GRUPA NR.

Înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine

,,În data de 27 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza, Domn al Principatelor Unite semna
Decretul Domnesc nr. 168 pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine. Decretul a fost
publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite.
Înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine vine la scurt timp după un moment fundamental
pentru naţiunea română: 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române sub conducerea lui
Alexandru Ioan Cuza. Ales la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi 24 ianuarie în Ţara Românească,
Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitorul celor două ţări române. Prin activitatea intensă
politică şi diplomatică, pe lângă puterile vremii, Alexandru Ioan Cuza a reuşit, în 1862, să
înfăptuiască unitatea administrativă şi constituţională a Principatelor Unite.
După şase luni, a fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Străine, condus de Apostol
Arsache. 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862’’
(I. Scurtu - ,,Contributii privind vieta politica din Romania’’)

1. Care este actul de naştere al Ministerului Afacerilor Străine din România?

2. Cine semna acest act?
3. Precizati contextul intern care a favorizat infiintarea Ministerului Afacerilor
Străine!
4. Care a fost primul diplomat aflat în fruntea Ministerului Afacerilor Străine al
Principatelor Unite?

1
Convenţia comercială şi de navigaţie dintre România şi Austro-Ungaria(10/22
iunie 18751875)
Prin textul Convenţiei, care cuprinde 32 articole, 3 tarife vamale un act adiţional şi un
protocol final, statul român se obliga să scutească de taxe vamale importul maşini, cărbuni
minereu de fier, oţel brut, produse chimice să accepte un tarif fix pentru importul de zahăr
ţesături articole din sticlă, piele, mobilă etc.; să nu impună taxe de export la sare, tutun, vin,
petrol brut şi rafinat etc.
Convenţia a dezavantajat ţara noastră deoarece acesta exporta produse agricole şi animaliere ce
aveau preţuri mici pe piaţa internaţională şi importa produse de lux şi produse industriale cu un
grad înalt de prelucrare ce aveau un preţ de piaţă ridicat.
(MIHAIL OPRIŢESCU, ISTORIA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI MODERNE)

1. Ce caracter avea economia românească la data semnării Convenţiei?

2. Afirmaţia cuprinsă în Convenţie, potrivit căreia ,,statul român se obliga să
scutească de taxe vamale importul de maşini, cărbuni minereu de fier, oţel brut, produse
chimice…’’ o consideraţi avantajoasă sau dezavantajoasă pentru România? Argumentaţi,
de ce?

2
GRUPA NR. 2

Demersuri diplomatice pentru dobândirea independenţei

,,Cele două note circulare (diplomatice) din anul 1876, a lui Lascăr Catargiu (prim-
ministru) şi a lui Mihail Kogălniceanu (ministru de externe) au dovedit, pe de o parte, că
România nu a renunţat la integritatea sa teritorială, la recunoaşterea independenţei dar, pe de altă
parte, dovedeau lipsa de interes a Marilor Puteri din Europa cu privire la acest aspect.
I.C. Brătianu va acţiona pe cale diplomatică pentru a pregăti posibila participare a
României la un conflict cu otomanii. Astfel, în august 1876 va avea loc o întrevedere a prim-
ministrului cu împăratul Franz Joseph la Sibiu, iar în septembrie o delegaţie s-a prezentat la
Livadia (Crimeea), pentru o întâlnire cu ţarul Alexandru al II-lea şi cancelarul Gorceakov.
Negocierile nu au dus la încheierea unei înţelegeri privind independenţa şi semnarea unei
convenţii de colaborare. ‘’
Florin Constantiniu - ,,O istorie sincera a poporului roman’’

1. Identificaţi, pornind de la document, acţiunile diplomaţiei româneşti pentru

obţinerea independenţei!

2. Care sunt reprezentanţii Rusiei prezenţi la întâlnirea de la Livadia?

3. Cu ce rezultat s-au soldat negocierile diplomatice pentru dobândirea independenţei

de stat a României?

3
 Convenţia ruso–română din 4 aprilie 1877
Articolul I
Guvernul Alteţei Sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse care va fi chemată a
merge în Turcia, libera trecere prin teritoriul României şi tratamentul rezervat armatelor amice.
Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său
precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad naturalmente în sarcina Guvernului
Imperial.
Articolul II
Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii
trupelor ruse pe teritoriul său, Guvernul Majestăţii Sale Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a
menţine şi a face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile
interioare, şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.
Articolul III
Toate detaliile relative la trecerea trupelor ruse, la relaţiunile lor cu autorităţile locale, precum şi
toate învoielile cari ar trebui să fie luate pentru acest sfârşit, vor fi consemnate într-o convenţiune
specială care va fi încheiată de delegaţii ambelor guverne, şi ratificată în acelaşi timp ca şi cea de
faţă, şi va intra în lucrare de îndată.

