Cuprins

Obiectivele NATO 2
Evolutie istorica.3
NATO si mediul securitar post razboi rece..4
tructurile NATO.!"
E#tinderea Nato!2
$omania si Nato!4
%iblio&r'ie..!(
Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat la 4 aprilie 1949, creand o
alianta de 12 state (Belgia, Franta, Luxemburg, landa, !area Britanie,
"anemarca, #slanda, #talia, Nor$egia, %ortugalia, &'A si (anada) decise sa*
si asigure apararea reciproca si colecti$a+
%rin Tratatul Atlanticului de Nord a luat fiinta o alianta de tari
independente a$and drept obiecti$ comun mentinerea pacii si prote,area
propriei libertati prin intermediul solidaritatii politice si a unui sistem de
aparare adec$at, conceput pentru a descura,a si a respinge orice forma de
agresiune impotri$a lor+ NAT este o organi-atie intergu$ernamentala ale
carei tari membre isi pastrea-a integral su$eranitatea si independenta, un
forum in cadrul caruia statele se consulta reciproc in toate pri$intele, se iau
.otarari asupra problemelor politice si militare ce le afectea-a securitatea+
Obiectivele NATO
biecti$ul prim al Aliantei Nord*Atlantice este asigurarea libertatii si
securitatii statelor membre/ atingerea acestui obiecti$ se reali-ea-a prin
mi,loace atat politice, cat si militare, asigurandu*se atat respectul Actului
constituti$ al rgani-atiei, cat si al (artei Natiunilor 'nite+ "e
altfel,Tratatul Nord*Atlantic insusi isi gaseste sursa constituirii sale legale in
articolul 01 al (artei N', care face referire la dreptul inalienabil al statelor
independente la aparare indi$iduala sau colecti$a+
#n esenta, potri$it articolului 0 din Tratatul NAT, un atac impotri$a
unuia dintre statele membre este considerat un atac impotri$a tuturor+
Aceasta conceptie este reafirmata si prin alte de pre$ederi extrem de
importante1 $ointa statelor semnatare de 2a trai in pace cu toate popoarele3,
de a le 2sal$garda libertatea, mostenirea comuna si ci$ili-atia, pe ba-a
principiilor democratiei, a libertatilor indi$iduale si a suprematiei dreptului3,
de a 2contribui la de-$oltarea relatiilor internationale pasnice si prietenesti,
intarind propriile lor institutii libere, asigurand o mai buna intelegere a
principiilor pe care sunt cladite aceste institutii si de-$oltand conditiile
propice asigurarii stabilitatii si bunastarii, facand eforturi pentru a elimina
orice opo-itie in relatiile lor economice internationale si incura,and
colaborarea economica intre fiecare parte si intre toate deopotri$a+3
#deea de aparare comuna si de promo$are si slu,ire a unor interese
securitare comune transpare si din art+ 4 al Tratatului de la 4as.ington1
2%artile se $or consulta de fiecare data atunci cand, dupa parerea uneia dintre
2
ele, integritatea teritoriala, interdependenta politica sau securitatea uneia
dintre parti este amenintata3+
5ocatia NAT o constituie, asadar, prote,area democratiei si a
drepturilor omului si asigurarea suprematiei dreptului+
"e asemenea, Alianta ,oaca un rol*c.eie in domeniul gestionarii
cri-elor, contribuind la pre$enirea conflictelor prin luarea masurilor adec$ate
atunci cand exista consensul statelor membre in acest sens+
Evolutia istorica
#n perioada 2ra-boiului rece3, organi-atia tratatului Atlanticului de
Nord a a$ut o contributie ma,ora si incontestabila la mentinerea starii de
nonra-boi si la edificarea pacii+
%rin strategii si amplasari de forte, prin tendinta catre ec.ilibru in
domeniul armelor con$entionale sau printr*o extraordinara flexibilitate
intelectuala, Alianta a contribuit la depasirea fara confruntari armate a unor
situatii tensionate intre doua blocuri repre-entand $alori si principii diferite
si dispunand de capacitati militare semnificati$e+
