Academia de Studii Economice Facultatea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

Proiect microeconomie: Relatia consummator producator pe piata de telefoane mobile Seria C, Grupa 613

Cuprins

Bucuresti 2009

Cuprins.............................................................................................................................................1 Se mentele de consumatori de pe piata telefoanelor mobile si utilitatea telefoanelor in consum ......................................................................................................................................................! Factorii care influentea"a deci"iile si ale erile consumatorilor...................................................# $eactiile consumatorilor la sc%imbarile pietei si rationalitatea in consum................................10 &roducatorul si factorii care influentea"a deci"iile producatorului............................................1' &rincipalul lider pe piata telefoanelor mobile: (o)ia................................................................1! E*olutia pietei pana in anul 200+...............................................................................................22 E*olutia pietei in anul current....................................................................................................2, &reconi"ari asupra e*olutiei pietei.............................................................................................2+ &retul si formarea acestuia pe piata............................................................................................'0 Ino*atii pe piata telefoanelor mobile..........................................................................................'2

Introducere in piata telefoanelor mobile

Istoria telefoanelor mobile

Istoria telefonului mobil cuprinde e*enimentele le ate de apari-ia primelor telefoane mobile. de"*oltarea /i e*olu-ia acestora. trec0nd prin di*erse forme. de la sta-iile de emisie1 recep-ie. utili"ate la auto*e%icule. p0n2 la telefoanele celulare moderne. 3a 4nceput. sta-iile de emisie1recep-ie erau utili"ate 4n dotarea ta5iurilor. ambulan-elor. *e%iculelor de poli-ie /i altor *e%icule similare. unde era necesar2 o inter*en-ie prompt2 /i operati*2. Acestea nu puteau fi considerate telefoane mobile 4n sensul actual al cu*0ntului: nu puteau fi conectate la re-eaua de telefonie fi52 clasic2 /i nu erau dotate cu numere pentru apelare. 6lterior au ap2rut /i *ariantele portabile ale acestora. Astfel. dup2 19,0. 7otorola produce o sta-ie de emisie1recep-ie numit2 89andie1:al)ie8. care era de aproape o ;um2tate de metru lun ime /i era utili"at2 de armata american2. <n Europa. telefonia1radio este folost2 prima dat2 4n 192= 4n trenul de lu5 Berlin 1 9ambur . 3a scurt timp. radio1telefonia este introdus2 /i pe a*ioanele de pasa eri 4n scopul 4mbun2t2-irii si uran-ei "borului. Acest mi;loc de comunica-ie este utili"at /i de tancurile ermane 4n cel de1al >oilea $2"boi 7ondial. 3a 4nc%eierea r2"boiului. aceste ec%ipamente telefonice intr2 4n dotarea ma/inilor de patrul2 ale poli-iei ermane din "ona de ocupa-ie britanic2. <n toate aceste ca"uri. utili"area acestor telefoane era 4ncredin-at2 doar speciali/tilor. >e1abia dup2 19!0 astfel de telefoane au 4nceput s2 fie folosite /i de nespeciali/ti. aceasta petrec0ndu1se pe *asele care na*i au pe $in. :elefonul mobil a aparut in anul 1973 pe taramul american. desi di*erse concepte. planuri si prototipuri au e5istat inca de la inceputul secolului ??. In*entatorii sunt 7otorola. companie care in pre"ent e pe cale sa abandone"e di*i"ia de telefonie. In data de 3 aprilie 1973. >r. 7artin Cooper a fost prima persoana care a initiat un apel de pe telefonul mobil. 3a capatul firului ficti* s1a aflat @oel En el. marela sau ri*al de la Bell '

3abs Aactualii Alcatel13ucentB. o alta companie in cautarea re*olutionarii te%nolo iei. iscu!ia pe care au a*ut1o nu a fost din p2cate 4nre istrat2. 4ns2 e5ist2 "*onuri cum c2 En el ar fi pl0ns cu lacrimi de crocodil la aflarea *e/tii. S1a lini/tit 4ns2 repede /i 4mpreun2 cu in inerii de la Bell 3abs s1a concentrat pe de"#oltarea re!elelor de telefonie mobil2. >e atunci. s1a lucrat din reu la reali"area a tot felul de prototipuri. iar abia 4n 19$3 a aparut primul telefon mobil destinat utili"atorului final% Acesta a fost &otorola 'na()C Amodel $***+B C un DobiectE pri*it cu suspiciune de nea*i"ati. cu admiratie de c2tre persoanele pasionate de te%nolo ie. 7otorola >Fna:AC costa 399, -. masura 33* mm lun ime /i cantarea aproape 1 ./ A+=9 rameB C o caramida in toata re ula. &uteai sa *orbesti la el ma5imum 3* de minute iar . iar timpul de stand1bF cu reu atin ea + ore. >urata de incarcare a bateriei se ridica la 1* ore, mai mult decat autonomia% <n perioada 19$3 19$9 si1au f2cut simtit pre"enta cinci modele >Fna:AC. dar la finalul anului 19$9 au fost inlocuite de catre un terminal mult mai aspectuos si performant. este *orba despre &otorola &icro()C 9$**+% Acesta a*ea un desi/n de tip 0flip1. cu o clapeta Dele antaE ce acoperea tastatura. Cu ea desc%isa. a;un ea la 229 mm lun ime. dar desi nul compact permitea purtarea telefonului 2n bu"unar. 7icro:AC. telefonul repre"entati* al anilor G+0. a fost disponibil 4n sapte #ersiuni AmodeleB si s1a *andut pana 4n 1991. la preturi cuprinse 4ntre 349, - si 349, -% Primul telefon GS& al companei 5o6ia, A5o6ia 1*11B. a fost lansat dupa noua ani de la aparitia lui >Fna:AC. 2n 1993. (o)ia 1011 a*ea niste dimensiuni a/reabile A19!5=05,! mmB spre deosebire de carami"ile 7otorola. Functiona 4n banda de 900 7%". iar 4n a enda 4ncapeau ma5imum 99 de numere. <n anul 1994 a fost scos din productie. fiind 4nlocuit de catre 5o6ia 31** C primul telefon (o)ia care a *enit cu celebrul rin/tone 5o6ia (une. dar si primul terminal ce oferea transfer de date. fa5 si mesa7e S&S. Finlande"ii sperau sa *anda macar ,00.000 de modele. dar (o)ia 2100 a depasit toate asteptarile atin and uimitoarea cifra de 3* de milioane de terminale #andute in intrea a lume.

:elefoanele mobile se imbunatatesc pe "i ce trece si e5ista o multime de companii care ofera ser*icii pentru telefonia mobila. Acum ' ani. industria mobila in S.6.A. a*ea peste 200 de milioane de utili"atori. Acest numar a crescut rapid pana a"i si *a creste pe masura ce anii trec.

Consumatorul
Se/mentele de consumatori de pe piata telefoanelor mobile si utilitatea telefoanelor in consum

&rocesul deci"ional de cump2rare al consumatorului 4n ceea ce pri*e/te telefoanele mobile. este foarte comple5. Atunci c0nd proiectea"2 un anumit tip de telefon. firmele produc2toare au 4n *edere un anumit se ment din pia-a -int2: este *i"at comportamentul persoanelor c2rora le este adresat produsul. stilul acestora de *ia-2. *enitul. *0rsta. etc. >atorit2 stilului de *ia-2. dus de ma;oritatea rom0nilor. 4n *iitor telefonul mobil nu *a mai fi doar un moft ci o necesitateH a*0nd 4n *edere c2 ne*oia de comunicare a e5istat 4nc2 din cele mai *ec%i timpuri. &reconi"e" c2 4n *iitor num2rul utili"atorilor de terminale mobile *a cre/te considerabil. Ace/tia *or c2uta ca aceste telefoane s2 fie c0t mai performante. fiabile /i de ce nu c0t mai accesibile ca pre-. E5ist0nd o bo at2 ofert2 de telefoane mobile. consumatorul *a ale e marca de telefon care crede c2 4i satisface cel mai bine ne*oile pe aceast2 linie. >atorit2 reclamelor /i a publicit2-ii facute 4n mod a resi* pe toate canalele de distribu-ie. determin2 consumatorul s2 ac%i"i-ione"e terminale mobile. reu/indu1se astfel ca pia-a de desfacere a acestora s2 fie mereu 4n e5pansiune. Comportamentul consumatorului de telefoane mobile este dinamic. 4n continu2 sc%imbare /i e*olu-ie. Aceasta 4nseamn2 c2 multe enun-uri referitoare la comportamentul consumatorilor *or de*eni nepotri*ite asemenea modei. odat2 cu sc%imbarea concep-iilor /i a condi-iilor sociale.

