 14; - 14, 6).
Panoul 8: Sunteți șocat de marea mulțime a spiritelor voastre rele care vă conduc carnea
și sâ ngele în lume și întrebați cu Paulo: Cine mă va ră scumpă ra din carnea mea și mă va elibera
de legă turi (Rom. 7, 24) moartea? Iată , Hristos, care a fost ucis, a înviat și tră iește, Doamne din
veșnicie! (Mica 5, 1) Dacă El ar fi ră mas în moarte, dacă ar fi fost posibil, atunci și moartea
veșnică ar fi asigurată pentru tine; dar, de vreme ce Hristos a înviat , după cum știți acum, este
imposibil ca cineva să fie lă sat în mormâ ntul pă catelor sale. Că ci așa cum moartea a venit peste
orice carne prin singurul șarpe , tot așa a venit și aceastaViața prin singurul Dumnezeu-om peste
toată carnea oamenilor de pe pă mâ nt ; dar și o nouă judecată , deși vechea judecată , care
conținea moartea, a fost distrusă pentru totdeauna de această înviere; dar această nouă judecată
este totuși și o moarte, dar nu o moarte pâ nă la moarte, ci una spre viață . - Fă -ți dragoste prin
iubirea ta, astfel încâ t această nouă judecată a că rnii tale să devină o viață adevă rată prin
lucră rile Celui ; stai la sursă ; bea apa vie , care se numește „iubire” din abundență ! ”
Al 9-lea panou: „ Iubirea pură a femeilor este iubirea de sine ; pentru că oricine își
permite să fie iertat de iubirea femeilor într-o asemenea mă sură încâ t ală turi de el dragostea
pentru aproapele și din această dragoste pentru Dumnezeu devine o povară , se iubește pe sine
în esența femeii; prin urmare, lă sați-vă plecați, nu luați captivă figura fermecă toare a unei femei
dincolo de mă sura corectă , altfel veți pieri în slă biciunea femeii, în timp ce femeia ar trebui să se
ridice doar în puterea voastră pentru a deveni o ființă cu și în tine! "
Dar așa cum iubești pe unul sau pe celă lalt membru al ființei tale, tot așa iubești pe femeie
267
pentru ca ea să devină una cu tine; dar Îl iubești pe Dumnezeu mai presus de toate , pentru ca
într-o astfel de iubire puternică să te naști din nou pentru a fi un adevă rat, cel mai liber cetă țean
al cerului lui Dumnezeu pentru totdeauna și soția ta ca o ființă cu tine! "
Al 10-lea panou: Că utați, că utați, că utați astfel încâ t să nu vă suprasolicitați câ nd veți fi
mari! - Vedeți smerenia, blâ ndețea și bună tatea Domnului! Vezi, El este Domnul din veșnicie ;
totul, ceea ce infinitul înțelege de la cel mai mare la cel mai mic, de la cel mai spiritual la cel mai
material atom, este tot ceea ce este cea mai proprie lucrare a lui și puterea lui este atâ t de mare
încâ t toate nenumă ratele lucră ri ale infinitului într-una eternă chiar înainte de cea mai mică
suflul gurii Nimic nu ar trebui să se scufunde. Ș i totuși El stă atâ t de simplu și fă ră nicio pretenție
cu copiii Să ide parcă El ar fi fost aproape de cei mai mici dintre ei și i-ar iubi și le vorbește de
parcă i-ar fi avut numai singuri în întregul infinit, care este plin de nenumă rate miriade ale celor
mai minunate și mai frumoase ființe pure. - Deci, că utați, că utați, că utați să fiți cel mai mic și să
deveniți și să ră mâ neți (prin iubire) pentru totdeauna! "(Cap. 42 B, II. 20 și urm.)
11. Mare valoare a iubirii. Pavel (1 Cor. 13: 1-13) le-a scris corintenilor:
- „Dacă aș vorbi limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu aș avea dragoste (pentru
Dumnezeu și aproapele conform învă ță turii lui Iisus (Mat. 22, 37-40)), atunci aș fi un bronz
sună tor sau un clopot care suna, (Ceea ce înseamnă ceva de genul: un vas gol, dar gol, în care nu
există nicio valoare.) -
- Ș i dacă aș putea profeți și aș ști toate secretele și aș avea cea mai puternică credință ,
astfel încâ t am mutat munții, dar mi-ar lipsi dragostea, nu aș fi nimic. -
- Da, dacă aș da toată averea mea întreținerii să racilor și mi-aș sacrifica corpul, astfel
încâ t să mă las ars, dar mi-ar lipsi dragostea, nimic din toate acestea nu m-ar ajuta. -
- Iubirea este îndelung ră bdă toare, este blâ ndă și amabilă ; iubirea nu invidiază ; ea nu face
ră utate; nu umflă . -
- Iubirea nu încetează niciodată , chiar dacă profețiile vor înceta, iar limbile (diferite) vor
înceta, iar cunoașterea (prin învă ță torii stră ini - Iis. 54, 13) ajunge la sfâ rșit.
- Credința , speranța și dragostea ră mâ n jos pe pă mâ nt , aceste trei; dar iubirea este cea
mai mare dintre ele ".
12. Tată l Isus luminează iubirea și înțelepciunea Sa divină cu urmă toarele cuvinte:
Iubirea este ca lumina adevă rului cel mai interior vă zut direct de la Dumnezeu, prin toate
spațiile veșnice infinite. (Cap. III, cap. 260)
13. Iubirea este Dumnezeu în formă spirituală , este spirituală lumina de bază din
adâ ncul inimii divine, deci cea mai înaltă din Dumnezeu.
14. În limbajul florilor corespunde frumosului și beneficului trandafir roșu , care arată
atâ t de plă cut că tre toți oamenii și îi invită să se delecteze și să se reîmprospă teze în frumusețea
și parfumul să u. - Iubirea este împă rțită în șapte spirite de dragoste și acestea sunt:
268
1.- Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate pentru că El te iubește mai presus de
toate.
2.- Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți;
3.- iubesc animalele,
4.- iubesc plantele și plantele,
5.- iubește pacea cu toată lumea,
6.- iubeste-ti sufletul,
7.- iubeste-ti corpul,
15. În primul râ nd: Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate, pentru că El te iubește
mai presus de toate (Cap. 49). Ești copilul meu, de aici dragul meu și moștenirea mea. Din cauza
ta, am creat lumile pentru a le menține pregă tite pentru tine și pentru a le înmâ na la tine ca
proprietate, pentru a domni în ele ca zeitate și rege și pentru a ghida totul în dragoste, astfel
încâ t să se înalțe și să înnobileze în cele mai înalte regiuni ale luminii iubirii din Mine, iubirea de
bază , își ating scopul final.
16. De aceea, copilul meu, ai un motiv să mă iubești, deși te că lă uzesc peste pietrele și
spinii amă ră ciunii vieții pă mâ ntești, pentru a te purifica în necazurile vieții materiei, care te
atrage să te devoreze și să adâ ncurile pentru a îngropa adâ ncurile abisului întunericului
spiritual, unde în agonie și mizerie îți ridicai în mod repetat mâ inile rugă toare că tre milă și
ră scumpă rare în agonie și mizerie și totuși nu ai vrea să obții niciun ajutor pentru că interiorul
tă u întunecat nu te duc pe culmile ușoare ale casei tată lui meu.
17. Strigă și bucură -te în inima ta câ nd vezi că te las să savurezi o mulțime de lucruri
amare pe pă mâ nt și gâ ndește-te: Tată l mă iubește foarte mult, pentru că mă pedepsește foarte
mult pentru a-mi îndepă rta lucrurile lumești de pe mine, a inimii sale iubitoare să aducă și să se
bucure cu bucurii și grații cerești.
18. În al doilea râ nd, iubește-ți aproapele ca pe tine însuți; - De aceea, faceți ceea ce doriți
să vă facă vecinul dacă aveți nevoie de ajutor de la el; - și așa nu-i face ceea ce nu vrei să -ți facă .
(Mat. 76, 12) Dacă aproapele are mare nevoie, fii dragostea ta pentru el de zece ori mai mare
decâ t tine, atunci ești divin în dragostea ta (Cap. 3, cap. 276-290 și urm., De asemenea, 1 Ioan 4 ,
8. 16. 20. 21; Mat. 22, 37-40; 1. Cor. 13.- Cap. 30, 43. - 5. Mos. 11, 1: 3. Mos. 19, 18. 34: Fapte 4,
32; Cap. 3, cap. 227)
19. În al treilea râ nd: Iubește animalele pentru că au fost create de Dumnezeul și Tată l
tă u, că ruia îi datorezi cea mai profundă venerație ca creatură și pentru că sunt creația tată lui tă u
iubitor că ruia îi ară ți toată dragostea și ca copil al Să u, El cu ea Ar trebui să dai bucurie că te uiți
la tot ceea ce Tată l tă u ceresc a pus în existență și aparține moștenirii tale pă mâ ntești - bucuriei
tale care este dată cu dragoste, îngrijește-o și nu o maltratează și nu o distruge în niciun caz,
dacă aceasta nu este din Tată l tă u, care l-a creat, are voie. Cel mai puțin permiteți-vă să chinuiți
animalele dacă nu doriți să treziți respingerea Mea hotă râ tă . Dar dragostea ta pentru animale nu
ar trebui să degenereze în mâ ngâ ieri, astfel încâ t magnetismul animalului să nu curgă în tine,
ceea ce desigur îți face sufletul să fie animal într-un fel sau altul! Este prea ră u și vulgar sau
incult pentru ca oamenii să fie iubitori de câ ini, pisici, pui și alte animale să se degradeze într-un
fel și să -și țină inima de ei, deoarece acest lucru nu aparține educației și decenței unui copil de
Dumnezeu! Gandeste-tecine esti ! și ce este un animal. - Dar nimeni nu ar trebui să înjure
animale pentru că sunt creaturi ale lui Dumnezeu.
20. În al patrulea râ nd: Iubește plantele și plantele și privește-le ca pe un dar de dragoste
de la Dumnezeu Tată l tă u, Care le-a creat pentru folosirea și beneficiul tă u, dar nu pentru abuz
din partea ta.
21. În al cincilea râ nd, iubește pacea cu toată lumea, pentru că pacea din inimă este baza
mulțumirii și a unei vieți vesele. Pacea în inimă este cerul pe pă mâ nt; că ci cu pace în inima ta te
poți asocia calm cu prietenul și dușmanul și să -l transformi pe inamic în prietenul tă u. De aceea,
tră iți în pace și deveniți plini de pace și mulțumire, atunci veți zidi împă ră ția lui Dumnezeu pe
pă mâ nt și în voi înșivă . Pentru că dacă nu menții pacea cu toată lumea, nu vei avea nici pace în
269
tine și astfel nu vei putea realiza renașterea spiritului.
22. Al șaselea: Iubiți-vă sufletul îngrijind hrana sa spirituală , astfel încâ t să poată primi
acea hrană a adevă ratei învă ță turi a lui Hristos, care o înnobilează , o spiritualizează și o
îndumnezeiește. Pentru că , dacă nu vei avea grijă de el, se va descompune și va merge pe că i,
ceea ce îl va face întunecat și, în cele din urmă , extrem de nefericit.
