Strategii privind utilizarea pesticidelor in contextul dezvoltarii durabile

Multe substante chimice au fost folosite contra unor daunatori din agricultura inca din cele mai vechi timpuri, unele dintre ele fiind produse naturale (sulf, piretru, etc.). Ulterior, necesarul in continua crestere de astfel de produse a condus la dezvoltarea unei industrii de sinteza, care produce o gama extrem de variata de substante denumite generic pesticide. Termenul de pesticide a fost preluat din limba engleza, in care are sensul de antidaunator, pest insemnand insecta daunatoare. Pesticidele sunt produse chimice (exceptand medicamentele) folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Daunatorii includ microbi, plante sau animale care concureaza cu omul pentru hrana, distrug proprietatea, difuzeaza boli sau reprezinta o calamitate. Ingredientele biologic active continute de acestea sunt, in general, substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice si pentru om. Din aceste motive, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege. Clasificarea pesticidelor se face dupa mai multe criterii: originea lor, actiunea antidaunatoare, forma fizica de prezentare, structura chimica etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerala (de exemplu saruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) si altele sunt de origine vegetala (nicotina, veratrum, stricnina). Majoritatea sunt insa produsi organici de sinteza (esteri organofosforici, derivati organohalogenati, nitroderivati aromatici, derivati carbamici, compusi fenolici si compusi organometalici). In functie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaza in:

grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete rosii; grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra;

grupa IV toxicitate redusa, marcate cu etichete negre.

Masurile de protectie aflate in vigoare prevad ca numai pesticidele din grupa III si IV se pot distribui persoanelor fizice in scopuri agricole. Pesticidele din grupa I si II sunt utilizate numai de catre personal specializat. In functie de destinatia pesticidelor, acestea pot fi impartite in urmatoarele grupe (Lorentz Jntschi Microbiologie, toxicologie si studii fitosanitare):

zoocide pentru combaterea daunatorilor animali insecticide: combaterea insectelor; rodenticide/raticide: combaterea rozatoarelor; moluscocide: combaterea molustelor; nematocide: combaterea nematozilor; larvicide: combaterea larvelor; aficide: combaterea afidelor; acaricide: combaterea acarienilor; ovicide: distrugerea oualor de insecte si acarieni; fungicide si fungistatice, bactericide si virocide: combaterea ciupercilor si ciupercostaticelor;

erbicidele: combaterea buruienilor; algicide: distrugerea algelor; regulatori de crestere: mijloace care inhiba sau stimuleaza procese de crestere la plante: defoliante: mijloace de defoliere a plantelor; desicante: mijloace de uscare a plantelor inainte de recoltare; deflorante: mijloace de inlaturare a cantitatii excesive de flori; atractante: mijloace de ademenit; repelente: mijloace pentru respingere.

Dupa structura chimica, pesticidele se clasifica in:

pesticide organoclorurate; pesticide organofosforice;

pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice; pesticide nitrofenolice.

Dupa modalitatea actiunii asupra daunatorului:

actiune toxica prin ingestie actiune toxica pe cale respiratorie actiune toxica prin contact

Pesticidele sunt aplicate sub diferite forme: prafuri, pulberi, granule, capsule, solutii, suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste, iar forma de utilizare este dictata de particularitatile daunatorului combatut, considerentele tehnice si economice ale aplicarii preparatului. In contextul dezvoltarii durabile Statele Europene au dezvoltat noi strategii ce privesc utilizarea pesticidelor si anume: aplicarea insecticidelor organice; retragerea unor anumite pesticide de pe piata; utilizarea unor substante alternative; utilizarea altor metode mai putin poluante decat folosirea pesticidelor; interzicerea unor anumite substante care sunt folosite la crearea pesticidelor; condiii mai stricte n utilizarea pesticidelor;