>e asemeni din punctul de *edere al se"onalit2-ii cererii. *0n"2rile de telefoane mobile nu sunt condi-ionate de un anotimp anume. 4ns2 se constat2 o cre/tere considerabil2 a *0n"2rilor 4n prea;ma s2rb2torilor de iarn2. Cererea este repre"entat2 de o clientel2 bine informat2 /i structurat2. Astfel aceasta. este format2 din: pia a consumatorilor constituit2 din consumatorii finali. adic2 persoane fi"ice pentru care telefoanele mobile au fost concepute ca mi;loace de comunicare u/or accesibile /i care ofer2 multe facilit2-iH este dat2 de 4ntrea a popula-ie /i utili"atori ai produselor de telefonie mobil2. >e asemenea pe pia-a telefoanelor mobile. se urm2re/te /i atra erea non consumatorilor relati*i. pe care firmele produc2toare de terminale mobile 4i are 4n *edere. &e pia-a telefoanelor mobile. se mentarea se face dup2 urm2toarele *ariabile: Iariabile demo rafice: vrsta produsele firmelor se adresea"2 consumatorilor 4ntre 1+1 =! ani venitul persoanele c2rora li se adresea"2 produsele trebuie s2 aib2 un *enit mediu spre mare mediul 4n special urban. dar /i rural A4ntr1o propor-ie mai mic2 dar 4n continu2 cre/tereBH Iariabile comportamentale: avantaje cutate C firmele pre"int2 utilitate. presti iu. calitate. aceasta din urm2 fiind principalul obiecti* urm2rit de acesteaH 6tilitatea :elefoanelor mobile este data de: (e*oia de a comunica oric0nd. oriunde /i 4n orice situa-ieH (e*oia de a sc%imba un telefon *ec%i cu unul nou. acest lucru poate fi declan/at de performan-ele slabe ale celui actual. de cre/terea *eniturilor. din dorin-a de a a*ea un telefon la mod2. etc. Actualmente. telefoanele mobile pun la dispo"itie o arie *asta de functii. fiind adau ate permanent functii noi. In functie de modelul celularului. se pot: 1 Stoca informatii despre persoanele cu care a*eti contactH 1 Intocmi liste cu sarcini sau cu ceea ce a*eti de facut H =

1 Inre istra intalnirile si seta reminder1ulH 1 Folosi calculatorul incorporat pentru calcule matematice simpleH 1 :rimite sau primi e1mail1uriH 1 Jbtine informatii Astiri. di*ertisment. cotatiile burseiB de pe InternetH 1 @uca ;ocuri simpleH 1 Inte ra alte aparate. cum ar fi &>A1uri. 7&' plaFere si receptori G&S.

8actorii care influentea"a deci"iile si ale/erile consumatorilor

3a ora actuala unul dintre cele mai utili"ate aparate electrote%nice. in ciuda di*ersificarii acestora. ramane telefonul mobil. Acestea sunt pre"ente peste tot in *iata noastra. de la cei mai mici. copiii din /coala primar2. p0n2 la cei mai 4n *0rsta. Cu to-ii de-in un telefon mai mult sau mai pu-in performant. Astfel. rolul important pe care il ;oac2 telefonul mobil 4n *ia-a fiec2rui de-in2tor. influentea"a comportamentul consumatorului in procesul deci"ional. &rin deci"ie se 4ntele e. %otar0rea de a ale e *arianta optima 4n *ederea atin erii obiecti*ului urmarit. Ioi pre"enta in cele ce urmea"a. influenta celor mai importanti factori asupra comportamentului consumatorului. cu pri*ire la deci"iile si ale erile acestora. pe piata telefoanelor mobile. In primul rand. factorii economici au rol esen-ial. deoarece la ni*el macroeconomic ei caracteri"ea"2 capacitatea de cump2rare de care dispune societatea la un moment dat. constituind premisa form2rii comportamentului consumatorului. Ei afectea"2 in mod direct. m2rimea /i e*olu-ia consumului. 3a ni*el macroeconomic se manifest2 prin dinamica /i ni*elul indicatorilor sintetici macroeconomici Aprodus na-ional brut /i net. produs intern brut /i net. *enit na-ionalB. prin modificarea *eniturilor reale ale popula-iei. credit. infla-ie. /oma;. e5prim0nd 4n fapt dorin-a de cump2rare. 3a ni*el microeconomic. *enitul consumatorului este factorul esen-ial care prin marime. form2. natura. dinamic2. momentul obtinerii. distribu-ie 4n timp. destina-ie. constituie premisa

material2 a comportamentului consumatorului /i principala restric-ie care se impune acestuia. in momentul deci"iei de cumparare. (i*elul de consum al oamenilor depinde de resursele de care dispun /i de stilul de *ia-2 pe care 4l prefer2. (i*elul diferit al resurselor impune ce este /i ce nu este important de cump2rat. (u toate bunurile /i ser*iciile au aceea/i sensibilitate la ni*elul *eniturilor. >e e5emplu. c0nd se reduc *eniturile unei persoane. c%eltuielile pentru produsele de folosin-2 4ndelun at2 /i cele pentru acti*it2-i cultural1distracti*e sunt cele mai afectate. Ca urmare. cele mai importante criterii 4n adoptarea deci"iilor sunt func-ionalitatea /i pre-ul bunurilor /i ser*iciilor. J pondere importanta a cumparatorilor este puternic influentata de pretul telefonului in combinatie cu brandul preferat. (o)ia aflandu1se in continuare pe prima po"itie a topului. acesta fiind urmat de SonF Ericsson. Samsun si 7otorola. &rin urmare. sunt mai multi factori care. fie combinati. fie luati separat. influentea"a comportamentul consumatorilor de terminale mobile: pretul. functiile. brandul. reclama. moda. desi n1ul. caracteristicile te%nice. etc. 8actorii personali constituie *ariabile importante. care definesc comportamentul de cump2rare /i consum al indi*idului. printre care includem: Iarsta si stadiul din ciclul de *iata care sc%imb2 comportamentul de consum al oamenilor. Astfel. pe m2sur2 ce 4naintea"2 4n *0rst2. indi*i"ii 4/i modific2 structura produselor /i ser*iciilor pe care le consum2 4n raport cu necesit2-ile. usturile. dorintele. dar /i cu *eniturile. Jcupa-ia unei persoane are 4ntotdeauna influen-2 asupra bunurilor /i ser*iciilor pe care le consum2. reflect0nd at0t ni*elul de educa-ie. dar /i po"i-ia ierar%ic2 a indi*idului. &ersonalitatea indi*idului. constituie un factor care e5plic2 comportamentul distinct de cump2r2tor /i consumator al acestuia. fiind determinat2 de caracteristicile specifice. con*in erile si obiceiurile pe care fiecare indi*id le pre"int2. Stilul de *ia-2. care e5prim2 modul de comportare al oamenilor 4n societate. de stabilire. de selectare a amei lor de trebuin-e 4n raport cu idealurile lor 3a ni*elul consumatorului. importante sunt *ariabile precum: etapa din ciclul de *ia-2 A*0rstaB. se5ul. situa-ia matrimonial2. nationalitatea. >e e5emplu. femeile /i b2rba-ii cump2r2 tipuri de telefoane mobile diferite /i folosesc alte criterii 4n ale erea lor. >e asemenea. si *0rsta este aceea care diferen-ia"2 deci"iile de cump2rare. iar odat2 cu 4naintarea 4n *0rst2 se produc modific2ri ce sc%imba dorintele. usturile si aspiratiile consumatorului. +

>e asemenea. factorii demo/rafici influentea"a *olumul si structura cererii de telefoane mobile. prin *ariabile ca: num2rul popula-iei /i distribu-ia ei eo rafic2. sporul natural. num2rul familiilor. structura familiilor pe rupe de *arste si se5e. structura socio1profesionala. mobilitatea popula-iei. tipul de %abitat: urban sau rural. 8actorii psi9olo/ici influentea"a considerabil deci"iile si ale erile consumatorilor. &rintre acestia mentionam: percep-ia. moti*a-ia. 4n*2-area. atitudinea. con*in erea. &ercep-ia este un proces prin care indi*idul recep-ionea"2. selectea"2. or ani"ea"2 /i interpretea"2 stimulii din mediul 4ncon;ur2tor. conferindu1le o anumit2 semnifica-ie 7oti*a-ia este for-a care determin2 comportamentul 4ndreptat c2tre satisfacerea ne*oilor <n*2-area repre"inta sc%imb2ri 4n comportament ce sunt re"ultatul e5perien-elor tr2ite. si care conduc la o cre/tere a posibilit2-ii ca un act s2 fie repetat. Atitudinea reflect2 predispo"i-iile 4n*2-ate de a reac-iona cu consec*en-2 fa-2 de un obiect 4ntr1un mod fa*orabil sau defa*orabil. Con*in erea este o cunoa/tere descripti*2 pe care o persoan2 o are despre un anumit lucru. Con*in erile conturea"2 4n mintea oamenilor ima inea despre un produs. iar oamenii ac-ionea"2 conform con*in erilor. 8actorii culturali influentea"a deci"iile consumatorilor. Ca ansamblu de norme. *alori materiale /i morale. con*in eri. atitudini /i obiceiuri create 4n timp /i pe care le posed2 4n comun membrii societ2-ii. cultura are un impact puternic asupra comportamentului indi*idual. care 4n mare parte se 4n*a-2 4n procesul de sociali"are a indi*idului. Acesta 4/i 4nsu/e/te treptat un set de *alori. percep-ii. preferin-e /i comportamente specifice societ2-ii 4n care tr2ie/te. dar care se modific2 continuu. Alti factori care influentea"a deci"iile si ale erile consumatorilor cu pri*ire la piata telefoanelor mobile sunt: 7ediul fi"ic. care cuprinde influen-ele situa-ionale cele mai *i"ibile: amplasarea eo rafic2 /i institu-ional2. decorul. ambian-a sonor2. olfacti*2 /i *i"ual2 Asunetele. aromele /i luminaB. *remea /i dispunerea produselor 4n spa-iul comercial 4n care cump2r2torul trebuie s2 ia o deci"ie. :oate aceste elemente sunt de natur2 s2 influen-e"e starea sufleteasc2 a consumatorului /i s21i nuan-e"e atitudinea fa-2 de produs.

