F.

STATUL NAŢIONAL UNITAR ROMÂN (România Mare)

1) Context:
- 1918 reprezintă anul triumfului
- au existat următoarele acţiuni premergătoare: 1784; 1821; 1848/1849; 1859; 1877/1878.
Unirea s-a realizat în cadrul unor adunări reprezentative.
Au fost parcurse trei etape: autonomia, independenţa și unirea
a)Basarabia:
1.Prima etapă: Autonomia
-în aprilie 1917 s-a înfiinţat Partidul Naţional Moldovenesc (V. Stroiescu) care şi-a propus
autonomia provinciei. Organul de presa era Cuvântul Moldovenesc (condus de Onisifor
Ghibu)
-la 8 octombrie s-a desfăşurat Congresul Ostaşului unde s-a proclamat autonomia.
-la 2-6 noiembrie s-a înfiinţat Sfatul Ţării condus de Ion Inculeţ care coordona unirea, iar
organul executiv era Consiliul Directorilor General (Petru Erhon)
-la 2 decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democrată Moldovenească
2.A doua etapă: Independenţa
-tulburările provocate de armata bolşevică i-a determinat pe basarabeni să solicite sprijinul
armatei române. La 12 ianuarie 1918, armata română pătrunde în Basarabia
-la 23/24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării a proclamat independenţa și ruperea de Rusia
3.A treia etapa:Unirea
-la 27 martie/9 aprilie 1918 Sfatul Ţării a proclamat Unirea Basarabei cu România,
iar la 22 aprilie 1918 Unirea a fost promulgată de regele Ferdinand.
b)Bucovina:
1.Prima etapă:Autonomia
-în octombrie 1918 parlamentarii români de la Viena au întemeiat Consiliul Naţional Român
(Constantin Isopescu Grecu, George Grigorovici) care la 9 octombrie a cerut
autodeterminarea.
-la 14/27 octombrie 1918 s-a înfiinţat Adunarea Constituantă condusă de Iancu Flondor,
care reprezintă adunarea reprezentativă şi care a solicitat unirea românilor din imperiu.
2.A doua etapă:Independenţa
-intenţiile Ucrainei asupra Bucovinei i-a determinat pe bucovineni să solicite intervenţia
armatei române
-la 12 noiembrie 1918 au fost restabilite instituţiile
3.A treia etapă:Unirea
-la 15/28 noiembrie 1918 s-a desfăşurat la Cernăuţ Congresul General al Bucovinei care a
solicitat unirea cu România
c) Transilvania
Împăratul Austro-Ungariei a lansat un manifest ,,Catre popoarele mele credincioase’’, în
care se propunea federalizarea imperiului.
1.Prima etapă:Autonomia
-în aprilie 1918 s-a desfăşurat la Roma Congresul Naţiunilor
-la 29 septembrie/ 12 octombrie 1918 la Oradea, Partidul Naţional Român a elaborat o
Declaraţie care solicita:
 Libertatea naţiunii
 Separarea politică faţă de Ungaria
 Asumarea suveraniţăţii
-la 18 noiembrie Alexandru Vaida Voievod a citit Declaraţia de autodeterminare în
Parlamentul de la Budapesta.
2.A doua etapă: Independenţa.
-la 30-31 octombrie 1918 s-a format la Arad Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C.)
format din 6 membri P.N.R.( Teodor Mihaly, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Alexandru Vaida –
Voievod, Ştefan Cicio -Pop şi Vasile Goldiş ) şi 6 membri P.S.D. ( Ioan Fluieraş, Basil Surdu,
Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grapini şi Iosif Jumanca )
-la 6 noiembrie 1918 Consiliul C.N.R.C. a publicat manifestul ,,Catre naţiunea română ” în
care se cerea autodeterminarea.
-la 9-10 noiembrie, C.N.R.C. a solicitat întreaga putere printr-o notă ultimativă.
-la 13-14 noiembrie la Arad a avut loc ultimele tratative dintre maghiari şi români care au
eşuat.
3.A treia etapă:Unirea
-la 7 noiembrie 1918 C.N.R.C. a convocat o mare adunare naţionala la Alba Iulia.
-la 18 Noiembrie / 1 Decembrie s-a desfăşurat la Alba Iulia, Marea Adunare Naţionala la
care au participat 1228 de delegaţii și peste 100.000 de cetăţeni. Adunarea a fost deschisă de
Gheorghe Pop de Băseşti, iar Rezoluţia a fost citită de Vasile Goldiş.
Au fost alese 2 organisme provizorii:
-Marele Sfat Naţional condus de Gheorghe Pop de Băseşti având rol legislativ.
-Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu care avea rol executiv.
La 24 decembrie 1918 regele Ferdinand a ratificat actul unirii.
G. Consecinţele Unirii.
-Ziua de 1 Decembrie a devenit ziua Naţionala.
-Teritoriul României a crescut de la 137.000 km2 la 295.049 km2.
-populaţia a crescut la peste 18 milionane locuitori conform recensământului din 1930 din
care 71.9% erau români, (aproximativ două treimi) 78,9% trăiau în mediul rural, iar 21,1% în
mediul urban.
-au fost înfăptuite reforma agrară (împroprietăriți țăranii) și cea electorală (votul universal).
-a fost elaborată constituția din 1923.