Bateriile Alcaline

Aplicatii ale proceselor electrochimie si coroziune

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Marketing Industrial

2017
 Cuprins

1. Istoric
2. Despre Bateriile Alcaline
3. Concluzii
4. Bibliografie

1) Istoric
 Bateria este un mediu electrochimic de stocare a energiei. La descărcare se transformă energia
chimică (stocată) în energie electrică cu ajutorul unei reacții (redox) electrochimice. Bateriile au
devenit o sursă de electricitate comună multor aplicații atât din aria casnică, cât și din aria
industrială. Conform unei estimări realizate în anul 2005, industria dedicată acestora generează la
nivel global 48 de miliarde de dolari americani, cu o creștere anuală de 6%.
Producerea curentului electric se realizează prin acțiunea chimică a acizilor sau a sărurilor
asupra metalelor. Capacitatea unei baterii este cantitatea de sarcină electrică ce poate fi stocată.
Datorită reacțiilor chimice din cadrul celulelor, capacitatea unei baterii depinde de condițiile de
descărcare precum valoarea curentului (valoare ce variază în funcție de timp) etc.

Inventia bateriei

In 1786, omul de stiinta italian Luigi Galvani a descoperit ca broastele disecate se

contractau cand le atingea cu bisturiul. Apoi, din intamplare, el a descoperit ca picioarele puteau
fi facute sa se miste doar prin atingerea lor cu un metal. Galvani a fost pus in incurcatura in ceea
ce privea natura acestui fenomen.

Elucidarea acestei probleme a fost realizata in anii 1790 de catre omul de stiinta italian
Alessandro Volta. Picioarele broastelor se contactau deoarece lichidele din interiorul lor
reactionau la contactul cu doua metale diferite: alama si fierul. Aceasta combinatie forma o pila
electrica simpla si curentul produs de aceasta facea sa se contracte muschii. Volta a facut apoi o
pila electrica punand o hartie umeda intre discuri de cupru si zinc. Aceasta pila era extrem de
slaba, dar Volta a conceput curand pile si baterii practice. Una dintre baterii consta dintr-o
coloana de pile electrice facute din placi de zinc si argint cu separatoare de hartie imbibate in
saramura. Acest tip de baterie s-a numit pila voltaica. Bateriile constau dintr-un numar de pile
electrice conectate intre ele, de obicei pentru a produce o tensiune electrica mai mare decat o
singura pila electrica. In mod gresit sunt denumite bateriile electrice, pile electrice simple.
 Primul mare fizician care a inteles importanta bateriilor si a reusit sa si creeze una a fost
Volta, un italian nascut in 1745. El a inventat asa-zisa ”pila voltaica”, stramosul bateriilor
electrice, ce permitea transformarea energiei chimice in energie electrica. Se intampla pe la 1800.
In 1769 publica prima sa carte despre electricitare, care atrage atentia asupra sa si reuseste in
1779 sa devina profesor de fizica la Universitatea din Pavia.

Alessandro Volta, inventatorul bateriei

 Un alt punct de cotitura a fost anul 1955, cand inginerul canadian Lewis Urry inventa
bateria alcalina, cea mai folosita in zilele noastre. Acestea sunt de obicei construite in forme
cilindrice si au diferite marimi: AAA, AA, C, sub-C sau D. Voltajul mediu pentru o baterie
alcalina este de 1.5v. Unele baterii se pot incarca, dar cele mai multe nu, deoarece se pot rupe sau
pot avea scurgeri periculoase. Bateriile alcaline sunt intalnite in foarte multe obiecte casnice
precum radio-uri, casetofoane, ceasuri, jucarii, telecomenzi si altele.

Bateriile alcaline au un istoric lung și interesant de alimentare a diferitelor dispozitive de uz

zilnic. Ingineria chimică le face din ce în ce mai fiabile și extrem de puternice.
 2) Despre bateriile alcaline

Bateriile alcaline moderne produc electricitate atunci cand doi electrozi, cufundati intr-o
solutie de electrolit alcalina, reactioneaza. Partea practica este ca acest lucru se intampla doar
atunci cand le punem intr-un dispozitiv si il pornim. Inchiderea circiutului declanseaza reactia
chimica dintre electrozi, eliberandu-se un flux de electroni care pararesc bacteria, creand un
current electric.