23. Al șaptelea: Iubiți-vă corpul îngrijindu-l, ceea ce este necesar pentru întreținerea și
să nă tatea acestuia, astfel încâ t să vă puteți îndeplini datoria ca persoană față de Dumnezeu și de
aproapele vostru. Corpul este dat omului ca instrument de încercare al puterii sale spirituale,
astfel încâ t în el înnobilează și spiritualizează sufletul și carnea și, la fel ca Enoh, Elias, Maria și
alții odată spiritualizați și perfecționați, la întoarcerea sa acasă , el poate ară tați-i tată lui că este
timpul de încercare al lui Trecut fericit în trup și că a atins scopul vieții în trup, care este
spiritualizarea ei. -
24. Iubirea pentru Dumnezeu și pentru aproapele tă u să fie steaua ta de dimineață și
că lă uză a vieții că tre cei buni; - și câ nd ziua a ajuns la sfâ rșit, să fie steaua voastră de noapte și
paznicul de noapte împotriva celor ră i. Prin urmare, dacă îl iubești pe Dumnezeu mai presus de
orice și pe aproapele tă u ca pe tine însuți, atunci iubitul de dimineață te va îndruma toată ziua
că tre cei buni și nobili; și așa dragostea va stră luci în inimile voastre în timpul zilei, ca iubiți de
seară , iar câ nd vă veți odihni va veghea ca cel ră u să nu aibă putere asupra voastră .
25. Iubirea este o rază din inima divină , care îți luminează și încă lzește sufletul că tre cei
buni și nobili și este un ghid în drumul spre viața veșnică sau că tre Dumnezeu, iubirea.
26. Această dragoste este un foc spiritual atunci câ nd apucă inima în mulțumirea ei
exuberantă și o ridică pâ nă la înă lțimile cerești, unde omul se clă tină în cea mai profundă emoție
și plin de iubire este neputincios să spună un cuvâ nt, unde omul este în spiritul această Iubire
tată l să u cu ochii scă ldați în lacrimi, apasă -l la inimă și arată dorind să -l să rute. Vedeți, această
iubire este elementul de bază în Dumnezeu și, prin urmare, această exuberanță fă ră cuvinte a
omului atunci câ nd acești doi poli se întâ lnesc în focul iubirii.
27. Într-o astfel de dragoste, persoana este neputincioasă de cuvintele de mulțumire,
pentru că planează în duhul departe de ză pada pă mâ ntului în înă lțimile clare ale lui Dumnezeu
și simte nespusul - simte dragoste în puterea sa de bază , care îl copleșește și îl face să se
delecteze cu fericirea bucuriilor iubirii. Vedeți, o astfel de iubire este cea mai înaltă mulțumire,
este să rutul dat omului de Tată l să u la intrarea în viața veșnică a iubirii, bucuriei și fericirii, chiar
dacă pentru câ teva minute; - ci o presimțire a realiză rii anterioare a adevă rului și continuită ții
eterne.
28. Pă strați dragostea și armonia unii cu alții și fiți devotați tuturor, indiferent dacă
umblă cu voi, umblă cu Mine și de aceea voi toți sunteți „copiii mei” și sunteți unul între celă lalt
„frați” și „ surori ", pentru că aveți un Tată . Prin urmare, nu vă retrageți de la nicio persoană ,
lă sați dragostea și inima voastră să fie deschise tuturor și să întâ lniți pe toți cu aceeași dragoste
și că ldură ; pentru că oricine nu este prea mic pentru mine, nici el nu ar trebui să fie prea mic
pentru tine, dacă vrei să te iubesc.
29. Înaintea Mea nu există nicio diferență de clasă sau religie, ci doar a că rei inimă Mă
iubește, el este cel care contează înaintea Mea , fie el un rege sau un cerșetor, un pă că tos sau un
om drept, un stă pâ n sau un slujitor; toate acestea nu au nicio greutate în fața mea; numai iubirea
are o greutate totul în jos, și face totul egal . (CHTS. 41, 162 de la 10,1 în 1893)
30. Tot ceea ce iubești în lume este egoism zadarnic, iubirea lui Dumnezeu mai presus de
orice nu este nici vanitate, nici egoism, ci cea mai înaltă înțelepciune, iar dacă iubești pe toți
oamenii spiritual ca pe tine însuți, îl iubești pe Dumnezeu și pe copiii Să i, tră iești în dragostea lui
Dumnezeu și ești Cuceritorul lui Satana.
31. Să nu știi totul și să știi totul este cursul vieții tale și cursa care te stră duiește; că ci cea
mai înaltă cunoaștere a omului este și este doar aceasta: că Isus ți-a promis împă ră ția cerurilor
pentru dragostea lui Dumnezeu și a aproapelui.
32. Urmați-l pe Hristos în viață și în acțiune, apoi veți merge pe că ile copiilor lui
270
Dumnezeu, veți dobâ ndi comorile ascunse ale iubirii divine, veți moșteni înțelepciunea și știința
de la Dumnezeu, în care dorința voastră este să fiți cu adevă rat mari, înțelepți și învă țați
„Stră duiți-vă să obțineți acest lucru de la Dumnezeu în iubirea adevă rată ” și în smerenie.
33. Mulți oameni apreciază înțelepciunea ca fiind cel mai înalt bun spiritual de pe pă mâ nt.
Dar nu înțelepciunea pă mâ ntească , ci înțelepciunea divină trebuie să se stră duiască omul, pentru
că aceasta se îndepă rtează de tot ceea ce este lumesc, ră ută cios, bazat și animal și se stră duiește
doar să atingă obiective înalte ale iubirii divine, care se află pe Înă lțimile stră lucitoare ale
sfințeniei divine locuiește. Dar Regele iubirii și înțelepciunii divine este Isus, Duhul Adevă rului,
așa cum S-a numit pe Sine la Cina cea de Taină . Iisus este astfel spiritul sfințeniei iubirii și
înțelepciunii divine, care împreună formează adevă rul în Dumnezeu.
34. Tu însuți trebuie să ajungi la libertatea spiritului tă u prin cercetare continuă și
că utare a adevă rului, a luminii, pentru a ajunge la o iubire tot mai pură pentru Dumnezeu și
oameni. Iubirea este singurul indicator și ghidul sigur spre viața veșnică . (Cap. 48)
35. Înțelepciunea în dragoste . Iubirea este baza tuturor ființelor și ființelor, pentru că
îmbră țișează lumea.
36. Ceea ce se iubește în sine se atrage pe sine; ceea ce se ură ște unul pe altul (sau nu se
iubește unul pe altul) se respinge reciproc.
37. Dacă eu, Doamne, nu aș fi dragoste pură , atunci acei oameni s-ar simți ră u care îl ură sc
pe Dumnezeu, le-ar lipsi tot ceea ce oamenii iubitori de Dumnezeu primesc de la mine, da, nu ar
putea exista deloc; pentru că dacă aș vrea să le ară t dragostea lor pentru Mine într-un mod ușor
de înțeles, atunci i-aș lă sa fă ră lumina soarelui și că ldură și fă ră ploaie și binecuvâ ntă ri, nu le-aș
acorda un minut fericit și i-aș lă sa în starea lor, care este ca o tot iadul! -
38. Dar pentru că eu sunt cea mai pură iubire, de aceea îi las și pe vră jmașii și ură torii mei
să nu observe decâ t dragostea, astfel încâ t ei să înțeleagă câ t de bine o spun pentru ei; și că ar
trebui să -mi fie recunoscă tori și recunoscă tori pentru asta.
39. I Isus, așadar, ca Dumnezeire intrată a lui Iehova, am învă țat: Fii desă vâ rșit, așa cum
Tată l tă u ceresc este desă vâ rșit; (Mat. 5, 48) iubește-ți dușmanii; Fă bine celor care te ură sc și
roagă -te pentru prigonitorii și calomniatorii tă i. (Mat. 5, 43)
40. Te-am precedat întotdeauna cu cel mai frumos exemplu de dragoste; și câ nd această
dragoste a sâ ngerat pe cruce pentru pă catele tale, ea s-a rugat din înțelepciune, câ nd durerile
trupului deja complet bă tut au fost îngrozitor sporite de unghiile plictisitoare: Tată iertați-le,
pentru că nu știu ce fac !
41. Dacă vrei acum să devii perfect, precum Tată l tă u este în ceruri, atunci trebuie să
înveți mai presus de toate să iubești de la mine .
42. Dar în dragoste și înțelepciune este doar decisiv ca oricine nu adună , să împră știe
deja și asta pentru că nu colectează .
43. Oricine vrea să fie mare și puternic în dragoste, adună pentru ca comoara să devină
mare și mai bogată ; că ci oricine nu colectează și nu salvează ceea ce a fost colectat nu se
îmbogă țește niciodată , de aceea trebuie să colectezi și să economisești dacă vrei să ajungi la o
bogă ție mare. (ChtS. 42 B II. 325)
44. Cu toate acestea, această comparație aparent materială este, de asemenea, pur
intelectuală și extrem de înțeleaptă dacă i se permite să se îndră gostească .
45. Oricine dorește să dezvolte o iubire extrem de mare trebuie, prin urmare, să o
concentreze asupra unui singur punct și întregul să u suflet trebuie doar să tră iască , să mediteze,
să se stră duiască și să țese pentru această singură iubire.
46. Pentru că o iubire care este împă rțită în mai multe iubiri sau legă turi nu este nică ieri
intensă și puternică , deoarece este împră știată . -
47. Dacă vrei, așadar, să fii mare în dragoste pentru mine, Dumnezeul tă u, atunci doar mă
iubești și această iubire te va face bogat în iubire, înțelepciune și fericire.
48. Din această iubire vei acționa atunci ca un ghid primordial în toate; că ci porunca
iubirii, așa cum i-am dat-o lui Isus, este: „Iubește-L pe Dumnezeu mai presus de toate”; Din
271
aceasta și prin această iubire vine apoi: iubiți (prin și din cauza lui Dumnezeu) pe aproapele
vostru ca pe voi înșivă , dar de zece ori mai mult în vremuri de nevoie, pentru că din nou o altă
poruncă de dragoste a lui Isus citește: Ce ai fă cut cu cel mai mic dintre copiii mei ( oameni) mi-ai
fă cut; (Mat. 25, 40) pentru că în cei să raci tră iesc (cartea de rugă ciuni 9-10).
49. Cine vrea să mă prindă în dragoste, mă iubește numai și numai din și prin mine orice
altceva, pentru că este de la mine și de aceea Dumnezeu, atunci cineva va deveni înțelept,
înțelept, bogat, fericit și binecuvâ ntat.
50. Ș i astfel se va împlini și promisiunea mea că tre el, care spune: Că utați mai presus de
toate Împă ră ția lui Dumnezeu și neprihă nirea Lui, orice altceva va veni apoi în zadar la voi (Mat.
6:33)
51. Dar dacă iubirea pe care o ai în inima ta este sublimă , nobilă , castă , ea poate fi doar
una pe care o poți oferi lui Dumnezeu fă ră ezitare pentru glorie; pentru că , așa cum ai o singură
inimă , nu poți avea decâ t o singură iubire reală atâ t pentru Dumnezeu, câ t și pentru aproapele
tă u.
52. Dar faptul că deja în trup ne poate iubi la fel de înflă că rat ca un iubit, îți dovedește
apostolul Ioan, care din această dragoste a scris cea mai mare înțelepciune în Dumnezeu prin
revelație, pe care nimeni nu o poate dezlega corect fă ră permisiunea mea.