7ediul social. care se refer2 la pre"en-a sau absen-a altor persoane 4n momentul 4n care cump2r2torul trebuie s2 ia o deci"ie. Influen-ele altor persoane cum ar fi rude. prieteni. *ecini. depind de caracteristicile /i rolul lor. 4n eneral. de rela-iile pe care le au cu decidentul /i se manifest2 4n diferitele fa"e ale procesului de cump2rare sau 4n momentul consumului. :impul repre"int2 momentul sau perioada de referin-2 a comportamentului de cump2rare /i consum: ora sau perioada din "i Adiminea-a. amia"a. dup21masa. seara. noapteaBH "iua din s2pt2m0n2 Ade lucru sau din Kee)endBH anotimpul. se"onul Aprim2*ara. *ara. toamna. iarna. concedii sau an /colar. s2rb2toarea Cr2ciunului sau a &a/teluiBH timpul scurs de la reali"area ultimei cump2r2turiH timpul probabil p0n2 la urm2toarea ac%i"i-ie AconsumBH timpul scurs de la primirea salariului. Antecedentele. care fac referire la dispo"i-ia eneral2 a consumatorului decident /i la st2rile sale suflete/ti /i fi"ice temporare: oboseal2. emo-ie. foame. sete. sup2rare. bucurie. nelini/te. lips2 de bani. &ublicitatea este un factor permanent si uni*ersal de influen-2 asupra consumatorilor. Aceasta este pretutindeni. f2c0ndu1/i sim-it2 pre"en-a 4n aproape toate sferele *ie-ii cotidiene. >e la o *0rst2 fra ed2. oamenii sunt e5pu/i unei ame tot mai lar i de publicitate. Copiii sunt o -int2 deosebit de *ulnerabil2. mai ales pentru c2 ei sunt desc%i/i la su estii. u/or de influen-at /i creduli. In special. datorita publicitatii. consumatorii si1au sc%imbat obiceiurile de consum. orientandu1se din ce in ce mai mult catre ultimele modele aparute pe piata. atat din punct de *edere al te%nolo iilor folosite. cat si al desi n1ului. Cunoa/terea tuturor acestor factori. situa-ii deci"ionale are mare importan-2 practic2. 4ntruc0t cump2r2torul se comport2 ca un partener acti* /i imperati* 4n tran"ac-ia economic2 /i atunci *0n"2torul trebuie s2 fie 4n e al2 m2sur2 acti* /i con/tient. s2 utili"e"e instrumente de mar)etin corespun"2toare pentru a aduce 4n acela/i loc pe poten-ialul cump2r2tor cu produsul s2u 4n scopul cump2r2rii acestuia.

Reactiile consumatorilor la sc9imbarile pietei si rationalitatea in consum

$EAC:II3E CJ(S67A:J$I3J$ 3A SC9I7BA$I3E &IE:EI 10

&iata telefoanelor mobile se afla in directia in care con-inutul suplimentar /i ser*iciile trebuie s2 atra 2 utili"atorii finali 4n folosirea comple52 a resurselor telefonului mobil. lucru ce a 4nceput s2 se 4nt0mple. Jbiecti*ul fiecarei companii de telefonie mobila este sa ofere consumatorului o solutie completa de care este ne*oie in acest moment. cea a internetului mobil. Cat de reu *a fi acest lucru pentru fiecare companie in parte. ramane de *a"ut. in functie de succesul inre istrat pe piata. Jdat2 cu sc%imbarea obiceiurilor de consum ale utili"atorilor. enerate de cri"a economic2. /i structura cererii se modific2. 8Jbser* o sc%imbare mai de rab2 4n "ona lucrurilor pe care consumatorii le a/teapt2 de la noi. Ace/tia sunt mai interesa-i de terminalele cu interfa-2 multimedia. care au Kid ets Aaplica-ii 1 n.red.B /i care pot rula ser*icii. Este un trend. este la 4nceput. dar se obser*2 realmente8. este de p2rere oficialul companiei (JLIA. :otusi. or anele de conducere ale companiilor de telefonie mobila sunt de p2rere 4ns2 c2 *a e5ista 4ntotdeauna o cerere pentru telefoanele ieftine. 4n pie-ele emer ente. 4n principal datorit2 pre-ului /i a dorin-ei unor utili"atori de a folosi doar ser*iciile de *oce. 6tili"atorii rom0ni sunt foarte acti*i /i foarte curio/i referitor la ce se 4nt0mpl2 4n sfera internetului. de aceea cele mai multe companii dorind sa intensifice acest domeniu. &uteam afirma faptul ca publicitatea este cea care influentea"a. in cea mai mare parte. consumatorul. Ceea ce *edem la tele*i"or sau pe panourile publicitare. are un mare impact asupra noastra. odata cu sc%imabrea pietei . sc%imbanadu1se si dorintele consumatorilor. >e e5emplu. daca *om *edea facandu1se reclama la cel mai performant model de Samsun . care probabil are un desi n iesit din comun. *an"arile la acest telefon mobil *or creste fata de *an"arile companiei (JLIA. considerata cea mai buna companie de telefonie mobila. Acest lucru se intampla datorita faptului ca un consumator accepta sc%imbarile pietei si incearca sa fie in tendintele ei. Fiecare brand are o influenta *i"uala puternica. dorind sa fie memorabil in oc%ii consumatorilor. &roducatorul se ba"ea"a pe faptul ca un consumator se *a plia mereu pe oferta pietei in ceea ce pri*este telefoanele mobile. 3a aparitia telefoanelor mobile. consumatorul cumpara telefoane standard. cu putine functii Apolifonice. monofonice. fara ecran colorB. nepunand accent pe alte facilitati acordate de 11

acestea. >atorita faptului ca piata este in continua sc%imbare. au aparut din ce in ce mai multe telefoane si mai performante A7&'. bluetoot%. I$>A. 'G etcB . oammenii sunt tentati sa aloce mai multi bani din *enitul lor pentru ac%i"itionarea acestor produse. Aceasta piata este in crestere indiferent de situatia in care se afla tara. adica indeferent de cri"a economica. deoarce telefoanele mobile sunt considerate bunuri indispensabile de catre consumator. $A:IJ(A3I:A:EA I( CJ(S67 In pre"ent se considera ca suntem in plina recesiune economica. iar consumul telefoanelor creste oricum. e5istand persoane care alear a dupa ultimul model de telefon. c%iar daca cel precedent functionea"a perfect. Consumatorul este de parere ca este necesara o innoire permanenta a accestui bun. A cumpara este intotdeauna un act moral si nu doar unul economic. Cumparam pentru ca a aparut un nou model. pentru ca este mai performant decat cel precedent. nu pentru ca am a*ea ne*oie. Sunt oameni care detin mai mult de un telefon mobil. semn ca nu este neaparat ne*oia de a a*ea. ci actul moral de a cumpara. (erespectarea acestui principiu de rationalitate duce la risipa. aceasta constand in consumul prea mare de resurse comparati* cu re"ultatele obtinute. J acti*itate economica rationala este aceea care permite ma5imi"area efectelor utile prin minimi"area consumului de resurse. In ca"ul ac%i"itionarii telefoanelor mobile consider ca se permite ma5imi"area efectelor utile prin ma5imi"area consumului de resurse. (e*oia de cumparare a oricarui indi*id creste. odata cu aparitia unui nou produs pe piata. &robabil nu *a e5ista niciodata un consum rational pe aceasta piata datorita permanentei modificari si datorita aparitiei noiilor te%nolo ii. Indiferent de pretul unui telefon mobil. acesta *a fi *andut consumatorilor care cred ca este un bun indispensabil si care doresc ultimul model. si cel mai performant din cadrul acestei te%nolo ii. Consider ca piata telefoanelor mobile contine o ama *ariata de produse menite sa satisfaca ne*oile consumatorului. ea fiind in permanenta sc%imbare.

12

&roducatorul
Producatorul si factorii care influentea"a deci"iile producatorului
&roducatorii de telefoane mobile incearca sa opreasca scaderea mar;elor de profit si sa impiedice competitia *enita din partea companiilor softKare si de &C1uri. dupa ce industria telefoniei mobile a inceput sa iasa din cel mai mare declin al *an"arilor. Aceste obiecti*e sunt reflectate de produsele anuntate pentru a doua ;umatate a anului. perioada de *an"ari premer atoare sarbatorilor de Craciun. prin care producatorii spera sa indemne consumatorii sa ac%i"itione"e un telefon din noua eneratie de ultima definitie. >ar. in timp ce numarul total de telefoane *andute ar putea sa re*ina pe creastere. *eniturile totale ar putea continua sa scada. In timp ce unii consumatori se asteapta sa inlocuiasca *ec%ile lor telefoane cu instrumente de inalta definitie ca i&%one. de la Apple si (9#. de la (o)ia. se mentul cu cel mai mare *olum il repre"inta in continuare modelele ieftine care acum au mai multe functii a*ansate decat inainte. C%iar si in termeni de *olume. *an"arile de telefoane mobile nu ar putea re*eni la ratele de crestere din ultimii ani deoarece piata este saturata iar consumatorii incep sa caute noi instrumente cum ar fi cititoarele de carti electronice. Bert (ordber . care luna *iitoare *a prelua conducerea SonF Ericsson. a declarat ca ar putea de"*olta mai multe telefoane de ultima eneratie pentru a imbunatati cota de piata a companiei. care a sca"ut dupa ce consumatorii au abandonat clasa mi;locie de telefoane in fa*oarea instrumentelor de inalta definitie cu functii a*ansate sau au renuntat la ac%i"itii pentru a economisi bani. :otusi. Carolina 7ilanesi din partea Gartner a declarat ca sunt unele semne de speranta pentru producatorii de telefoane mobile dupa ce s1a imbunatatit sentimentul consumatorilor. iar noile telefoane atracti*e ar putea a;uta piata sa re*ina la *olumele de crestere pana la finalul acestui an. In acelasi timp . C%ina. are cea mai acti*2 economie a lumii. acum. 4n *reme de cri"2. este speran-a de cre/tere a *eniturilor /i pentru produc2torii de telefoane mobile. (um2rul 1'

