Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,,fe rog las6-md sd rrrd recomand Cdnd drdce;te m-am asisurat cd Dilat
Sunt Un om at boedfiei 9i al $i-a sodlat mdinile
senzafiei $i a necetluit destinul
lui'
Am existat rle mutfi' mul,ti ani' Sunt mulfumit cA te-am inthlnit'
Am furat multor oameni Sper si ghicegti numele meu'
Credin{a;i sufletul' Exact aga cum tofi rdcdtofii sunt
Am existat c6nd lisus tlristos sfinfi
A avut cliPa tndoielii !i tr'1i nr lili;tii r l'iminali
Si a durerii" irrune-mi limPlu- Lut'ifel''.'
(Oare ce alte dovezi i-ar mai trebui cuiva
pentru a se convinge de conlinutul muzicii
rock? Cei negtiutori nu pot discerne, nu pot
separa adevirul de minciund' Adeviruleste
ci satana este mullumit cind intdlnegte pe
cineva care i se inchini, este mullumit ci a
furat credinla 9i sufletele multor oameni 9i
poartd numele de Lucifer' Minciuni
sfruntatd este atunci cind spune ci este
un om, cici in fapt el este diavolul, 9i
blasfemie atunci c6nd spune ci picitoqii
sunt sfinli. Daci picdtoqii sunt sfinli, ar
insemna ' ca o continuare logici a
blasfemiei 'cd Dumnezeu Preasf6ntul este
prea preapicitos. Considerim ci versurile
de mai sus sunt mai mult decdt suficiente'
inc6t fiecare cititor binevoitor sd se
convingi ci muzica din discoteci duce la
moartea sufletelor noastre' Pentru o
Acesta este unul dintre membrii formaliei
KISS
imagine cit mai clari iati c6teva articole
(Kings ln Satan's Service), care, ?n tud.y1:': ,
tnieaina Regi in slujba lui Salan' Privili! Chipul din iiarele nalionale despre adevirata fali
ii-tpun" toitl, parcd e sosit din fundul iadului' a discotecilor - n.a')
at
ite
Copiii rnerg la discoteci inarma icu surl
,
sr
(Articol luat din Gazelade Sud, Luni, 16'02'2004)
NS p e ctori o PC t o ry SI po li !i9ti
de la Serviciul de investigare a fraudelor au
Ja lt d arm
CO n troi at in r-o no a pte d e sAm beta S p re d U m n cd ze ci d e mag azt ne
BARU R ID IS COT E a
T\ T u rce P este tot, ml n ori pu te a u CU m p a ra al CO o S
d n N/l d tds a n L) ra g oteqti B ol b o S S
a Itfel cl len te a er a fo rma ta in maJ ori ta te a ba
ru ril o r d a r
u tu n fe ra n rct U n fel e restri c!i D e
,"l
\-,1
m a a e S in d scote ci d n n er CA re a veau
SU b 1 I
ani. D n aces m oti d OU e d is CO tec d u fos
C o P TR U P E L E S PE C A L E D E J A N D A RtV
in ch SE copi ii fi n d trirn si ACAS d TOT D E LA
e U R C UT ITE $r R o Z ET E ,.Arse n alu lr' a fos a ru ncat pe p odea in
A ll CO N F SCAT I lor fi nd u- le fri ci S a n u fi e pn n SI c u arme a be
mo m e ntu in care S e d esfd SU ta co n tro u copi pu ti ber co pi lo r? U n
GE umb ta s pe u nde IS petre c ti m
AS u p ru lor ( Oare pa r n! S ti u c u
ciI n d iscote c p ot fi vAz u !i c o
pi de c lasa a 4-?, ca re bea u
lucru d eosebit de g rav este
SI p n ntre ei SI ca! iv a pregcolari n .a )
,rGot la cot c u cei mari
aa
4
I1tqgq'u_9r"r trf:gqry:@
(Articol luat din Evenimentul Zilei, 22 Mai, 2002)
Discoteca hlaxx Space a fost scena unui tragic accident in timpul concursului ,,Liceul
anului"soldatcu spitalizareaa patru elevi, intre care gi Gabriela [Vloraru, care a murit pe 13
mai... (Daci nu mergea la discotecd, Gabriela nu ar fi fost astizi in mormdnt, c! s-ar f!
bucurat de marele dar pe care-l primise de la Dumnezeu, adic6 VIATA - n.a.)
