Festivalul-Concurs „Arcade”, ediția a II-a, Galați, 2019

Secțiunea Cercuri de creație

Cercul de lectură și scriere creativă

Notă!
Materialele oferite pentru cercul de lectură vizează, în principal, nivelul liceal. Pentru
celelalte clase puteți organiza ședințele cercurilor pornind de la două texte potrivite vârstei:
un text liric pe tema naturii și a iubirii pentru prima activitate, un text epic având ca temă
aventura, călătoria sau istoria. Ambele trebuie să fie din literatura română. Temele de creație
sunt însă comune.

Ștefan Augustin Doinaș – „Astăzi ne despărțim”

Citește poezia sau ascult-o în lectura autorului

(https://www.youtube.com/watch?v=zbJJc-u4FI8)

Activități preliminare
(sarcinile pot fi împărțite mai multor elevi)

1. Află mai multe despre Ștefan Austin Doinaș. Realizează o fișă de autor pe care să o
prezinți colegilor. Nu trebuie să fie una convențională, poți să o faci sub formă de
broșură, afiș, cărticică, cutie magică cu bilețele, ce conțin informații despre autor, bilețele
pe care participanții la cerc le pot extrage și citi etc. Fii creativ! Poți să le prezinți
colegilor și secvențe dintr-un interviu cu scriitorul:
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/litere-si-filosofie/stefan-augustin-doinas
2. Fă primii pași în înțelegerea textului! Întâi verifică dacă îți sunt cunoscute toate cuvintele.
Caută în dicționar sensul cuvintelor necunoscute, notează-l pe un carnețel sau pe o fișă,
s-ar putea să ai nevoie de el și altă dată! Alege câteva cuvinte din text și cere-i unui coleg
să le explice. Dacă nu o să reușească să o facă sau dacă explicația lui nu o să fie coerentă,
ajută-l, chiar dacă, pentru a face asta, vei avea nevoie să consulți și tu dicționarul. Ai
grijă! Multe cuvinte sunt polisemantice. Scriitorii vor miza pe unul, pe mai multe sau pe
toate sensurile cuvântului pentru a spori puterea expresivă a acestuia. Asigură-te că afli
ce alte sensuri mai au cuvintele pe care credeai că le cunoști (fermecat, a se despărți,
umbră, a răsfrâge ș.a.). Verifică și expresiile/unitățile frazeologice din care unele dintre
aceste cuvinte fac parte. Uneori sensul vechi, originar al cuvântului sau un anumit sens
secundar sau figurat este păstrat în aceste expresii, deși s-a pierdut în vorbirea de zi cu zi.
3. Tudor Arghezi scria în „Jucăriile”: „Mi-am încercat cuvintele în dreptul urechii, ca niște
ulcele smălțuite de pământ, ca să le văd cât pot să sune și cât ar putea să tacă, și mi le-am
încercat și-n zarea soarelui, ca niște ouă proaspete de găinușă albă. Mi-ar fi trebuit alte
cuvinte, și nu am, sărac, dar fermecat în gospodăria mea fulgerată din patru părți, pe toate
ferestrele, de soare”. Folosește Arghezi același sens al adjectivului „fermecat” ca Ștefan
Augustin Doinaș? Care este sensul său? Dar sensul din textul lui Doinaș? Poate fi
cuvântul acesta ambiguu în contextele date? Dacă da, care ar fi sensurile pe care le-ar
putea primi. Arghezi crede că rolul cuvântului poetic este de a ști „să sune” (să exprime
idei, trăiri, sentimente, să aibă o muzicalitate aparte), dar și „să tacă” (să ajungă direct la
inima cititorului, să transmită senzații, sentimente care nu pot fi explicate cu ajutorul
 mijloacelor limbajului obișnuit). Care sunt senzațiile, sentimentele pe care poezia lui
Doinaș ți le deșteaptă? Dacă nu poți să le exprimi cu exactitate prin cuvinte încearcă prin
alte mijloace: desen, pantomimă, o melodie pe care ți-o amintești și care ți-a creat aceeași
stare sufletească sau o culoare, mai bine spus, o nuanță, pe aceasta din urmă încearcă să o
descrii cu exactitate colegilor.
4. Consultă un dicționar mitologic și prezintă-le colegilor „despărțirea apelor”. Ce
înseamnă? Documentează-te. Cum este descrisă în diferite mitologii ale lumii? Găsește la
5. Textul pare să aibă ca temă centrală iubirea. Care sunt miturile referitoare la dragoste?
Care sunt cuplurile primordiale, mitice? Ce este androginul? Ce semnificație au aceste
imagini mitice? Găsește modalități creative de a prezenta colegilor rezultatele
investigației (fă un filmuleț, un powerpoint, o bandă desenată, un grafic pe tablă, un
șotron cu informații de descoperit pe fiecare pătrățică etc.).