Aplicarea insecticidelor organice

Acestea pot fi de origine vegetala sau de sinteza. Insecticidele de origine vegetala sunt produse ale metabolismului unor plante, acumulate n frunze, flori sau seminte. Din aceasta grupa fac parte nicotina, anabazina, rotenona si piretrinele. Nicotina este un alcaloid extras din tutun (Nicotiana tabacum si N. rustica). Se prezinta sub forma unui lichid uleios, care n contact cu aerul, este de culoare bruna. Se dizolva usor n apa, si are un miros specific, neplacut. Indiferent de forma de utilizare, nicotina este foarte toxica pentru om si animalele superioare, dar nu este toxica pentru plante. Din aceasta cauza nicotina se

utilizeaza numai pentru combaterea daunatorilor la plante. Se comercializeaza sub forma de concentrate emulsionabile, cu 20 sau 40% nicotina sau sub forma de solutii cu 40% sulfat de nicotina. Anabazina este alcaloidul produs de planta Anabasis aphylla. Se utilizeaza solutii apoase de sulfat de anabazina pentru combaterea unor daunatori ai plantelor. Rotenona este un alcaloid cu actiune toxica (prin contact si prin ingestie) asupra insectelor si a acarienilor, extras din diferite plante exotice (Derris eliptica etc). Nefiind toxic pentru plante se foloseste la combaterea daunatorilor. Piretrinele sunt insecticide extrase din florile unor crizanteme exotice din genul Chrysanthemum. Actioneaza asupra artropodelor, avnd efect rapid, de soc, dar cu durata scurta (de actiune) deoarece n contact cu lumina si aerul se descompun treptat. Nu sunt toxice pentru plante, animale si om, motiv pentru care se folosesc, sub forma de pulberi, concentrate emulsionabile, solutii n combaterea artropodelor. Mai nou s-au obtinut si produse noi de sinteza, derivate din piretrine, cu o stabilitate mai mare si o remanenta mai buna.

Retragerea anumitor pesticide de pe piata

De pe piata europeana au fost retrase un numar mare de pesticide incepand cu anul 2007. Pesticide retrase pana la 31.12.2007
MITAC: insecticid; THIONEX 35 EC: insecticid; ENDOSIN10 G: insecticid; ATRANEX 50 SC: erbicid; ATRANEX 90 WDG; erbicid; BUTIZIN 90 SC/RV: erbicid; CALLITRAZ 500 SC: erbicid; MERLIN MIX: erbicid; ONEZIN 50 PU: erbicid; ROMAZIN 500 SC/RV: erbicid; SANAZIN 50 SC: erbicid; TIMAZIN H 50 PU: erbicid; SIMANEX 80 WP: erbicid; SIMADON 50 PU: erbicid; BENOMIL 50 WP: fungicid;

Pesticide retrase pana la 31.03.2008

GRAMOXONE: erbicid;

Pesticide retrase pana la 30.06.2008

AS 70 PU: erbicid FOLISTOP fungicid QUASAR erbicid GALAXY erbicid VICTENON 50 WP insecticid NEORON 500 EC acaricid DANIRUN 11 EC insecticid FENIKIL 30 EC insecticid VAPCOCIDIN 20 EC acaricid FLEX erbicid ARSENAL 250 LC erbicid PIVOT 100 LC erbicid PIVOT 100 LC-RV erbicid ARMETIL COBRE fungicid DACMANCOZ ULTRA M fungicid MICOSTOCK fungicid PLANET 72 WP fungicid MANOXIN FORTE 60 PU fungicid MANOXIN TOTAL 60 PU fungicid OSTENAL C 450 FS fungicid OSTENAL C 75 PUS fungicid

Pesticide retrase pana la 30.07.2008

GALLANT SUPER erbicid

Pesticide retrase pana la 01.10.2008

CARBIGUARD 500 SC fungicid SOLEYOU fungicid ALTO COMBI 420 SC fungicid CARBENDAZIM 500 SC fungicid AGROCARB 50 SC fungicid GOLDAZIM 500 SC fungicid PRACTIC 500 SC fungicid CARBETIM fungicid DACDICARB fungicid CARBEZIM 500SC fungicid SONIC fungicid NAVIGATOR fungicid SUMI 8 PLUS fungicid FORCE fungicid DEROSAL 50 SC fungicid CALIDAN fungicid BUMPER FORTE fungicid KARATHANE LC fungicid

Pesticide retrase pana la 01.10.2008

ASTORE insecticid GRYLLOSIN 5G insecticid SINTOGRILL 5G insecticid LARVIN 375 insecticid