53. Maria Magdalena M-a iubit întâ i puternic pâ nă la cea mai tare gelozie; Dar câ nd și-a
recunoscut greșeala, a iubit-o pe Iisus Iehova Zebaot cu fervoarea pură a iubirii îngerilor și totuși
nu a ajuns la iubirea lui Ioan. -
54. Dar orice iubire care nu este concentrată pe un singur punct și nu este reținută cu
toată puterea sufletului nu este o iubire perfectă , cu atâ t mai puțin o coacă z.
55. Dacă cineva iubește o creatură datorită avantajelor, frumuseții, etc., atunci iubirea de
sine este deja conținută în această iubire și aceasta nu este potrivită pentru împă ră ția lui
Dumnezeu, deoarece nu este iubire pură și autentică , ci de dragul a propriilor avantaje.
56. Deoarece omul are o singură inimă , nu poate avea decâ t o singură iubire reală , din
care după aceea, dacă iubirea principală , care trebuie doar să fie pentru mine, s-a maturizat,
toate celelalte tipuri de iubire laterală pot apă rea în cea mai pură ordine divină . și, prin urmare,
trebuie mai întâ i să ră mâ nem ferm îndră gostit de mine, numai atunci orice altceva poate fi
înțeles în cea mai frumoasă ordine.
57. Dar dacă cineva încă se clatină în dragoste pentru Mine și știe cu greu cum ar trebui
să -l poți iubi pe Dumnezeu mai mult decâ t o femeie frumos formată , atunci ... înțelepciunea
corectă a spiritului este încă puțin îndepă rtată ; și acolo trebuie să folosești totul, mai presus de
toate pentru a intra în posesia lui. (Conform informațiilor tată lui din ChtS. 42 B, II. 326)
58. În iubirea ta, omule, nu fi slabă , că ci numai prin aceasta sâ ngele lui Iisus Hristos te
spală de toate pă catele. Sâ ngele meu înseamnă „dragostea lui Dumnezeu pentru oameni”, dar
acest lucru este dat doar celor care au dragoste pentru mine în inimile lor și care, prin lucră ri de
caritate, îi aduc fraților și surorilor lor, în inimile că rora tră iesc mereu.
59. Dar, de vreme ce tră iesc întotdeauna în om ca spirit al lui Dumnezeu, prin urmare
harul medierii există de câ te ori te îndră gostești de mine și îți întinzi mâ inile tale de ajutor prin
compasiunea și mila pe care mi le ară ți prin tine Oferind mâ ncare, haine și bani să racilor,
nevoiașilor și bolnavilor! - Iată medierea grațioasă continuă din partea Mea (cf. începutul lui
Martin Luther) dacă Mă iubești în adevă r; pentru că abia atunci poți spune că mă iubești atunci
câ nd practici lucră ri de dragoste de vecină tate pentru mine la cei să raci, nevoiași și bolnavi. Nu
există nicio altă mediere care să vă fie acordată doar temporar. De câ te ori ți-ai aruncat inima
ușor plină de compasiune prin faptele adevă rului, care sunt lucră rile carită ții,
60. Eu, ca Dumnezeu, sunt iubirea centrală . Cu câ t omul se apropie mai mult de mine prin
iubire, cu atâ t mai multă că ldură a iubirii mele radiază spre el. Această relație este exact aceeași
ca atunci câ nd se intră într-o cameră încă lzită de un cuptor în timpul iernii reci. Cu câ t cineva se
îndepă rtează de aragaz, care își emite că ldura peste tot, cu atâ t va simți mai puțin această
că ldură ; dar cu câ t se apropie de aragaz, cu atâ t că ldura îi va face bine.
272
61. Așa faci și față de Mine: dragostea ta este dorul de a veni la Mine, cu câ t ai mai multă
dragoste, cu atâ t te apropii mai mult de Mine; și cu câ t mă apropii, de asemenea, mă îndrept spre
tine și te stră lucesc cu binecuvâ ntarea mea de dragoste și că ldura mea de dragoste, care stă la
baza vieții spirituale și a prosperită ții și pe care roadele vieții veșnice ajung la maturitate.
62. Iubește-i pe toți frații și surorile tale în mod egal, prea drag mie, pentru că toți sunt
copiii mei, indiferent dacă sunt frumoși sau urâ ți, buni sau ră i, proști sau isteți. Că ci dacă trebuie
să o sufă r și să o suport ca spirit, tată și Dumnezeu, de ce poți și nu vrei să -ți placă ? Cum poți
spune atunci că mă iubești dacă nu vrei și nu mă poți iubi peste tot la fel?
63. De aceea, considerați fiecare persoană ca un frate, fie că este bogat sau să rac, învă țat
sau neînvă țat, cu aspect plă cut sau respingă tor, astfel încâ t să fiți ca mine, tată l vostru în toate, și
să vă recunosc ca un copil egal al meu virtuți.
64. În cer, toate trebuie să aibă o singură inimă și o singură minte; Nu trebuie să existe
nici o ceartă , nici un dezacord, nici o discordie, nici o resentimente, nici o bâ jbâ ială , nici o tragere
neplă cută de la persoana cu care se discută ceva nu este în întregime dintr-o singură minte, altfel
se coboară din cer prin propria povară a vinovă ției. împotriva toleranței cuiva față de paradis
sau chiar pâ nă în iad! - Prin urmare, toată lumea ar trebui să observe ce s-a spus aici, altfel nu va
atinge niciodată scopul înalt al perfecțiunii sufletului să u în tă râ mul spiritelor.
65. Contradicția dintre iubirea spirituală și cea materială . Iubirea este viață , dar
diferența care există între iubirea spirituală și cea materială este atâ t de mare încâ t există spațiu
în ea pentru marele spațiu dintre cer și iad.
66. Iubirea spirituală include toate cele 7 virtuți ale lui Isus, cele 10 porunci, cele 2
porunci de dragoste și toate învă ță turile pe care le-am prezentat odată oamenilor. Această iubire
trebuie, prin urmare, să cuprindă totul, pentru că are întreaga lume în ea, dacă vrea să se
împlinească . Trebuie să iubească mai presus de orice, dar pe aproapele ei ca pe ea însă și și
conține tot ceea ce include infinitul, pentru că Dumnezeu umple infinitul și oricine îl iubește pe
Dumnezeu mai presus de toate trebuie să iubească totul, pentru că Dumnezeu este în toate și în
infinit lumea.
67. Dar trebuie să -și iubească și aproapele ca pe sine. Luat în sensul corect, omul nu poate
iubi pe nimeni mai mult decâ t pe sine; Însă duhul lui Dumnezeu tră iește din nou în aproapele și
el este unul cu Dumnezeu, care trebuie iubit mai presus de toate, de aceea omul trebuie să -și
iubească aproapele de zece ori mai mult decâ t el însuși atunci câ nd are mare nevoie, pentru că îi
dă oportunitatea ajunge să -L iubească pe Dumnezeu în adevă r, ceea ce se poate întâ mpla numai
în activitatea altruistă în lucră rile iubirii vecine.
68. Vedeți, aceasta este iubirea spirituală pe care orice ființă umană trebuie să o aibă și să
o arate într-adevă r, astfel încâ t închinarea lui Dumnezeu să iasă la lumină cu adevă rat respect și
mă reție, așa cum cere sfințenia iubirii spirituale.
69. Iubirea materială este egoismul sau șarpele Evei. Este infernalul în om pentru că omul
acționează și tră iește neascultă tor împotriva celor 10 porunci, neascultarea față de cele două
porunci iubitoare, ireverență împotriva celor 7 virtuți ale lui Iisus și neglijent împotriva tuturor
învă ță turilor divine. De aici marea diferență dintre iubirea spirituală și cea senzual-materială , în
care omul se iubește și se cunoaște pe sine însuși, dar ignoră și disprețuiește orice altceva,
deoarece egoismul și iubirea de sine se pretind doar a fi el însuși ca Dumnezeu și aproapele.
70. Astfel sunt diferențele dintre iubirea spirituală și cea materială . De aceea, stră duiește-
te să te eliberezi de brațele șarpelui de Eva și să te stră duiești numai pentru lucruri spirituale;
pentru că eu, tată l tă u, sunt doar în toată iubirea spirituală ; - dar Satana este doar în iubirea
materială de sine. Sfâ rșitul vieții este atunci fie rai, fie iad. Decideți-vă și lucrați pentru voi înșivă
și nu pentru Satana, astfel încâ t să deveniți copii ai lui Dumnezeu și nu ai lui Satana.
71. Regulamentele despre cea mai mare poruncă din lege: Iubește-l pe Dumnezeu mai
presus de orice, dar pe aproapele tă u ca pe tine însuți, sunt dezvoltate în multe feluri în cartea
„ Iubire ” (Cap. 38), pe care o poți citi pentru a afla mai multe despre dragoste pentru Dumnezeu
și ar dori să experimenteze urmă torul, pentru că ceea ce există deja nu poate fi reprodus aici,
273
dar, prin urmare, i se arată că merge acolo! Iată ce a fost nevoie pentru a fi spus aici. O lumină
mai bună este emisă de ambele surse, deoarece una o completează pe cealaltă .
72. Am spus: Vă dau o nouă poruncă , ca să vă iubiți unii pe alții; din aceasta va recunoaște
că sunteți discipolii mei câ nd vă iubiți unii pe alții. (Ioan 13, 34. 35) Așa cum Tată l mă iubește,
așa și eu te iubesc pe tine; perseverează în dragostea Mea. (Ioan 15, 9) Că ci Tată l însuși te
iubește; pentru că M-ai iubit și ai crezut că am ieșit de la Tată l (Ioan 16:27)
73. Cauza iubirii lui Dumnezeu mai presus de orice . Omul îl poate iubi pe Dumnezeu mai
presus de toate, dacă a înțeles câ t de înalt este Dumnezeu mai presus de toate lucrurile create,
reprezintă acele calită ți care alcă tuiesc cea mai înaltă nobilime a spiritului și acolo unde este
posibilă o abordare constantă , dar o realizare nu este niciodată posibilă (ChtS. 38, 6)
74. Dragostea adevă rată este aceea care nu are alt scop decâ t să vadă obiectul sau
persoana iubită câ t mai perfectă sau câ t mai fericită posibil. - Iubirea adevă rată este astfel
această calitate care este capabilă să dea totul iubitului și să nu pă streze nimic pentru sine, cu
excepția numai conștientiză rii faptului că și-a fă cut obiectul iubit la fel de fericit pe câ t îi permit
propriile forțe.
75. Câ nd omul l-a înțeles și l-a înțeles pe Dumnezeu ca pe această iubire, atunci este
timpul să se adâ ncească în esența Dumnezeului și Tată lui să u și să se stră duiască să înțeleagă ce
este Dumnezeu pentru el și ce a fă cut Dumnezeu pentru el.
76. Pentru a înțelege acest lucru, vreau să vă reamintesc cele mai importante acte de
dragoste ale dragostei mele pentru dvs., astfel încâ t să puteți înțelege și să apreciați în mod
corect mă reția acestei iubiri. Ș i așa auziți:
77. Iubirea mea s-a golit de tot ceea ce poseda ca fiind al să u și l-a pus în viață ca o natură
vizibilă pentru a te face fericit în orice fel. Nenumă rate forme din lumea pietrei, mineralelor,
plantelor și animalelor îți încâ ntă ochii, care reprezintă gâ ndurile înțelepciunii mele și ți-au fost
date pentru folosință .
