Tetraciclina şi penicilina

Prihotin Luminiţa Clarence

Anul III AMF

TETRACICLINA

Clasificare :

1. După origine pot fi:

a) substanţe naturale → produse de streptomyces (tetraciclina);
b) substanţte de sinteză → 1.1 care pot fi administate oral şi la rândul lor pot fi:

Semiretard administrate la 12 h (METACILINA ŞI MINOCILINA)

Retard administrate la 24 de ore (DOXICICLINA)

→ 1.2 cu administrare injectabilă (ROLITETRACICLINA)

2. După generaţii:
a) generaţia I TETRACICLINA
CLORTETRACICLINA
OXITETRACICLINA
DEMECLOCIDINA
b) generaţia II DOXICILINA
MONOCICLINA

REACŢII ADVERSE PRODUSE DE TETRACICLINA

La nivelul aparatului digestiv:

Iritaţie gastrică şi intestinală, greaţă, vomă, dureri epigastrice, frecvent la doxicilină şi oxitetraciclină. Mai
rar pot apărea ulcere esofagiene. Pentru a preveni aceste reacţii medicamentele se administrează cu o cantitate
mare de apă şi se evită administrarea înainte de culcare.

Infecţiile cu Candida, micozele intestinale apar frecvent la administrarea tetraciclinei de I generaţie. Mai
pot apărea stomatite, hipoavitaminoză, etc.

La nivel hepatic:

Poate produce infiltrarea grasă a ficatului , mai ales la administrarea parenterală.

Efectul toxic hepatic este favorizat de:

1
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

 insuficienţa renală sau coexistenţa altor boli hepatice, sarcină.

La nivel renal:

Poate apărea diabet insipid nefrogen, sindromul Fancori, poliurie, proteinurie, glicozurie, greaţă, vărsături.

La nivel general poate apărea o fotosensibilizare la nivelul oaselor şi dinţilor; colorare în brun a dinţilor.
Acest fenomen afectează dentiţia de lapte dacă se administrează tetracicline în trimestrul II de sarcină şi dentiţia
definitivă dacă se administreză la copiii de până la 8 ani. Când se administrează la copiii poate împiedica
creşterea oaselor.

Poate produce flebită locală la administrarea intravenoasă.

CONTRAINDICAŢII

La femeile gravide, la copiii mai mici de 8 ani, în infecţii renale, excepţie făcând doxiciclina.

Nu se asociază niciodată administrarea tetraciclinelor cu penicilinele, apare antagonismul.

TETRACICLINĂ gen. I

 Are biodisponibilitate bună, scăzută la asocierea cu alimente (produse lactate şi medicamente ce conţin
Ca, Mg, Fe, antiacide alcalinizante).
 Se acumulează în oase, dentină şi smalţul dentar.
 Se elimină prin scaun şi pe cale renală.
 Reacţiile adverse sunt cele specifice vârstei.

Farmacoterapia
a) Indicată ca primă alegere în holeră, bruceloză, infecţii cu chlamidia şi pneumonii cu micoplasme.
b) Ca alternativă în acnee, gonoree, în infecţii urinare, dar administrarea este limitată.

Administrare :

 2-4 g pe zi, administrată în 4 prize, una la 6 h.

 În gonoree se administrează 2g/zi în 4 reprize, timp de 5 zile.
 La copiii după apariţia dentiţiei, între 25-50mg pe Kg/zi în 4 prize egale.
 La nivel local unguente şi colire, (0,5-1%)

TETRACICLINA gen II (DOXICICLINA)

2
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

Are o buna biodisponibilitate orala şi nu este influienţată de alimente. Fe scade absorbţia

doxiciclinei. Spectul microbian este asemănător tetraciclinei cu următoarea deosebire:
a) Cocii gram pozitivi ( streptococci, pneumococci, stafilococi) sunt sensibili la concentraţii
mici de antibiotic.
b) Bacilii gram negativ aerobi, gonococi, este mai activă decât tetraciclina

Reacţiile adverse sunt comune tetraciclinelor.