6aspun-and unei situatii dramatice generate de tendintele
expansioniste ale colosului so$ietic, crearea rgani-atiei Nord*Atlantice a
constituit punerea in functiune a unei aliante militare unice in istorie prin
durata, prin structurile sale militare si politice originale, prin diferentele (de
marime si de resurse) dintre aliati, prin sistemul institutional instituit si nu in
ultimul rand prin respectarea su$eranitatii si independentei membrilor sai
(fiind o organi-atie de cooperare intergu$ernamentala, apartenenta la Alianta
Nord*Atlantica nu antrenea-a modificari in planul su$eranitatilor statale,
membrii sai pastrandu*si drepturile de a*si asuma responsabilitati su$erane
in domeniul apararii)+
"upa inc.eierea 2ra-boiului rece3, intrebarea care s*a conturat in
legatura cu NAT a fost daca rgani-atia continua sa mai aiba o ratiune de
a fi si misiuni de indeplinit intr*un mediu securitar complet nou+
6aspun-and acestei pro$ocari cu aceeasi lipsa de rigiditate
intelectuala care i*a asigurat succesul timp de 4 decenii, Alianta si*a impus o
restucturare care sa*i permita o contributie cat mai eficienta la elaborarea
structurilor de securitate, de cooperare pentru intreaga 7uropa/ puterea sa de
a se adapta la e$olutiile politice, strategice si te.nice i*au permis modificarea
conceptelor sale strategice si politice si corelarea acestora cu noile realitati
internationale+
La inceputul anilor 899, s*a luat deci-ia crearii unei 2noi3 Aliante+
%rincipalele elemente ale acestei deci-ii erau1 desc.iderea Aliantei catre noi
:
membri, lansare de noi parteneriate cu state nemembre, restructurarea
aran,amentelor interne ale NAT, construirea unei identitati europene de
securitate si aparare mai puternice, acceptarea de noi misiuni, precum si
mentinerea pacii in regiuni aflate in conflict, punerea la punct a unor
initiati$e de nonproliferare a armelor de distrugere in masa+
#ncrederea de care s*a bucurat si continua sa se bucure rgani-atia
este do$edita si de aderarile care au a$ut loc dupa 1949+ alte 4 state
7uropene se alatura Alianei intre 1902 si 19;2 (<recia, Turcia, 6epublica
Federala <ermania, &pania)+
%rabusirea comunismului, insotita de o noua realitate geopolitica si
strategica a determinat, Alianta sa*si desc.ida de doua ori portile catre
fostele state comuniste+ La 12 martie 1999 6epublica (e.a, 'ngaria,
%olonia au fost primite in sanul Aliantei, iar din 2994 Alianta numara 2= de
membrii+ Noii $eniti sunt1 Bulgaria, 7stonia, Letonia, Lituania, 6omania,
&lo$enia si &lo$acia+
NATO si mediul securitar post razboi rece
(aderea 2(ortinei de Fier3 a antrenat sc.imbari profunde in relatiile
7st*5est si implicit transformarea radicala a mediului de securitate+
"eclaratia de la Londra, din 1999, constituie momentul consacrarii
noilor realitati in relatiile partenerilor euroatlantici cu 'niunea &o$ietica si
fostele state comuniste si pune ba-ele $iitoarei lor cooperari, care $a fi
de-$oltata nu doar in cadrul NAT ci si al &(7+
%rioritatile NAT in anii 899 s*au orientat spre desc.iderea Aliantei
catre noi parteneri, extinderea sa ca parte a procesului mai larg de sporire a
integrarii componentei europene si nu in ultimul rand, restructurarea
aran,amentelor interne+ "e asemenea, Alianta si*a largit sfera de interes prin
ceea ce a fost denumit > a treia dimensiune ? a NAT+
Abordarea cooperati$a a securitatii a orientat Alianta catre relatii cu
state nemembre prin intermediul di$erselor parteneriate1 (onsiliul de
%arteneriat 7uroatlantic, %arteneriatul pentru %ace, (onsiliul permanent
NAT si 6usia, (omisia NAT*'craina, "ialogul !editeranean+
Consiliul de )arteneriat Euroatlantic
(adrul multilateral de cooperare, (onsiliul constituie instanta in