DupS 1990, au aparutin Rom6nia influenle aie unei muzici din ghetourile americane
denumite ra,p. Acest cuv6nt inseamni ,,a vorbi pnostii". Dupa cum scrie Vasile Dancu, muzica
lor nu se rezumi doai" la injuraturi sau vuigaritate. Pentru ca si inlelegeti mai bine de ce
scriem despre,,cultura de cartier", vi rearnintim ci in ultimele luni, doidintre idolii.,baielagilor
de cartier'' au fost implica[i in scandaluri de trafic de droguri. Este vorba de Toader $igu,
membru al trupei ,,La Familia", gi ,.Kagula" de la R.A.C.L.A. De asemenea, in urma unui
conflict care a avut loc la discoteca .,Dumars", din Regie, solistui trupei B.U.G. h/afia, poreclit
in ,,Uzzy", a sdrit la bdtaie din cauza uneifemei" fVartoriiau afirmat ci ,,si-a cam iuat-o pe coaj5",
insa a douazi gagca luiUzzy arfirezolvat problema.Fara sa-gidea seama, comportamentele
celor trei influenleaza fanii. (Asta ca si nu mai vorbim de versurile lor, care denoti
neruginare gi subculturS. La aga trup5, aga fani! - n.a.)
Sexy-club Ia BEilesti
Nimeni n-ar fi crezut ci va avea mare succes un bar de strip-tease ?n locr-,ri in crre s-a
niscut Amza Pellea. in 1999, un intreprinzator a avut insi aceasta irii!iati';'a, tar aiacerea a
demarat destul de puterntc, polarizdnd atenlia ?ntregii zone. innediat dupra lansare, localul a
str6ns aproape toli satenii care erau mirali ca in localitatea lor se poata petrece asa ceva.
Femeile in vdrsti, erau alungate din c6rciuma cu bara pentru strip-tease. Acum !umea s-a
obignuit deja, iar patronul localului cie pe Strada Victoriei igi cagtiga banii de Ia goferii de tir
care tranziteazd localitatea. Fetele danseazd deja numaila cerere, iarin restultimpului localul
aratd ca un birt normal. t\4ai ales ziua, cand sitenii se duc sd bea o !uica de prune gi sa rnai
5
TI
mai mici. Era din Baia Mare gi urma s6 fie eliberat din armati peste trei luni. (Pind una-
alta cei doi friliori aijandarmului George Marchig il agteapti degeaba. A murit... intr-o
discoteci...- n.a.)
Striptease Ia iniltime
in staliunea Eforie Nord, de exemplu, pe o distanli de numai 200 de metri, func[ioneazd
nu mai pulin de patru discoteci, la etaj, pe nigte esplanade special amenajate. Chiar daci nu
te aflai in mijlocul dansatorilor, de pe o terasi apropiati, puteai sd iei foarte ugor ,,pulsul"
distracliei de la etaj. Fete a cirorv6rstd nu depdgea, cu siguranla, 18 ani, urcau pe podium
cu o ,,lejeritate" debordanti .si, la indemnul DJ-ilor (ini!iatori de concursuri ,,fierbin!i"), se
dezbrdcau in ritmuri'i[e unei melodii speciai alese, si care anunla (pentru cunoscdtori) ci a
inceput concursul de striptease. Atmosfera din discoteci ,,exploda" pur 9i simplu. Biielii igi
scoteau hainele de pe ei, miscau haotic din cap, cu pletele pe umeri, iar fetele (chiar dacd nu
erau in competilie)se despuiau firi nici un felde relinere. Drept recompensa, cdgtigdtoarele
concursului de striptease (gi de dans) primeau cdte un cocteil (bduturi alcoolizatd)in valoare
de 200.000 de lei gi beneficiau de intrare gratuiti in discotecS, in urmdtoarele seri... (Aceste
tinere care smintesc lumea dezbric6ndu-se cu o,,lejeritate" debordanti, gi biieliicare
,,se despuiau fdri nici-un fel de relinereo' mai sunt pentru pirinlii lor,,nidejdea zilei de
miine,, gi vor avea ei vreodati familie binecuv6ntatd de Dumnezeu??? imi spunea
bunica mea ci in lara noastri, mai demult, exista o floare foarte frumoasi care se numea
,,RU9INEA FET!!,,. Astizi, aceasti planti a dispirut, probabil odati cu neruginarea
fetelor din zilele noastre. Unde mai pui c6 gi biielii sunt Ia fel de neruginali gifird frici
I
de Dumnezeu gi de porunca lui cea sfdnti: ,,SA NU Fll DESFRANAT!" - n.a.)
7
la doctor. Am inceput sd merg gi la psihoterapie. Acum sunt sub tratament gi md simt foarte
bine. imidoresc din toatd inima si pot renunla definitiv la droguri", povesteste tAndrul pentru
care stupefiantele au reprezentat un cogmar. ,,Celor care vor si incerce pot si le spun ci
pentru citeva ore de distraclie beton, nu meriti si-!i distrugisinitatea".