Interacţiuni:

 Produce efecte de tip desulfiram la asocierea cu alcoolul.

 Scad timpul de injumătăţire a doxicilinei, cu 50% inductorii enzimatici: fenitoina, carbamazepina,
fenobarbital şi consum cronic de alcool.

Indicaţii:

 Bronşite cornice, pneumonii atipice produse de mycoplasmă, sinuzite, infecţii pelvine produse de
gonococ sau E.coli, prostatită cronică, profilactic o doză pentru evitarea diareei călătorului data de
bacilul E.coli.

Administrare:

 La adult se administreză 200mg/zi într-o singură priză în prima zi (2 comprimate în prima zi). Apoi câte
100mg/zi la 24 h.
 La copiii peste 7 ani 4mg/kg în prima zi, iar apoi câte 2mg/kg la 24h (o priză).

PENICILINE

- Sunt antibiotice care se extrag din culturi de mucegaiuri,P.notatum și P.chrysogenum;

- Cele mai importante sunt benzilpenicilina (peniclina G) și fenoximetilpenicilina (penicilina V);

- Penicilina G se administrează pe cale parenterală (im,iv) iar peniclina V pe cale orală;

- Benzilpenicilina se absoarbe bine după injecția im,se leagă în proporție variabilă de proteinele plasmatice
(30-60 %),pătrunde și în LCR dacă meningele este inflamat,realizează concentrații ridicate în bilă,urină;

- Se metabolizează redus,se excretă în mare parte nemodificată pe cale renală – prin secreție tubulară (80
%) și prin filtrare glomerulară – restul;

3
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Din cauza vitezei mari de eliminare,benzilpenicilina trebuie administrată la intervale de 4-6 ore;

- Benzilpenicilina se dozează în UI;

- 1UI = cantitatea minimă de penicilină care inhibă dezvoltarea unei tulpini standard de stafilococ aureu
suspendată în 50 ml de bulion;

- 1UI = 0,6 g penicilină G;

- Spectrul antibacterian cuprinde coci gram-pozitivi (streptococ,pneumococ și unele tulpini de

stafilococ),coci gram-negativ (meningococ,gonococ) și bacili gram-pozitivi (bacilul difteric,bacilul
tetanic,antraxul,bacilul gangrenei gazoase,listeria );este activă față de leptospire,treponeme și
actinomicete;

- Nu este activă (în general,penicilinele naturale) pe bacilii gram-negativi,bacilul

Koch,ricketsii,virusuri,fungi și protozoare;nu este activă pe stafilococii secretori de beta-lactamază
(penicilinază);

- Mecanismul de acțiune nu este pe deplin elucidat; se consideră că benzilpenicilina (și penicilinele în

general) acționează toxic degenerativ asupra germenilor microbieni – au efect bactericid,în faza de
multiplicare logaritmică (maximum de sinteză a peretelui microbian);

- Penicilinele acționează prin legarea de unele proteine membranare specifice,inhibarea unei enzime –
transpeptidaza și activarea unor autolizine (mureinhidrolaze);

- Penicilinele prezintă o analogie (asemănăare) structurală cu porțiunea D-alanil-D-alanină a

transpeptidazei,de care se leagă covalent;aceasta conduce la inhibiția transpeptidazei și blocarea formării
unror legături transversale care asigură soliditatea peretelui;în continuare sunt activate unele enzime
autolitice,care favorizează liza bacteriană și,deci,efectul bactericid;

- Bacilii gram-negativi posedă o membrană fosfolipidică suplimentară,situată la exteriorul peretelui

celular;aceasta acționează cao barieră care împiedică pătrunderea penicilinei până la receptorii de pe
membrana citoplasmatică;

- Indicații terapeutice:
pneumonii,meningită,angine,erizipel,scarlatină,endocardită,peritonite,septicemii,sifilis,antrax,gangrena
gazoasă,tetatos,difterie;este eficace în unele abcese,flegmoane,otite și sinuzite – cu germeni sensibili,este
eficace pe