cadrul careia aliatii si partenerii se consulta asupra unei problematici $aste,
mergand de la gestionarea cri-elor, mentinerea pacii si a securitatii, controlul
armamentelor, la cooperarea stintifica si nonproliferarea armelor de
distrugere in masa+
4
(onsiliul, creat in 199@, succede (onsiliului de (ooperare Nord*
Atlantic+ 7l consta in intalniri periodice la ni$el de ambasadori si ministri de
externe si ai apararii+
)arteneriatul pentru )ace
(reat in 1994 %arteneriatul pentru %ace are drept obiecti$
consolidarea stabilitatii si a securitatii in intreaga 7uropa+ 7l urmareste
sporirea capacitatilor Aliantei si ale statelor partenere de a coopera in cadrul
operatiunilor comune+ %arteneriatul se ba-ea-a pe o cooperare practica,
adaptata ne$oilor proprii fiecarui stat+
#n cadrul %arteneriatului pentru %ace, Nato isi asuma rolul
consultarilor cu fiecare dintre statele partenere in ca-ul unei potentiale
amenintari la adresa integritatii lor teritoriale, independentei politice sau a
securitatii lor+
Consiliul permanent NATO*$usia
(onsiderand 6usia un actor de maxima importanta in peisa,ul
securitatii internationale, NAT i*a propus, in 199=, de-$oltarea unui nou
tip de relatii de cooperare+ Aceasta cooperare s*a concreti-at in 199@ prin
semnarea 2Actui fondator asupra relatiilor mutuale, cooperarii si securitatii
intre NAT si Federatia 6usa3 si prin crearea (onsiliului permanent
NAT*6usia+ (onstand in intalniri periodice la diferite ni$eluri, (onsiliul
permite abordarea unor probleme de interes comun1 mentinerea pacii,
securitatea nucleara, con$ersia industriei de aparare, controlul armamentelor,
cooperarea militara, protectia mediului+
#n 1999, ca urmare a campaniei aeriene lansate de NAT in
contextul conflictului din Aoso$o, 6usia si*a suspendat relatiile cu NAT+
5i-ita fostulu secretar general al NAT, Lord 6obertson la !osco$a
(februarie 2999) a repre-entat relansarea acestei cooperari+
#n urma e$enimentelor din 11 septembrie 2991, (onsiliul a decis o
cooperare constructi$a in interiorul unui cadru securitar larg, in care lupta
contra terorismului si pre$enirea proliferarii armelor de distrugere in masa
constituie elemente extrem de importante+
Comisia NATO*+craina
"e$enita independenta in 1991, 'craina a inceput sa de-$olte foarte
repede relatii cu rgani-atia Nord*Atlantica, de$enind membru al
%arteneriatului pentru %ace in 1994 si fiind unul dintre fondatorii (onsiliului
de %arteneriat 7uroatlantic+ 6ecunoscandu*se rolul ma,or pe care 'craina il
,oaca in geopolitica europeana, s*a adoptat, in 199@ 2(arta pentru un
0
%arteneriat distincti$ intre NAT si 'craina3, atat implementarea acesteia,
cat si gasirea de noi modalitati de cooperare fiind incredintate (omisiei
NAT*'craina+ (omisia NAT*'craina s*a reunit pentru prima data in
anul 2999, la Aie$+
,ialo&ul -editeranean
#n 1990, NAT a in$itat = state mediteraneene (7gipt, #srael,
#ordania, !aroc, !auritania, Tunisia) sa participe la un "ialog, menit sa
contribuie la instaurarea de bune relatii si fa$ori-area unei mai bune
cooperari reciproce in intreaga regiune mediteraneana, precum si la intarirea
securitatii si stabilitatii+ (elor = state li s*a adaugat, in februarie 2999,
Algeria+
"in punct de $edere conceptual, "ialogul poate fi definit ca un
instrument esential de sustinere a strategiei globale de parteneriat, dialog si
cooperare promo$ate de Alianta+
La summit*ul de la %raga, din noiembrie 2992, s*a adoptat un set de
masuri $i-and consolidarea dimensiunii politice si practice a "ialogului
!editeranean+
$estructurarea aran.amentelor interne ale NATO
!odelarea si adaptarea Aliantei in noul context post > ra-boi rece ?