1. Care a fost contextul extern care a grăbit semnarea Convenţiei româno-ruse din 4
aprilie 1877?
2. Enunţaţi, pe baza documentului două angajamente pe care şi le-a asumat Rusia,
potrivit Convenţiei!

4
GRUPA NR. 3
Alianța cu Puterile Centrale

A. ,, Alianța cu Puterile Centrale reprezintă un moment important în desfășurarea politicii

externe românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul veacului următor, România
ieșind din izolarea de care era amenințată și evitând o înțelegere între Petersburg și Viena în
detrimentul intereselor sale; […] includerea României în blocul Triplei Alianțe […] constituia un
fapt de care trebuiau să țină seama chiar mari puteri ca Marea Britanie, Imperiul țarist ori Franța”
(Nicolae Ciachir; Gheorghe Bercan, Diplomatia europeana in epoca moderna’’).

B. Tratatul de alianţă dintre România şi Austro-Ungaria(1883)

Art. 1 . ,,Inaltele Părţi contractante îşi făgădiuesc pace şi prietenie şi că nu vor intra în niciun fel
de alianţă sau luptă îndreptată împotriva vreunuia dintre statele lor.
ART. 2. Dacă România va fi atacată fără ca din partea ei să fi existat vreo provocare, Austro-
Ungaria va trebui sa-i acorde în timp util ajutor şi asistenţă împotriva agresorului. Dacă Austro-
Ungaria ar fi atacată în aceleaşi împrejurări în vreuna din zonele statelor limitrofe României, va
fi de îndată caz de război pentru România.’’

1856-1913

5
1. Analizaţi harta de mai sus şi menţionaţi un motiv care a determinat apropierea
României de Austro-Ungaria?
2. Pornind de la sursa A, precizaţi care este importanţa alianţei dintre România şi
Puterile Centrale?
4. Care consideraţi a fi punctul vulnerabil al alianţei dintre România şi Austro –
Ungaria? Motivaţi răspunsul!

6
GRUPA NR. IV
PACEA DE LA BUCUREŞTI(1913)

Documentul I - Statele semnatare ale Tratatului de la Bucureşti

7
 1856-1913

,,Bucureştiul este propus ca loc de desfăşurare a Tratatului de pace pentru a se evita

implicarea Marilor Puteri. Franţa a fost prima care şi-a manifestat acordul în acest sens,
România fiind văzută ca un garant al păcii europene.
S-a hotarat :
- S-a hotarat ca părţile să poata trata neoficial şi separat chestiunile bilaterale, mai ales
cele teritoriale
- Nu au fost tratate probleme ce vizau diferende cu alte puteri decât cele beligerante, asta
pentru a se evita o revizuire ulterioară
- Bulgaria a cerut în schimbul Cadrilaterului susţinerea României în negocierea graniţelor
cu Serbia şi Grecia, ceea ce i-ar fi îndepărtat pe aliaţi, dar România a refuzat
- În privinta minorităţilor, bulgarii acceptă, pentru românii macedoneni din Bulgaria , autonomie
şcolară şi bisericească
- Romănia primea Cadrilaterul’’
(,,Romania si Razboaiele balcanice (1912-1913)’’, Gheorghe ZBUCHEA, editura Albatros,
Bucuresti, 1999)

8
1. Care a fost scopul pentru care Bucureşti-ul a fost propus ca loc de desfăşurare a
tratatului de pace care va pune capăt războaielor balcanice?

2. Analizaţi documentul I şi identificaţi care a au fost cele 5 state beligerante,

participante la Conferinţa de pace de la Bucureşti?

3. Care este teritoriul pe care îl dobândea România prin pacea de la Bucureşti?

Identificaţi pe hartă şi numiţi cele două judeţe dobândite de România pe seama Bulgariei!

9
GRUPA NR. V

Figuri de diplomaţi români(1862-1914)

Apostol Arsache 22 ianuarie - 24 iunie 1862 Petre P. Carp 20 aprilie - 14 decembrie 1870

Mihail Kogălniceanu 27 aprilie - 23 iulie 1876 Mihail Pherekyde

sI 3 aprilie 1877 - 24 noiembrie 1878 16 decembrie 1885 - 21 martie 1888

10
Titu Maiorescu 29 decembrie 1910 – Ion I. C. Bratianu

31 decembrie 1913 ianuarie – iulie 1902…

22 ianuarie – 6 iulie 1927

ASOCIAZĂ:

1. P.P. Carp s-a afirmat ca lider al cărui partid politic? A fost adeptul cărui curent de
gândire din epocă?

2. Care a fost atitudinea lui Mihail Kogalniceanu faţă de implicarea României în

războiul ruso-turc din 1877-1878?

3. Care este orientarea politica a lui Titu Maiorescu, respectiv Ion I. C. Bratianu?

11