78. În aceste forme există culorile cele mai variate, care vă ocupă și vă încâ ntă ochii și
formațiunile, ochii și simțurile, deci diferitele parfumuri au un efect plă cut asupra nervilor
olfactivi.
79. Fiecare creatură își îndeplinește scopul și este la dispoziția dumneavoastră în
nenumă ratele sale utiliză ri. Dar prin aceasta îți amintește câ t de tată l am aranjat și pregă tit totul
pentru tine. Toate artele și științele sunt pline de dragostea mea, pe care am pus-o în ele pentru
tine, pentru a te face fericit.
80. Voi înșivă sunteți coroana creației și înzestrați cu abilită ți divine de a pă trunde treptat
în toate secretele creației și de a le folosi; pentru că în voi înșivă am inserat sursa originală a
întregii arte și științe și a orică rei iubiri, înțelepciune și atotputernicie, în sensul că eu însumi m-
am urcat în voi pentru a vă ghida și a vă face să vă bucurați într-o zi.
81. Trebuie să luați în considerare creația și creaturile care apar pe pă mâ nt în funcție de
înzestrarea lor spirituală și fizică , și apoi luați în considerare superioritatea voastră asupra
tuturor, pentru a putea vedea în lumina adevă rată marea diferență dintre voi și celelalte
creaturi.
82. Tu singur ai libertatea de a face și de a pleca după cum vrei; tu singur ai limbajul prin
care poți spune totul și să -l comunici altora; numai tu ai un motiv și o inteligență care poate fi
numită divină deoarece este infinită în explorare, invenție și perfecțiune. Regatele minerale,
vegetale și animale nu au nimic din toate acestea.
83. Singurul lucru care ți-a fost reținut este că nu poți să zbori și să zbori ca o pasă re în
aer, atâ ta timp câ t nu te-ai ridicat suficient de sus. Dar în câ teva decenii va ajunge la punctul în
care oamenii nu mai invidiază pă să rile din cauza preferinței lor pentru zbor, deoarece chiar și
prin cea de-a doua renaștere vor fi incomparabil mai bine, deoarece pot dispă rea aici într-o
clipită și pot apă rea departe de în același moment. O că lă torie din Europa în America, India,
Australia sau în Jupiter, Uranus, lună sau soare va dura doar o clipă și așa va fi cu clarviziune și
clarviziune și clarviziune.
274
84. Vezi, astfel de avantaje ale mă reției și gloriei infinite se află în tine, dar care sunt
posibile doar să mă trezesc prin cele 7 virtuți ale mele pentru a pă și în putere și lucrare.
85. Toate acestea și multe alte lucruri vi se vor da pentru a vă face fericiți și pentru a vă
ridica la cea mai înaltă demnitate; și prin aceasta eu însumi am trecut prin pedeapsa suferinței și
a morții pe cruce pentru tine, pentru a recâ știga filiația lui Dumnezeu pentru tine ; și, de
asemenea, vă las învă ță tura iubirii din cerul meu.
86. Acum sunt din nou aici pentru a vă explica această învă ță tură mai amă nunțit și, în cele
din urmă , pentru a permite realizarea obiectivului pe care vi l-am trasat, eliminâ nd toate
obstacolele. Fac tot posibilul să te fac în ceea ce te-am pus pe lume, să -i faci ca fii ai lui Dumnezeu
- zei ai iubirii, înțelepciunii și atotputerniciei în Tată l sau sub stă pâ nirea mea.
87. Spune-mi! Nu-i așa că mă iubești mai presus de orice, de vreme ce ți-am dat lucruri
mă rețe, sublime și înalte și te voi lă sa să devii tot mai sus!?
88. Da, dacă vrei doar să -ți folosești puțin înțelegerea pentru a lua în considerare cu calm
toate cele menționate, trebuie să afli că nu mă poți iubi niciodată suficient de mult pentru aceste
realiză ri ale dragostei mele și niciodată să nu-mi mulțumești suficient în dragoste pentru că asta
depă șește cu mult imaginația ta.
89. Prin cea mai intimă iubire pentru Mineomul trece peste toate legile lui Dumnezeu și
ale Bisericii; pentru că cine îl iubește pe Dumnezeu copilă resc, pentru el nu mai există lege, -
pentru că atunci tată l tră iește în inima copilului să u. Ce fel de lege ar mai putea exista acolo?!
Tocmai din acest motiv am respins chiar și inimile care împlineau scrisorile legii, și anume
fariseii și că rturarii, am lă udat pă că tosul vameș pentru umilința sa și am fă cut împă ră ția
cerurilor mai accesibilă hoților, fornicatorilor și adulterilor, care sunt convertiți. și pocă iește-te,
ca că lă reții de scrisori seci. Adevă rata, profundă , altruistă inimă pentru mine este singurul mijloc
de a ajunge la Iisus ca un singur salt. Observarea legilor obligatorii învă țate, postul, mortificarea,
pelerinajele, rugă ciunea lipsite de gâ nduri etc.
90. Pocă ință profund contrită - pentru a remedia tot ceea ce este nedrept, pe câ t posibil,
hotă râ rea serioasă de a nu mai comite pă cate și cea mai înaltă înțelegere a lui Isus în inimă , ca
cea mai profundă adorație în duh și în adevă r prin activitate compasivă și altruistă în caritate
este cel mai înalt serviciu pe care mi-l poate oferi omul.
91. Iubirea reprezintă ființa fundamentală , care este fundamentul creației lumii. Iubirea a
fost cea care a mișcat sfințenia divină din mine să chem universul în existența materială . Iubirea
este, de asemenea, cea care susține și animă totul și ghidează și conduce spre rafinament și
spiritualizare superioare.
92. Dar, așa cum iubirea formează ființa fundamentală a euului meu divin, tot așa este și
ființa fundamentală și baza tuturor ființelor și devenirii umane. - Înțelepciunea ca pol opus al lui
Dumnezeu în capul uman împotriva iubirii din inimă se stră duiește să înnobileze oamenii și să -i
antreneze să fie purtă tori de cultură prin clarificarea sa înaltă a principiilor naturii și ale
spiritului. Încearcă să educe și să înființeze oamenii pe baza cercetă rii naturale și a credințelor
morale ca piloni ai unei noi ordini mondiale; dar rezultatele acestui tip de antrenament uman
arată că știința nu a lovit unghia în cap; pentru că niciodată , atâ t timp câ t lumea este populată cu
oameni, nu are excese atâ t de să lbatice de barbarie, să lbă ticie umană în spirit,
93. Să ne uită m la epoca iubirii. Oamenii care au stabilit dragostea ca bază a vieții lor se
pot înțelege cu toți oamenii din lume. Pentru ei nu există nici limbă , nici ură națională , deoarece
Dumnezeu, ca iubire fundamentală și tată al tuturor ființelor umane, nu are nici ură pentru copiii
Să i, deoarece formează națiuni diferite și vorbesc limbi diferite. Oricine hră nește ura față de
națiuni și limbi nu este în slujba Dumnezeului și Tată lui să u.
94. Înțelepciunea formează mâ ndrie, egoism, ură , invidie, discordie, dispreț pentru cei
inferiori în bani și înțelepciune și împă rțire între popoare, familii și indivizi. - Da, înțelepciunea
fă ră dragoste este Satana lumii, ea este mama condițiilor actuale, unde inteligentul face din
oamenii obișnuiți susțină torul (sclavul) să u prin superioritatea sa. -
95. Iubirea, pe de altă parte, pentru că fundamentul să u stă în Mine, este fră ția oamenilor,
275
a familiilor și a oamenilor individuali. Nu cunoaște nici clasa, nici bogă ția, nici educația, dar este
magnetul care atrage totul și îl apasă cu inimă cu dragoste.
96. Numai acele că să torii, care se nasc din afecțiunea ideală , iubitoare, sunt încheiate în
cer, adică în inima în care eu, iubirea eternă , mi-am înființat tronul și durează pentru totdeauna;
Cu toate acestea, că să toriile care se reunesc din motive politice, de clasă sau financiare, sunt
convenționale, nu se bazează pe iubirea pură și, prin urmare, nu sunt fă cute în ceruri și rareori
sunt fericite în sensul adevă ratei armonii familiale.
97. O mamă care își iubește cu adevă rat copilul, îl îngrijește singură , îl spală singură și se
trezește nopți întregi în pat cu copilul ei bolnav și se sacrifică pentru persoana iubită , da, o
mamă adevă rată nu se ferește de să lbă ticia leului Dacă își vede copilul în pericol de a fi sfâ șiat de
fiara să lbatică , într-un astfel de caz nu vede altceva decâ t copilul ei, pentru care își riscă viața și îl
ia înaintea fă lcilor leului și îl duce .
98. Câ nd Solomon a pronunțat judecata înțeleaptă asupra proprietă ții disputate a unui
copil între două femei, înțelepciunea fă ră iubire a mamei false a vrut să vadă copilul nevinovat
tă iat în două de sabie și astfel ucis; numai dragostea pe care copilul o purta sub inimă a renunțat
la dreptul la copil pentru a-i salva viața draga. - Vedeți, aceasta este virtutea de bază din partea
mea, pentru că sunt dragoste pură și nu recunosc nimic care nu este pus în funcțiune din
dragostea pură altruistă pentru mine și aproapele.
99. Da, dragostea produce că să torii între persoane pe care înțelepciunea le-ar repudia. Ea
este cea care calmează înțelepciunea respingă toare și o face supusă . Iubirea corespunde
atragerii magnetismului, înțelepciunii respingerea electricită ții. Prin urmare, este imposibil ca
înțelepciunea singură să poată face oamenii fericiți, dar dragostea poate; că ci este fiica Sionului
în câ ntecul înalt al lui Solomon, este regina cerurilor și mireasa popoarelor; ea este mireasa
regelui ceresc, este frumoasa floare a lui Saron, narcisa albă în haine fecioare, destinată să fie
regina eternă a națiunilor. -
100. Acum urmează iluminarea despre Mine, Hristos ca înțelepciunea lui Dumnezeu
descoperită ție.
316. Preasfâ ntul.
1901, 28 mai - 5 octombrie, Graz. Pă rintele Iisus luminează esența zeită ții sale prin cele
mai înalte raze de lumină și dezvă luie întrebă ri spirituale mă rețe, pâ nă acum nerezolvate,
despre ființa sa spirituală .
11. Vorbești și spui: Nu, totul este identic! Pentru că acolo unde partea întregului este
egală cu întregul, acolo parte și întregul sunt una!
12. Ș i astfel există aceeași relație între Creator și creatură ; între duhul lui Dumnezeu și
duhul omului; între separarea spiritului uman de spiritul lui Dumnezeu și reunificarea acestuia
după cea mai înaltă purificare completă a acestuia în timpul imprevizibil al spiritului lui
Dumnezeu (Cap. 42 a, 378; -EuJ II 43)
325. Ră stignirea spirituală a naturii umane și moartea pă catelor prin continuă pocă ință
288
materială și spirituală .