Inventarul drogurilor
(www_PerTu_ro.Victor POP)
Cocaina sau coke, cum mai este denumita de citre consumatori, are un efect excitant,
urmat de depresie. Este o pudri alb6, oblinutd din frunza arborelui de coca din Anzi. Uneori
este injectatd, dar cel mai adesea se prizeazd cu ajutorul unui tub. Cannabisul uscat se
amestecd cu tutun, se ruleaz6 in ligiri gi se fumeazd. Poate provoca brongite si alte tulburari
resplratorii, putdnd duce la cancer pulmonar. Marijuana se extrage din orice parte a canepii
indiene. Ca gi hagigul, un alt stupefiant produs din florile cannabisului, genereazd a stare de
belie, insoliti de rds nestipdnit 9i convulsiv. Reacliile de dezorientare persisti mai multe
sdptamdni dupd fumat, L.S.D. (acidul lisergic din ,,cornul secarei") se prezinti sub formi unui
lichid incolor, inodor, sau sub formd de pudra 9i mici pilule. De asemenea, se poate afla
impregnat pe timbre pogtale gifluturagi adezivi. Produce tremurituri ale mAinilor, frisoane si
greluri. La scurt timp apare depresia psihici, ameleala gi chiar accese de panic6. Heroina
este extrasi din morfinS, lnjectatd venos, poate provoca pneumonie gialte efecte secundare:
hepatita virald, malnutrilie, pierderea greutdlii, iar prin supradozare poate interveni o severi
depresie respiratorie, cauzatoare de moarte. Ecstasy se giseste sub forma de tablete sau
capsule diferit colorate. Efectul drogului, aga numita ,,cil6torie E", este descris de catre
consumatori in termenii cei mai favorabili: incepi sd iubegti pe toata lumea gi toati lumea te
iubegte. Drogul modifica perceplia, in special a muzicii. Foarte periculoasi este consideratd
cregterea temperaturii corporale, asociatd cu deshidratarea. Consumatorii de Ecstasy
danseazi timp indelungat, consumdnd energia echivalenti unei alerEdri de 100 km, fara sa
simta epuizarea gi setea, astfel cd nu mai pot fi salvali, datoritd colapsului termic. Drogul
acesta provoacd distrugeri ireversibile ?n creier.
Copiii din femeile care au consumat droguriin perioada de sarcind se pot nagte
morli sau cu numeroase malformalii: picioare strdmbe,absenla unor membre, cerul
gurii sau gura despicatd gialte malformalii interne. Adolescenlii gitineriicare consumd
droguri sunt potenliali delincvenli, deoarece dependenla gi duritatea sindromului de
abstinenld (sevrajul) ii determind sd apeleze la orice cdi pentru a obline banii necesari
procurdrii drogului. Primul pas (dupd vinderea obiectelor personale, furtul banilor gi a
obiectelor de valoare din casd) este angrenarea in micul trafic stradal giin furturile din
buzunare, dupd care urmeazd furturile din magini, tilhdriile 9i infracliunile comise cu
violenld. Categoria drogurilor cuprinde,in mod generic o mare diversitate de substanle
lichide, solide gigazoase, precum medicamentele (amfetaminele gi barbituricele,in spe-
cial), alcoolul, ligdrile, dar gi cele unanim recunoscufe ca fiind ilegale (heroina, cocaina,
t.S.D. etc.): tutunul, alcoolul, amfetaminele, cocaina, frunzele de coca, opiul gi derivalii
sdi, mortina, codeina, heroina, barbituricele, tranchilizantele, L.S.D., Ecstasy.
9
Diferenta dintre drog si rugiciune
Omul, prin firea lui, inci de la inceputurile sale, a fost gi este un ciutator, un aspirant
cdtre mai bine, cdtre mai sus, cdtre absolut. Aga cum spune unul dintre colaboratorii nogtri
(preot): ,,Persoanele care se drogheazd, sunt nigte cautittori, insd nu gtiu pe cine cauta gi ca
'
atare sd nu trebuie sd se opreascd aici! Pentru ca aici nu vor gasi niciodatd acet ceva dupa
care tdniesc (pe Dumnezeu). Pe de altd parte, droguleste limita extremd - limita intre viala gi
moarte. Uniiconsumatoride droguri aleg aceastit cale in semn de protest. Ca o revoltd, ca un
(nuD spus lumii acesteia. De ce? Pentru cd oamenii au ajuns ca nigte roboli, care trdiesc intr-
un cadru de via[a strdin de viala gi asfa numai din cauza lipsei de: nddejde, drogoste si
credinld ,,fierbinte" in Domnul Nostru /r'sus Hrisfos.
Efectele drogului sunt st6ri de falsi fericire. Sunt scenarii subtile gi periculoase create
de diavoli, cu multi minuliozitate. ingelatoria merge pand acolo incdt una dintre substanlele
deosebit de periculoase, ciin categoria drogurilor, se numegte chiar ,,pudra ingerilor". Se
poate numi gi aga, dar este o denumire incompletd. Corect ar fi sd i se spuni "PIJDRA
ittoerutoR /VEGR, (sau A D\AV)L\LOR).