Bateriile alcaline sunt baterii primare care depind reacția dintre zinc (electrodul negativ) și
dioxidul de mangan (electrodul pozitiv). Comparativ cu bateriile zinc-carbon ale Leclanché
(electrozii sunt zincul si carbonul, între aceste substanțe fiind o pasta acidă cu rol de electrolit)
sau bateriile tip clorură de zinc, bateriile alcaline au densitate energetică și viață la raft mai
lungă, la aceeași tensiune. Celulele buton oxid de argint au densitate energetică și capacitate mai
mari, dar și costuri mai ridicate decât celulele alcaline de dimensiuni similare. Bateria alcalină își
datorează numele electrolitului alcalin de hidroxid de potasiu (în loc de clorură de amoniu sau
clorură de zinc din bateriile zinc-carbon. Mai sunt și alte sisteme de baterii care folosesc
electroliți alcalini, dar folosesc materiale active diferite pentru electrozi.

Bateriile alkaline se pot incarca

Mi-a venit la teste de la RHS un încărcător pentru baterii alcaline – cu alte cuvinte, chiar dacă nu
sunt “rechargeable”, bateriile alcaline pot fi reîncărcate. Dintr-o dată, prețul bateriilor alcaline
pare mult mai mic… Odată că bateriile alcaline rezistă mai mult, pentru că tehnologia duce mai
mult decât vechiul sistem. Dar sistemul promite circa 20 de reîncărcări pentru bateria obișnuită.
Eu am reușit la prima tentativă să reîncarc niște baterii AAA de la mouse (Arc) în circa 4 ore și
30 de minute. Azi au mers toată ziua, sunt curios cât o să țină.

După cum ştiţi, există şi baterii care după epuizare se pot reîncărca cu ajutorul unui dispozitiv
special - încărcătorul. Trebuie însă spus că bateriile alcaline reîncărcabile îşi pierd cu fiecare
reîncărcare câte un pic din capacitatea de a stoca energie şi, încet-încet, devin inutilizabile.

Cum se încarcă bateriile alcaline

Bateriile alcaline se pot reîncărca direct la portul USB al unui computer. Deși Wikipedia spune
că tentativele de a reîncărca baterii non-rechargeable pot crea probleme, Njoy promite că nu veți
avea experiențe neplăcute. Are și garanție.

Si astazi bateriile alcaline sunt mai populare decat cele de zinc carbon.
 principala diferenta intre aceste tipuri de baterii este nivelul capacitatii. Bateriile alcaline au o
capacitate mult mai mare decat bateriile de zinc carbon. Acest lucru inseamna, practic, ca
bateriile alcaline dureaza mai mult.
 in privinta modului cum sunt compuse aceste baterii, avem o diferenta la nivel de invelis.
Bateriile de zinc carbon au un invelis din zinc care serveste ca anod, iar cele alcaline au un
invelis metalic care doar adaposteste componentele interne. Tot aici mai avem un avantaj
pentru bateriile alcaline, o baterie alcalina poate dura (invelisul) pana la 7 ani in timp ce una
de zinc are un termen de valabilitate limitat intre 1-3 ani.
 pentru ca corpul de zinc face parte din reactia care genereaza energie electrica, acesta este
consumat treptat si poate duce la scurgeri. In cazul bateriilor alcaline acest lucru nu se poate
intampla
 bateriile alcaline pot sa reziste mult mai bine la temperaturi mai mici, oferind un avantaj
suplimentar
 o ultima comparatie, cea pe care multi dintre noi o facem este cea referitoare la pret. Daca
vrei sa economisesti bani pe termen lung alege intotdeauna bateriile alcaline, acestea au o
durata de viata mai lunga decat bateriile de zinc carbon iar acei cativa lei suplimentari pe care
trebuie sa ii dai vor fi amortizati in timp

Bateriile alcaline ofera o experienta mult mai placuta si cel mai important au o autonomie mult
mai mare, sunt excelente in dispozitive ce consuma cantitati mai mari de energie si nu numai.