1. Este adevă rat că oamenii nu au pedepse materiale pentru ră stignire și moarte care să
mă imite, deoarece am suferit și am murit pentru toată lumea; dar trebuie să treacă printr-o
ră stignire spirituală a ființei lor, care constă în faptul că își ră stignesc spiritual toate poftele,
dorințele, calită țile proaste și viciile, pocă indu-se continuu și luptâ nd împotriva lor cu toată
puterea și puterea.
2. Deci, vedeți în virtuțile Mele ca Fiu al Omului (carte de rugă ciune cap. 19) și în
numeroasele pă cate enumerate în profeția lui Daniel (carte de rugă ciune cap. 9), ceea ce trebuie
să ră stigniți în voi prin lupta constantă a pocă ință , pentru a efectua spiritual crucificarea mea
materială ; pentru că din cauza pă catelor să vâ rșite material a trebuit să sufă r material și să mor
astfel încâ t să fii scutit de ele. Dar, din moment ce pă că tuiești din nou și din nou, legea crește în
tine prin fapta că te apuci de lupta împotriva pă catului în gâ nduri, dorințe, cuvinte și acțiuni
pă că toase și lupți împotriva lui cu toată puterea ta, la fel ineficient și inofensiv împotriva
spiritualului viata da. Ș i dacă continuați în lupta pentru a vă ră stigni carnea și tot ceea ce
aparține pă catului, fă ră a consimți la ceea ce vă stimulează la pă cat, atunci veți muri treptat din
pofte, dorințe, calită ți rele, gâ ndurile pă că toase, dorințele și cuvintele și acolo nu mai este un act
de pă cat.
3. Această sarcină ră mâ ne pentru tine ca urmare a pă catului tă u pe tot parcursul vieții
tale, în timp ce prin suferința mea și moartea sâ ngeroasă pe cruce te-am eliberat de pă catul
originar Adamit, pe care l-ai comis și pentru pă catele care au urmat în viața ta. viață anterioară .
(Evr. 9, 15; Rom. 3, 25; 1. Tim. 2, 14; ChtS. 64; ChtS. 71)
4. Deci, stați relația voastră cu mine, pentru că pentru pă catele pe care le comiteți acum
trebuie să suferiți în iad dacă nu doriți să treceți prin ră stignirea spirituală și prin moartea
pă catului în lume. Ar trebui să crezi singur că nu am murit pentru pă catul tă u actual; pentru că
altfel ai voie să pă că tuiești după plă cere și bucurie și tot ai fi pă că toș! Petru spune exact același
lucru în Evrei 10:26 .
5. Legea neprihă nirii lui Dumnezeu este eternă și fiecare trebuie să țină cont de faptele
lor de ambele pă rți ale mormâ ntului. Dar pentru a scă pa de orice pă cat - cele mai glorioase
învă ță turi sunt aici în fața voastră , citiți-le des și tră iți și acționați în consecință , iar împă ră ția lui
Dumnezeu vă este apoi deschisă pentru a vă primi în calitate de copii ai lui Dumnezeu.
_________ * _________
Atașament
311
10. De aceea se spune că omul nu poate, nici nu va ajunge niciodată la Dumnezeu Tatăl
său, deși va progresa, se va dezvolta, va înnobilă și va crește spiritual mai sus, pentru că
Dumnezeu însuși se dezvoltă etern mai sus și în infinitul său ființele create slujesc ca
oglindă a îndumnezeirii de sine pentru copiii săi să o imite.
11. Ș i acest duh infinit, această oglindă de bază a sfințeniei divine în el însuși și în copiii săi,
este Tată l tă u iubitor, este Mâ ntuitorul tă u, Mâ ntuitorul tă u, pentru că Golgota a biruit pe Satana
și pe moarte.
12. Eu, Isuse, Duhul tău, sunt nespusul în sfințenia iubirii în Dumnezeu. Una peste
alta, Eu Însumi sunt în tine, sunt stă pâ nul, tu instrumentele mele vii cu care lucrez. Nu poți numi
nimic al tău despre tine și în tine care nu este al meu, cu excepția liberului tău arbitru, pe
care ți l-am lă sat să -l schimbi liber și să stă pâ nești cu tine însuți.
13. Uitați-vă de la naștere pâ nă la bă trâ nețe! Ce ai fi dacă spiritul meu nu ar fi în tine?
Vedeți, sufletul nou-născutului are aceeași formă și aceleași abilități de inteligență ca și cele ale
unei persoane de patruzeci de ani, puteți recunoaște acest lucru din faptul că el construiește atâ t
de artește corpul uman în pâ ntece, din sâ ngele mamei. Ar fi posibil acest lucru dacă sufletul nu ar
avea inteligența necesară?!
14. Omul pă trunde în lume și nu se observă nicio inteligență sau abilitate în el, și totuși
același suflet trăiește în el, care l-a construit cu îndemâ nare și l-a perfecționat prin voința lui
creatoare.
15. Dar abilită țile sufletului depind de spiritul meu, care a creat sufletul și i-a dat
abilită țile de a se dezvolta în toate direcțiile. Gândiți-vă puțin ce inteligență supraomenească este
necesară pentru a fabrica cu măiestrie corpul uman cu facilitățile și departamentele sale artistice!
- Nu ar trebui un astfel de suflet inteligent să poată crea alte opere de artă imediat ce copilul se
naște, ca un mare artist din lume? Cu siguranță ar putea face asta dacă ar fi independent și nu
ar depinde în totalitate de Mine, de spiritul său; Dar tocmai această dependență de
dezvoltarea și punerea în aplicare a inteligenței și abilită ții sale și a antrenamentului și
dezvoltă rii lente este cea care arată că trebuie să fie coaptă în acest timp,
16. Fiecare inteligență , fiecare abilitate pe care omul o dobâ ndește după naștere, trebuie
să o câștige încet de la mine, spiritul său, el însuși, sau prin școală și influențe exterioare, o
iau în sine și o aduc la îndeplinire; să crească și să învețe să folosească , să îmbună tă țească , să
rafineze ceea ce a fost învă țat, pentru care îi dau cele cinci simțuri principale și numeroasele
simțuri secundare ca instrumente ale activită ții sale în materie și în spiritul sinelui său
personal, astfel baza dezvoltă rii și perfecțiunea de sine.
17. De aceea, tot ceea ce în om se numește viață , spirit, inteligență , cinci simțuri și abilită ți
spirituale este un dar de la mine și de la mine, și dacă nu aș fi în tine, ai fi mort ca un cadavru
pe care l-ai face stabilește, pentru că acesta este de fapt omul exterior câ nd ies din el cu sufletul
și spiritul nervos!
18. Și la fel sufletul ar fi lipsit de spirit și lipsit de viață dacă aș vrea să-mi retrag
inteligențele care i-au fost date: Nu ar gâ ndi, nu va vedea, nu va auzi, nici nu va simți, nici nu
va vorbi, nici nu va mirosi și nici nu va mai simți vreo altă viață în sine. De aceea, uită -te la viața
ta și gâ ndește-te în fiecare zi și mereu, Cine trăiește în tine și cine este El!
19. Nu vă uitați niciodată , ca și când ați fi independenți și ați avea viață în voi, dar
pă strați marele secret al revelației mele ca fiind cel mai prețios și mai prețios lucru pe care îl
aveți, că voi înșivă sunteți Dumnezeu în ființa voastră cea mai profundă și întotdeauna pe
glasul acestui Dumnezeu cu o ureche atentă și o minte umilă care inspiră uimire ar trebui
să asculte și să le ducă la bun sfâ rșit!
20. Dar, de asemenea, nu uitați că sunteți obligați să împliniți copiii mei și, prin
urmare, voința mea, dacă doriți să fiți răscumpărați din materie și ridicați la ceea ce ați fost
creat și pentru ceea ce sunteți în lume.
21. Raiul are nevoie de violență și cine nu o va cuceri ca un erou care luptă cu forța, nu va
intra, pentru că numele meu este erou (Ioan 9,5; ChtS. 71, S. 145), prin urmare, trebuie să urmați
312
eu cum am luptat odată ca Fiul Omului împotriva atacului lumii. Am cucerit lumea, prin
urmare, trebuie să mergi după mine în luptă pentru a deveni maturi și desă vâ rșiți într-o zi și,
astfel, să te mute în casa mea părintească ca eroi care au cucerit lumea și Satana.
22. Deci marele secret al secretelor existenței și vieții umane este: Eu
sunt stăpânul, voi mașina de lucru, care este construită din materia primă, luată spiritual și
trupesc din sufletul solidificat al lui Lucifer Satana și cultivată și numită conform principiilor
divine ale iubirii trebuie să aducă sufletul solidificat al lui Lucifer Satana în atomi înapoi la
starea sa de sfințenie din Dumnezeu.
23. Acesta este scopul și scopul existenței și vieții tale, rătăcești
spiritual și material ca fiul risipitor Lucifer-Satana în atomi înapoi la mine și eu sunt stă pâ nul
care tră iește și lucrează în mijlocul acestui atom și de acolo, de asemenea, stă pâ nește întreaga
lume. Amin.
346. Învățătura pentru perfect
1. Petru vorbește despre acest lucru în capitolul 6 evreilor, așa că cineva vrea să -l
citească acolo, deoarece fiecare teosof ar trebui să aibă și să citească Biblia! - Apropo, oricine a
citit învă ță tura din Teosofia creștină a învă țat deja tot ce vorbește Petru.
2. Citiți despre darurile primei renașteri în Sfâ nta Treime conform ChtS. 37, Capitolul VI .
313
7. Nu este nimic nou pe care vi-l spun aici, pentru că au existat în orice moment oameni
care, prin împlinirea poruncilor mele, s-au ridicat pentru a primi haruri și daruri miraculoase de
la mine, în special Moise, Elias, apostoli și anumiți oameni binecuvâ ntați din perioada creștină .
8. Dar s-a ivit un timp în care înnobilarea și spiritualizarea omului vor merge mult mai
sus decâ t odinioară , deoarece prin iminenta transformare a rasei umane într-o rasă spirituală ,
omul prin puritatea sa de la început pâ nă la sfâ rșit mai departe , nu mai gusta gustul morții, ci va
tră i pentru totdeauna.
9. Odată realizată prima renaștere, atunci omul va continua să se perfecționeze în toate
virtuțile pâ nă câ nd va trece complet în iubire și atunci va avea loc a doua renaștere a spiritului.
10. A doua renaștereeste foarte diferit de primul. În prima, spiritul meu este de acord cu
sufletul doar în mă sura în care omul devine fă ră pă cat și participă la diferite haruri și daruri, atâ t
câ t are nevoie de ele pentru a duce un fel de viață cerească aici și pentru a putea lucra mult bine,
este în Descrierea darurilor spirituale din „Sfâ nta Treime” este, dar omul este încă supus unor
tentații diferite și nu este încă atotștiutor, atotputernic, atotvă ză tor, atotascultă tor, atotputernic
și omniprezent, deoarece apostolii s-au nă scut din nou, dar nu știau ce a fost planificat împotriva
lor, au fost persecutați, aruncați în temniță și toți, în afară de Johannes, au fost uciși și nimeni nu
s-a putut abține, nimeni nu știa, nimeni nu vedea nimeni nu a simțit în prealabil ceea ce îi era
rezervat, dar astfel de avantaje sunt abia atunci în activitate atunci câ nd sunt recunoscute de
mine ca fiind necesare sau câ nd li se cer. Există , totuși, o diferență între harurile și darurile date,
pentru că fiecare le primește în mă sura în care a progresat spiritual și sunt eficiente de îndată ce
cineva le cere în mod serios pentru unul sau altul scop sau pentru a le atinge.