Pana la un punct, duhurile intunericului ofera stiri asemdndtoare cu cele pe care le dd
rugdciunea. ii ofera consumatorului de droguri, posibilitatea de a ,,escalada"treptele falsului
Rai, dupa care victima se pribugegte in addnculintunericului. Aiciil agteaptd stdri cumplite de
depresie, anxietate, confuzie, delir, asociate cu dureri fizice greu de suportat. lVodalitatea de a
ieqi din acest lad? inca o dozdl $i incd una! Pana c6nd organismul cedeazi si sufletul se
pierde pentru totdeauna in cazul in care decesul survine in urma administrdrii unei supradoze.
Toxicomanii, in momentele lor de luciditate, ar trebui sd se gdndeascd la faptul cd trupul
acesta piere, sufletul insa niciodata. $i dacd pentru a calma durerile trupegti putem lua un
medicament, pentru durerile sufletegti nu existi decdt rugaciunea. lar durerile sufletgti sunt
infinit mai mari decdt cele ale trupului!
Ce va face bietul suflet in lad, cdnd forlele intunericului se vor dezldnlui gi vor nipadi
asupra lui? Ce poate face atunci? Atunci c6nd nici mdcar nu se mai poate muri? Alternativa
nu existd. E doar atdt, chinul vegnic... Acoio nu se mai poate lua inci o dozd pentru a deveni
din nou ,,fericit".
Calea drogurilor incepe cu efecte psihice ,,ina$dtoare" (inalta perceplie a sunetelor si
culorilor, starea de beatitudine 9i chiar transa) gi sf6rgegte cu efecte psihice 9i fizlce
dezastruoase.
Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce in Iumea
falsei bucurii, dupd care te arunci cu brutalitate in cumplitele chinuri ale iadului afectdnd atat
sufletul, cat 9i trupul.
Rugdciunea, insi, ili oferd adevdrata bucurie si stabilitate, adevirata putere. Efectele
rugiciuniivorfiintotdeauna minunate. AiciexistS ,,lumina cea adevdratd... giduhulcelceresc".
La capatul rugdciunii nu vom int6lni niciodatd anxietate, panicd 9i depresie. Aici ne agteapta:
,,credinla, nddeidea gi dragosfea"... Toxicomanii care au incercat gi varianta rugdciunii s-au
regdsit, si-au eliberat sufletul gi au cdlcat in picioare arvuna data iadului prin consumul de
ierburiale diavolului. Tot eiau spus c6: ,,drogulesfe o minciund, rugdciunea esfe adevdr".
Despre rugdciune gi efectele ei ne vorbegte gi monahul Agapie Criteanu, in cartea sa
,,Al6ntuirea pdcatelor'1,,...$i de aflio cat de micd pldcere in viala aceasta, ea nu este statornica
pana la sfdrgit, citoata indulcirea ei se sfdrgegte cu necaz gi suferinla. Numai mdngaierea lui
Dumnezeu rdmane pururea, cd nu esfe cu putinla sd se schimbe in amardciune. nici
mdngdierea cea duhovniceascd se se intoarcd in durerigi pedeapsd...".Prin rugdciune curata
chiar gi durerile fizice dispar, chiar gi bolile necrulStoare se topesc. De ce? Pentru c5:
,,cE E CU NEqUTINTA LA OAMENT E CU \UT\NTA LA D|JMNEZEU".
10
(e"An*) (rr*t**") .ar4e*** ruo te/eolth4ruca, clo !1af,.o.na:,
"*7"i*rrU,n/
cd, aa,e.,no tct4t ??4c. OMrl.* /rn-*o rc OnAn/,L1, y ou
"M,fd, l*
nuot{.crl,. Q/[ti ce,/ca* f*th*ea,zd, ,;; meon/,4wo
/ao,aea&bi,
"ra2rfi{rcfu/, "ttii
"t *kd m* or*/ rt"a
olq,' tn. ,r/" /o* 'u,tqnd ,orc; (p,o carye td ldm*zaacd,
c/ey'ete ce eth ,,rr1*,, wu fr.h.to,t" 4o caauunf,.o ttz.f,crrri.co, *tn. t,uttt
nu,Qh ch /o*r*r,n* /.*-rrt /ui @*rrtttt t.r4rr*p*"d7* ono lo ac,rtbneaaa
a,t4t r.cr /* . U4*l oruo y'outt,y'i/eo/ogtr,i o4.t(p cnoagtne 1au ,r/q *r//"-rp* +,
,,in viafi pierzi ani, iar cind mori mai ceri o clipioo.