CATEHEZA IMPORTANTA BOTEZULUI PRUNCILOR

I. Pregatirea aperceptiva
Datorita faptului ca protoparintii nostri , Adam si Eva, nesocotind porunca
lui Dumnezeu in gradina raiului pamantesc, au fost alungati din rai, odata cu
aceasta a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, iar usile raiului ceresc au
fost inchise. Pentru ca omul sa aiba putinta de a se mantui, de a intra in Raiul
ceresc, el trebuie sa indeplineasca o randuiala, care era preinchipuita in VT.

II. Anuntarea te mei

Asadar, astazi vom vorbi despre Taina Sfantului Botez.

III. Tratarea
Sfintul Botez este ntia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care
se ntr n Sfnta Biseric. Si numai ajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne
putem nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.
Taina Sfntulul Botez a fost asezat de Mntuitorul Iisus Hristos prin
cuvintele : Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui si
al Fiului si al Sfntului Duh (Matei 28,19). Acestea le-a grit dup nvierea Sa din
morti. Dar Taina Sfntului Botez nu este numai usa prin care se intr n Sfnta
Biseric a lui Hristos, ci si pentru cstigarea Imprtiei lui Dumnezeu, asa cum ne
ncredinteaz Insusi Mntuitorul, zicnd : De nu se va naste cineva din ap si din
Duh, nu va putea s intre n mprtia lui Dumnezeu. (Ioan 3, 5). Si
naintemergtorul Mntuitorului Hristos, sfntul Ioan, a botezat la Iordan. Dar
botezul lui nu era Tain, ci inchipuia doar curtirea de pcate prin credint si
pocint; el era mai mult un ndemn la pocint, un semn vzut si pregtitor spre
cele ce aveau s vin, cum mrturiseste chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul
v botez cu ap spre pocint, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect
mine ; Lui nu sunt vrednic s-I dezleg ncltmintea. Acesta v va boteza cu Duh
Sfnt si cu foc (Matei 3, 11). Mai trziu, si sfntul apostol Pavel, ntlnind n calea
sa pe unii care primiser botezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primit-ati voi Duhul Sfnt
cnd ati crezut ? lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, dac este Duh Sfnt. Si
el a zis : Deci n ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis :
Ioan a botezat cu botezul pocintei, spunnd poporului s cread n Cel ce avea
s vin dup el, adic in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat n numele
Domnului Iisus(Fapte 19, 1-5), adic au primit Botezul crestin. Sfntul Botez
instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor pentru cele
ce ar fi s vin, ci este o Sfnt Tain a Bisericii lui Hristos.
Partea vzut a Tainei Sfntului Botez const din afundarea de trei ori n
apa sfintit a celui ce se boteaz si n rostirea cuvintelor : Se boteaza robul lui
Dumnezeu, (N) In numele Tatlui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh,
amin.; acum si pururea si in vecii vecilor, amin. Sfnta noastr Biseric face
Botezul prin afundare, nu prin turnare sau prin stropire, pentru c chiar cuvntul
botez are insemnarea de a afunda", a cufunda. Sub form de turnare sau prin
stropire se svrseste doar n mprejurri cu totul deosebite, cnd, de pild,
cineva este greu bolnav sau cnd nu se afl la ndemn ap destul. Apa care se
foloseste la Taina Sfntului Botez trebuie s fie natural, curat, cu nimic
amestecat.
Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt : iertarea pcatului
strmosesc si a tuturor pcatelor svrsite nainte de Botez n situatia celor ce se
boteaz mai trziu ; renasterea, sau nasterea la o viat nou duhovniceasc,
viat de curtie si sfintenie ; de asemenea, primirea n snul Sfintei Biserici, adic
numrarea celui botezat ntre fiii ei, putndu-se mprtsi de toate celelalte Sfinte
Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfnta Biseric le druieste membrilor ei.
De aici si denumirile date Tainei Sfntului Botez: baie, izvor sfnt,
luminare, renastere, nastere din nou, sfintire, pecetea lui Hristos,
baia vietii"-, baia renasteriii baia pocintei. Botezul sterge si vina si
pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimiceste si urmrile pcatului strmosesc,
cum sunt: slbirea vointei si inclinarea spre ru, pofta inimii, suferintele, bolile si
moartea.
Svrsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, cci lor le-a
ncredintat Mntuitorul Iisus Hristos puterea de a svrsi Sfintele Taine. Numai n
caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar n cazuri cu totul deosebite poate face
acest lucru si un simplu credincios, avnd ns grij s rosteasc cuvintele care
arat c lucrarea se face n numele Sfintei Treimi. In acest caz, dac cel botezat
trieste, trebuie chemat preotul pentru citirea rugciunilor din rnduiala Botezului
si administrarea Tainei Mirungerii si Imprtsaniei.
Dac sunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun c nu trebuie
s botezm pe prunci, pentru c ei nu au pcate si, mai ales, pentru c nu pot s
mrturiseasc credinta lor, noi rmnem la practica noastr, veche ct Biserica,
de a boteza pe prunci, practic ntemeiat si pe Sfnta Scriptur si pe Sfnta
Traditie si pe ratiune. Aceasta, pentru c Taina Sfantului Botez este absolut
necesar pentru mantuire, de la care nu pot fi exclusi nici copiii. Daca botezul ne
curteste n primul rnd de pcatul strmosesc, oare trebuie s uitm c si copiii
se nasc cu acest pcat ? Stim ce spune psalmisitul: Intru frdelegi m-am
zmislit si n pcate m-a nscut maica mea (Ps. 50, 6). Stim ce spune si sfntul
apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume si prin
pcat moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela n care toti au
pctuit (Rom. 5, 12). Acest lucru cunoscndu-l, c toti ne nastem cu pcatul
strmosesc, avem noi siguranta c un prunc va tri pn la vrsta cnd poate s
cunoasc si s mrturiseasc credinta n Hristos, pentru ca atunci s-l botezm ?
Putem noi s riscm ca el s moar nebotezat, sub osnda pcatului strmosesc ?
Iar dac ne referim la vremurile strvechi, la Traditia Bisericii, vedem c de atunci,
din secolele I, II si III se practica botezul copiilor. Sfintii printi arat n scrierile lor
c Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de a administra botezul si pruncilor.

Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toti cei nebotezati, de orice vrst
ar fi ei, toti fiind ntinati de pcatul strmosesc.
Necesitatea Botezului pentru toti este artat de Mntuitorul prin
cuvintele: Adevrat zic, de nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea
s intre n imprtia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5). Chiar din timpul sfintilor apostoli
se svrsea botezulcopiilor : Lidia si casa ei (Fapte 16, 15) ; temnicerul si casa lui
(Fapte 16, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte 18, 8) ; Stefanas si casa lui (1 Cor. 1, 76).
Este socotit srbtoare mare pentru orice familie de crestin ziua n care copiii
nou-nscuti primesc Taina Sfntului Botez si intr prin ea n rndul credinciosilor
crestini.
In ceea ce priveste faptul c pruncii nu pot s-si mrturiseasc credinta
crestin, Biserica are ca garant pe nasii care-i primesc la botez, care mrturisesc
pentru acestia credinta crestin rostind Crezul si care si iau indatorirea ca finii lor
s fie crescuti de ei n credinta Bisericii. De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele
Scripturi attea cazuri cnd pentru credinta cuiva Dumnezeu S-a ndurat de cel
pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim c Mntuitorul a vindecat pe sluga
sutasului din Capernaum pentru credinta stpnului su ; a vindecat pe fiica
femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a nviat pe fiica lui Iair pentru
credinta tatlui su, si pe fiul vduvei din Nain pentru credinta mamei sale. Si
atunci s nu credem noi c botezul poate fi svrsit pruncilor pe temeiul credintei
nasilor lor? Ca s fac mrturisirea de credint, nasului i se cere s fie buin
credincios, s fie mai n vrst ; de asemenea, sa fie de acelas sex cu pruncul
care se boteaz. Printii pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare nou
botezat s fie numai un nas. Nasul are ndatorirea sa ngrijeasc de viata
sufleteasc a finului su, nvtndu-l, la vremea cuvenit, adevrurile dreptei
noastre credinte spre a face din el un bun credincios, mdular sntos al Sfintei
Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu respect fat de nas, n aceeasi
msur cum i ascult pe printii si trupesti.
 Exist un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25),
cunoscut n cele dinti veacuri crestine, ntelegnd prin el moartea martiric, n
persecutii, pentru Mntuitorul Iisus Hristos. Sfintii printi l socotesc asemenea
Botezului din ap si din Duh, umeori chiar mai de pret dect acesta (sfntul
Grigorie Teologul). Mai cunoastem si Botezul dorintei care const n dorinta
arztoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducnd o viat de
pocint si n virtute. Dac dintr-o pricin oarecare fr voia lui nu ajunge s
primeasc botezul prin ap si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.
Taina Sfntului Botez nu se repet. Cci este un Domn, o credint,
un botez (Efes. 4, 5), Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, rosteste
cel ce primeste Sfnta Tain a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credintei). Intr-
adevr, dup cum cineva nu se naste trupeste dect o singur dat, tot
asemenea nasterea sufleteasc nu poate fi dect una singur. Numai dac a fost
gsit un prunc si nu se stie sigur de a fost sau nu botezat, atunci acesta este
botezat conditionat, dac n-a fost botezat.