In comparaţie cu acumulatorii cu plumb, acumulatorii alcalini au următoarele avantaje: au o

greutate mult mai mică, rezistă la trepidaţii şi la izbituri, nu se defectează în caz de
scurtcircuitare şi nici în cazul unor curenţi mari de încărcare şi de descărcare şi pot rămîne
descărcaţi timp îndelungat. In schimb însă, acumulatorii alcalini sunt mai costisitori decît cei de
plumb şi au o f.e.m. mai mică. In timpul descărcării ei dau cel mult 65% din energia primită în
timpul încărcării. In acumulatorii alcalini, ca electrolit este o soluţie alcalină, (sodă caustică sau
potasă caustică). Pentru aceşti acumulatori se întrebuinţează vase de fier nichelate. Plăcile au
forma unor rame de fier cu cutii plane din fier în foi subţiri, cu mai multe găuri. Aceste cutii sînt
umplute cu masă activă, făcută pentru plăcile pozitive din oxid de nichel şi grafit, iar pentru
plăcile negative din oxizi de cadmiu şi fier. Acumulatorii cu astfel de plăci poartă denumirea de
acumulatori cu cadmiu-nicheL Inafară de aceasta, mai există şi acumulatori cu fier şi nichel, la
care masa activă diferă într-o anumită măsură în ceeace priveşte compoziţia şi nu conţin cadmiu.
Acumulatorii de aceste două tipuri au aproximativ aceleaşi proprietăţi.

De obicei, plăcile pozitive sînt legate de vasul acumulatorului, iar plăcile negative sunt izolate de
vas. Plăcile pozitive sunt puţin mai groase decît cele negative şi sunt nichelate. In fiecare
acumulator există o placă pozitivă în plus faţă de cele negative. Bateriile de acumulatori se
aşează în cutii de lemn unde fiecare element este izolat. In fig. 69 este reprezentat un acumulator
alcalin.

Elementele de acumulator sunt prevăzute cu dopuri de fier înşurubate ermetic, care apără
electrolitul împotriva influenţei dăunătoare a acidului carbonic din aer. Aceste dopuri sîrit
prevăzute cu supape speciale de cauciuc, care servesc pentru ieşirea gazelor. La elementele cu
capacitate mică se întrebuinţează dopuri de cauciuc. Densitatea electrolitului trebuie să fie de
aproximativ 1,2.
Acumulatorii alcalini au o f.e.m. mai mică decît cei cu plumb şi mai puţin constantă. Valoarea
pentru lucru poate fi considerată de 1,25 V. La începutul descărcării, f.e.m. ajunge la 1,4 V, iar
cînd tesiunea scade pînă la 1 V, trebuie socotită descărcarea ca fiind terminată şi acumulatorul
trebuie încărcat din nou. încărcarea normală a acumulatorilor alcalini durează şease ore, iar
valoarea curentului trebuie să reprezinte 1/4 din capacitatea acumulatorului. De xemplu, cînd
capacitatea acumulatorului este de 10 Ah, el trebuie încărcat timp de şase ore la un curent de 2,5
A.

Curentul de descărcare normal va fi egal cu 1/8 din capacitate şi deci, descărcarea durează opt
ore. Cu alte cuvinte, curentul de descărcare normal este de 50% faţă de curentul normal de
încărcare. Totuşi, aceşti curenţi pot fi măriţi. La nevoie este permisă încărcarea forţată în patru
ore, în care caz acumulatorul este încărcat la început timp de 2 1/2 ore dela un curent dublu faţă
de cel normal, apoi timp de 1/2 ore, dela un curent cu valoarea normală.

Cînd acumulatorul se descarcă cu un curent mic, plăcile lui devin mai puţin active şi micşorează
capacitatea. Deaceea se recomandă ca odată pe lună să se facă o încărcare forţată. Această
încărcare se face timp de 6 ore de la un curent normal, apoi timp de 6 ore de la un curent
reprezentînd jumătate din valoarea normală, după care se face descărcarea normală.