Înțelegerea textului și pregătirea redactării

1. Formulează un enunț care să surprindă mesajul textului. Ce idei se desprind din text? Ce
explicație poți da titlului? Care sunt cuvintele-cheie ale textului? Dar câmpurile lexico-
semantice dominante? Ce sentimente se desprind din text? Găsește unul-două adjective
pentru a defini atmosfera pe care o creează acest text. Ce relații se stabilesc între
elementele identificate până acum?
2. Pentru că poezia este o operă de artă miniaturală, autorul acordă o mare atenție detaliilor.
Fii, la rândul tău, atent la astfel de amănunte! Utilizează întrebarea „De ce?” pentru a
stimula gândirea și a-i provoca pe colegii tăi să găsească multiple interpretări. Nu uita să
cauți tu însuți răspunsuri la aceste întrebări. De exemplu:
a) De ce titlul este format dintr-un enunț aparent banal? Cele trei cuvinte creează
niște axe de interpretare/înțelegere a textului? Ce valoare are adverbul „astăzi”? Poate
fi relaționat cu un singur moment temporal sau cu mai multe? Pronumele „ne”,
exprimând reciprocitatea este obligatoriu în acest context. Cu toate acestea alegerea
sa nu este întâmplătoare. De ce este necesară sublinierea acestui duo, acestei
reciprocități? Ce poți spune despre verbul „a se despărți”, care sunt sensurile sale,
câte se pot aplica aici? Dar despre substantivul „parte”? Poți să-l pui în relație cu
miturile descoperite de tine?
b) „Azur” desemnează o nuanță de albastru. De ce este aleasă această nuanță și nu
alta?
c) Care sunt ipostazele metamorfozelor prevăzute? De ce se aleg aceste elemente?
Ce simbolizează ele?
d) Observă elementele de recurență/de repetiție (părți de vorbire care se repetă,
forme verbale negative). De ce sunt reluate aproape obsedant?
e) Verifică într-un dicționar de simboluri semnificațiile posibile ale următoarelor
motive literare: apă/mare, pământ, pasăre, umbră, pădure, soarele negru, vânt. Care
dintre sensurile găsite sunt valabile și pentru acest text?
f) Care sunt structurile care surprind imagistic sau verbal (asocieri neobișnuite de
cuvinte care redau o senzație nouă, un nou sentiment)? Ce efect creează, care este
impresia redată?
g) În acest text, despărțirea are conotații pozitive. De ce?
h) Ce semnificație acorzi jocului din final dintre substantivul nearticulat și cel
articulat hotărât (nederminat, determinat hotârât) „vânt”/„vântul”? De ce se utilizează
acest joc lingvistic?
3. Citește și alte texte poetice care prezintă tema iubirii. De exemplu: Nichita Stănescu,
„Poveste sentimentală”. Găsești asemănări sau deosebiri? La ce motiv mitic fac referire
ambele texte?
 E rândul tău acum să încerci să stăpânești limbajul nărăvaș în
încercarea de a-ți exprima gândurile, sentimentele!

Realizarea textului (temele de concurs):

Subsecțiunea Poezie
Realizează o poezie (vers clasic, vers liber, cu formă fixă, caligramă) în care să integrezi
unul/una (nivelul primar sau gimnazial) sau doi/două dintre termenii/sintagmele: tăcerea,
umbra (albastră), anotimpul fermecat, soarele (negru), vântul, despărțirea apelor de uscat.
Cuvintele/sintagmele pot suferi minime modificări cerute de context.
 Fii creativ/ă!
 Nu realiza rime facile (învățat-mâncat-redat)!
 Găsește combinații de cuvinte care să redea senzații, sentimente, nu neapărat imagini!
 Revino asupra textului, înlocuind cuvintele, schimbându-le ordinea până când textul
capătă o anumită muzicalitate!

Subsecțiunea Proză/Eseu
Realizează un text narativ/un eseu (minimum 300 de cuvinte – nivel gimnazial; minimum 600
de cuvinte – nivel liceal) în care să integrezi și două versuri din strofa finală („Nu peste mult
tu vei fi cerul răsfrânt,/eu voi fi soarele negru, pământul./ Nu peste mult are să bată vânt./ Nu
peste mult are să bată vântul...”).
 Evită clișeele de exprimare (expresiile foarte des folosite) sau de construcție (finalul de
tipul: „A fost un vis”, „Ce sentiment îngrozitor!”)!
 În cazul textului narativ, folosește indici spațio-temporali pentru a localiza acțiunea, dar
și pentru a crea o anumită atmosferă!
 Ai în vedere momentele subiectului (chiar dacă le mai schimbi ordinea)!
 Folosește structuri expresive care să redea emoțiile, sentimentele!
 Încearcă să redai prin detalii de comportament, de expresie a feței, de atitudine ceea ce
simt, ce gândesc personajele. Găsește un echilibru între ceea ce spune textul și ceea ce
sugerează!
 În cazul eseului, amintește-ți că sunt importante și ideile pe care le transmiți (trebuie să
fie originale, deosebite) și forma în care le comunici.
 Realizează un plan al compunerii. Asigură-te că ideile for curge una din cealaltă, folosind
pentru aceasta și conectorii specifici!
 În eseu, poți folosi figuri de stil, imagini artistice, jocuri verbale pentru a-ți susține ideile.
 Revino asupra textului pentru a-l cizela, pentru a elimina micile imperfecțiuni. Citește-l
cu voce tare colegilor! Verifică dacă ei au înțeles exact mesajul pe care voiai să îl
transmiți!