IV. Recapitularea Aprecierea

Cand si unde se poate savarsi sfanta taina a Botezului?

Ce sunt nasii? Care e rostul lor la Botez si care sunt datoriile lor fata de fini?

Care sunt efectele primirii Sfintei Taine a Botezului?

Cine sunt savarsitorii Tainei?

Cine sunt primitorii Tainei?

De cate ori se savarseste aceasta Taina pentru un singur om?

V. Asocierea
LECTUR DIN SFINTII PRINTI

Cati n Hristos v-ati botezat, n Hristos v-ati mbrcat (Gal. 3, 27).

Scufundndu-te n ap, unde-ti pierzi urma, nseamn c ai ajuns s te lipsesti
de viata din aer. Iar a te lipsi de viat, e tot una cu a muri. Cnd, peste cteva
clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungnd iar la lumin, inseamn c te doresti
fierbinte dup alt viata, iar dup ce ai dobndit-o triesti numai din ea. Din
aceast pricin si
cerem n slujba Botezului ajutorul Fctorului a toate, iar o nastere din nou e cu
mult mai nsemnat dect cea dinti. Acum si chipul lui Dumnezeu se ntipreste
mai bine n sufletul celui botezat dect odinioar, iar statura lui e fcut acuma si
mai ntocmai dup modelul dumnezeiesc, cci de-acuma chiar modelul ni se arat
cu trsturi mai lmurite (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos).
VI. Generalizarea
Botezul crestin este foarte important in iconomia mantuirii noastre,
cu atat mai mult cu cat la momentul savarsirii, de fapt trei Sfinte Taine se
intretaie si se completeaza reciproc, iar crestinul devine templu al Duhului
Sfant si purtator de Hristos. Din aceasta rezulta o viata duhovniceasca si o
crestere buna.

VII. Aplicarea
Ar trebui ca sa incercam sa convingem pe parintii care nu si-au botezat
copiii ca e spre binele copiiilor lor ca acestia sa primeasca Taina Botezului, caci in
caz contrar, daca pruncul va muri fara botez, responsabilitatea cada pe capul
parintilor, care au primit in grija un prunc.