utili"atorilor de celulare a dep2/it 4n C%ina =00 de milioane. Sunt !' de milioane de noi utili"atori care au intrat recent 4n re-eaua na-ional2 de telefonie mobil2. 4n timp ce num2rul utili"atorilor telefoniei fi5e a sc2"ut cu 10 milioane. 3iderul pie-ei mondiale de mobile. (o)ia. se a/teapt2 4n continuare la cre/terea *0n"2rilor. 4n condi-iile 4n care C%ina este de;a cea mai mare pia-2 a sa. (o)ia 4/i pune speran-ele 4n de"*oltarea pie-ei de telefonie din C%ina. care nu pare afectat2 de reducerea consumului de care sufer2 pie-ele occidentale. 8Iedem c0te*a oportunitati bune de crestere in C%ina. In primul rand. in mediul rural. radul de penetrare e 4n pre"ent de doar 29M. fa-2 de =9M in orase. >eci e inca loc de crestere. <n plus. 4n marile ora/e rata de 4nlocuire a telefoanelor mobile s1a scurtat. Jamenii 4/i doresc aparate tot mai sofisticate. >e asemenea. trecerea de la te%nolo ia 2G la cea 'G 4i *a face pe tot mai mul-i c%ine"i s2 4/i doreasc2 s2 accese"e internetul de pe mobil8 a declarat Colin Giles. Senior E5ecuti*e (o)ia. :e%nolo ia 'G a fost introdus2 4n C%ina la 4nceputul acestui an iar mul-i consumatori s1au r2bit s2 profite de oportunitatea unor ser*icii mobile mai di*ersificate. Cu doar c0-i*a ani 4n urm2. telefoanele mobile erau considerate prea scumpe pentru apeluri de fiecare "i. dar treptat. o dat2 cu sc2derea costurilor. p0n2 /i muncitorii care c0/ti 2 pu-in au trecut la folosirea noii modalitati de comunicare. Aproape 1!M din *0n"2rile lobale ale (o)ia au pro*enit din C%ina 4n al doilea trimestru din acest an. ,0M dintre utili"atorii c%ine"i de mobil folosesc telefoanele (o)ia. :ot producatorii de telefoane mobile ne *or spune cat consuma incarcatorul daca il lasam in pri"e. &utini stiu ca incarcatoarul consuma destul de mult curent daca il lasam in pri"a dupa ce am incarcat telefonul. Si de la atatea milioane de incarcatoare lasate aiurea in pri"a. se mai adau a putin la incal"irea lobala. Se estimea"a ca apro5imati* doua treimi din ener ia destinata incarcarii telefoanelor se pierde in acest fel. &roducatorii de telefoane mobile propun un sistem de clasificare a incarcatoarelor. prin care sa stim cat de mult consuma daca le uitam in pri"a. In functie de un numar de stele afisate pe incarcator. *om sti cati Natti se pierd in fiecare ora. Consumatorii isi doresc ma a"ine in *ecinatatea lor. nu sunt dispusi sa parcur a distante mari pentru a cumpara produsele si ser*iciile pe care si le doresc. &otri*it oficialilor Iodafone $omania. piata de terminale mobile din $omania este foarte dinamica. romanii orientandu1se din ce in ce mai mult catre ultimele modele aparute pe piata. atat din punct de *edere al te%nolo iilor folosite. cat si al desi n1ului. 1,

DIn $omania e5ista multi utili"atori care folosesc terminale cu capacitati multimedia. in special in randul tinerilor si al oamenilor de afaceri. Fie ca *orbim despre functionalitate sau desi n ino*ator. producatorii de telefoane mobile introduc noi te%nolo ii in incercarea de a raspunde cat mai bine cerintelor pietei. 3a fel ca si domeniul I:OC. piata de terminale din $omania este foarte dinamicaE. preci"ea"a oficialii Jran e $omania. In ceea ce pri*este brandurile de telefoane preferate de romani. (o)ia se afla in continuare pe prima po"itie a topului. Acesta este urmat de SonF Ericsson. Samsun si 7otorola. sunt de parere oficialii Iodafone. In ultimii ani s1 a *a"ut clar preferinta si apetitul utili"atorilor pentru telefoanele smartE. au declarat oficialii Papp. $epre"entantii Germanos adau a faptul ca ierar%ia de pe piata internationala. cu (o)ia in top si ceilalti ;ucatori la distanta relati* mica unii de ceilalti. 7otorola. SonF Ericsson. Samsun si 3G. se pastrea"a si in $omania.

Principalul lider pe piata telefoanelor mobile: 5o6ia

(o)ia este liderul mondial 4n domeniul mobilit2-ii. impulsion0nd transformarea /i cre/terea industriei de comunica-ii /i a celei de Internet. de*enite acum con*er ente. (o)ia produce o am2 lar 2 de dispo"iti*e mobile. oferindu1le oamenilor. prin intermediul acestor dispo"iti*e. acces la e5perien-e mobile di*erse: mu"ic2. ser*icii de na*i a-ie. *i"uali"are de con-inut *ideo. *i"ionare :I. utili"are de ;ocuri /i ima ini. precum /i posibilitatea de a lucra 4n afara biroului. (o)ia ofer2. de asemenea. ec%ipamente. solu-ii /i ser*icii pentru re-elele de comunica-ii. In ciuda recesiunii ce a lo*it toate pietele e5istente dar in special piata electronicelor si electrocasnicelor (o)ia ramne lider pe piata telefoniei mobile cu cele mai mari *an"ari.peste 10' milioane de telefoane *andute in al doilea trimestru al anului curent si cel mai bun raport calitate1 pret. In relatia cu consumatorii compania a adoptat o serie de principii despre care 1spun ei1 sunt c%eia succesului. Principiul calitatii: Acesta este considerat de cei de la (o)ia ca fiind principalul D*ino*atE pentru succesul inre istrat c%iar si in *reme de cri"a. Este cunoscut faptul ca toti consumatorii ce isi doresc un 1!

telefon performant dar re"istent se indreapta spre produsele (o)ia. >e ceQ &entru ca terminalele pot re"ista pana la + ani. arantia este pe *iata iar interfata cu utili"atorul este usor de folosit de catre oricine. Indiferent de dealer.ul de unde este ac%i"itonat produsul si de perioada de arantie data de acesta calitatea produselor (o)ia este indiscutabila. Sensibilitatea la lo*ituri sau socuri practic nu e5ista decat in ca"ul unui impact ma;or. Sistemul de operare este cunoscut ca fiind simplu si fara bu .uri sau *irusi ceea ce asi ura securitatea informatiilor. Principiul simplitatii: A pornit de la premisa: DCum putem face oamenii de peste #0 de ani sa intelea a telefonia mobila si sa o accepteQE Atunci a aparut acest principiu ce presupune construirea meniului si a interfatei cu uitili"atorul intr1un mod cat mai simplu cu putinta si cat mai lo ic pentru ca oricine sa na*i %e"e usor in telefonul propriu. In urma cumpararii SFmbian.(o)ia a e*oluat construind un nou sistem de operare pentru telefoanele produse care putea fi mai performant si mult mai rapid. In cele din urma a fost restrans la doar o serie de produse si anume seria ( din cau"a dificultatii cu care se na*i a in meniu si a sistemului de operare complicat. S1a demonstrat ca publicul tinta A2!1'! aniB nu a fost multumit de aceste produse in sc%imb adolescentii A1!12, aniB au fost incantati. Celelalte rupe de *arsta nu au raspuns in niciun fel considerand mult prea complicat sistemul acesta de operare. Acelasi principiu este aplicat atat sistemului de operare despre care am *orbit cat si desi nului. :elefoanele (o)ia au un desi n simplu. linii usor curbate si o tastatura minimalista c%iar si in ca"ul celor R*ertF. Aceste carcateristici au fost blamate de concurenti pentru lipsa de ori inalitate dar au fost foarte bine acceptate de catre clienti. Principiul ma+imi"arii performantelor (o)ia si1a imbunatatit performantele intr1un ritm neintalnit la alte companii. Au fost primii ce au inte rat o camera foto intr1un telefon mobil.au fost primii ce au a*ut un ecran color si au fost primii ce au atasat un card reader ce putea mari capacitatea de stocare a telefonului. 7a5imi"area performantelor este poate principiul de ba"a al oricarei companii ce produce electronice. :e%nolo iile sunt in continua sc%imbare iar (o)ia a ridicat stac%eta de fiecare data tocmai din cau"a performantelor produselor fabricate si din cau"a in lobarii unora dintre cele mai complicate te%nolo ii in produsele proprii. 1=