a antrenat restructurarea fortelor militare si dispo-itiilor de conducere,
precum si introducerea unor noi concepte+
7fecti$ele militare in statele membre au fost reduse si s*au constituit
corpuri de armata usoare si capabile de o inter$entie rapida si eficienta+ "e
asemenea, numarul cartierelor generale ale NAT a fost redus cu doua
treimi (din cele =0 au ramas aproximati$ 29)+
Tot in acest context s*a de-$oltat si conceptul > <rupuri de forte
interarme multinationale ? (<F#!), Alianta pre$a-and structuri de forte
susceptibile de a fi adaptate pentru a face fata diferitelor tipuri de misiuni+
/nitiativa NATO pentru Europa de ud*Est
&tabilitatea si securtatea 7uropei de &ud*7st si consolidarea
cooperarii intre statele din regiune sunt promo$ate prin intermediul
initiati$ei pentru 7uropa de &ud*7st, adoptata la &ummit*ul de la
4as.ington, din 1999+
La ba-a acestei initiati$e se regasesc 4 elemente fundamentale1
Forumul consultati$ pe probleme de securitate in 7uropa de &ud*7st, <rupul
de lucru ad*.oc in domeniul cooperarii regionale, instrumentele de lucru ale
=
%arteneriatului pentru %ace si programele*tinta pe probleme de securitate
pentru tarile din regiune+
Consolidarea dimensiunii europene
"iferentele de capacitati intre &'A si partenerii sai europeni au
determinat Alianta sa sustina, incepand din 1994, de-$oltarea unei #dentitati
europene de securitate si de aparare, in stransa colaborare cu 'niunea
7uropei ccidentale+ #deea care a stat la ba-a crearii acestei #dentitati
europene este, pe de o parte, de a da statelor de pe batranul continent
posibilitatea de a*si asuma responsabilitatea propriei securitati si pe de alta
parte, consolidarea unei relatii transatlantice mai ec.ilibrate si mai puternice+
"eci-ia '7, la (onsiliul 7uropean de la BelsinCi, din 1999, de a
crea o Forta de 6eactie 6apida, ce a de$enit operationala in 299:, pe de o
parte, s crearea unei Forte de 6eactie a NAT, in urma summit*ului de la
%raga, din 2992, pe de alta parte, au creat sensatia unei suprapuneri sau, mai
mult, a unei concurente intre cele doua structuri+ biecti$ele si aria de
inter$entie a celor doua Forte fiind insa diferite, se poate orbi mai de graba
de o complementaritate a acestora+ #n plus, 'niunea 7uropeana nu si*a
de-$oltat suficient capacitatile militare, nefiind pregatita in momentul de
fata, sa dea un raspuns rapid si eficient unor pro$ocari securitare ma,ore+
Toate aceste demersuri, impreuna cu incercarea de a constitui, la
ni$el european o %olitica de &ecuritate si Aparare (omuna functionala, pot fi
intelese drept tentati$e de reec.ilibrare a rolurilor si responsabilitatilor intre
7uropa si &'A in acest domeniu+
#n decembrie 2992 a fost consacrata ba-a oficiala a cooperarii intre
NAT si '7 pri$ind gestiunea cri-elor si pre$enirea conflictelor+ Aceasta
cooperare permite operatiuni diri,ate de '7 cu a,utorul resurselor si
capacitatilor NAT+
A 0 treia dimensiune 1 a NATO
#n ultimii ani, dincolo de orientarile sale principale $i-and
cooperarea in domeniul securitatii si al politicii de aparare, NAT si*a
extins centrul de interes si catre cooperarea pri$ind planurile ci$ile de
urgenta, sectorul stintific, si c.estiunile legate de mediu+ "aca problemele de
securitate si politica de aparare constituiau prima si a doua > dimensiune ? a
Aliantei, noile sectoare au fost desemnate drept > a treia dimensiune ? a
acesteia+
Conceptul strate&ic al Aliantei
@
Abordarile politice si militare ale NAT sunt redate de (onceptul
strategic al Aliantei, definit pentru prima data in 1991 la summit*ul de la
6oma+
#n 199@, la summit*ul de la !adrid, membrii NAT au propus
reexaminarea (onceptului strategic al Aliantei, iar la 4as.ington, in 1999,
au aprobat un nou (oncept strategic, care sa*i confere Aliantei un instrument
cu a,utorul caruia sa poata face fata noilor pro$ocari si perspecti$elor
securitare in secolul DD# si care sa o g.ide-e in e$olutia sa politica si
militara $iitoare+ Aceasta porneste de la premisa ca NAT trebuie sa
sal$grade-e interesele comune de securitate intr*un mediu aflat in continua
sc.imbare, sa mentina apararea colecti$a, sa consolide-e relatia