„Fierberea” electrolitului din acumulatorii alcalini se petrece tot timpul cît durează încărcarea şi
deaceea acest fenomen nu poate servi ca un indiciu că încărcarea s-a terminat. Sfîrşitul încărcării
se stabileşte după durata încărcării şi după valoarea f.e.m. a fiecărui element. Trebuie avut în
vedere faptul că este mai bine ca un acumulator alcalin să fie supraîncărcat decît să nu fie
încărcat suficient; In timpul încărcării şi timp de 2-3 ore după încărcare, dopurile trebuie să fie
scoase dela acumulatori. Electrolitul din acumulatorii alcalini are o caracteristică : el formează
mici cristale care acoperă pe dinăuntru toţi pereţii vasului şi ies la suprafaţă murdărind bornele
de la plăci. Pentru a evita acest lucru, în fiecare element trebuie adăugate cîteva picături de ulei
de vaselină şi unse cu vaselină toate piesele de pe capacul superior.

Este necesar ca electrolitul să fie schimbat odată la şase luni. Cînd acumulatorii alcalini
funcţionează la temperaturi joase sau înalte, pierd mult din capacitate. Pentru a micşora această
pierdere a capacităţii pe timpul verii şi în general la o temperatură de peste +10°, se va utiliza ca
electrolit o soluţie de sodă caustică cu o densitate de 1,18. Se mai poate folosi şi o soluţie de
potasă caustică cu o densitate de 1,17. In timpul marilor călduri se recomandă ca încărcarea să se
facă seara sau noaptea. Electrolitul preparat iarna din sodă caustică la o temperatură sub 0° nu
este recomandabil. Trebuie folosită potasa caustică, iar la o temperatură sub-10°, densitatea
acestuia trebuie să fie de 1,3. Trebuie avut în vedere că soda caustică, ca şi acidul poate provoca
arsuri şi distruge îmbrăcămintea. Pentru neutralizarea ei trebuie avut la îndemînă o soluţie de
acid boric, sau acid acetic.

Industria U.R.S.S. fabrică acumulatori alcalini de două tipuri: de tip HKH, ceeace înseamnă
„acumulator de încălzire de cadmiu-nichel” şi de tip AKH, adică „anodici cu cadmiu-nichel”.
Acumulatorii de primul tip sunt fabricaţi cu elemente separate, de cîte 10, 22, 45, 60 şi 100 Ah,
precum şi cu baterii de aceeaşi capacitate şi cu un număr diferit de elemente. In notările acestor
acumulatori, înaintea literelor HKH este indicat numărul elementelor din baterie, iar la sfîrşitul
notării, capacitatea. De exemplu notarea 4HKH—60 înseamnă: „baterie cu patru elemente, cu o
capacitate de 60 Ah”.

Acumulatorii anodici se fabrică numai de tip AKH— 2,25 cu o capacitate de 2,25 Ah, în formă
de elemente separate şi pentru baterie de 40 V din 32 elemente, sau de 80 V din 64 elemente. In
ultimul timp se fabrică acumulatori cu fero-nichel, unde în loc de literele KH, figurează în notări
literele XKH.

3) Concluzii
Aproape toate dispozitivele pe care le folosim au nevoie de electricitate. Iar daca nu ar exista
deloc bateriile care sa o inmagazineze, am fi dependenti de cabluri. Intr-o lume fara baterii,
autoturismele ar arata cu totul altfel, telefoanele mobile ar trebui tinute mereu in priza, iar daca ai
lucra la laptop si s-ar lua curentul, ai pierde instant tot ce nu ai salvat. Din fericire, un geniu din
lumea stiintei s-a gandit sa inventeze bateriile. Se intampla pe la 1800. De atunci si pana acum,
bateriile ne-au oferit posibilitati fantastice de a ne dezvolta. Iar inovatia se gaseste la orice pas si
la orice varsa. Proiectele propuse pe www.techschool.ro de elevii romani pasionati de
programare, astronomie si robotica au toate sansele sa schimbe viitorul.
4) Bibliografie

www.yoda.ro
www.easylight.ro
www.computerblog.ro
www.estnews.ro
www.nexustsv.ro

https://www.scribd.com/doc/153564792/Baterii