Insa. cu toate acestea de curand (o)ia a a*ut un mare rateu ce a facut1o pentru o perioada numarul 2. Apple.compania concurenta a scos in *ara anului 200# un produs re*olutionar: ecranul touc%screen si odata cu acesta primul lor telefon ce suporta un astfel de ecran mare de '.# inc%. Consumatorii si1au indreptat automat atentia spre (o)ia sperand la ce*a si mai bun dar uimirea cu care au fost pri*iti i1a de"ama it. Compania a primit prima lo*itura rea din seria celor multe ce urmau sa *ina. >esi lucrau la aceasta te%nolo ie rapiditatea cu care Apple le1a luat1o inainte i1a uimit astfel neputand aduce niciun concurent ade*arat Ip%oneului. Intr1un sfarsit peste inca un an (o)ia anunta cu surle si trambite crearea primului telefon touc%screen. $aspunsul a fost rapid si a fost cu atat mai de*astator cu cat clientii l1au formulat: un telefon mediocru clar sub ni*elul Apple cu aplicatii nesi ure si multe bu .uri in sistem lasand la o parte raspunsul reoi al touc%screenului si rosimea deloc de in*idiat. >e fapt (o)ia nu era pre atita atat de repede sa scoata acest produs pe piata dar din cau"a aparitiei Ip%one.ului au fost ne*oiti sa rabeasca procesul de cercetare si sa cree"e un produs pentru a nu fi lasati la o parte. 3a un an dupa acest esec au scos o alta *arianta a primului touc%screen care se pare ca este mai competiti* dar sub nicio forma la fel de iubit ca Ip%one.ul. Comunicarea :elefoanele fiind cosiderate principala cale de comunicare ma;oritatea companiilor nu au fost interesate si de celelalte modalitati de interactionare importante in secolul nostru cum ar fi e1 mailul. 77S.ul sau c%at.ul li*e. Insa (o)ia a pre"is importanta pe care acestea o pot a*ea in *iata indi*idului incorporand c%iar si in cele mai simple si usor de folosit telefoane aplicatii pentru e1mail iar acum pentru Fa%oo mensen er. >e asemenea le1a oferit consumatorilor un ecran mai mare.o tastatura intrea a Aprecum cea de calculatorB in clasa business AEB si posibilitatea de a scrie documente Kord sau notite care mai apoi sa fie trimise. Au creat aplicatii pentru a putea uploada po"ele direct de pe telefon pe site.urile de sociali"are ptr a nu mai fi trasferate in calculator. Ba"andu1se pe ne*oia oamenilor de a interactiona si in alte modalitati altele decat la telefon (o)ia a crescut in fiecare an din ce in ce mai mult si s1a mentinut in *arf c%iar si in timpul *remurilor rele pe care le intampinam acum. 7ai ;os sunt tabele comparati*e intre primul trimestru al anului 200+ si primul trimestru al anului 2009 pe 2 cate orii: DJrice tip de terminalE si DSmartp%oneE. 1#

:rice tip de terminal: Compania (o)ia Samsun 3G 7otorola SonF Ericsson Jt%ers (:()= Smartp9one: ;an"arile Cota de piata in ;an"ari Cota de piata in 3**9 3**9 3**$ 3**$ 9#.'9+.2 '=.2M 11!.191.+ 39%1< !1.'+!., 19.1M ,2.'9=.! 1,.,M 2=.!,=.9 9.9M 2'.=,!.+ +.0M 1=.!+#.' =.2M 29.++,.# 10.2M 1,.,#0.' !.,M 22.0=1.0 #.!M =2.#'2.0 2'.,M =1.10'.20 20.+M 369,13*%1 1**%* 394,3$3%* 1**%*

Compania (o)ia $esearc% In 7otion Apple 9:C Fu;itsu Jt%ers (:()=

;an"ari 3**9 1,.991.2 #.2''.= '.9'+.+ 1.9!#.' 1.'+#.0 =.+9=., 36,4*4%4

Cota de piata 3**9 ,1.2M 19.9M 10.+M !.,M '.+M 1+.+M 1**%*

;an"ari 3**$ 1,.!++.= ,.'11.+ 1.#2!.' 1.2#=.9 1.'1#.! 9.09,.+ 33,314%9

Cota de piata 3**$ 4,%1< 1'.'M !.'M ,.0M ,.1M 2+.1M 1**%*

&ractic. , din 10 telefoane e un (o)ia. si cam 1 din oricare 20 telefoane e c%iar un smartp%one (o)iaS $e"ultatele pe al doilea trimestru arata ca (o)ia este in continuare lider de piata desi *an"arile de telefoane mobile au sca"ut cu 10.+M in perioada aprilie1iunie comparati* cu aceeasi perioada din anul precedent. la 2=9.9 milioane de unitati. Situatia de pe piata i1a a*anta;at insa pe clienti. care au beneficiat de costuri mai reduse. Samsun Electronics a ocupat po"itia a doua la ni*el mondial la *an"ari dupa ce a inre istrat o crestere de 1,.2M in acest inter*al. la !2.' milioane de unitati. iar 3G s1a clasat pe locul trei. cu *an"ari de 29.+ milioane de telefoane. in crestere cu =M. 7otorola a ca"ut pe locul patru in lume dupa ce a inre istrat *an"ari mai mici cu ,#M in aprilie1iunie. la 1,.+ milioane de unitati. SonF Erricson a *andut 1'.+ milioane de unitati in al doilea trimestru. insemnand o scadere de ,'M fata de aceeasi perioada din 200+.

1+

In conclu"ie putem spune ca (o)ia isi merita statutul de lider pe piata. Este compania ce a re*olutionat intrea a piata cu aparitia fiecarui nou produs.a ridicat stac%eta cat mai sus pentru a uimi consumatorii si a le indeplini ne*oile din ce in ce mai mari si care a re"istat tuturor lo*iturilor primite c%iar si in *reme de cri"a.

Bunurile complementare si substituibile

Bunuri complementare sunt bunurile care numai consumate 4mpreun2 /i 4n anumite propor-ii pot aduce ni*elul de satisfac-ie dorit. &e piata telefoanelor mobile. bunurile complementare sunt repre"entate de ser*iciile de telefonie mobila. Jperatorii de ser*icii de telefonie mobila sunt: Jran e. Iodafone. Cosmote. Papp. :R)5G> CLIENI Jperatorul r2m0ne lider de pia-2 la num2rul de utili"atori. dar diferen-a fa-2 de principalul concurent Iodafone $om0nia. continu2 s2 se reduc2. LIDER la capitolul *enituri din ser*icii. Jran e se men-ine 4n frunte. dar a*ansul acestuia comparati* cu perioadele similare ale anului trecut a fost sub cel 4nre istrat de eternul ri*al. at0t 4n *ar2. c0t /i la nou2 luni. ;: )8:5> BRAND (oua identitate a operatorului. cea de companie apar-in0nd liderului mondial al pie-ei de telefonie mobil2. se pare c2 a prins /i 4n $om0nia. ceea ce s1a reflectat 4n cre/terea mai accelerat2 a num2rului de clien-i. ER!ICII Compania se bucur2 de a*anta;ul de a putea adapta pie-ei locale ser*icii de"*oltate la ni*el lobal. pri*ile iu re"er*at 4n trecut doar ri*alului s2u. C:S&:(> 19

A!AN Cosmote a reu/it s2 urce pe po"i-ia a treia pe pia-a telefoniei mobile. 4n ceea ce pri*e/te num2rul de clien-i. 4n dauna Papp. RE!"L#IE Jperatorul nu a reu/it s2 4/i ad;udece una dintre cele dou2 licen-e 'G scoase la licita-ie /i trebuie s2 *in2 cu alte solu-ii de a1/i trece 4n portofoliu ser*icii cu *aloare ad2u at2 mai mare. ?)PP $A%NARE Cel de1al patrulea ;uc2tor al pie-ei. dup2 num2rul de clien-i. estimea"2 pentru acest an *enituri similare cu cele reali"ate anul trecut. &R"'I$ABILI$A$E Ieniturile per utili"ator ale operatorului sunt comparabile cu ale ;uc2torilor de top. deoarece clien-ii pro*in preponderent din r0ndul companiilor /i sunt. 4n propor-ie de 100M. utili"atori cu abonament. In ciuda cresterii concurentei si a inrautatirii climatului economic in ultima parte a anului trecut Jran e si Iodafone. cei mai mari operatori de telefonie mobila de pe piata locala. au facut in 200+. impreuna. un profit net de #,! de milioane de euro. la afaceri de 2.! miliarde de euro. arata datele publicate de 7inisterul Finantelor. &rofitul net al celor doi i anti telecom a fost astfel cu 1+M mai bun. in euro. decat in 200# 1 un an de crestere economica si in care nici presiunea concurentiala nu a fost atat de ridicata ca anul trecut. Cifra de afaceri a Jran e a crescut in 200+ in euro cu !.!!M fata de anul precedent. la 1.2#9 mld. euro in timp ce profitul net a a;uns la ,'#.==, mil. euro 1 mai mare cu 19.+,M fata de anul anterior. Iodafone a inre istrat in 200+ o cifra de afaceri de 1.1+# mld. euro. in crestere cu '.2,M in euro si un profit net de '0=., mil. euro. mai mare cu 1=M decat in anul precedent. Cota de piata a liderului. Jran e $omania. este de apro5imati* '!M. potri*it Jran e. Iar lanturile de retail de electronice. electrocasnice si I: 1 Alte5. >omo. Flamin o. impreuna cu cele de retail precum Carrefour a;un la o cota cumulata de 20M din piata. Jran e Amilioane euroB 200+ 2009 :rimestrul I '0# 2=, 11,.1M :rimestrul II '21 2=# 11=.#M 20 :rimestrul III ',9 2=9 122.9M

T1

T2

Ieniturile din *an"ari ale companiei Jran e sunt in continuare sub presiunea enerata de deteriorarea conditiilor economice Ainclusi* deprecierea monedei nationale in raport cu euroB. de re lementari si de diminuarea tarifelor ca masura de a raspunde necesitatilor clientilor re"identiali si business in perioada de cri"a economica. Compania in 200+ a a*ut o cifra