Redactează textul la calculator sau scrie-l frumos de mână. Caligrafia poate să pună în
evidență mesajul. Poți folosi mai multe culori. Poți însoți textul de desene sau îl poți încadra într-
un chenar decorativ. Poți să-l prezinți sub forma unei minicărți sau sub o altă formă creativă.
Înainte de a realiza forma definitivă, roagă profesorul de limbă română să se asigure că nu s-au
strecurat greșeli în text.

Vă amintim că școala trimite 4 lucrări pentru concurs, indiferent dacă ilustrează o temă
sau mai multe, indiferent dacă aparțin unui singur elev sau unor elevi diferiți.
 Ioana Pârvulescu – „Viața începe vineri”

Citește romanul Ioanei Pârvulescu, „Viața începe vineri”. Dacă îți place, poți citi oricând și
continuarea: „Viitorul începe luni”.

Activități preliminare
(sarcinile pot fi împărțite mai multor elevi)

Informează-te!
1. Cine este scriitoarea Ioana Pârvulescu? Prezintă câteva date despre viața și opera ei, într-
o manieră atractivă, colegilor tăi.
2. Romanul este unul de atmosferă, dar și unul documentar, plasându-și acțiunea într-un
București al sfârșitului de secol al XIX-lea, „cu câțiva ani înainte de 1900”. Ce știi despre
perioada respectivă? Caută date despre vestimentație, despre modalitățile de petrecere a
timpului liber, despre stadiul științei din acea epocă. Prezintă-le și colegilor descoperirile
tale. Folosește și textul romanului propriu-zis. Reconstituie harta capitalei din acea
perioadă.
3. Pretextul romanului este cel al saltului dintr-o epocă în alta, un pretext de roman fantastic
(prin motivul călătoriei în timp marcat de personajul sosit din viitor) sau de parabolă
romanescă (prin reflecțiile asupra timpului și destinului personajelor). În realitate cartea
este mai degrabă un metaroman (roman ce prezintă lumea ca ficțiune și care explicitează
în el însuși facerea cărții, relația cititor-autor-carte) sau un roman-eseu (acumulare a unor
idei despre lume, despre trecut și prezent, despre iubire), care are însă și intrigă de
dragoste, un text ce reflectă frământările adolescentine, și un început de intrigă polițistă,
fără a-i lipsi realismul reprezentării, dar și secvențe de roman de mister (o parte a intrigii
fiind constituită pornind de la dispariția icoanei de la fosta biserică Sărindar). La vârste
diferite, ne place să descoperim lucruri diferite în cărțile pe care le citim. Discută cu
colegii tăi, mai mici sau mai mari, și observă ce părți ale romanului le-au plăcut altora.
4. Textul se deschide cu un „Cuvânt înainte”: „Cu câțiva ani înainte de 1900 zilele erau
încăpătoare. Oamenii vibrau ca firele de telegraf, erau optimiști și credeau, ca niciodată
înainte și ca niciodată după, în puterea științei, în progres și-n viitor.” Care este rolul
acestei introduceri? Cunoști termenul „prolog”? Are acest „cuvânt înainte” (în
integralitatea sa, nu doar prin fragmentul citat aici) ceva din funcțiile unui prolog? Este
comparația oamenilor cu firele de telegraf absolut întâmplătoare? Dacă nu știi, verifică
întâi ce este telegraful și modul în care funcționa. Sunt secvențe în roman care justifică
această apropiere dintre oameni și firele de telegraf? Care ar fi acestea? Pe ce se bazează
asemănările? Se notează în acest incipit faptul că „zilele sunt încăpătoare”. Care este
durata acțiunilor din roman? Care e perioada în care se desfășoară această acțiune? De ce
se alege tocmai perioada Anului Nou? Verifică într-un dicționar de simboluri sau într-
unul mitologic semnificația acestei perioade. Cum poți citi romanul din această
perspectivă? Gândește-te și la „jocul cu timpul” pomenit în finalul Cuvântului înainte:
„Nimic nu părea imposibil și nici nu era. Toate utopiile erau permise. Iar jocul cu timpul
a fost întotdeauna cea mai frumoasă dintre ele.”
 Înțelegerea textului și pregătirea redactării

