În a doua jumătate a secolului XX industria pesticidelor a crescut considerabil.

În această
perioadă peste 30 000  substanțe active sunt utilizate în agricultură. În Uniunea Europeană au
fost aprobate 800 dintre ele. La nivel mondial extinderea utilizării pesticidelor continuă să
crească mai bine de jumătate de secol. Crește utilizarea lor în țările în curs de dezvoltare și scade
în țările dezvoltate. Ca exemplu pentru țările dezvoltate poate servi Statele Unite ale Americii
care înregistrează în 1970 un consum de pesticide egal cu 800 000 tone/an și treptat scade
consumul lor ajungînd la 300 000 tone/an în anul 1990. Dezechilibrul ecosistemelor, efectele
nocive pentru animale și om[modificare | modificare sursă]
Utilizarea pesticidelor  pe termen scurt și în concentrații mici nu vor aduce consecințe grave.
Odată cu creșterea concentrației acestora apare și un dezechilibru al ecosistemelor, inclusiv
apariția diferitor boli la om și animale ca :

 DDT-urile - pot provoca boli cronice și cu risc de cancer mamar ;

 Heptaclorul - este o substanță cancerogenă care afectează sistemul imunitar ;
 Aldrinul – provoacă dureri de cap, grețuri, vome, contracții musculare, spasme și
convulsii ;
 Endrinul – acționează asupra sistemului nervos al omului ;
 Hexaclorbenzenul – are efecte nocive asupra sistemului reproductiv ;
 Dioxinele și furanii – substanțe cancerogene pentru om. La animale acestea provoacă
reducerea fertilității, defecte genetice și mortalitatea embrionilor.[4]
Utilizarea pesticidelor în cantități esențiale duce la moartea diferitor insecte care nu fac parte
din clasa insectelor dăunătoare pentru plante, a diferitor păsări și animale care adesea pot fi
găsite în zonele tratate cu produse fitosanitare. Chiar dacă acestea nu mor, prezența pesticidelor
în țesuturile lor favorizează dezvoltarea multor boli periculoase pentru acestea.
Deşeurile industriale reprezintă totalitatea gunoiului ce rezultă din procesele fabricilor, minelor
şi oricărui alt tip de unitate de procesare.
Deşeuri industriale solide : Foarte multe deșeuri sunt ambalaje, care nu mai sunt necesare după
ce toţi paşii producţiei au fost incheiati. Printre acestea se număra cutiile de carton, plasticul şi
hârtia.
Deşeuri industriale lichide : Astfel de deşeuri industriale se separă de cele solide deoarece este
necesar un alt tip de colectare şi eliminare. Nu toate deşeurile industriale lichide sunt periculoase,
spre exemplu cele rezultate din producţia de lactate sau alte tipuri de producţie alimentară nu
sunt la fel de dăunătoare precum substanţele chimice, cum ar fi vopselurile folosite în industria
textilă. O mare parte din acest tip de deşeu este alcătuit în principal din apă folosită în procedeele
din diverse industrii, iar în anumite cazuri aceasta poate fi contaminată cu substanţe periculoase,
sau radioactive, materii organice ori detergenți. Cele mai mari probleme apar atunci când
deşeurile industriale lichide sunt deversate în apele râurilor, oceanelor sau lacurilor, deoarece
ameninţa existența unor întregi ecosisteme cu consecinţe nefaste asupra mediului, a florei, a
faunei şi a oamenilor
Deşeurile industriale chimice includ substanţe şi materiale corozive, inflamabile, explozive
şi/sau toxice, iar acestea trebuie gestionate cu foarte mare atenţie pentru că pot fi dăunătoare atât
mediului, cât şi vieţii. Din cauza pericolului pe care aceste tipuri de deşeuri îl reprezintă,
colectarea şi eliminarea lor se face de către firme specializate cu experienţă şi autoritate în
domeniu.
Deşeuri industriale toxice: se diferenţiază de cele chimice prin riscul crescut pe care primele îl
au asupra mediului şi a vieţii comparativ cu deşeurile chimice. Laboratoarele, uzinele chimice şi
spitalele sunt câteva exemple de locuri de unde provin deşeurile toxice.
Exemple de deşeuri toxice:
Arsenicul: este folosit pentru fabricarea de circuite electrice, pentru conservarea lemnului sau
pentru realizarea de pesticide. Acesta este o substanţă cancerigena şi dăunează grav oamenilor şi
mediului.
Azbestul: se foloseşte în construcţii şi în fabricarea de maşini, însă inhalarea acestuia poate duce
la boli grave de plămâni.
Deşeuri medicale, cum ar fi seringile folosite pot duce la răspândirea bolilor şi a
microorganismelor periculoase.
Plumbul: se găseşte în baterii, muniţie pentru arme şi vopseluri. Inhalarea sau ingerarea de plumb
afectează sistemul nervos şi rinichii.
Mercurul: se foloseşte în stomatologie şi în fabricarea de baterii. Expunerea la această substanţă
poate afecta creierul şi rinichii.
Cianida: pesticidele şi produsele împotriva rozătoarelor conţin de cele mai multe ori această
substanţă. Ea afectează organismul şi poate duce la convulsii sau probleme respiratorii.
Cromul: se foloseşte în industria oţelului, în conservarea lemnului, fabricarea de vopseluri şi
pigmenţi, dar şi vopsirea produselor din piele. Este o substanţă cancerigenă şi afectează plămânii.
Deseurile menajere se includ in categoria celor municipale si asimilabile, si provin cel mai
adesea din sectorul casnic. Acestea depind in mod direct de stilul si conditiile de viata al
locuitorilor si de activitatile pe care acestia le desfasoara. Astfel, o gestiune optima a deseurilor
menajere este direct proportionala calitatea si cantitatea medie anuala de deseuri pe cap de
locuitor.