1500 1000 500 0 2008 349 321 307 269 267 264 2009

de afaceri de 1.2+ miliarde de euro. mai mult cu =M fata de 200# si un profit de ,'#.= milioane de euro. cu care a detronat &etrom in topul celor mai profitabile companii pri*ate. . 6nul dintre moti*ele pentru care retele de ma a"ine de distributie a terminalelor mobile

s1au de"*oltat in ultimii ani a fost cerinta din ce in ce mai mare a consumatorilor pri*ind produsele si ser*iciile din domeniul telecomunicatiilor. Ser*iciile de telefonie mobil2 repre"int2 o industrie de apro5imati* ' miliarde de euro. iar *0n"2rile de cartele GS7 sunt la ni*elul de =00 de milioane de euro. <n 200+. pia-a de telefoane mobile a atins cifra de ! milioane de unit2-i. cu o rat2 de crestere de circa 10M comparati* cu anul 200#.. $etailul GS7 si re-elele de ma a"ine nu sunt deloc imune la cri"2. 6nele companii 4nc%id ma a"ine si c%iar concedia"2 oameni anul acesta. J m2sur2 de;a aplicata este a;ustarea pro ramului de lucru 4n Jran e S%ops 4n "ilele cu trafic mai sc2"ut. &ia-a auto%ton2 nu este profund afectat2. spun dealerii GS7. dar se simt si efecte din punctul de *edere al traficului 4n ma a"ine si al *0n"2rii terminalelor super1premium. $epre"entan-ii Germanos sunt de p2rere c2 pia-a local2 *a e*olua bine. 4n ciuda cri"ei. 6n prim efect al cri"ei 4l obser*2m la ni*elul *0n"2rilor pe se mentul premium 1 telefoane fas%ion de lu5. business cu aplica-ii comple5e 1 care sunt 4n sc2dere de la 4nceputul anuluiAceasta este 4ns2 o nis2 de pia-2 4nc2 mic2. fapt care nu afectea"2 fundamental *0n"2rile. Ca trafic de cump2r2tori. lan-urile de retail GS7 se confrunt2 cu o sc2dere a num2rului acestora. dar nu dramatic2. :otusi. interesul pentru te%nolo ie si comunicare se manifest2 4n continuare. iar clien-ii sunt interesa-i de terminalele nou1ap2rute

21

E*olutia pietei
>#olutia pietei pana in anul 3**$
Statistica /lobal@ &e piata mondiala a telefoniei mobile. in trimestul al doilea al anului 200= s1a inre istrat o incetinire a cresterii. conform unui studiu Gartner scrie editia electronica a "iarului 3a :ribune A2, au ustB. 7otorola este sin ura companie care face e5ceptie: a casti at cele mai multe se mente de piata in aceasta perioada. In al doilea trimestru 200=. *an"arile de telefoane mobile au crescut cu 1+.'M fata de primul trimestru al anului. in timp ce in 200! aceasta crestere era de 2'.+M. Cifrele se e5plica prin scaderea *an"arilor atat pe piata europeana cat si pe cea nord1americana. Sin urele care au sustinut cresterea *an"arilor au fost pietele tarilor cu economii emer ente. 7otorola. numarul doi mondial. a casti at cele mai multe se mente de piata. trecand de la 1#.#M in al doilea trimestru 200!. la 21.9M in trimestrul al doilea 200=. &entru a capta noi clienti. 7otorola a anuntat scoaterea pe piata a modelului 87otofone8. un telefon mobil mai ieftin si mai subtire decat modelul ultraplat $a"r. (oul model este destinat in special pietelor din C%ina sii India. piete a*ide de telefoane mobile. si urmareste sa1si consolide"e po"itia fata de (o)ia. care este lider pe pietele tarilor cu economii emer ente. (o)ia ramane lider mondial: fata de '1.=M din piata in trimestrul al doilea 200!. detine. in al doilea trimestru din 200=. ''.=M. (umarul telefoanelor mobile *andute in 200# a a;uns la 1.1 miliarde. cresterea inre istrandu1se mai ales pe pietele africana si asiatica. in conditiile in care cea europeana s1a mentinut. ca *an"ari. la ni*elul de anul precedent. S1a 4nre istrat o cre/tere de 1=M fata de 200=. c0nd s1au *0ndut 990.9 milioane. (umai 4n ultimul trimestru Acea mai bun2 perioad2 din an din punctul de *edere al *0n"2rilorB s1au *0ndut ''0 de milioane.

22

Cu alte cu*ine piata *an"arilor de telefoane mobile a fost intr1o perioada de de"*oltare in anii 200#1200+. Aceasta de"*oltare a fost condusa de dorinta clientior de inlocuire a *ec%ilor terminale cu unele care au caracteristici mai futuriste. Cea mai mare parte din cre/tere a *enit din C%ina /i India. unde foarte mul-i oameni 4/i ac%i"i-ionea"2 acum primul lor tefon mobil. <n aceste "one s1au *0ndut foarte bine modele loK1 end. 4n timp ce 4n Statele 6nite /i Europa de Iest sunt la mare c2utare dispo"iti*ele a*ansate. telefoanele mobile cu caracteristici te%nice precum:G&S. touc%screen. t*1tuner. re"olutie mare a displaFului. In Europa. rata de penetrare a a;uns la 9!M. ec%i*aland cu +00 milioane de clienti. A*ansul pietei s1a atenuat pentru cele mai multe tari din Europa de Est si de Iest. in timp ce in :urcia s1a inre istrat cea mai importanta crestere a *an"arilor. de ,!M. In C%ina. *an"arile anuale au a;uns la 190 milioane de unitati in 200#. fata de 1'0 milioane de telefone *andute in anul precedent. $ata de penetrare a a*ansat la '9M. ceea ce corespunde unui numar de !2! milioane de clienti. In India. *an"arile in 200# s1au dublat. pana la 90 milioane de telefoane mobile. In pre"ent. 19M din populatia Indiei are un telefon mobil. repre"entand. in total. 210 milioane de clienti. In Africa. rata de penetrare este de 2#M. cu un numar de clienti de 2!0 milioane. Cresterea este asemanatoare celei inre istrate de C%ina si India. dar ce*a mai lenta. In pri*inta optiunilor puse la dispo"itia utili"atorilor. telefoanele cu aparat de foto rafiat au de*enit comune in tarile occidentale. &e de alta parte. in Coreea de Sud si @aponia aproape toate aparatele mobile sunt dotate cu aparat foto. potri*it studiului GfL. Aproape doua treimi din telefoanele *andute in Europa pot fi folosite pentru ascultarea de mu"ica in format mp'. iar in re iunea africana sub1sa%ariana sunt raspandite telefoanele cu radio F7. >#olu!ia produc@torilor Finlande"ii de la (o)ia /i1au consolidat po"i-ia de lider. cota lor de pia-2 a;un 0nd acum la ,0M. <n 200# (o)ia a *0ndul peste 1'' de milioane de unit2-i 4n 4ntrea a lume. Sin ura "on2 4n care (o)ia are 4nc2 probleme 4n a se impune este America de (ord. Cum era /i normal. 4n 2'

"onele cu pie-e mai pu-in de"*oltate (o)ia a *0ndut bine modelele loK1end precum 1110 /i 1=00. 4n timp ce 4n Europa de Iest au fost la mare c2utare modele precum (9! /i (+2. 3ocul doi a fost acontat de Samsun care de/i a pierdut din cota de pia-2. a*ansul fa-2 de 7otorola care se afl2 pe locul ' a crescut. Ti asta pentru simplul moti* c2 7otorola a pierdut /i mai mult din cota de pia-2. Cele mai *0ndute modele Samsun au fost 4n 200# cele din seriile 6ltra /i 6ltra II. 7otorola care ocup2 4nc2 locul '. este o companie Apartea de telefonie mobil2B 4n deri*2. Cu '9 de milioane de telefoane *0ndute. 7otorola a a*ut o cot2 de pia-2 de 11.9M. &roblemele de la 7otorola sunt mai e*idente 4n trimestrul , al anului trecut. c0nd a 4nre istrat o sc2dere a cotei de pia-2 cu 9.#M comparati* cu aceea/i perioad2 a lui 200=. &e de alt2 parte. SonF Ericsson o duce bine cu o cre/tere mic2 a cotei de pia-2 de la +.#M la 9M. 3ocul ! a fost ocupat de 3G cu #.1M din pia-2.

>#olutia pietei in anul current

&iata telefoniei mobile pre"inta interes si pentru utili"atorii de r0nd. nu doar pentru an a;atii marilor companii si furni"ori de ser*icii GS7. 7a refer aici la fanii di*erselor branduri. Si 4n $om0nia. ca de altfel 4n toata lumea. e5ista fani ai unui anumit producator. 3a noi. daca intri pe forumuri si pe site1uri de specialitate este imposibil sa nu remarci fanii No(ia. on) Ericsson sau pe cei ai altor branduri. Acestia *or fi interesati sa *ada cum sta la ni*el mondial producatorul lor preferat. $om0nia constituie. 4n pre"ent. una dintre pietele europene cu cel mai mare potential de de"*oltare pentru industria telecomunicatiilor. a sustinut sefia Grupului Germanos 4n cadrul conferintei de presa sustinuta la Bucuresti pe '1 mai. $eteaua Germanos cuprinde peste +1 de ma a"ine 4n $om0nia. a*0nd peste '!0 de an a;ati. =I >RII > P> PI)() No(ia a pierdut o parte din cota de piata. insa finlande"ii raman in continuare lideri cu '=.2M. Se apropie din urma amsun* cu 19.1M si L% cu 9.9M. +otorola si on) Ericsson au pierdut si ei o parte din cota detinuta.