Pesticide retrase pana la 30 .11. 2008

TREVISSIMO erbicid DACLOFOB erbicid GALLANT SUPER RV erbicid GRAMIGAL 10 CE erbicid VERDICT erbicid RUGBY 10 G insecticid RUGBY 200 CS insecticid CARBODAN 35 ST insecticid FURADAN 35 ST insecticid SESAME 5 G insecticid

Pesticide retrase pana la 06.12.2008

CARTUS 60 EC insecticid DIAZOL 50 EW insecticid DIAZOL 60 EC insecticid DIAZOSTAR insecticid OLEODIAZOL 3 CE insecticid DIGRAIN 250 EC insecticid DIGRAIN 4 insecticid DIGRAIN STOCK insecticid CARBETOX 37 CE insecticid CARBETOX 50 CE insecticid FUMITOX 10 insecticid FYFANON 50 EC insecticid MALATOX insecticid

Pesticide retrase pana la 22.12.2008

FORDOR fungicid DACKKILRAT rodenticid KLERAT rodenticid FLUMITE 200 acaricid DERBY 175 SC erbicid MITE STAR insecticid OL 40 insecticid US-1 insecticid

Pesticide retrase pana la 31.12.2008

LANNATE 25 WP insecticid LANNATE 90 insecticid METHOMEX 90 SP insecticid TREFLAN 48 EC erbicid TRIFLUCIG 48 CE erbicid TRIFLUR 480 EC erbicid TRIFLUREX 48 EC erbicid TRIFTIM erbicid

Pesticide retrase pana la 02.02.2009

HARVADE 25 F desicant

Utilizarea unor substante alternative- biopreparatele

Biopreparatele sunt realizate pe baza unor microorganisme utile plantelor de cultura sau pe baza unor compusi naturali denumite botanicale. Ele au actiune complexa asupra plantelor de cultura, datorita caracterului lor biologic. Termenul corect nu este cel de biopreparat in protectia plantelor, ci cel de biopreparat de uz agricol (Ex: biopreparat pe baza de ciuperci antagoniste din genul Trichoderma). Avantajele utilizarii biopreparatelor: reducerea poluarii mediului si alimentelor; evitarea aparitiei populatiilor de daunatori cu rezistenta la diferite tratamente de combatere; posibilitatea utilizarii de personal necalificat in conditii de totala securitate, atat pentru culturile de plante cat si pentru utilizator; utilizare durabila a unei resurse utile din sistemele agricole neexploatate.

Utilizarea altor metode mai putin poluante decat folosirea pesticidelor

Pentru a avea un efect poluant ct mai redus, strategiile legate de combaterea integrata a daunatorilor vor tine cont de urmatoarele elemente si parametrii: reintroducerea generala a asolamentului si a rotatiei culturilor, selectarea de soiuri rezistente la daunatori, folosirea pradatorilor naturali ai daunatorilor, cultivarea si raspndirea parazitilor care distrug daunatorii, mprastierea n mediul natural nconjurator a unor virusuri si bacterii patogene pentru daunatori, semanarea unor culturi vegetale capcana, sterilizarea chimica si radiobiologica a daunatorilor, utilizarea stimulatorilor hormonali si a feromonilor.

Interzicerea unor anumite substante care sunt folosite la crearea pesticidelor

Lista ingredientelor active ce au fost retrase in iulie 2003 conform Directivei 91/414/EEC 1,2-Dichloropropane 1,3-Dichloropropene (cis) 1,3-Diphenyl urea 2-(dithiocyanomethylthio)benzothiazol 2,3,6-TBA 2,4,5-T Dimefuron Dimepiperate Dimethirimol Dimexano Dinitramine Dinobuton Dioxacarb Nitralin Nitrothal Nonylphenol ether polyoxyethyleneglycol Nonylphenol ethoxylate Norflurazon Noruron

2-Aminobutane (aka secbutylamine) 2-Benzyl-4-chlorophenol 4-CPA (4chlorophenoxyaceticacid = PCPA) 4-t-Pentylphenol Acifluorfen Aldimorph Alkyltrimethyl ammonium chloride Alkyltrimethylbenzyl ammonium chloride Allethrin Alloxydim Allyl alcohol Ametryn Ampropylofos Ancymidol Anilazine Anthracene oil Azaconazole Azamethiphos Aziprotryne Barban Barium fluosilicate Barium polysulphide Benazolin Bendiocarb Benfuresate Benodanil Bensulide Bensultap Bentaluron Benzalkonium chloride Benzoximate Benzoylprop Benzthiazuron Bioallethrin Bioresmethrin Bitumen Brandol (hydroxynonyl-2,6dinitrobenzene) Bromacil Bromocyclen Bromofenoxim

