ANALIZA COMPARATIVĂ A FORMELOR EDUCAŢIEI

Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare. Educația are sarcina de a pregăti omul ca element
activ al vieții sociale. Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care
dispun de ele.” Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare”.
Educația cuprinde ansamblul influențelor, acțiunilor desfășurate pentru formarea, dezvoltarea, modelarea personalității umane, pentru integrarea sa
optimă în societate. Educația reprezintă activitatea socială complexă constituită din ansamblul acțiunilor conștiente, sistematice și organizate, desfășurate cu
scopul dezvoltării și formării personalității umane în concordanță cu nivelul de dezvoltare al societății. Influențele educative acționează permanent asupra
fiecărei persoane. În funcție de caracterul acestora: sistematizat, organizat, spontan, putem clasifica formele educației în: educație formală, nonformală și
informală. Formele educației reprezintă modalitățile în care se realizează acțiunea educațională.

Criterii de
Educaţia formală Educaţia nonformală Educaţia informală
analiză
- educaţia formală cuprinde totalitatea - cuprinde ansamblul activităţilor şi acţiunilor - educaţia informală include ansamblul
activităţilor şi acţiunilor pedagogice care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, influenţelor cotidiene, spontane,
desfăşurate şi proiectate instituţional (în în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar eterogene, incidentale, voluminoase (sub
grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, centre aspect cantitativ) care nu îşi propun în
Definirea
de perfecţionare etc.), în cadrul mod deliberat atingerea unor ţeluri
conceptului
sistemului de învăţământ, în mod pedagogice, dar au efecte educative
planificat şi organizat pe niveluri şi ani - aceste influenţe spontane, incidentale
de studii, având finalităţi educative bine nu sunt selectate, prelucrate şi organizate
determinate din punct de vedere pedagogic
- asimilarea sistematică şi organizată a - lărgirea şi completarea orizontul de cultură, - acest tip de educaţie nu-şi propune în
cunoştinţelor din diferite domenii de îmbogăţind cunoştinţele din anumite domenii; mod deosebit, realizarea unor obiective
interes cultural-ştiinţific, practic şi - desăvârşirea profesională sau iniţierea într-o pedagogice
 tehnologic şi folosirea acestora în nouă activitate;
vederea dezvoltării personale şi a - sprijinirea alfabetizării grupurilor sociale
inserţiei optime în viaţa activă a defavorizate;
Finalitățile
societăţii, prin formarea şi stimularea - recreerea / destinderea participanţilor precum
tipului de
capacităţilor intelectuale şi aptitudinale, şi petrecerea organizată a timpului liber;
educaţie
a priceperilor şi deprinderilor, a - asigurarea cadrul de exersare şi de cultivare a
atitudinilor şi convingerilor; diferitelor înclinaţii, aptitudini, capacităţi
- urmăreşte înzestrarea individului cu
metode şi
tehnici
de muncă
intelectu
ală
şi
dezvoltar
ea
inteligenţ
ei
sociale
şi
emoţionale.

- este instituţionalizată realizându-se în
mod conştient, sistematic şi organizat în
cadrul sistemului de învăţământ.
- obiectivele şi conţinutul educaţiei sunt
prevăzute în documente şcolare.
- documentele școlare sunt elaborate pe
cicluri, niveluri şi ani de studii fiind
proiectate pedagogic prin planuri de
Trăsături învăţământ, programe şi manuale
caracteristici şcolare, cursuri universitare, ghiduri etc.
- scopurile şi obiectivele pedagogice
- se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, în - se derulează de regulă, în afara unui
afara sistemului școlar; cadru instituţionalizat
- cuprinde activităţi extradidactice * şi activităţi - cuprinde achiziţiile dobândite într-o
de educaţie şi instruire extraşcolare, denumite manieră întâmplătoare;
paraşcolare** şi perişcolare***; - influenţele pedagogice de tip informal
- coordonatorii acestei forme de educaţie îşi pot fi:
joacă însă, mai discret rolurile, sunt animatori, *neorganizate, neselectate, spontane,
moderatori; neprelucrate, sunt rezultatul
- conţinutul şi obiectivele urmărite sunt interacţiunilor umane în mediul familial,
prevăzute în documente special elaborate ce stradal, din cadrul anturajului şi
prezintă o mare flexibilitate, diferenţiindu-se în organizate
 sunt realizate sub îndrumarea unui corp funcţie de vârstă, sex, categorii *instituţionalizate – transmise de la
profesoral specializat. socioprofesionale, interesul participanţilor, nivelul instituţiilor mass-media;
- se adresează unui public cu un statut aptitudinile şi înclinaţiile acestora;
aparte cel de elevi sau de studenţi. - caracter opţional al activităţilor extraşcolare;
- se
- se desfăşoar
desfășoar ă într-o
ă într- ambianţă
un relaxată,
context calmă şi
metodologic organizat. plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă
publicul de diferite vârste.
- evaluarea în procesul didactic se - evaluarea de obicei facultativă, neformalizată, - evaluarea se realizează la nivelul
realizează pe criterii sociopedagogice cu accente psihologice, prioritar stimulative, de opiniilor şi reuşitelor personale şi sociale
Evaluarea din riguroase; obicei fără note sau calificative oficiale.
cadrul tipului - se realizează de către fiecare cadru
didactic
şi de
către
de instituţia
educație şcolară în
sine, concretizându-se în note,
calificative, aprecieri, caracterizări.
- facilitează accesul la valorile culturii, - este centrată pe cel ce învaţă și răspunde - învăţarea de tip informal este o învăţare
ştiinţei, artei, literaturii şi tehnicii, la adecvat necesităţilor concrete ale formaților; cu caracter pluridisciplinar, informaţiile
experienţa social-umană, având un rol - propune participanţilor activităţi diverse şi provenind din variate domenii
decisiv în formarea personalităţii umane, atractive, în funcţie de interesele acestora, de completându-le pe cele achiziţionate prin
Importanța /
conform dezideratelor individuale şi aptitudinile speciale şi de aspiraţiile lor; intermediul celorlalte forme de educaţie.
avantaje
sociale. - contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii - iniţiativa învăţării revine individului;
generale şi de specialitate;
- pune accentul pe aplicabilitatea imediată a
cunoştinţelor și este nestresantă.
 - centrarea pe performanţele înscrise în - promovarea unui activism de suprafaţă; - educaţia informală are o funcţie
programe lasă mai puţin loc - avansarea unui proiect educațional dependent formativă redusă.;
imprevizibilului, creativității și de mijloacele tehnice disponibile; - prin intermediul influenţelor
originalității; - eludarea posibilităţilor de validare socială reală incidentale individul are acces la
Elemente critice - tendinţa de transmitere-asimilare a a rezultatelor prin diplome, certificate; informaţii care pot veni în contradicţie
/ dezavantaje cunoştinţelor în defavoarea dezvoltării- cu scopurile educaţiei formale şi
exersării capacităţilor intelectuale şi a nonformale;
abilităţilor practice;
- erodarea prin rutină a practicii
didactice;
- orientările postmoderne evidenţiază expansiunea educaţiei nonformale cu preluarea unor sarcini de educaţia formală, diversificând
Interdependențe
activităţile şi stimulând în mai mare măsură motivaţia participanţilor.