2,

amsun* Electronics a ocupat po"itia a doua la ni*el mondial la *an"ari dupa ce a inre istrat o crestere de 1,.2M in acest inter*al. la !2.' milioane de unitati. iar L% s1a clasat pe locul trei. cu *an"ari de 29.+ milioane de telefoane. in crestere cu =M. +otorola a ca"ut pe locul patru in lume dupa ce a inre istrat *an"ari mai mici cu ,#M in aprilie1iunie. la 1,.+ milioane de unitati. on) Erricson a *andut 1'.+ milioane de unitati in al doilea trimestru. insemnand o scadere de ,'M fata de aceeasi perioada din 200+. Astfel. No(ia si1a pastrat po"itia de lider cu *an"ari de 11!.2 milioane unitati. L% a depasit on) Ericsson po"itionandu1se pe locul , mondial. iar +otorola are putine sanse sa1si recapete po"itia pierduta in fata amsun*.

)nali"a re/ionala @aponia. tara cea mai a*ansata din acest punct de *edere. a *0ndut 12.! milioane de telefoane 4n trimestrul , al anului trecut. Cu toate acestea. *0n"arile au sca"ut cu '.=M fata de 200#. Europa de Est. Jrientul <ndepartat si Africa au *0ndut 4mpreuna =1.+ milioane de unitati. 3a loc de frunte se situea"a si America 3atina cu '+.+ milioane de telefoane. cu 12.!M procente mai mult comparati* cu anul trecut. >ar nu se poate compara cu cele !! de milioane de telefoane Acu 2M mai mult dec0t 4n 200#B *0ndute numai 4n Europa de Iest.

2!

;an"arile de terminale mobile in SA) cresc in ciuda cri"ei financiare Ian"arile de telefoane mobile in Statele 6nite ale Americii. cea mai mare piata de telefonie mobila din lume. au inre istrat o crestere de =.2M fata de perioada similara din 200#. pana la ,#., milioane de terminale. in ciuda turbulentelor de pe piata si a cri"ei creditelor. &roducatorul de terminale mobile sud1corean amsun* Electronics a surclasat liderul pietei din S6A. +otorola. de*enind in trimestrul al treilea din acest an. compania cu cele mai mare *an"ari. Astfel. conform companiei de cercetare Strate F AnalFtics. Samsun a inre istrat in perioada anali"ata o cota de piata de 22.,M. in timp ce cota +otorola a sca"ut la 21.1M. de la '2.#M in perioada similara a anului trecut. Conform analistilor de pe piata. intrea a piata de terminale mobile ar putea fi afectata in 2009. si ar putea inre istra scaderi intre , si 2# de procente. fata de 200+. in functie de ra*itatea situatiei economice lobale. Aceasta a afectat de;a *an"arile din tarile de"*oltate. cum ar fi cele din Europa de Iest. Pia!a telefoanelor mobile 2Bi continu@ c@derea <n 200# au fost *0ndute 1.1! miliarde de telefoane mobile. Comparati* cu 200=. c0nd s1 au *0ndut 990.9 milioane. 4n 200# s1a 4nre istrat o crestere de 1=M. (umai 4n ultimul trimestru

2=

Acea mai buna perioada din an din punctul de *edere al *0n"arilorB s1au *0ndut ''0 de milioane. >atele studiului reali"ate de cei de la Gartner au 4n *edere ultimul trimestru al lui 200#. Anul 2009. nu este un an prielnic pentru *an"arile de telefoane mobile. Ian"arile de mobile au sca"ut cu 9.,M in primul trimestru din 2009. insa cele de smartp%one1uri au crescut cu 12.#M. &ia-a mondial2 de telefoane mobile /i1a continuat declinul 4n al doilea trimestru din 2009. dar sc2derea a fost mai mic2 comparati* cu cea 4nre istrat2 4n primele trei luni ale anului. informea"2 compania de cercetare I>C. I0n"2rile de telefoane mobile au sc2"ut cu 10.+M 4n perioada aprilie1iunie comparati* cu aceea/i perioad2 din anul precedent. la 2=9.9 milioane de unit2-i. <n primul trimestru sc2derea raportat2 de I>C a fost de 1#.2M. &entru 2009. compania estimea"2 o sc2dere de 1'M fa-2 de 200+. Situa-ia de pe pia-2 i1a a*anta;at pe clien-i. care au beneficiat de costuri mai reduse. &e de alt2 parte. a afectat companiile. concuren-a tot mai dur2 declan/0nd un r2"boi al pre-urilor pentru smartp%one1uri. potri*it I>C.

Smartp9oneCuri Studiul Gartner arata ca in primul trimestru din 2009 s1au *andut 2=9.1 milioane de telefoane. >intre acestea. aproape 1,M au fost smartp%one1uri. adica '=., milioane de bucati.

2#

A*ansul smartp%one1urilor repre"inta o ura de o5i en pentru producatori. in conditiile in care toata piata e in scadere. Fiind scumpe. smartp%one1urile le asi ura o mar;a de profit mai mare decat telefoanele medii sau ieftine. Astfel. la *an"ari e ale sau mai mici. obtin o rata mai buna a profitului. &roducatorii de telefoane au sesi"at interesul cumparatorilor pentru smartp%one1uri. >aca pana de curand. un smartp%one nu costa mai putin de ,00 1 !00 E6$. multi producatori au inceput sa se oriente"e catre telefoane mai ieftine din aceasta cate orie.

Preconi"ari asupra e#olutiei pietei

>e la func-ia de ba"2 de a efectua apeluri /i de a fi apelat. telefonul mobil e*oluea"2 pe an ce trece. astfel 4nc0t ino*a-iile din industria produc2toare de telefoane mobile au dus la transformarea dorin-elor consumatorilor 4n ne*oi. celularul de*enind un accesoriu indispensabil pentru fiecare. Anul 2009 nu a aratat prea bine pentru industria de telefoane mobile. >upa o perioada de 10 ani de crestere semnificati*a. 2009 a de*enit anul in care curba *an"arilor a intrat pe o panta ne ati*a. &iata i antica a utili"atorilor de telefoane mobile numara peste ' miliarde de utili"atori. >in acest total. trebuie trasa o linie in dreptul celor din Statele 6nite. tara despre care se stie ca este. oficial. in recesiune. Cifrele referitoare la profit tin. insa. in mare masura. de intentia actualilor util"iatori de a in*esti sume mai mari de bani in smartp%one1uri. :endinta enerala. de;a instaurata. este ca acesti utili"atori sa isi pastre"e bani pentru alte in*estitii. fie din cau"a cri"ei economice Apre"enta si aiciB. fie din cau"a e5plo"iei de oferte pe piata de smartp%one1uri. &e de alta parte. este din ce in ce mai usor de inteles interesul producatorilor pentru piete precum India sau C%ina. tinand cont ca India isi creste cifra de utili"atori de telefoane mobile cu apro5imati* 9 milioane lunar. Cu aceasta ne putem raspunde. probabil. de ce (o)ia !+00 a aparut pe alte piete decat 2+

cele europene sau. de asemenea. de ce pietele asiatice au parte de un numar atat de mare de lansari de noi aparate. Iestea buna este ca sunt sperante. conform estimarilor. ca piata sa isi re*ina pana la sfarsitul anului 2010. ;an"arile de Craciun #or aduce prima crestere in piata telefoanelor mobile, de la inceputul cri"ei >upa patru trimestre de scaderi. piata lobala de telefonie mobila ar putea sa creasca in trimestrul al patrulea al anului 2009 a;utata de *an"arile din prea;ma sarbatorilor de iarna. ceea ce reduce in prim1plan reduceri a resi*e de preturi pe care le *or pune in aplicare producatorii. scrie Nall Street @ournal. &otri*it celui mai recent raport al Strate F AnalFtics. *an"arile lobale de telefoane mobile ar putea sa creasca in ultimul trimestru din 2009 cu 'M fata de anul anterior si *a a;un e la '00 milioane unitati. 8Credem ca *a fi prima data cand industria *a re*eni pe crestere po"iti*a dupa patru trimeste de declin ceea ce inseamna sfarsitul recesiunii pentru industria telefoniei mobile8. a anuntat compania. Strate F AnalFtics a anuntat ca *an"arile lobale de telefoane mobile din trimestrul anterior au sca"ut cu ,M fata de anul anterior. la 291 milioane de unitati. o imbunatatire semnificati*a comparati* cu scaderea medie de 11M inre istrata in ultimele trei trimestre. 8Inca odata. rata declinului in scadere fata de trimestrul anterior. sustine increderea noastra ca industria telefoniei mobile re*ine pe crestere8. a anuntat compania. >upa mai multi ani de crestere constanta. producatorii de telefoane mobile s1au confruntat de la sfarsitul anului trecut cu o scadere a *an"arilor dupa ce consumatorii si1au redus c%eltuielile din cau"a recesiunii. $e*enirea este asteptata in toata piata dupa ce apro*i"ionarea este influentata de competitia din anumite piete si dupa ce increderea consumatorilor s1a imbunatatit. a declarat (eil 7aKston. director State F AnalFtics. adau and ca in 2010 se asteapa la o imbunatatire treptata a pietei. &iata telefoanelor mobile de lu5 din $omania: Semnele nu sunt prea bune pentru 20101scaderile a;un la =0M. Anul 2010 se anunta a fi. in conte5tul cri"ei financiare lobale. unul de incercare

29

pentru piata romaneasca de telefoane mobile de lu5. Cati*a dintre ;ucatorii pietei locale de lu5 au detaliat cum a e*oluat cererea si la ce se asteapta. &iata romaneasca a produselor de lu5 este e*aluata la ni*elul sutelor de milioane de euro. 82010 *a fi un an de incercare pentru toti. Cu si uranta *or mai fi unele scaderi. insa nu se poate estima inca ni*elul lor. Am *orbit cu omolo i din Franta si Germania si mi1au spus ca *an"arile nu sunt afectate prea mult. deci consider ca interesul inca *a e5ista pentru astfel de produse. doar ca deci"ia de ac%i"itie *a fi usor mai indelun ata8. a spus Adrian Stoican. mana in director al ma a"inului de lu5 9el*etansa. In ceea ce pri*este *an"arile Iertu in 200+. de la ;umatatea acestui an au inceput sa scada. 83a ni*el de piata. *an"arile Iertu au sca"ut de la ;umatatea anului cu circa =0M8. a spus Stanciulescu. care a adau at ca inca e5ista cumparatori pentru aceste telefoane. insa numarul acestora a sca"ut.