Dioxathion Diphenamid (aka difenamide) Disodium octaborate tetrahydrate Disulfoton Ditalimfos Drazoxolon Endothal EPTC (ethyl dipropylthiocarbamate) Etacelasil Ethidimuron (aka sulfodiazol ) Ethiofencarb Ethion (aka diethion) Ethirimol Ethoate-methyl Etrimfos Fenaminosulf Fenazaflor Fenfuram Fenoprop Fenothiocarb Fenoxaprop Fenpiclonil Fenpropathrin Fenridazon Fenson (aka fenizon) Fenthiosulf Fenuron Flamprop Fluazifop Flubenzimine Flucycloxuron Flucythrinate Flumequine Flumethralin Fluorodifen Fluoroglycofene Flupoxam Fluridone Fomesafen Fonofos Formothion Fosamine Fosthietan Furalaxyl

Octhilinone Ofurace Omethoate Orbencarb Oxadixyl Oxine-copper Oxycarboxin OxytetracyclineParaformaldehyde p-Chloronitrobenzene Pebulate Pentachlorophenol Pentanochlor Perfluidone Phenols Phenothrin Phenthoate Phorate Phosametine Phosphamidon Pirimiphos-ethyl Potassium silicate Profenofos Promecarb Prometryne Propazine Propetamphos Propoxur Propyl-3-t-butylphenoxyacetate Prothiocarb Prothiofos Prothoate Pyraclofos Pyrazoxyfen Pyridafenthion Pyrifenox Pyroquilone Quinalphos Quizalofop Resmethrin Rock powder Secbumeton Seconal (aka 5-allyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid) Sethoxydim Siduron

Bromophos Bromophos-ethyl Bromopropylate Bronopol Butachlor Butocarboxim Butoxycarboxim Butylate Calcium carbonate (aka chalk) Calcium hydroxide (aka slake lime) Calcium oxide (quick lime) Carbon disulfide Carbophenothion Cartap Cetrimide Chinomethionat (aka quinomethionate) Chlomethoxyfen Chloral-bis-acylal Chloral-semi-acetal Chloramben Chlorbromuron Chlorbufam Chloretazate Chlorfenprop Chlorfenson (aka chlorfenizon) Chlorfenvinphos Chlorfluazuron Chlormephos Chlorobenzilate Chloropropylate Chloroxuron Chlorphonium chloride Chlorthiamid Chlorthiophos Cufraneb Cyanazine Cycloate Cycluron Cyprofuram DADZ (zincdimethylditiocarbamate) Dalapon delta-endotoxin of Bacillus

Furathiocarb Furconazole Furfural Furmecyclox Gentian violet Halfenprox (aka brofenprox) Haloxyfop Heptenophos Hexachlorophene Hexazinone Hydramethylnon Hydroxy-MCPA Hydroxyphenyl-salicylamide Imazapyr Imazethabenz Iminoctadine Iodofenphos Isazofos Isocarbamide Isofenphos Isolan Isopropalin Isoprothiolane Isoxathion Karbutilate Kinoprene Mancopper Mecarbam Mefenacet Mephospholan Mepronil Merphos (aka tributylphosphorotrithioite) Methacrifos Methazole Methfuroxam Methoprene Methoprothryne Methoxychlor Methylenebisthiocyanate Methylisothiocyanate Methylnaphthylacetamide Methylnaphthylacetic acid Metobromuron Metolachlor Metoxuron

Silicates Silver nitrate Sodium arsenite Sodium diacetoneketogulonate Sodium dichlorophenate Sodium dimethyldithiocarbamate Sodium dioctyl sulfosuccinate Sodium fluosilicate Sodium monochloroacetate Sodium pentaborate Sodium p-t-amylphenate Sodium silicate Sodium silver thiosulphate Sodium tetrathiocarbamate Sodium thiocyanate Sulfotep Sulprofos Tar acids TCA TCMTB Tebutam (aka butam) Tebuthiuron Temephos Terbacil Terbufos Terbumeton Terbutryn Tetrachlorvinphos Tetradifon Tetramethrin Tetrasul Thiazafluron Thiazopyr Thiocyclam Thiofanox Thiometon Thionazin Thiophanate Tiocarbazil Tolylphtalam Tralomethrin Triapenthenol Triazbutyl Triazophos Tribufos (s,s,s-tributylphosphorotrithioate)

thuringiensis Demeton-S-methyl Demeton-S-methyl sulphone Desmetryne Diafenthiuron Dialifos