transatlantica si sa asigure un ec.ilibru care sa permita Aliatilor europeni sa*
si asume o mai mare responsabilitate+ !ai mult, Alianta trebuie sa conser$e
$ointa politica si mi,loacele militare pe care le presupun diferite actiuni+
Noul (oncept strategic descrie natura si obiecti$ele NAT, ca si
misiunile de securitate fundamentale ale acesteia, identificam elementele
centrale ale noului mediu securitar si componentelor sale globale de
securitate si furni-ea-a orientarile in $ederea continuarii adaptarii fortelor
sale militare+
6ealitatile internationale conturate dupa 11 septembrie 2991 au
determinat o regandire a rolului NAT in ar.itectura securitara+ "aca in
perioada > ra-boiului rece ?, orientarea predominanta a NAT era catre
7uropa, pro$ocarile actuale sunt mult mai di$erse si mai indepartate
geografic+ "esi parerile pri$ind > mondiali-area ? NAT sunt inca di$erse,
este e$ident ca amenintarile ma,ore la adresa securitatii nu se mai
circumscriu exclusi$ spatiului european+ #n aceasta logica, la summit*ul de la
%raga, din noiembrie 2992, Aliatii au e$identiat necesitatea ca NAT sa
dispuna de capacitatea de a desfasura forte capabile de a inter$eni in orice
-ona si de a sustine operatii la mare distanta, inclusi$ in medii in care poate
fi pusa in situatia de a se confrunta cu arme biologice, c.imice, nucleare,
precum si de a*si consolida pre-enta pe scena internationala din cresterea
numarului de membrii+
Anga,amentul de capacitati adoptate la %raga si crearea Fortei de
6eactie a NAT (N6F) E lansata oficial pe 10 octombrie 299: E $or permite
Aliantei sa faca fata noilor amenintari si riscuri si in acelasi timp, sa
contribuie la promo$area interoperabilitatii intre fortele sale europene si cele
americane+ "e asemenea, prin crearea N6F se urmareste sporirea capacitatii
NAT de a raspunde diferitelor pro$ocari prin implicarea sa in actiuni
propriu-ise si nu doar in fa-a postconflict+
;
#n contextul acestui nou peisa, securitar, la summit*ul de la %raga
din noiembrie 2992, a fost anuntat un nou concept militar de aparare
impotri$a terorismului+ %otri$it acestuia, NAT trebuia sa fie in masura sa
reprime si sa im$inga terorismul si sa asigure protectia impotri$a acestuia,
peste tot unde interesele Aliatilor o cer+ %roblema armelor de distrugere in
masa a constituit un alt subiect de discutie, con$enindu*se, in acest sens,
numeroase masuri menite sa contribuie la reducerea riscurilor (ameliorarea
capacitatilor de detectie, ec.iparea fortelor NAT cu sisteme de protectie
mai performante, sustinerea autoritatilor ci$ile in ca- de urgenta)+
Tot la %raga s*a decis reforma structurilor de conducere a NAT in
$ederea imbunatatirii rapiditatii si desfasurarii fortelor+
(omplexitateea mediului securitar international si determinarea lui
multipla (securitatea este influentata de factori economici, politici, sociali,
de mediu, precum si de aspecte ce tin de aparare) au facut Alianta Nord*
Atlantica sa propuna un cadru fundamental pe trei elemente principale1
dialogul, cooperarea si mentinerea unui potential comun de aparare+
%reocuparile constante ale Aliantei de a face fata diferitelor
pro$ocari si de a se adapta sc.imbarilor din mediul securitar au fost
reafirmate in cadrul summit*ului de la #stambul, din 2;, 29 iunie 2994+ cele
trei prioritati ale summit*ului au fost 1 asistenta pentru tarile din rientul
!i,lociu, (auca- si Asia, anga,area in operatiuni in afara ariei de inter$entie,
continuarea de-$oltarii capacitatilor Aliantei (transformareFmoderni-are)+ %e
ba-a acestei prioritati Alianta si*a definit temele strategice, acestea $i-and
operatiunile, propria moderni-are (transformare) si parteneriate+
#n urma discutiilor intre sefii de stat si de gu$ern reuniti la #stambul,
Alianta, in conformitate cu obiecti$ele propuse, a decis 1 crearea #nitiati$ei
de (ooperare #stambul (#(#) $i-and cooperarea intre tarile din cadrul
(onsiliului de (ooperare din <olf prin implicarea lor atat la ni$el bilateral,
cat si indi$idual (ca si "ialogul !editeranean, #(# repre-inta un ansamblu
de procese complementare, e$oluti$e si indi$iduali-ate), un dialog mai
