Sunteți pe pagina 1din 2

Moscova şi NATO, de la Stalin la Putin

1. În mod paradoxal, crearea NATO, în 1949, nu l-a îngrijorat pe liderul


sovietic ........................................, pentru că această alianţă nu afecta în mod substanţial balanţa
de forţe Vest – Est. Lidrrul Sovietic nu s-a deranjat să răspundă grăbit prin articularea unei alianţe
similare, deoarece controla deja statele comuniste din Europa Centrală şi de Sud – Est printr-o
reţea de acorduri militare bilaterale.

2. Sovieticii au început să aibă frisoane faţă de NATO abia în 1955, când Germania de
Vest a fost acceptată în Alianţă. Lidderul sovietic Nikita Hruşciov, succesorul lui Stalin, a avut
iniţiativa creării ............................................, alianţa militară a statelor comuniste, în speranţa deşartă că ar putea negocia
disoluţia reciprocă a celor două alianţe militare.

3. În 1994, Federaţia Rusă a aderat la ......................................, crezând că astfel va putea avea un cuvânt de spus în
privinţa colaborării dintre NATO şi statele din Europa Răsăriteană care gravitaseră până atunci în orbita Moscovei.

4. Obsesia Rusiei de a ingluenţa procesul de luare a deciziei în cadrul NATO a împins-o, în 1997, să semneze Actul
fodator ....................................., prin care era creat Consiliul Permanent Întrunit.

5. ......................................................................... este evenimentul care


a împiedicat Rusia să mai viseze cu ochii deschişi la desfiinţarea NATO.
În schimb, coşmarul terorist, l-a făcut pe Vladimir Putin să permită
folosirea spaţiului aerian al Rusiei de către avioanele Alianţei, pentru a
susţine acţiunile coaliţiei în Afganistan.

6. În mai 2002, în oraşul ........................., liderii Rusiei şi ai ţărilor NATO au


semnat declaraţia comună „Relaţiile NATO – Rusia: o nouă calitate”, punând
bazele Consiliului NATO – Rusia. În cadrul acestui Consiliu, Rusia şi statele
membre NATO vor conlucra ca parteneri egali în domenii de interes comun dar,
dincolo de unele realizări comune notabile, colaborarea s-a dovedit dificilă.

7. La Summit-ul NATO de la Bucureşti ( 2 – 4 aprilie 2008 ), preşedintele


rus ............................................ a confirmat că Rusia vede extinderea NATO până la
frontierele sale ca o ameninţare, însă consideră că Rusia are suficiente capacităţi de
apărare proprii. De asemenea, a afirmat că Rusia joacă un rol important în
soluţionarea ameninţărilor actuale şi că fără colaborarea ei nu se pot rezolva
probleme globale.

8. Discuţiile despre acordarea calităţii de membru pentru Georgia


şi ........................................ cu prilejul Summit-ului NATO de la Bucureşti au
demonstrat încă o dată că NATO şi Rusia „nu gândesc chiar la fel extinderea Alianţei”,
a declarat Jaap de Hoop Scheffler, secretarul general al NATO.

9. Fostul presedinte sovietic ................................. a avertizat pe 4 aprilie 2008,


Statele Unite in legatura cu tentatia lor de a determina Ucraina sa se indeparteze de
Rusia si sa adere la NATO, calificand aceasta strategie drept "un joc geopolitic
periculos".

10. Unul dintre subiectele importante abordate în cadrul Summit-ului NATO de la


Bucureşti, desfăşurat în perioada 2 – 4 aprilie 2008, a fost şi .....................................