Metsulfovax Mevinphos Monalide Monocrotophos Monuron MSMA (methyl arsonic acid)

Tributyltinoxyde Trichloronate Tridiphane Trietazine Trifenmorph Triforine

Condiii mai stricte n utilizarea pesticidelor

La nivelul Uniunii Europene se dezbate o nou directiv i un regulament privind modul de utilizare a pesticidelor n agricultur, cu efecte asupra industriei romneti de profil ntruct se are n vedere reducerea sau stoparea definitiv a utilizrii unor pesticide. Prin aceast nou legislaie la nivel comunitar se urmrete aplicarea strategiei durabile a Uniunii pentru un mediu ct mai curat, prin utilizarea unor substane ct mai puin duntoare n vederea unei dezvoltri durabile. Vineri, 13 octombrie 2010 la Ministerul Integrrii Europene, a avut loc a doua reuniune a grupului de lucru interministerial al crei scop a fost elaborarea poziiei Romniei referitor la strategia privind pesticidele i la regulamentul privind protecia plantelor, n vederea gsirii unor soluii care s afecteze ct mai puin productorii i importatorii de pesticide. Reprezentanii industriei de resort au fost invitai s participe pentru a prezenta evalurile de impact i a-i exprima punctul de vedere.

Dorim ca pe problematicile ce se discut la Bruxelles, Romnia s-i definitiveze poziia n timp util, astfel nct, atunci cnd va fi stat membru cu drepturi depline, s poat conta n procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar i ne propunem ca aceste poziii ale Romniei s fie stabilite n strns dialog cu reprezentanii industriei productoare de pesticide, a afirmat Leonard Orban, secretar de stat n Ministerul Integrrii Europene.

Prin implementarea noii legislaii n acest domeniu, Comisia European dorete s reduc riscul asupra populaiei i mediului din cauza folosirii de pesticide, s nlocuiasc substanele cu risc sporit de toxicitate cu altele mai puin toxice, mai sigure. De asemenea, se urmrete reducerea sau eliminarea folosirii pesticidelor i ncurajarea agriculturii ecologice. Substanele

care nu sunt permise n UE i cele care pot fi nlocuite cu substane cu efect echivalent, dar mai puin duntoare pentru sntate i mediu, vor fi scoase de pe pia. Se va ncuraja controlul, monitorizarea si cercetarea n domeniul pesticidelor, evaluarea comparativ pentru nlocuirea unor substane periculoase. n plus, se vor organiza campanii de popularizare si instruire a utilizatorilor si distribuitorilor de pesticide privind controlul si manipularea acestora. O alt msur prevzut n propunerea Comisiei Europene se refer la interzicerea aplicrii aeriene a pesticidelor. Regimul de utilizare a produselor in protectia plantelor va fi deasemeni unul strict. Utilizarea produselor in protectia plantelor este reglementata in Romania prin lege. Introducerea pe piata se face numai dupa omologarea de catre Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar. Pentru fiecare produs fitosanitar nou trebuie sa se obtina: avizul de pilotare; avizul de fabricatie; avizul de mediu; avizul sanitar; raportul biologic asupra eficacitatii; buletinul de analiza fizico-chimica

Pentru o substanta activa noua, neinregistrata in Romania, este obligatorie efectuarea a cel putin 2 ani de teste de eficacitate biologica. Obtinerea avizelor de mai sus, certifica eficacitatea produsului si evalueaza riscurile pentru mediu si pentru sanatatea omului. Stocurile de pesticide expirate se inregistreaza la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si se distrug, pe cheltuiala celui care le detine, prin incinerare in instalatii speciale, autorizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Descarcarea din gestiune se face pe baza procesului verbal de primire a pesticidelor expirate la unitatea care detine incineratorul autorizat si a facturii de prestare de servicii de incinerare. Eliminarea stocurilor de produsi chimici periculosi este necesar sa se realizeze cu ajutorul tuturor celor implicati si/sau afectati, inclusiv a comunitatilor locale. Deasemenea au fost implementate anumite masuri de restrictie a utilizarii pesticidelor. Parlamentul European a adoptat, n a doua lectur, compromisul la care s-a ajuns, la 17 decembrie 2008, cu Consiliul asupra dou rapoarte elaborate de Hiltrud Breyer (Grupul verzilor,