Pretul si formarea acestuia pe piata

&retul repre"inta cea mai enerala forma de e*aluare economica A monetara BH el e5prima suma de bani ce trebuie platita. la un moment dat. pe o anumita piata. pentru ac%i"itionarea unui bun. &retul A absolut B al unui bun repre"inta suma de bani pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi producatorului A *an"atorului B in sc%imbul bunului pe care acesta il ofera pe piata. Atunci cand se formea"a si e*oluea"a in mod liber. pe ba"a conditiilor pietei. acestea se numesc preturi libere. &returile care sunt re"ultatul deci"iilor si actiunilor statului. precum si marilor firme sunt numite preturi administrati*e. &returile re"ultate in ba"a unor re lementari ale administratiei publice A ta5e si impo"ite indirecte. stabilirea unir plafoane de prUt B se numesc preturi re lementare. 3e ile cererii si ofertei Sc%imbarile in raportul cerere C oferta datorate modificarii conditiilor cererii si ofertei repre"inta continutul le ii cererii si ofertei. reflectata de urmatoarele situatii :

'0

o crestere a cererii in conditiile unei oferte nemodificate. sau o reducere a ofertei in conditiile unei cereri stabilite determina cresterea pretului H reducerea cererii la o oferta constanta. sau o crestere a ofertei in conditiile unei cereri constante determina reducerea pretului. Concurenta imperfecta repre"inta acea situatie de piata in care a entii economici. in confruntarea dintre ei. sunt capabili prin actiunile lor unilaterale sau concertate sa influente"e raportul dintre cerere si oferta. ca si pretul bunurilor si ser*iciilor. in scopul obtinerii unui profit cat mai ridicat.

:elefoanele mobile 8 ri8. 2012!M din piata romaneasca &iata ri a telefoanelor mobile Aterminale aduse in tara pe canale neoficiale sau telefoane cu inter*entii neautori"ate la ni*el de soft 1 n.r.B a repre"entat in 200# circa 2012!M din totalul pietei telefoanelor mobile din $omania. se mentul 8premium8 fiind cel mai afectat. 8Estimam ca piata ri a telefoanelor mobile a;un e la apro5imati* 2012!M. poate mai mult pe se mentul premium. telefoane pe care clientii le *or atat de mult incat sunt ata sa faca compromisuri8. a repre"entantul oficial al di*i"iei de telefoane mobile Samsun in $omania. Conform declaratiilor anterioare ale oficialilor retailerului GS7 Germanos. piata telefoanelor mobile in 200# a fost de , milioane terminale. Astfel. ponderea de 20M duce la o piata a telefoanelor ri de circa +00.000 de terminale comerciali"ate in 200#. &iata telefoanelor ri este repre"entata de terminalele mobile care intra in $omania inainte de a fi lansate oficial de importatorii si distribuitorii autori"ati si care. desi pot parea mai con*enabile sau pot fi disponibile mai repede. pot aduce pre;udicii utili"atorilor. Astfel. un aparat care a fost destinat unei alte piete poate sa nu fie 100M compatibil cu retelele locale si unele functii pot sa nu mear a. Inter*entiile neautori"ate la ni*el de soft pot de asemenea afecta functionalitatea telefonului. fie inte ral. fie ca fiabilitate in timp. Acesta nu a e5clus din piata ri telefoanele mobile la mana a doua. reconditionate si *andute ca produs nou. Jficialii 9A: au preci"at ca telefoanele Samsun ori inale din $omania pot fi recunoscute dupa %olo rama companiei. atat pe telefon cat si pe baterie. Jficialii repre"entantului Samsun in $omania au subliniat ca prin cumpararea unui telefon mobil de pe piata ri. utili"atorii nu *or primi. in cele mai multe ca"uri. suport te%nic direct de la producator. actuali"ari de softKare si ser*ice.

'1

86n terminal mobil importat oficial si testat in $omania ofera clientilor arantia functionarii bune in retelele de telefonie mobila auto%tone. posibilitatea de a beneficia de ser*ice autori"at pe teritoriul $omaniei precum si posibilitatea de a utili"a la ma5im functiile telefonului8. a declarat Jraselu. 9at Group a inc%eiat anul 200# cu o cifra de afaceri estimata la circa =! milioane dolari. in crestere cu apro5imati* !0M fata de 200=. Compania a li*rat peste !20.000 de terminale pe piata din $omania pe parcursul anului 200= si al primei ;umatati din 200#. 9A: Group Co. repre"inta oficial. din februarie 200'. di*i"ia de telefoane mobile Samsun in $omania pentru efectuarea operatiunilor de *an"are si distributie. ser*iciilor post1 *an"are. promo*area marcii si a produselor.

Ino#atii pe piata telefoanelor mobile

3a con resul din Barcelona din anul acesta.producatorii telefoanelor si1au pre"entat ino*atiile pe piata telefoanelor mobile. SonF Ericsson a spart %eat"a.inau urand seria de telefoane mobile cu camere de 12 me api5eli. :opul celor ! ino*atii ale telefoanelor mobile: 1.SonF Ericsoon ;dou

Acest telefon mobil are displaF touc%sreen de '.! inc%i si un JS1ul SFmbian. (umele telefonului *a fi sc%imbat intr1unul mai comercial 2.:os%iba :G01 Acesta este cel mai performant telefon mobil. :erminalul *ine cu un dispaF :F: touc%screen de ,.1 inc%i.cu re"olutie de ,+05+00 pi5eli si un incredibil processor Rualcomm Snapdra on de 1 G9". '2 7emoria sa poate a;un e pana la '2 GB.

'.3 cu interfata S1Class '>

Ino*atia lui *ine cu functii ca $eel Scrollin ce permite afisarea meniurilor in stil rola de film.Elastic lists care usurea"a broKsin ul printer contracte si tran"itii '> foarte aratoase. &rimul telefon cu tastatura transparenta din lume .un superb %andset care *a inlocui in inimile femeilor telefoanele &rada si C%ocolate. G>900 este un %andset stralucitor.iar tastaura se *a aprinde de indata ce este desc%isa. :erminalul *ine la randul rau cu interfata S1Class '> si specificatii de top ,.3G G>900

!.9:C :ouc% &ro2

:ouc% &ro2 *ine cu un dispaF de'.! inc%i.cu re"olutie de +005,00 pi5eli.!12 7B $om si 2++ 7B $A7 si slot pentru carduri microS>. Camera are o re"olutie de doar '.2 me api5eli iar terminalul *a '' sosi pe piata in trimestrul urmator.

Ino*atiile pe piata telefoanelor mobile ocupa locul ' fiind printre cele mai importante te%nici din lume. >esi nerii in*adea"a piata telefoanelor mobile &ana acum am cumparat parfumurile. le1am purtat ceasurile cu semnatura si am tan;it dupa entile lor. >e acum insa. desi nerii adau a telefoane mobile la lista must1%a*e1urilor pe 200+. lansand serii limitate pentru a mul e o piata de miliarde de euro. >ior si SKaroKs)i sunt cele mai noi doua nume de pe piata articolelor de lu5 care. in 200+. *or de"*alui publicului re"ultatele colaborarii lor cu firme de telefonie mobila. in timp ce producatorul el*etian de ceasuri :a 9euer *a fi primul din nisa orolo eriei care *a face acelasi lucru in *ara acestui an. Casele de moda italiene au fost primele care au profitat de pe urma acestui trend. cu >olce O Gabbana. &rada si Armani colaborand cu diferiti manufacturieri pentru a crea telefoane in care predomina forma. si nu functionalitatea. In ciuda preturilor initial piperate. astfel de telefoane par sa fie populare. &rada. de pilda. a *andut apro5imati* ;umatate de milion de e5emplare din telefonul sau 3G de la lansarea acestuia in prima*ara trecuta. in timp ce editia limitata a aparatului auriu >OG 7oto$a"r I'i Acare costa apro5imati* de ,!0 euroB a *andut circa ,=!.000 de telefoane. ceea ce inseamna *an"ari de peste 192 milioane de euro in 12 luni. 7oda si industria telefoniei mobila s1au intersectat initial in urma cu doi ani. cand telefonul ro" ciclam 7otorola I' a de*enit un best1seller. In 200!. (o)ia facea reclama colectiei sale e5trem de feminine. 83VAmour8. in care erau incluse telefoane cu carcasa asemanatoare lemnului de nuc sau imprimeuri de leopard. Alte reusite includ desi nul lui Cat% Lidston pentru (o)ia si cel al Annei Sui pentru Samsun . Analistii sunt con*insi ca moda si mobilele sunt reteta ideala pentru profit. deoarece prin lansarea unui nou produs la fiecare trei luni piata de telefonie poate tine pasul cu lumea modei. >aca ar fi sa citim printre randuri. piata telefoniei mobile *a a*ea parte de un ma)e1o*er in 200+. iar fashion phones *or de*eni de nelipsit din entile femeilor.

',

'!