strans cu tarile din (auca- si Asia prin intermediul %arteneriatului
7uroatlantic, extinderea pre-entei NAT in Afganistan, asistenta acordata
#raCului pentru pregatirea fortelor sale de securitate (deci-ia NAT este un
raspuns la cererea formulata de gu$ernul interimar iraCian), predarea
comen-ii pentru operatiunile militare din Bosnia*Bertego$ina, 'niunii
7uropene (acest lucru s*a reali-at in luna decembrie 2994)+
La 6euniunea !inistrilor Afacerilor 7xterne din decembrie 2994, de
la Bruxelles, s*a decis sporirea participarii NAT in Afganistan (este $orba
de extinderea misiunii fortei internationale de asistenta pentru securitate*
F#A&*prin trimiterea de ec.ipe pro$inciale de reconstructie*%6T*in -ona de
9
$est a tarii) si de extinderea a,utorului dat #raCului (implicarea tot mai
sporita in domeniul pregatirii fortelor de securitate iraCiene), precum si
pastrarea unei pre-ente semnificati$e a NAT in Aoso$o, deoarece > mediul
securitar ramane fragil ?+
tructurile NATO
%entru a*si putea indeplini rolul sau fundamental de pre-er$are a
libertatii si securitatii statelor membre, NAT este dotat cu o dubla
structura*militara si ci$ila*intre cele doua > componente ? existand o stransa
cooperare+
tructura civila
(onsiliul Atlanticului de Nord (NA() este organul deci-ional al
rgani-atiei si singurul sau organ a carei existenta este expres afirmata de
Tratatul de la 4as.ington+
Fiecare tara membra este repre-entata in (onsiliul Atlanticului de
Nord de un ambasador sau un repre-entant permanent asistat de o delegatie
nationala alcatuita din consilieri si functionari care participa la reuniunile
diferitelor comitete ale NAT+
"eci-iile (onsiliului se adopta prin consens si ele repre-inta $ointa
colecti$a a statelor membre+
#n mod normal, membrii (onsiliului se reunesc o data pe saptamana,
iar lucrarile sale sunt pre-idata de secretarul general al NAT (sau de
ad,unctul acestuia)+
&ediul NA( se afla la Bruxelles (ca si cartierul general al
rgani-atiei)+
Acti$itatea (onsiliului Atlanticului de Nord si a comitetelor sale
(Tratatul confera (onsiliului dreptul de a crea organe subsitare) este
sustinuta de un secretar international+ Acesta este format din cetateni ai
statelor membre, care sunt fie recrutati in mod direct de organi-atie, fie
detasati de gu$ernele nationale pentru :*4 ani+ !embrii &ecretariatului
#nternational se subordonea-a secretarului general al Aliantei si ser$esc
interesele acesteia pe toata durata mandatului+
&ecretariatul #nternational are in compunere1 Biroul &ecretarului
<eneral, departamanetele operati$e, Biroul Administrati$ si Biroul
#nspectorului Financiar+ #n fruntea fiecarui departament se gaseste un
secretar general*ad,unct+
&ecretarul general este insarcinat sa promo$e-e si sa conduca
procesul de consultari si luare a deci-iilor in cadrul Aliantei+ 7l isi asuma si
19
functia de presedinte al (onsiliului Atlanticului de Nord, al (omitetului
pentru %lanificarea Apararii si (omitetului pentru %lanificarea Nucleara+
!isiunea secretarului general include si posibilitatea ca acesta sa ceara
de-baterea anumitor teme, in $ederea adoptarii unei deci-ii+ "e asemenea, el
este abilitat sa*si foloseasca bunele oficii in ca- de diferende intre tarile
membre+ 7l este insarcinat si cu conducerea &ecretariatului #nternational si
este principalul purtator de cu$ant al Aliantei in relatiei cu gu$ernele si
mass*media+
tructura militara
(omitetul !ilitar este alcatuit din ofiteri superiori din tarile membre
detasati la sediul din Bruxelles al Aliantei+ 6olul sau $i-ea-a, in principal
consiliere si recomandari (adresate autoritatilor politice ale NAT) in
domeniul militar+ "e asemenea, el contribuie la elaborarea conceptelor
strategice generale ale Aliantei+
(omitetul !ilitar se intruneste saptamanal ((onsiliul Atlanticului de
Nord se reuneste in fiecare miercuri, iar repre-entantii (omitetului !ilitari
se intalnesc ,oia, pentru a putea aplica in cel mai scurt timp deci-iile
acestuia)+
%resedintele (omitetului !ilitar este ales de sefii de stat ma,or si are
un mandat de : ani+
&tatul !a,or !ilitar #nternational spri,ina acti$itatea (omitetului
!ilitar/ aceasta structura este alcatuita din personalul militar detasat de