Germania) i Christa Klass (PPE-DE, Germania). Acest pachet legislativ const din regulamentul privind comercializarea produselor fitosanitare, respectiv directiva privind utilizarea durabil a pesticidelor. Regulamentul privind comercializarea produselor fitosanitare, raportor Hiltrud Breyer (Grupul Verzilor, Germania)

Aspecte cele mai importante ale regulamentului n urma compromisului sunt:

Realizarea unei liste a substanelor active (substanele chimice din pesticide) la nivel UE. Ulterior pesticidele ar urma s fie autorizate la nivel naional, avnd la baz lista european;

Anumite chimicale toxice, i anume acelea care sunt mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducie i substane neurotoxice, imunotoxice sau cu posibile efecte care perturb sistemul endocrin vor fi vor fi interzise n afara cazului n care efectul lor este fi neglijabil;

Produsele fitosanitare coninnd substane susceptibile de nlocuire vor fi evaluate n mod comparativ. Deputaii europeni au solicitat o perioad de nlocuire de trei ani n loc de cinci;

n viitor trebuie garantat faptul c nu exist efecte acute sau cronice inacceptabile, letale asupra albinelor; Statele membre vor putea autoriza pesticidele la nivel naional sau prin recunoaterea mutual. UE va fi divizat n trei zone - nord, centru (include si Romnia) i sud - n cadrul crora va exista recunoaterea mutual obligatorie. n urma presiunii exercitate de deputaii europeni, statele membre vor putea interzice anumite produse datorit unor condiii specifice.

Directiva privind utilizarea durabil a pesticidelor, raportor Christa Klass (PPE-DE, Germania)

Pentru a facilita punerea n aplicare a directivei, statele membre ar trebui s utilizeze planuri naionale de aciune, menite s stabileasc obiective cantitative, inte, msuri i calendare n vederea reducerii utilizrii pesticidelor i a riscurilor asupra sntii umane;

Avnd n vedere c pulverizarea aerian a pesticidelor poate avea efecte extrem de duntoare asupra sntii umane i asupra mediului, n special din cauza devierii pulverizrii, aceasta ar trebui interzis n general, derogrile fiind posibile doar atunci cnd aceast metod prezint avantaje evidente n ceea ce privete efectele reduse asupra sntii umane i asupra mediului, n raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci cnd nu exist soluii alternative viabile.

Cmpurile din apropierea cursurilor de ap se amenajeaz zone de protecie n interiorul crora se interzice utilizarea sau depozitarea pesticidelor, n special pentru a proteja zonele de captare a apei potabile stabilite. Dimensiunile zonelor de protecie sunt definite n funcie de riscurile de poluare i de caracteristicile agricole i climatice ale zonelor respective. statele membre trebuie s utilizeze de preferin pesticide care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul i cele mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mic.

n locuri precum parcurile publice, terenurile de sport i de recreere, incintele colare i terenurile de joac pentru copii i n vecintatea unitilor de ngrijire medical (clinici, spitale, centre de reabilitare, staiuni de tratament i aziluri), riscul de expunere a populaiei la pesticide este ridicat. Prin urmare, utilizarea pesticidelor n aceste zone ar trebui s fie interzis.

Legislatie ce priveste folosirea pesticidelor

Hotarare nr. 1559 din 23 septembrie 2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelori in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei Hotarare nr. 437 din 12 mai 2005 privind aprobarea Listei cu substantele active autorizate pentru utilizare in produse de protectie a plantelor pe teritoriul Romaniei Hotarare nr. 894 din 4 august 2005 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei Hotarare nr. 628 din 18 mai 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei

Ordin nr. 334/27.03.2008 prin care se aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protectia plantelor, precum si procedura de emitere a avizului de mediu Ordin nr. 116 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor Ordin nr. 134 din 27 februarie 2006 privind aprobarea Procedurii nationale de omologare a produselor de protectie a plantelor care contin substante active notificate si pentru care nu s-a luat inca o decizie de includere in lista cu substante active autorizate in Uniunea Europeana Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului.