11. Urmă torul nă scut din nou va fi mai mare pentru mulți decâ t au fost cu apostolii,
deoarece câ știgurile anterioare pe care cineva le-a câ știgat în viața lor anterioară pe pă mâ nt sau
în tă râ mul spiritual sunt deja stocate.
12. (1) A doua renaștere, însă , îl spiritualizează pe om în întregime; aici Duhul lui
Dumnezeu se revarsă în om prin tot corpul sufletului și îl luminează mereu; corpul că rnii este
într-adevă r vizibil, dar spiritual eteric, deoarece prin a doua renaștere a spiritului omul devine
om și spirit în același timp. Nimic nu-l împiedică să dispară dintr-o clipită și să apară în același
moment în orice altă parte a lumii cu viteza fulgerului.
13. (2) El este prezent cu spiritul să u și pe deplin conștient oriunde este subiectul
conversației. Prin urmare, nu îi lipsește nimic acolo unde trebuie să -și aibă ego-ul pentru a ști
dacă cineva gâ ndește sau vorbește despre el în gâ nduri sau cuvinte, bune sau rele, așa că știe
deja dinainte ce să facă atunci câ nd este în pericol; pentru că știe ce plă nuiesc oamenii să facă
împotriva lui și, prin urmare, le poate anticipa trucurile sau le poate evita cu totul.
14. (3) El este atotputernic pentru că este unul cu Dumnezeu, dar nu face nimic din sine,
doar ceea ce simte, că este voia lui Dumnezeu sau ceea ce i se spune direct să facă .
15. (4) Unde sunt gâ ndurile sale, el este pe deplin conștient, pentru că vede, aude și simte
ceea ce se întâ mplă și poate, dacă este necesar, să fie acolo într-o clipă , altfel este acolo fizic și
vede doar spiritual, auzind și simțind unde se află în gâ nd.
16. (5) El poate fi vizibil și invizibil fizic în orice loc. Corpul să u poate fi vizibil și totuși
după bunul plac ca un corp solid, ca orice ființă umană , sau doar ca o umbră , adică intangibilă
pentru că este ca aerul.
17. (6) Ce vrea să se întâ mple, pentru că are puterea lui Dumnezeu în el, cu care este unul.
Iată punctul în care Cuvâ ntul Meu există de fapt, pe care l-am spus: Adevă rat, îți spun: Dacă ai la
fel de multă credință ca mă rimea unei să mâ nțe de muștar și îi spui acestui munte: Ridică -te de
acolo pâ nă acolo, ca aceasta se va întâ mpla pentru că nimic nu va fi imposibil pentru tine. (Mat.
17, 20; Luc. 17, 6; Marcu. 9, 22) La acest verset trebuie să explic acum că un astfel de nă scut nu
face nimic din propria sa voință , ci totul din voința spiritului să u divin și lasă astfel munții să stea
acolo unde i-am pus. Traducerea munților înseamnă altceva aici, și anume că ființa umană este
pe deplin capabilă de harul lui Dumnezeu, dar aceasta doar în a doua renaștere, pentru că acolo
se simte unul cu Dumnezeu și, prin urmare, își cunoaște atotputernicia; - în prima renaștere
314
această convingere nu este încă în el și în viață , dar totuși minuni vindecă toare se întâ mplă acolo
unde este necesar. Darurile și harurile botezului Duhului, așa cum sunt enumerate în „Sfânta
Treime”, sunt în mod corespunză tor pentru timpurile prezente, deoarece prezentul nă scut din
nou a avansat semnificativ mai sus decâ t au fost apostolii, deoarece tocmai grațiile pe care le-au
avut înainte de reîncarnare, unit cu meritele nou dobâ ndite și astfel va avea puterea
incomparabil mai mare decâ t au avut apostolii. Deci, apostolii, întrucâ t toți tră iesc reîncarnați pe
pă mâ nt, vor avea de această dată haruri și daruri mult mai mari decâ t au avut odinioară , și
anume acelea
18. (7) O persoană care s-a nă scut din nou din a doua renaștere are atotputernicie asupra
materiei și o ascultă ca o persoană vie, deoarece o pă trunde cu spiritul să u, care este unul cu
Dumnezeu.
19. (8) El poate, unit cu spiritul universal, să creeze flori noi sau plante și animale noi care
nu există încă pe pă mâ nt.
20. (9) Se uită oriunde vrea să vadă și astfel în interiorul soarelui, al planetelor și al
stelelor și se poate pune acolo într-o fulgerare cu ego-ul să u, așa cum este și tră iește.
21. (10) El înțelege fiecare limbă care există pe pă mâ nt și o poate vorbi fă ră să o fi învă țat
vreodată și, prin urmare, poate să vorbească și în fiecare limbă din lumile înstelate, deoarece
Duhul lui Dumnezeu este unul cu el, Cine știe totul, înțelege și poate sa.
22. (11) Clarviziunea, claritatea și clarviziunea lui sunt clare și unite cu Dumnezeu și
creierul să u, deoarece corpul să u este doar o minte solidă , de aceea vede, aude și simte
prezentul, trecutul și viitorul și, prin urmare, nu este nimic ascuns. de la el, ceea ce vrea să știe,
să vadă , să audă sau să simtă .
23. (12) El vede imaginile anterioare ale orașelor, locurilor, oamenilor etc. în mod viu în
fața lui și își poate folosi puterea de voință pentru a fixa imaginile cu precizie și a le face să apară
pentru ochii materiali.
24. (13) El poate restabili instantaneu toate înregistră rile care au existat câ ndva, dar care
au pierit în timpul furtunilor lumii.
25. (14) Întrucâ t poate privi în fiecare lume înstelată , poate, de asemenea, să privească
prin și prin pă mâ nt și astfel să vadă exact construcția sa interioară , și ce și cum constă totul în el.
26. (15) Poate să se ridice în alte lumi și să ia evenimente acolo cu el fă ră să piardă mai
mult timp decâ t este unul gâ ndit la ele.
27. (16) Pentru el nu există nici timp, nici spațiu, pentru că totul se întâ mplă cu viteza
gâ ndirii. Poate sta aici, să vorbească și să fie activ în gâ ndurile sale într-o altă zonă sau, într-o
clipire, poate să aducă că rți sau alte lucruri din alt loc.
28. (17) Nu are nevoie ca trenul să meargă nică ieri, nici oficiul poștal pentru a trimite
scrisori, nici telegraful și telefonul, dacă dorește să facă ceva repede și să o facă , poate face totul
personal, pentru că poate să fie oriunde într-o clipită și poate apă rea clar vizibil și personal și
poate rezolva problema. Dar se poate comporta și ca o persoană obișnuită , pentru că are
libertatea de a tră i și de a acționa ca persoană sau spirit.
29. (18) El se asociază cu Mine, Dumnezeul și Tată l să u, precum și cu toți binecuvâ ntații
în orice moment. Dar vede și prin tot iadul și astfel multe lucruri urâ te și rele; dar el are puterea
asupra ego-ului să u personal că nimic nu-l poate dă una, excita sau înțelege.
30. (19) Dar el se poate asocia, de asemenea, cu orice spirit infernal, într-un cuvâ nt, de la
iadul cel mai de jos pâ nă la cel mai înalt cer cu toate duhurile binecuvâ ntate și nefericite. Deci, el
poate învă ța și el însuși spiritele rele și le poate face totul clar, le poate ră spunde la întrebă ri și
poate ilumina contradicțiile și poate lucra atâ tea lucruri bune.
31. (20) El cunoaște puterea tuturor medicamentelor, și anume: știe pentru ce este bun
sau altceva și ce succes poate obține cu el.
32. (21) El vede spiritualul și materialul în materie și știe cum să gă sească ceea ce trebuie
în toate.
33. (22) Nimeni nu-i poate ascunde nimic și nici nu-l poate minți, pentru că vede totul
315
prin și astfel și gâ ndurile persoanei și, dacă dorește, și trecutul și viitorul.
34. (23) Întrucâ t vede pă mâ ntul prin toate pă rțile, știe exact ce și unde este ceva, fie
minereuri, fie că rbune, apă etc., și care este formarea pă mâ ntului aici și acolo.
35. (24) El cunoaște toate artele și științele care sunt încă de descoperit sau inventat
pentru că poate vedea în viitorul lumii.
36. (25) Puterea sa a spiritului ajunge atâ t de departe încâ t nimic nu este imposibil
pentru el, pe care să -l vadă ca fiind bun și roditor, deoarece poate vedea în viitor consecințele
acestuia.
37. (26) Nu există nimic în lumea atâ t materială , câ t și în cea spirituală , care să nu poată fi
realizat.
38. (27) Prin atotputernicia sa spirituală , el poate să -și infunde doctrina și să vadă în
capul unei persoane într-o manieră iluminatoare și iluminatoare, adică slă bind legă turile
întunericului și trezind și trezind credința dorită printr-o perspectivă luminată , dacă este
absolut necesar pentru că are o putere superioară asupra sufletului uman și îl poate învă ța
voința lui atâ t de clar și convingă tor încâ t ascultă torul vede, înțelege și acceptă adevă rul, dar nu
face acest lucru pentru că este ceva forțat, ceva care este insuflat în acesta, deci ceva stră in și
neconvins de sine. Pentru că dacă ar fi vorba de a aduce oamenii la adevă rata credință în acest
fel, atunci eu, ca spirit al lui Dumnezeu în oameni, aș face-o numai dorința și întreaga umanitate
ar avea o credință și o vedere în ceea ce privește spiritualul și divinul credinței, așa că aș putea
transforma oamenii în mașini credincioase ale voinței mele. Nimic nu este insuflat și învă țat de
superioritatea spirituală , ci doar de o clarificare pură a adevă rului. Omul trebuie să accepte sau
să lase totul singur "că ci acolo unde învață și guvernează spiritul meu divin, nu există
constrâ ngere, ci libertate perfectă . pentru că , prin propria examinare și experiență , cineva
devine înțelept și înțelept, de aceea nimic nu ar trebui să fie forțat asupra nimă nui și nici forțat
asupra lor prin forță .
39. Așa este și cu a doua renaștere, care de acum înainte toți oamenii care vor locui în
regatul milenar vor ajunge treptat pe pă mâ nt.
353. Încheierea tuturor celor trei propoziții formulate într-o singură judecată
Omul este creat pentru a primi dragoste și înțelepciune de la Dumnezeu, dar în orice
asemă nare ca de la sine, și aceasta de dragul acceptă rii și conexiunii; și de aceea omul nu se
naște cu nicio iubire sau cu nicio cunoaștere, nici mă car cu o capacitate de a iubi și de a fi
înțelept din el însuși, dacă prin urmare atribuie tot binele iubirii și tot adevă rul la înțelepciunea
lui Dumnezeu, așa că dacă devine spiritual o persoană vie, dar dacă o atribuie lui însuși, atunci
devine o persoană moartă spiritual. (Swedenborg: „Adevărata religie creștină”)
318
354. Căsătoria
1. Că să toria cuprinde ceea ce este divin, spiritual și material. Omul ca un copil al lui
Dumnezeu este o parte a corpului lui Dumnezeu în univers și, în calitatea sa, reprezintă aceeași
relație pe care o reprezint eu în general.