fiecare stat membru si de personalul administrati$ ci$il+ #n fruntea sa se afla
un director cu rang de general cu : stele, numit de catre tarile membre la
propunerea (omitetului !ilitar+ #n subordinea acestuia se afla cei doi
comandanti strategici*comandantul suprem al Fortelor Aliate din 7uropa
(&A(7'6), cu sediul la &.ate, in Belgia, si comandantul suprem al Fortelor
Aliate din -ona Atlanticului (&A(LANT), cu sediul la NorfolC, in &'A*
precum si <rupul de %lanificare 6egionala (anada &'A (('&6%<) cu
sediul la Arlington, in &'A+
Adunarea Atlanticului de Nord 2NAA3
#mportanta pe care Alianta o acorda dialogului politic intre
repre-entantii directi ai cetatenilor din statele membre se concreti-ea-a si
prin constituirea, in 1990, a Adunarii %arlamentare (initial denumita
Adunarea Nord Atlantica)+ !embrii Adunarii sunt numiti de catre si din
randul parlamentelor statelor membre, urmand procedurile nationale si in
functie de ponderea pe care partidul politic din care fac parte o are in
parlamentul respecti$+
11
!isiunea principala a Adunarii $i-ea-a de-bateri pe teme de interes
comun si apropierea diferitelor opinii exprimate in cadrul acestei institutii+
NAA se reuneste in sesiune plenara de doua ori pe an in capitala
unei tari membre, la in$itatia parlamentului acesteia+ Adunarea Atlanticului
de Nord este structurata in 0 comisii 1 (omisia politica, (omisia de aparare
si securitate, (omisia economica, (omisia stiintifica si te.nica si (omisia
pentru probleme ci$ile+
#nitiati$a 6ose*6ot., lansata in 1999, asigura coordonarea relatiilor
Adunarii Atlanticului de Nord cu structurile parlamentare ale statelor din
7uropa (entrala si de 7st+ 7xista o tripla dimensiune a acestei initiati$e1
participarea cat mai acti$a a parlamentelor din spatiul central si est*european
la intrunirile Adunarile, sustinerea unor seminarii 6ose*6ot. pe teme de
interes comun pentru ambele parti, spri,inul acordat formarii profesionale a
personalului care lucrea-a pe langa parlamente+
6olul Adunarii Atlanticului de Nord in elaborarea politicii Aliantei
Nord Atlantice, desi, indirect(Adunarea este independenta in raport cu
Alianta), este indiscutabil, recomandarile si re-olutiile sale fiind transmise
gu$ernelor si parlamentelor nationale, precum si &ecretariatul <eneral al
NAT+
E#tinderea NATO
(onform articolului 19 din Tratatul Atlanticului de Nord, %artile pot,
prin acordul unanim, sa in$ite sa adere la Tratat orice alt stat european
susceptibil de a fa$ori-a de-$oltarea principiilor pre-entului Tratat si de a
contribui la securi-area regiunii Atlanticului de Nord+
"upa cum am aratat de,a, NAT a primit noi membri pe durata
intregii sale existente+ Acest lucru este explicabil prin mutatiile care au a$ut
loc pe scena internationala o data cu prabusirea statelor comuniste,
antrenand sc.imbari fundamentale la ni$el securitar, dar si ca urmare a
e$olutiei realitatilor internationale in ansamblul lor si a noilor pro$ocari si
amenintari carora trebuie sa le faca fata organi-atiile internationale in noul
mileniu+
#n$itate sa se alature Aliantei la summit*ul de la !adrid, din 199@,
%olonia, (e.ia si 'ngaria au de$enit membre cu drepturi depline in 1999+
Acesta era primul pas dintr*o strategie de extindere mult mai larga, ce a$ea
sa se continuie in 2992, prin in$itarea a @ noi state est*europene (la sammit*
ul de la %raga) de a adera la NAT+
"imensiunea extinderii, ca si necesitatea de a face din Alianta o
forta eficienta si operationala in conditii si -one din cele mai di$erse au
12
determinat o atentie sporita fata de acest cel mai recent $al de aderare+
Astfel, Alianta a lansat %lanul de actiune pentru aderare, menit sa a,ute
statele candidate, permitandu*le sa obtina consiliere, a,utor si spri,in practic
in legatura cu toate aspectele aderarii+ Fara a constitui o garantie de aderare,
sau o simpla lista de conditii si criterii care trebuie indeplinite si respectate,
%lanul este un instrument extrem de util pentru statele interesate care, prin
sc.imbul de informatii, pot afla, reactiile si a$i-ele concrete ale NAT
referitoare la pregatirea lor in $ederea unei $iitoare aderari+