Agravarea calitatii vietii pe termen lung este reprezentata, din perspectiva managementului integrat, printr-o bucla de feed-back cu actiune negativa raportat la sistemul "agricultura - mediu - economie". Aceasta bucla vizeaza, printre altele si deciziile factorului antropic, ca element reglator al agroecosistemului, masurile de cautare concreta a solutiilor privind combaterea agentilor daunatori biotici (daunatori economic, nu ecologic). Pe aceasta directie, renuntarea la pesticidele toxice si persistente reprezinta o varianta salutara n noile strategii sub aspect biomedical si ecologic. Rezistenta opozantilor este considerabila ntruct pe termen scurt apar serioase repercusiuni economice n sectorul de sinteza al pesticidelor. Lupta dintre interesele contrare ale monopolurilor si cele ale protejarii mediului a dus n final la cstigul punctului de vedere realist, conform caruia pesticidele n noua strategie sunt cele care au o actiune toxica ridicata, dar de scurta durata, cele care sunt selective, iar prezenta lor n mediu este foarte redusa. n ultimii ani a luat avnt idea combaterii biologice si realizarea biopesticidelor. Strategia de combatere a poluarii mediului n agroecosisteme este conforma cu ultimele realizari tehnice si stiintifice n acest domeniu. O iesire din criza ecologica provocata de utilizarea nerationala a ngrasamintelor, dar mai ales a pesticidelor organoclorice, poate sa ne ofere strategiile agriculturii sustenabil 212w2212c e. n contextul de fata ne referim la utilizarea celei de a treia generatii de pesticide, precum si la metodele si mijloacele biologice si biotehnice utilizate pentru eliminarea sau micsorarea unor dezechilibre aparute ntre mediu si domeniile economice amintite.

Fara a intra n detalii, amintim ca modul de combatere a bolilor si daunatorilor se face prin 3 cai importante: (a) - preventiv; (b) - curativ (pe directie: manuala, mecanica, chimica si integrata); si (c) - eradicativ. Strategiile de protectia mediului se pliaza de fapt acestor cai mentionate. n ecosistemele agricole aplicarea metodelor de combatere a daunatorilor a reprezentat o actiune permanenta deoarece diminuarea recoltei potentiale poate ajunge n medie pna la 35 %. Este vorba despre pierderile provocate de daunatorii animali (insecte si rozatoare) de pna spre 15 %, pierderile cauzate de boli (ciuperci, bacterii, viroze) de circa 10 % si diminuari datorate buruienilor tot de aproximativ 10 %. Strategic vorbind, utilizarea celei de a treia generatii de pesticide NU determina retragerea completa din uz a pesticidelor din generatia precedenta, mai ales n zonele unde se aplica o agricultura intensiva, de mare productivitate. Dar practic se vor restrnge treptat aplicatiile de pesticide pa baza de substante cu toxicitate ridicata, dar degradabile sau cu biodegrabilitate rapida, persistenta redusa n mediu si o scazuta (sau chiar nula) amplificare biologica n lanturile trofice ale agroecosistemelor si a ecosistemelor naturale. Gasindu-ne n plina revolutie biologico-informationala, strategiile privind protectia mediului n ecosistemele agricole vor accelera metodologiile legate de utilizarea metodelor biologice, inclusiv prin aportul ingineriei genetice, precum si a mijloacelor biotehnice integrate de rezolvare a problemelor economice. Noua Politica Agricola Comuna adoptata la nivelul continentului nostru, bazndu-se pe principiul calitatii, recomanda pe diferite cai introducerea n practica a tuturor mijloacelor mentionate, asa nct agricultura secolului XXI sa reduca simtitor poluarea prin pesticide. n acest fel se nsanatosesc lanturile trofice, mai ales la nivelul animalelor de ferma si la cel al beneficiarului final (omul). Noile strategii privind protectia mediului vor contribui de fapt la redresarea pe cale biologica a mediului nconjurator si la cresterea calitatii vietii umane.