Sunteți pe pagina 1din 5

SPOVEDANIA - ROLUL EI IN VIATA CRESTINULUI

I. Pregatirea aperceptiva
Omul , in constitutia sa, este facut de Dumnezeu din trup si
suflet. Daca omul cat traieste are grija de trupul sau, sa fie curat si
neintinat, trebuie sa luam aminte ca si sufletul sa fie curat si
stralucitor, si ferit de pacate. Dar pentru ca sufletul sa fie curat, el
trebuie spalat, iar spalarea pacatelor sufletului se realizeaza printr-o
taina a Bisericii

II. Anuntarea te mei


Asadar, astazi vom vorbi despre Taina Sfintei Spovedanii

III. Tratarea
Este Taina n care Dumnezeu iart, prin duhovnic, pcatele
crestinilor care se ciesc sincer si le mrturisesc la scaunul
spovedaniei, n fata preotului. Ea are diferite numiri. Se numeste
pocint, pentru c cel ce o primeste trebuie s regrete n mod
sincer, pcatele svrsite si mrturisite preotului duhovnic;
mrturisire sau spovedanie, ntruct crestinul si mrturiseste
pcatele n fata preotului; al doilea Botez, pentru c prin ea se spal
pcatele ntocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru
c prin ea se dezleag pctosul de legtura pcatelor; mpcare,
pentru c ne mpac cu Dumnezeu.
Mntuitorul Hristos a ngduit aceast Tain sfintilor Si
apostoli cnd le-a spus: "Oricte veti lega pe pmnt, vor fi legate si
in cer si oricte veti dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate si in cer"
(Matei 18, 18; 16, 19). El a instituit-o apoi dup Sfnta Sa inviere din
morti, cnd artndu-Se apostolilor le-a zis : Pace vou! Precum M-
a trimis pe Mine Tatl v trimit si Eu pe voi. Si zicnd aceasta, a
suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfnt; crora veti ierta
pcatele, le vor fi iertate si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan 20,
21-23). Puterea de a lega si dezlega pcatele o are numai
Mntuitorul Hristos, cum ne-a artat (Luca 5, 20 si 24), dar El a dat
aceast putere si apostolilor (Ioan 20, 21-23) si prin acestia,
episcopilor si preotilor.
Recunoasterea pcatelor se face prin mrturisirea sau
spovedirea lor, prin viu grai, n fata preotului-duhovnic. Pcatul
apas constiinta noastr ca o piatr si o rneste dureros. Dar prin
mrturisire, sufletul se usureaz, inima dobndeste liniste, constiinta
cstig mpcare si rana se vindec. Dup cum bucuriile cer s fie
mrturisite si prin aceasta si sporesc frumusetea, asemenea si
durerile se cer mrturisite si astfel sufletul se usureaz.
Pcatul, oricum ar fi el, mare sau mic, trebuie s fie mrtunsit
n fata preotului duhovnic, cu adnc prere de ru, cu hotrrea de
a nu mai gresi, cu credinta puternic n Hristos si cu ndejdea n
ndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pstra mereu curat haina
sufletului nostru, pentru a nu ne desprti de Dumnezeu. Sfntul
apostol Iacob ne ndeamn, zicnd : Mrturisiti-v unul
(credinciosul) altuia (preotului) pcatele si v rugati unul pentru
altul, ca s v vindecati, c mult poate rugciunea struitoare a
dreptului" (Iacob V, 16). Asadar, cnd ne simtim apsati de pcate,
cnd suntem bolnavi sufleteste, s alergm la preotii Sfintei Biserici
si lor s ne mrturisim, ca prin rugciunea si dezlegarea lor s
dobndim iertarea pcatelor (Iacob 5, 14-15). Si n alt loc ni se
grieste despre ndatorirea crestin de a ne mrturisi pcatele:
Dac zicem c pcat nu avem, ne amgim pe noi nsine si adevrul
nu este ntru noi. Dac mrturisim pcatele, El - Iisus Hristos - este
credincios si drept, ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc pe noi
de toat nedreptatea. Dac zicem c n-am pctuit, l facem
mincinos, si cuvntul Lui nu este Intru noi (1 Ioan I, 8-10).
Lucru deosebit de nsemnat nu este ns numai mrturisirea
pcatelor, ci cinta, adic prerea de ru si durerea sufleteasc pe
care o simte crestinul pentru pcatele svrsite n felurite chipuri.
Cci fr de cint, Sfnta Mrturisire sau Pocinta nu ne aduce
roadele dorite ; nu ne aduce iertarea si mpcarea cu Dumnezeu. Iar
cinta trebuie s fie sincer, deplin (pentru toate pcatele) si s
izvorasc din credinta, ndejdea si iubirea lui Dumnezeu.
Aceeasi nsemntate o are si hotrirea de ndreptare,
curajul prin care punem hotar ntre viata trecut si cea viitoare; o
hotrre sfnt, c vom duce de acum nainte o viat nou, viat n
Hristos, fcnd fapte vrednice de pocint (Matei 3, 7). Mrturisirea
sau nsirarea pcatelor fr cint adevrat si fr hotrre de
ndreptare, nu aduce iertarea pcatelor (Luca 13, 5).
Cerintele unei bune mrturisiri a pcatelor trebuie mplinite
printr-o pregtire din bun vreme, cu deosebire prin post si
rugciune. Cci postul smereste trupul, iar rugciunea deschide
sufletul credinciosului n fata lui Dumnezeu. De asemenea, s
cercetm n cei msur ne-am mplinit datoriile ctre Dumnezeu,
ctre Sfnta Biseric, apoi ctre aproapele, ctre familie, ctre noi
nsine, ctre tara, si asa s psim ctre Sfnta Tain a Spovedaniei.
Stiut este c Sfnta Mrturisire se administreaz celor ce se
pregtesc a primi Sfnta Cuminectur. De aceea si grieste sfntul
apostol Pavel: S se cerceteze omul pe sine si asa s mnnce din
pine si s bea din pahar (1 Cor. 11, 28), adic s ia Sfntul Trup si
Snge al Mntuitorului Iisus Hristos numai dup vrednic
mrturisire. Dup ascultarea celor mrturisite de crestin, dac din
ele se vdeste cint si hotrre de ndreptare, preotul duhovnic l
dezleag pe acesta prin cuvintele: "Domnul si Dumnezeul nostru
Iisus Hristos, cu harul si cu ndurrile iubirii Sale de oameni, s te
ierte pe tine, fiule, si s-ti lase toate pcatele. Si eu, nevrednicul
preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este dat, te iert si te dezleg de
toate pcatele, n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh.
Amin".
Potrivit cu greutatea pcatelor mrturisite si dup cea mai
bun socotint a preotului-duhovnic, celui ce s-a spovedit i se d,
nainte de dezlegare, un canon de pocinta, ca de pild :
rugciuni, metanii, participarea la sfintele slujbe si ndeosebi la
Sfnta Liturghie din duminici si srbtori, fapte de milostenie,
nfrnri de la anumite mncruri sau fapte. Toate acestea nu
urmresc pedepsirea celui ce s-a mrturisit, ci ndreptarea lui; ele
sunt asemenea unor leacuri spre nsntosire duhovniceasc, spre
ntrire n virtute si ndeprtare de pcat. Roadele Sfintei Mrturisiri
sunt de nepretuit. Cci ea ne dezbrac de haina ntinat a pcatelor
si ne mbrac n haina cea nou a virtutilor crestine, n haina
luminoas a harului dumnezeiesc ; din starea de pcat si de osnd,
ea ne trece n starea de har mntuitor. Ea ne deschide calea spre
desvrsire, ne sporeste evlavia, rodeste curtia sufletului, pacea
cugetului, ndreptarea vietii spre cstigarea fericirii vremelnice si
vesnice.
Soroacele Sfintei Mrturisiri nu sunt fixe. Dar e bun si
folositor lucru, pentru viata noastr duhovniceasc, s ne spovedim
ct mai des, in cele 4 posturi de peste an, dar mai ales cu prilejurile
artate n legtur cu Sfnta Cuminectur.
IV. Recapitularea Aprecierea

