Vointa reprezinta intreaga viata. Daca ai vrea sa fi fericit, ai fi.
Vointa muta muntii din loc. Vointa este credinta umana.
(Alfred de Vigny)
Vointa puternica nu este numai stiinta de a dori ceva si de a obtine ceva,
ci si stiinta de a renunta la ceva, in caz de nevoie. (Anton Makarenko) Vointa este procesul psihic complex de reglare superioara a activitatii umane ce consta in mobilizarea si concentrarea fortei si capacitatilor fizice si spirituale in vederea depasirii obstacolelor si realizarea scopurilor propuse constient. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a activitatii in general proces superior de autoreglaj aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop constient propus Trebuintele primare (foamea, setea, eliminarea durerii,…etc.) devin impulsuri ce determina manifestari necontrolate in vederea satisfacerii acestor trebuinte impetuoase. Astfel de manifestari scapa de sub controlul vointei care are rolul de a diminua si pune in concordanta manifestarile impulsive cu normele comportamentale sociale. Obstacolul – din punct de vedere psihologic reprezinta confruntarea dintre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii sale. Evaluarea obstacolului este de mare importanta: subaprecierea = esec / supraprecierea = esec / reflectarea adecvata = succes; pentru depasirea obstacolelor omul isi mobilizeaza efortul voluntar (vointa). Diversitatea scopurilor umane este infinita, fiecare dintre noi in diferitele momente ale vietii noastre avem diferite scopuri… Scopurile pot fi: imediate / indepartate & egoiste / generoase …. Viata omului numai atunci este inaltatoare cand urmareste un ideal (L. Rebreanu) Obstacolele pot fi: Exterioare – lipsa conditiilor, a unor lucruri, refuzul unor persoane, timpul prea scurt, etc… Interioare – lipsa cunostintelor, a abilitatilor sau deprinderilor, lenea, teama, frica, dezinteresul, timiditatea, neincrederea in sine, etc… Depasirea obstacolelor = efort, lupta pentru a le inlatura; cel mai greu de depasit sunt obstacolele interioare = efort de vointa E inaltator sa-ti alegi un tel si apoi trecand prin foc sa ajungi la el! Gandeste-te o secunda la participantii la Paraolimpiade – cele pentru persoane cu dizabilitati si imagineaza-ti ce eforturi de vointa depun ei… Prefigurarea intentiei, a impulsului = constientizarea impulsului si raportarea lui la un anumit lucru genereaza formularea scopului si directionarea actiunii catre realizarea lui (“vreau..X..”) si descoperirea cailor posibile de realizare a scopului. Lupta motivelor = motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau opozitie, ceea ce impune aprecierea avantajelor si a dezavantajelor alegerii unuia dintre ele. Luarea hotararii = alegerea unui motiv si respingerea /amanarea celorlalte, eventual stabilindu-se ordinea realizarii lor. Aplicarea planului (faza executiei)= operatii concrete (uneori automatizate) ce sunt controlate constient (in aceasta faza pot apare obstacole noi si actiunea sa esueze). Verificarea si evaluarea performantelor = analiza rezultatelor in vederea repetarii actiunii, a cresterii performantei in vederea implinirii altor acte de vointa in viitor. Din Antichitate s-a conturat ideea ca vointa este in stransa legatura cu gandirea rationala. Ratiunea e implicata in toate procesele luarii de decizie si mai ales in selectia variantei de actiune cea mai adecvata. Totodata emotiile si implicarea afectiva influenteaza luarea deciziilor, deseori eforturile de vointa fiind puse in slujba sentimentelor. Jean Piaget considera vointa un “reglaj al reglajelor” – deorece ea se rasfrange atat asupra proceselor cognitive cat si cele afective. vointa apare ca un rezultat intre capacitatile si disponibilitatile de la un anumit moment dat ale individului si particularitatile obstacolului ce trebuie depasit – se vorbeste in psihologie de un “optim volițional” = echilibru & concordanta intre sarcina de indeplinit si posibilitatile reale ale individului, folosirea unui minim de energie; Perseverenta – mentinerea unui timp cat mai lung a efortului e diferita de incapatanare – prelungirea efortului chiar cand e evident ca nu mai aunt sanse de reusita ; si opusul lor e delasarea, abandonarea scopului propus de la primul obstacol. Taria (fermitatea) vointei se manifesta in lupta cu obstacolele, opiniile contrare fara a abandona cauza; opusul e vointa slaba, care nu face fata vreunui obstacol, e incapabila de efort. Independenta si initiativa, originalitatea si autodeterminarea in urmarirea scopului propus; opusul e sugestibilitatea, inertia, pasivitatea, adoptarea necritica a altor opinii. Autocontrolul, stapanirea de sine, cumpatarea, capacitatea de control a limbajului, rezistenta la tentatii; opusa impulsivitatii, irascibilitatii, agresivitatii Promptitudinea si hotararea, capacitatea de a lua decizii; la polul opus e tergiversarea, nehotararea, incapacitatea de a lua o decizie. Calitatile vointei devin trasaturi de caracter, dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Vointa NU este innascuta, ea se educa, se formeaza si se antreneaza treptat, pe masura ce se realizeaza confruntari si depasiri ale obstacolelor. Cel mai bun exercitiu este munca si implicarea si in actiuni care NU iti plac! Supraprotejarea copiilor in familie are un efect negativ, crescand adulti incapabili sa duca la bun sfarsit ceea ce au inceput. Viata ordonata, pe baza de program, riguroasa, fara tergiversari si amanari creste adulti cu vointa puternica. Vointa se specializeaza – functie de tipul de efort si de activitate exersate vointa poate deveni mai puternica intr-un domeniu decat in altul. Pe masura ce obstacolele sunt depasite ele isi diminueaza specificul de obstacol, fapt evident mai ales o data cu inaintarea in varsta (ce parea un efort la 4 ani e o nimica toata la 6 ani!) Ai izbutit? Continua! N-ai izbutit? Continua! ≥l9