1. Romanul pare să fie unul polifonic, perspectivele se schimbă, narațiunea la persoana a

III-a se îmbină cu cea la persoana I (jurnalul Iuliei). Acțiunea se dezvăluie astfel treptat,
viziunea personajelor asupra lumii fiind complementare. Care sunt faptele pe care le
descoperi pe parcurs? Care este efectul asupra ta, asupra cititorului la o astfel de lectură?
2. În capitolul al treilea, „Duminică. 21 decembrie”, se remarcă un monolog al personajului
Dan Crețu. Citește-l și discută cu profesorul și cu colegii tăi semnificația lui:
„Am visat că mi se desprinsese sufletul de trup. Atâta liniște, atâta singurătate – cu
vorbele astea m-am trezit. E încă beznă și aud un cocoș care sparge noaptea. Cum s-a
închegat în mine tristețea, de unde aceste ciudățenii, din ce suntem făcuți? Cine ne
conduce? Nu-ți trebuie mare efort de imaginație ca să vezi că asemenea gânduri par
venite cu forța, mai mult din afara ta decât dinlăuntru, ca și cum ți le-ar injecta cineva, cu
un ac nevăzut. Poate că ar trebui s-o luăm de la zero și să gândim totul în alt fel, ca să
înțelegem totul. S-o luăm pe alt drum, neîncercat de nimeni, ca să găsim miezul. Oare ce-
am afla, dacă am trece totul prin cuvintele și imaginile altora? Dacă am gândi cu tot
trupul, nu numai cu o parte din el? Ce ne-am aminti din trecutul nostru? Din viitor? Ce-
am înțelege din alegerile noastre făcute independent de voința noastră? Mă tot gândesc la
marea problemă și mă dau cu capul de tavanul gros al tăcerilor. Ceva nu mă lasă nici pe
mine să vorbesc pe-nțeles, chiar în clipa de grație când înțeleg. Totul durează o clipă, nu
mai mult. Cum mai poate cineva trăi când toți știm… și când toți nu știm. Dar putem fi
siguri măcar că trăim?”.
Personajul pare a înțelege că este o marionetă, guvernată de un autor/de un destin care-i
dictează mișcările, spusele și gândurile. Apare aici o temă frecventă în literatură și în
filosofie, viața ca vis, anularea graniței dintre realitate și ficțiune, astfel încât nu mai știm
cât cunoaștem sau ce este real și ce nu? Ai mai întâlnit tema aceasta, exprimată explicit
sau implicit, într-o altă carte? Dacă da, prezint-o pe scurt și colegilor tăi. Observă
asemănările și diferențele de abordare. Poate fi acest fragment cheia de „descifrare” a
mesajului întregului roman?
3. De ce crezi că se alege ziua de vineri pentru începutul acestei alte „vieți”? Caută
împreună cu colegii tăi câteva variante. Poți avea în vedere mai multe aspecte,
semnificația zilei de vineri, etimologia termenului, personificarea acestei zile în folclorul
românesc, contrastul (aparent) dintre o zi plasată spre finalul săptămânii și verbul „a
începe” ș.a.
4. Cum se intersectează destinele personajelor? De ce este ales „curierul”, băiatul cu șapcă
roșie, pentru a face legătura între celelalte personaje?
5. Cum ai interpreta finalul romanului? Este sau nu surprinzător? De ce?
 E rândul tău acum să încerci să stăpânești limbajul nărăvaș în
încercarea de a-ți exprima gândurile, sentimentele!

Realizarea textului (temele de concurs):

Subsecțiunea Poezie
Realizează o poezie (vers clasic, vers liber, cu formă fixă, o caligramă) în care să
integrezi secvența: „Cum s-a închegat în mine tristețea?”
 Nu realiza rime facile (învățat-mâncat-redat)!
 Găsește combinații de cuvinte care să redea senzații, sentimente, nu neapărat imagini!
 Revino asupra textului, înlocuind cuvintele, schimbându-le ordinea până când textul
capătă o anumită muzicalitate!

Subsecțiunea Proză/Eseu
Realizează un text narativ/un eseu (minimum 300 de cuvinte – nivel gimnazial,
minimum 600 de cuvinte – nivel liceal) în care să prezinți o istorie (textul narativ) sau gândurile
tale (eseul literar), pornind de la interogația din finalul fragmentului citat: „Dar putem fi siguri
măcar că trăim?”
Eseul trebuie să fie unul expresiv. Folosește procedee artistice pentru a-ți susține ideile!