Cine poate spovedi sau primi marturisirea pacatelor?


Cine trebuie sa se spovedeasca?
Cum trebuie facuta marturisirea pacatelor, adica spovedania?
Care este locul cel mai potrivit unde se cuvine sa se faca
Marturisirea?
Cum se face slujba Marturisirii si a dezlegarii pacatelor?
Ce sunt epitimiile sau canoanele de spovedanie?
Cu care alta Taina e strans legata taina Pocaintei?

V. Asocierea
RUGACIUNI
a) nainte de spovedanie
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce pentru
pcatele mele ai primit ocar pe cruce si chemi pe cei pctosi la
Tine, zicnd : "Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afar", primeste-
m si pe mine, nevrednicul. Iart-mi toate pcatele mele si-mi d
harul Tu si binecuvntarea Ta, pentru mila Ta cea mare si
nemsurat ; cu rugciunile preacuratei Maicii Tale si ale tuturor
sfintilor Ti. Amin.
b) Dup spovedanie
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, izvorul
ntelepciunii si al darului, deschide buzele mele ale pctosului si m
nvat cum se cuvine si pentru ce se cade s m rog. C Tu esti Cel
ce stii multimea cea mare a pcatelor mele. Iat, cu fric stau
naintea Ta ; ndreapt viata mea, Cel ce ndrepti toat zidirea cu
cuvntul si cu puterea cea nespus a ntelepciunii, Cel ce esti liman
celor nviforati, si-mi arat calea pe care voi merge. D cugetelor
mele duhul ntelepciunii Tale, iar nepriceperii mele duhul ntelegerii.
Cu duhul temerii de Tine ptrunde faptele mele si duh drept
nnoieste ntru cele dinluntru ale mele. Cu duh stpniitor ntreste
alunecarea gndurilor mele ; ca n toate zilele fiind ndreptat spre
cele de folos cu Duhul Tu cel bun s m nvrednicesti a mplini
poruncile Tale si pururea s-mi aduc aminte de mrit venirea Ta,
care va cerceta toate faptele noastre. C milostiv si iubitor de
oameni Dumnezeu esti si Tie slav nltm, Tatlui si Fiului si
Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.

VI. Generalizarea
De cele mai multe ori, viata omului este ancorata mai
mult spre ceea ce este pamantesc, spre grijile de zi cu zi, cu
aplecare catre trup. Dar uitam ca grija noastra cea dintai
trebuie sa fie catre suflet, caci el este nemuritor si cu el ne
vom prezenta inaintea Dreptului Judecator.

VII. Aplicarea
Drept urmare, sa luam aminte asupra a ceea ce este
important in viata noastra si mai cu seama asupra grijii pentru suflet,
sa ne curatim de pacate, sa-l facem usor si bineplacut Domnului prin
Taina Sfintei Spovedanii.