2. Spiritul omului a ieșit din dragostea mea și, prin urmare, este egal cu mine, egal cu
mine, pentru că din același corp al luminii mele originale de dragoste a apă rut. De aceea el este
egal și același cu mine în toate și pentru că este unul cu mine, de aceea este și omnipotent,
atotînțelept și atotștiutor, întrucâ t el face parte din eul meu și este conectat cu tot ce este al meu
și prin urmare, cu mine peste tot și atotactiv, chiar dacă rațiunea trupească a omului nu observă
și nu știe acest lucru.
3. Încă de la început, omul a fost chemat de la Adam să tră iască cu Mine în lume și să
conducă .
4. După ce a comis prima greșeală că a vrut să genereze în funcție de felul animalelor, în
timp ce eu am numai copii spirituali fă ră toată și nicio generație, așa cum a vrut odată prin
Satana (cap. 23, Hristos, venirea și a doua venire a Lui). , Am luat de la el dragostea și
frumusețea, care se numește biblic „coaste” și am format al doilea om spiritual din ea, așa cum
Adam l-a conceput în imaginația sa.
5. Adam a fost inițial fă ră sex, apoi a schimbat modul în care și-a imaginat imaginea unei
ființe umane reproductive în el însuși, ceea ce înseamnă în Geneza: „ și a inclus carne pentru
aceasta ” (Gen. 2, 21) La fel au fost Adam și la început Eva a fost doar un om duh, fă ră un corp
material. Povestea creației biblice spune „că s-au format din halda pă mâ ntului (Geneza 2, 7) sau
din praful pă mâ ntului”, dar aceasta se referă doar la subtilul, invizibil pentru ochii omului, care
este complementul spiritual a pă mâ ntului și din care se înțelege Se formează Sufletele din piatră ,
regatele minerale, vegetale și animale și în cele din urmă ale ființelor umane.
6. Dacă Adam și Eva nu ar fi încă lcat legea castită ții, ar fi ră mas spirite și procreația ar fi
fost un act de voință și nu un act carnal și astfel oamenii nu ar fi devenit niciodată materiale, dar
ar fi fost spirite bucuroase și ar fi s-au reprodus doar spiritual. Prin reproducerea animalelor -
am trezit în ele foamea și setea de hrană materială , din acest sâ nge s-a format și din aceasta a
luat ființă corpul material; înainte au consumat doar alimente și bă uturi spirituale.
7. Iubirea este baza uniunii conjugale. Dar cum mă conectez într-o singură ființă prin
iubire și înțelepciune, așa că bă rbatul împă rțit în două pă rți reprezintă regula înțelepciunii și
femeia, iubirea și frumusețea. legă tura amâ ndurora cu o singură ființă , apare dezvoltarea forței
care cheamă la viață , prin care omul devine creator, ca și mine prin dragostea, înțelepciunea și
atotputernicia mea, pentru că eu sunt forța activă din univers.
8. Legă tura că să toriei este una sacră , de aceea trebuie să vină în viață numai prin
dragoste, întrucâ t numai că să toriile de dragoste se încheie în cer și numai astfel sunt veșnic de
durată . De aceea verigheta a fost introdusă în că să torie ca simbol al eternită ții.
9. În vremurile primitive, câ nd se proceda conform prescripțiilor mele, mirii au
îngenuncheat în fața tată lui mirelui, în absența acestui lucru, în fața celui al miresei, în absența
amâ ndurora, în fața mamă , care sau cine și-a întins mâ inile peste ele și implorâ nd public
binecuvâ ntă rile mele asupra lor. Aceasta a fost întreaga ceremonie: îngenunchind cu mâ inile
întinse, au așteptat rugă ciunea de binecuvâ ntare a pă rinților, care a închis legă tura și i-a unit
într-un singur corp și inimă pentru viață .
10. Prin unirea conjugală a doi oameni care au devenit una în inimă , se arată un simbol al
puterii divine, cum lucrez cu dragostea și înțelepciunea mea prin materie sau prin natură , mă
conectez la ea și prin ea spiritual pentru spiritual și spiritual material pentru material Ochii
lucrează și mă întineresc pentru totdeauna și cresc infinit în funcție de dragostea și
înțelepciunea meaAșa se întâ mplă și cu omul, sau mai corect spus: Spiritul meu funcționează
spiritual în om și creează continuu noi egali și crește reproducerea spirituală fă ră numă r sau
sfâ rșit; - omul material creează corpul material doar pentru timpul vieții sale și îl lasă la moarte,
deoarece corpul material este achiziția prin generarea animalelor, el este reprezentantul vizibil
319
al pă catului originar și al morții sale în spirit, deci acest corp trebuie, pentru că a apă rut prin
pă catul originar, fie spiritualizat prin a doua renaștere, fie prin apariția sufletului din acest corp
al pă catului, înapoi în ființa sa actuală ca spirit - pă mâ ntul va fi lă sat să putrezească atunci câ nd
omul intră în tă râ mul spiritual .
11. Pavel a scris: Hristos este capul bisericii precum bărbatul este capul femeii (Efeseni 5,
23; comparați același lucru cu Isaia 54, 5 și 62, 5) și modul în care biserica este în întregime
conform propria sa Trebuie să judece capul, astfel încâ t femeia trebuie să se judece și ea însă și
complet după voința bă rbatului, dacă legă tura a fost încheiată conform prescripției divine.
Observații:
364. Legile Bisericii
Despre botez, mă rturisire, comuniune, masă , confirmare, ceremonie de că să torie,
înmormâ ntare, slujire bisericească , ceremonii, închină tori etc. citiți cartea „Hristos și Biserica”.
CUPRINS
325
10. Dumnezeu ca Tată .
11. Dovezi
12. Atributele lui Dumnezeu.
13. Ideea lui Dumnezeu.
14. Cunoașterea lui Dumnezeu de la creație.
15. Ceea ce nu vă d sau aud nu există .
16. Marele miracol zilnic.
17. Al doilea articol al credinței.
18. Isus Hristos a fost numit ca singurul Fiu al lui Dumnezeu.
19. Fiul lui Dumnezeu.
20. Fiul lui David.
21. Fiul omului.
22. Godman.
23. Credința în Dumnezeu ca persoană vizibilă .
24. Singura credință mâ ntuitoare este că Eu sunt Iisus Hristos, Dumnezeul și Mâ ntuitorul tă u.
25. Credința în putere.
26. Adevă rul în credință .
27. Credința apostolilor în Hristos.
28. Stâ nca credinței este adevă rul.
29. Titlul lui Isus „Domn”.
30. Iisuse, lumina lumii.
31. Iisus Hristos este întâ iul nă scut înaintea întregii creații.
32. Al treilea articol al credinței.
33. Al doisprezecelea an al lui Isus.
34. Anii 30-33 de formare a cadrelor didactice.
35. Al patrulea articol al credinței.
36. Al cincilea articol al Credinței.
37. Al șaselea articol al credinței.
38. Al șaptelea articol al credinței
39. Al optulea articol al credinței.
40. Al nouă lea articol al credinței.
41. Ce spune Dumnezeu, câ nd oamenii construiesc temple de idoli, astă zi numite biserici? 42.
Biserică și ceremonii.
43. Comunitatea celor fericiți.
44. Al zecelea articol al credinței.
45. Pă catul originar.
46. Al unsprezecelea articol al Credinței.
47. Al doisprezecelea articol al credinței.
48. Cele zece porunci ale lui Dumnezeu.
49. Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu.
50. Prima poruncă .
51. Formularea primei porunci.
52. Prima poruncă a lui Dumnezeu:
53. Credința înșelă toare în Satana.
54. Interzicerea în prima poruncă .
55. Salutul englezesc.
56. Adorația sfinților.
57. Venerarea imaginilor, statuilor, semnelor și figurilor moarte din Biserica Romano-Catolică ca
odinioară printre pă gâ ni.
58. Închinarea moaștelor.
59. Un cuvâ nt despre minunile de pe ră mă șițele fericitei.
60. Ofensă împotriva primei porunci.
61. Cele șapte pă cate împotriva Duhului Sfâ nt.
62. A doua poruncă a lui Dumnezeu:
63. Interzicerea în a doua poruncă .
326
64. Porunca din a doua poruncă .
65. În sens spiritual
66. În sens ceresc
67. A treia poruncă a lui Dumnezeu.
68. Motivul pentru care a fost instituită pă strarea Sabatului.
69. Neînțelegerea pă stră rii Sabatului printre evrei.
70. De ce primii creștini au pă ră sit Sabatul evreiesc și au introdus duminica?
71. Swedenborg întreabă : la ce ne referim de fapt prin termenul „Sabat”?
72. Pă strarea Sabatului printre israeliți.
73. În sens spiritual
74. În sens ceresc
75. Cum să pă stră m duminicile și să rbă torile sfinte astă zi.
76. A patra poruncă a lui Dumnezeu:
77. Porunca din porunca a patra.
78. Interzicerea din porunca a patra.
79. Promisiunea lui Dumnezeu că tre copiii buni.
80. Pronunțarea pedepsei asupra copiilor ră i.
81. Infracțiuni împotriva poruncii a patra:
82. Un pasaj de la soarele spiritual.
83. În sens spiritual
84. Dumnezeu este soarele spiritual, iubirea, Tată l cerului; dar pă mâ ntul este în consecință mama
materială ca purtă toare a ideilor înțelepciunii divine.
85. În sens ceresc
86. A cincea poruncă a lui Dumnezeu:
87. Ce este interzis de porunca a cincea?
88. Sensul de bază al acestei porunci.
89. O ucidere spirituală care este permisă , chiar învă țată .
90. Care este amenințarea pentru ucigași?
91. Ce mai este interzis de porunca a cincea?
92. Porunca a cincea poruncește
93. Consumul de carne.
94. Dieta cu carne.
95. Treisprezece motive împotriva consumului de carne din punctul de vedere al creștinismului.
96. De ce ar trebui creștinii să evite carnea și alcoolul?
97. În sens spiritual
98. În sens ceresc
99. Sinuciderea.
100. Infracțiunile împotriva poruncii a cincea.
101. A șasea poruncă a lui Dumnezeu.
102. Interzicerea în porunca a șasea.
103. Indus la necaz:
104. Consecințele malefice ale viciului necastită ții sunt:
105. Porunca a șasea poruncește
106. Natura umană și dorințele ei.
107. Că să toria sau cei că să toriți.
108. Încă lcarea fidelită ții în că să torie.