%lanul de actiune pentru aderare respecta principiul autodiferentierii,
statele fiind libere sa aleaga acele elemente din %lan care sunt cel mai bine
adaptate prioritatilor si specificitatii lor nationale+
Lansat in 1999, la acest %lan au participat 9 state1 Albania, Bulgaria,
7stonia, Letonia, Lituania, 6omania, &lo$acia, &lo$enia si Fosta 6epublica
#ugosla$a a !acedoniei+
Fiecare membru a elaborat un program national anual de pregatire
pentru aderare, $i-and problemele politice si economice, militare si de
aparare aspecte legate de resurse, probleme de securitate si ,uridice+ 7le si*au
fixat propriile obiecti$e, scopuri si calendare de acti$itati+
(ontinutul programelor nationale tine insa cont de obiecti$ele pe
care Alianta le asteapta a fi atinse de statele candidate in diferite domenii1
a) obiecti$e politice si economice 1 reglementarea pe cale pasnica a
oricarui conflict teritorial exern, a oricarei neintelegeri de natura etnica,
suprematia legii si respectarea drepturilor omului, instaurarea unui control
democratic asupra fortelor armate si promo$area stabilitatii si a bunastarii
prin libertate economica, ,ustitie sociala si o atitudine responsabila in
materie de mediu+
b) biecti$e de securitate si aparare 1 capacitatea statelor candidate
de a contribui la apararea colecti$a si la noile misiuni ale Aliantei+
%articiparea in cadrul %arteneriatului pentru %ace detine, de asemenea, un rol
important+
c) 6esursele $i-ea-a necesitatea ca orice stat candidat sa aloce
suficiente resurse apararii, astfel incat sa faca fata obligatiilor ce $or decurge
din aran,amentele colecti$e ale Aliantei, in momentul in care $a de$eni
membru+
d) Aspecte de securitate se refera la necesitatea ca tarile candidate
sa $eg.e-e la instituirea procedurilor care garantea-a securitatea
informatiilor sensibile+
e) Aspectele ,uridice $i-ea-a necesitatea compatibilitatii intre
legislatiile statelor candidate si dispo-itiile si acordurile reglementand
cooperarea in interiorul NAT+
1:
#n momentul in care se considera ca un stat indeplineste aceste criterii si ca
includerea sa in Alianta poate ser$i intereselor politice si strategice globale
ale acesteia si contribui la stabilitatea continentului european, exista toate
premisele ca respecti$ul stat sa de$ina memru deplin al NAT+
(ea mai recenta extindere, a fost finali-ata, dupa cum am aratat mai inainte,
in prima$ara anului 2994, summit*ul NAT de la #stambul (din iunie 2994),
fiind prima reuniune importanta a Aliantei largite+
$omania si NATO
'nul dintre obiecti$ele prioritare ale politicii externe si interne a
6omaniei dupa prabusirea comunismului l*a constituit aderarea la NAT+
%rimele relatii ale 6omaniei cu NAT datea-a din anul 1999, cand, printr*o
scrisoare oficiala, secretarul general al NAT (pe atunci !anfred 4orner)
era in$itat sa $i-ite-e 6omania si in care se sugera, de asemenea, ideea
acreditarii unui ambasador roman la NAT+
6omania a adresat formal cererea de aderare la Alianta Nord
Atlantica in 199:+ "e atunci si pana in pre-ent, 6omania a participat la
diferite programe, initiati$e si actiuni ale organi-atiei+
%rimul pas concret in acest sens a fost participarea 6omaniei la %arteneriatul
pentru %ace, inca din 1994+
#n plan intern, 6omania a demarat procesul de reforma a sistemului
de aparare, a lansat %lanul anual de pregatire pentru aderare (in cadru mai
larg definit de %lanul de actiune in $ederea admiterii de noi membrii,
elaborat de NAT in 1999), si in urma summit*ului de la %raga (21*22
noiembrie 2992), a elaborat un calendar pentru finali-area reformelor+
"upa cum am aratat, 6omania a fost in$itata sa adere la NAT in
noiembrie 2992+ "upa inc.eierea procedurii de ratificare, in tarile membre
ale NAT, a %rotocolului de aderare a 6omaniei la NAT si in urma
ratificarii acestuia de catre %arlamentul 6omaniei, incepand din 2994, tara
noastra este membru cu drepturi depline al Aliantei Nord Atlantice+
14
B#BL#<6AF#71
Andrei %opescu, Alina "inu, #on Ginga E 6<AN#HAT##
7'6%7N7 &# 7'6ATLANT#(7, 7ditura 7conomica, Bucuresti,
2990
&il$iu Negut, #NT6"'(767 #N <7%L#T#(A, 7ditura !eteor
%ress, Bucuresti, 299=
10