Pentru valorificarea educației nonformale propun un proiect cultural-artistic, ,,JOYEUSE FETE – MARDI GRAS, LE CARNAVAL” , care se doreşte a
fi o informare asupra unui aspect al tradiţiilor franceze mai puţin mediatizat şi nepracticat până acum de către elevi . Satisfacţia demonstrării cunoştinţelor de
limbă franceză în faţa profesorilor,a pǎrinților şi a colegilor, dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi de competiţie, folosirea aptitudinilor şi a talentelor artistice
sunt doar câteva dintre motivele pentru care proiectul de Mardi Gras ar trebui susţinut în şcoli.
Foarte mulţi elevi ştiu date despre Franţa, Paris sau despre limba franceză, însă puţini ştiu cu adevărat sărbătorile celebrate în cultura franceză. Astfel,
proiectul îşi propune educarea elevilor asupra civilizaţiei franceze, prin dezvoltarea aptitudinilor estetice şi fixarea deprinderilor de comunicare şi utilizare
a vocabularului predat. Sărbătoarea de Mardi Gras are drept rezonanţă în cultura românească cu Lăsarea Secului, dinaintea Postului Mare, post ţinut cu
sfinţenie dinaintea Sărbătorii de Paști. Elevii, vor putea asimila mai bine cultura francofonă dacă este asociată cu cea românească, dacă vor fi mereu
implicaţi în astfel de activităţi, iar procesul de predare-învăţare a unei limbi străine va fi mai puţin anevoios. De aceea este necesar să propunem cât mai
multe proiecte de acest gen ca elevul să aibă alte perspective şi să îmbine astfel mai multe discipline într-o singură activitate: limba şi comunicare,
educaţie plastică, educaţie tehnologică, religie, etc.
Obiectivele specifice proiectului sunt:
• Să cunoască originile sărbătorii Mardi Gras şi să o integreze în contextul celorlalte sărbători celebrate de spiritul francez;
 • Să cunoască tradiţiile şi obiceiurile acestei sărbători şi să găsească răspunsul la întrebările: Cine? Unde? Cum?
• Aplicarea cunoştinţelor dobândite la orele de limba franceză prin ducerea la bun sfârşit a unor activităţi specifice acestei sărbători;
• Folosirea imaginaţiei copiilor în crearea de postere şi colaje despre Mardi Gras;
• Creşterea calităţii actului educativ;
• Stimularea spiritului de competiţie prin participarea la jocuri şi concursuri;
• Prezentarea, într-o formă educativă formală şi aprecierea de care se bucură studiul limbilor moderne în rândul elevilor şcolii noastre.
Proiectul va cuprinde : scurtă prezentare a sărbătorii şi asocierea acesteia cu Lăsata Secului dinaintea Postului Mare de Paşte; familiarizarea elevilor cu sărbătoarea –
compararea celor două culturi, anchetă făcută în clase pentru a evalua cunoştinţele elevilor şi vizionarea unor filmuleţe de Mardi Gras în lume, participarea la concursul de
postere şi colaje, a unui costum de carnaval.

Astfel, elevii ȋși vor ȋmbogǎți vocabular francez, vor fi implicați activ ȋn activitatea extrașcolarǎ, vor lucra ȋn echipǎ, ȋnvǎțȃnd sǎ respecte opiniile celorlați, crescȃnd
calitatea actului de ȋnvǎțare, dar și prestigiul școlii.

Elevilor le vor fi evaluate fișele de lucru, colajele, posterele, li se vor acorda diplome, dar și premii obținute din donații.