109. Pă catele sexuale.
110. În sens spiritual
111. În sens ceresc
112. A șaptea poruncă a lui Dumnezeu:
113. Ce este interzis de porunca a șaptea?
114. Ofensele împotriva poruncii a șaptea sunt:
115. Ce este poruncit de porunca a șaptea?
116. În sens spiritual
117. În sens ceresc
327
118. A opta poruncă a lui Dumnezeu:
119. Ce este interzis de porunca a opta?
120. Ce poruncește a opta poruncă ?
121. În sens spiritual
122. În sens ceresc
123. A noua poruncă a lui Dumnezeu:
124. De ce a subordonat și Dumnezeu dorințele și dorințele voastre legii?
125. Simțul spiritual
126. Porunca a zecea a lui Dumnezeu:
127. Prima poruncă a iubirii.
128. A doua poruncă a iubirii.
129. Karma.
130. Ce este de fapt karma?
131. Cum lucrează o persoană o karma bună ?
132. Cum își desfă șoară o persoană karma rea?
133. Definiția karmei.
134. Exemple despre ceea ce este karma.
135. Predarea Vechiului Testament despre karma.
136. Legea cauzalită ții în Noul Testament. Reacția karmei rele asupra reîncarnă rii.
137. Cum funcționează karma în continuare.
138. Pă mâ ntescul produce efect în viitor.
139. Reședința în domeniul spiritual al unei persoane decedate.
140. Karma credinței.
141. Reîncarnarea. Doctrina indiană a reîncarnă rii.
142. Doctrina reîncarnă rii în Vechiul Testament.
143. Doctrina creștină a reîncarnă rii.
144. Doctrina reîncarnă rii în Noul Testament.
145. Doctrina reîncarnă rii din scrisorile apostolilor.
146. Duhul lui Dumnezeu înainte și după Întrupare.
147. Oamenii ca animale în visele adevă rate.
148. Cifre de animale observate de clarvă ză tori.
149. Pentru ce sunt reîncarnă rile?
150. Pă catele vieții trecute pedepsite în reîncarnare.
151. Marcatul.
152. Batjocura și batjocura marcatului.
153. Se recunoaște pomul după fructe.
154. Cei nă scuți orbi.
155. Un ochi; Strabism; privirea rea.
156. Pitici.
157. Infirmii.
158. Ș chiopă tarea; Membre ră sucite.
159. Cocoșat
160. Cretine.
161. Odiștii și oieri.
162. Idiotul care râ de, râ njind.
163. Idiști, genii și proști.
164. Craniile mari și cele puternice.
165. Porumbel.
166. Mut.
167 Surd-mut.
168. Ignorarea (sau neglijarea) mamei.
169. Fură dependență .
170. De ce hoții, tâ lharii, ucigașii și alți infractori au și copii, deoarece este posibil să -i strice?
171. Al treilea sex. Iubirea elenă .
172. De ce se nasc hermafroditi?
328
173. Afecțiunea bă rbatului pentru bă rbat și femeie.
174. Înclinarea femeii spre femeie și bă rbat.
175. Înclinarea de la femeie la femeie.
176. Dovezi corecte în acest sens și în cele ce urmează .
177. Transformarea sufletului în reîncarnare.
178. Reîncarnatul. Despre spiritele parțiale reîncarnate.
179. Întruparea pă mâ ntească este urmată de reîncarnarea pă mâ ntească .
180. Pă mâ ntul ca ultima lume a încarnă rii sufletelor.
181. Amintirea întreruptă în încarnă ri.
182. Un cuvâ nt de adevă r despre reîncarnare.
183. Învierea din materia moartă la reîncarnare.
184. Cuvâ nt interior. Reîncarnare. Iubirea ca o scâ nteie a lui Dumnezeu.
185. Salutul Paștelui, reîncarnarea, a doua venire a lui Hristos.
186. Reîncarnarea și sufletele de sus.
187 Cuvâ ntul tată lui pentru ziua de naștere a unui întrupat.
188. Templul lui Dumnezeu.
189. Corpul că rnii este imaginea sufletului.
190. Corpul ca locuință și instrument al sufletului.
191. Originea creației materiale.
192. Originea materială a omului.
193. Omul ca fiul risipitor al lui Satana.
194. Omul ca templu al lui Dumnezeu
195. Sufletul ca marele preot care sacrifică . Crearea sufletului.
196. Omul ca Dumnezeu și Satana într-o singură persoană .
197. Omul ca un Dumnezeu format din Satana.
198. Sufletul ca veșnic mare preot al lui Dumnezeu.
199. Pocă ința vieții.
200. Mă rturisirea lui Hristos; Copilă ria și viziunea asupra lui Dumnezeu.
201. Suferință nevinovată
202. Prin suferințe pă mâ ntești pâ nă la bucurii cerești
203. Cuvâ ntul tată lui despre teosofie.
204. Învă ță turi teosofice.
205. Viața minciunilor și a adevă rului.
206. Valoarea duală de a face bine.
207. Bine în trei.
208. Omul ca instrument al lui Dumnezeu.
209. Cea trei lucră ri de caritate.
210. Viața în două direcții.
211. Servind doi stă pâ ni.
212. Ipocrizie și ipocrizie.
213. Dragul bine și dragul adevă r în om.
214. Iubirea lui Dumnezeu.
215. Credința în Isus.
216. Credința exterioară și interioară .
217. Toleranța flegmatică .
218. Doctrina misionară .
219. Fanatismul religios în conversie.
220. Scopul teozofiei creștine.
221. Împlinirea preceptelor teosofice.
222. Omul și materia.
223. Carnea și Duhul.
224. Împă ră ția lui Dumnezeu pe pă mâ nt.
225. Pregă tirea spirituală .
226. Pă catele oamenilor.
227. Rugă ciunea.
329
228. Rugați-vă și lucrați.
229. Sunt duh și cine mă venerează trebuie să mă închine în duh și în adevă r.
230. Închinarea lui Dumnezeu în duh și în adevă r.
231. Toate aceste cunoștințe.
232. Tă cerea.
233. A vorbi despre lume te atrage la importanță .
234. Pă catul împotriva aproapelui.
235. Pă catele intenției.
236. Sinuciderea.
237. Contemplarea interioară .
238. Autocontrol.
239. Suprimă gâ ndurile pă că toase din mugur.
240. Insulta.
241. Iertarea.
242. Trei mijloace de tă rie împotriva neprihă nirii, nesă buinței și hă rțuirii de că tre spirite.
243. Lupta împotriva îndoielilor cu privire la Cuvâ ntul lui Dumnezeu.
244. Puterea cuvâ ntului.
245. Viața și acțiunea după cuvâ nt.
246. Îngrijirea gâ ndurilor.
247. Stă pâ nirea sinelui sau a forțelor naturii în sine.
248. Isus ca exemplu al vieții umile.
249. Umilința în fața lui Dumnezeu.
250. Împă ră ția lui Mesia.
251. Aprecierea omului.
252. Auto-mortificarea și ordinea divină .
253. Citirea că rților și a revistelor.
254. Predica de pe munte.
255. Sfatul divin ar trebui.
256. Zelul exagerat al martirilor.
257. Postul spiritual și material.
258. Pocă ință spirituală și pocă ință .
259. Mulțumesc din dragoste.
260. În poruncă se află balanța dreptă ții.
261. Iisuse, mirele sufletelor.
262. Relația sufletului cu Duhul lui Dumnezeu ca mireasă a Lui.
263. Una pentru toți, toate pentru una.
264. Isus este calea, adevă rul și viața!
265. Lux, aroganță și tratament pentru servitor.
266. Apariția crucii.
267. Moartea sufletului
268. Adevă rata piatră filosofală .
269. Sufletul luminat.
270. Fericirea.
271. Tată l și copiii Să i.
272. Copiii cerului
273. Cunoașterea legilor și puterilor spirituale superioare
274. Seriozitatea vieții.
275. Omul duh.
276. Dumnezeu ca tată al oamenilor.
277. Valoarea unui suflet uman.
278. Adevă rul.
279. Religia viitorului.
280. Cele cinci semne ale prezenței lui Dumnezeu.
281. Iluminarea cum să -L cauți pe Dumnezeu.
282. Perioada perfecțiunii spirituale.
330
283. Cum se uzurpă împă ră ția lui Dumnezeu cu forța?
284. Cum se obține filiația lui Dumnezeu?
285. Sfaturi pentru a te naște din nou în ispită .
286. Supune-ți voința voinței divine.
287. Complacența.
288. Caracteristici ale maturită ții pentru renaștere.
289. Cum capul și inima devin o singură împă ră ție a pă cii.
290. Filiația lui Dumnezeu.
291. Concentrarea gâ ndirii în Dumnezeu.
292. Disciplina lui Dumnezeu.
293. Iubire, smerenie și ră bdare în Isus.
294. Viață , caritate, creație.
295. Mijloacele de trezire a spiritului la renaștere.
296. Perfecțiunea interioară a vieții și cele trei grade ale acesteia.
297. Bucuriile Tată lui nostru Ceresc.
298. Smerenia. Cele șapte spirite diferite ale smereniei.
299. Diverse doctrine ale smereniei.
300. Prin lupta pentru viață pâ nă la victoriile cerești.
301. De ce ar trebui ca fiecare persoană fă ră excepție să fie primită și tratată cu umilință ? 302.
Milă sau caritate.
303. Dovadă din proverbele lui Isus că prin iubire lucră toare o persoană obține viața veșnică , care
este Dumnezeu sau cerul, ca ră splată .
304. Ș apte că i de compasiune că tre vecin.
305. Regulament pentru activitatea corectă în caritate.
306. Vă duve și orfani.
307. Lucră rile iubirii.
308. Lucrarea carită ții prin să raci.
309. Ră bdare.
310. Ră bdarea lui Isus.
311. Castitatea.
312. Pace.
313. Dezinteresul.
314. Înțelepciune și dreptate.
315. Iubirea. Legea iubirii pentru Dumnezeu și pentru om a fost anunțată prin zece tă blițe.
316. Preasfâ ntul.
317. Viața interioară în om.
318. Flacă ră , lumină , că ldură .
319. Regula trinită ții divine în natură .
320. Dumnezeu este pretutindeni.
321. Sfâ nta Sfintelor.
322. Soarele zeită ții.
323. Hristos, înțelepciunea ră stignită a lui Dumnezeu.
324. Declarații ulterioare.
325. Ră stignirea spirituală a naturii umane și moartea pă catelor prin continuă pocă ință materială
și spirituală .
326. Hristos și Buddha.
327. Explicații finale.
328. Ce se înțelege prin termenul „renașterea spiritului?”
329. Adevă rul.
330. Cea mai mare poruncă din lege.
331. Învă ță tură spirituală înaltă .
332. Micile mistere.
333. Așa-numiții sfinți ai perioadei creștine timpurii.
334. Învă ță tura supranaturală .
335. Secretele doctrinare în creștinismul timpuriu.
331
336. Marile mistere.
337. Revelația lui Dumnezeu despre sine.
338. Misterul luminii lui Dumnezeu.
339. Taina lui Dumnezeu în Hristos.
340. Iisuse Hristoase.
341. Misterul evlaviei.
342. Marele mister dintre Hristos și biserică .
343. Hristos ca șef al bisericii.
344. Misterul cerului sau al vieții veșnice.
345. Iisus Hristos în noi.
346. Învă ță tura pentru perfect.
347. A doua renaștere.
348. Soarele central primordial al vieții spirituale.
349. Chipul și chipul lui Dumnezeu.
350. Arborele vieții.
351. Arborele cunoașterii.
352. Mâ ncarea la fel.
353. Încheierea tuturor celor trei propoziții formulate într-o singură judecată .
354. Că să toria.
355. Teurgia marilor mistere.
356. Sensul termenului „Viață ” sau „Viață eternă ”.
357. Un nă scut din nou devine tată al zeilor.
358. Ordinea cerească .
359. Omul ca telegraf mondial.
360. Organizarea umană .
361. Neliniștea și că utarea lui Dumnezeu.
362. Cum lucrează Tată l Isus lucră rile iubirii.
363. Iubirea în viața practică .
364. Legile Bisericii.
365. A doua poruncă principală .
366. Pentru protestanți.
332