Pe unele tulpini de stafilococ;este eficace în asociere cu streptomicina în endocardita enterococică;

- Efectele adverse sunt frecvente,în special cele de natură alergică;

- Terenul alergic și astmul bronșic sunt factori favorizanți;

4
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Pot să apară la persoane cu antecedente alergice (mai frecvent) sau fără antecedente;

- Antigenitatea penicilinelor este cauzată fie de molecula de antibiotic nemodificată dar,mai ales,de unii
metaboliți,care funcționează ca haptene ce se leagă covalent de proteinele organismului;

- Determinantul antigenic major = peniciloilamida,care rezultă prin desfacerea inelului beta-

lactamic;peniciloilamida se leagă de proteinele din organism și determină cele mai frecvent sensibilizarea
pacienților;

- Determinanții antigenici minori sunt: benzilpenicilina,acidul penicilanic și acidul peniciloic (plus alți
produși de metabolism);

- Hipersensibilitatea la penicilină este dificil de diagnosticat;

- Testarea cutanată este recomandabilă în toate cazurile de antecedente alergice;

- Se administrează intradermic 0,02 ml din soluția ce conține 100 UI/ml;

- Dacă rezultatul este negativ penicilina se poate administra,cu prudență;

- Reacțiile alergice constau mai frecvent în eritem cutanat,urticarie și alte erupții cutanate,bronhospasm;

- Șocul anafilactic este o manifestare alergică extrem de gravă,cu potențial letal;

- Tratamentul alergiei la penicilină:

- 1.sistarea antibioticului;

- 2.antihistaminice,loratadină,desloratadină 10 mg po;

- 3.glucocorticoizi,în doze de 100-200 -500 mg iv (perfuzie iv);

- 4.adrenalină,0,3-0,5 ml iv (din soluția 1/10000) sau 0,1-0,3 mg sc (1/1000);

- Efectele adverse toxice sunt mai puțin prezente;

- Benzilpenicilina în doze foarte mari,de 20-40-80 mil UI pe cale iv/zi poate produce convulsii;

- Dozele foarte mari pot fi periculoase,fie prin conținutul mare în Na+ (în cazul penicilinei G sodice),fie
prin K+ în cantități mari (în cazul penicilinei G potasice);

- Reacția Jarisch-Herxheimer,la începutul tratamentului sifilisului,care constau în

febră,frison,mialgii,cefalee,artralgii;uneori colaps și evoluție fatală;

- Benzilpenicilina se prezintă sub formă de penicilina G sodică și potasică,flacoane de 400 000 UI,1 000
000 UI și 5 000 000 UI;

5
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Dozele sunt de 400 000-800 000 UI pe cale im la fiecare 4-6 ore,în infecțiile obișnuite (infecții
streptococice);

- În infecțiile grave,meningita cu pneumococ,dozele sunt de 20-40 mil UI/zi în perfuzie iv,fracționate la 2-

3 ore interval;în meningita cu meningococ 10-24 mil UI/zi,în perfuzie iv,timp de 2 săptîmâni;în
endocardita cu Streptococcus viridans 6-10 mil UI + 1 g Streptomicină/zi,timp de 2 săptămâni;

- Fenoximetilpeniclina (penicilinaV) este o penicilină naturală care se absoarbe bine din intestin (nu este
distrusă se acidul clorhidric din stomac);

- Se administrează pe cale orală sub formă de sare potasică,comprimate de 400 000 UI;

- Este indicată în infecții mai ușoare,faringite,otite,sinuzite,la copii;

- În faringita streptococică și în scarlatină dozele sunt de 800 000 UI la fiecare 6 ore timp de 10 zile;

- Este utilă și profilactic la valvulari ,care suferă intervenții stomatologice;

- Feneticilina este tot tot o penicilină activă pe cale orală.

PENICILINE DE DEPOZIT (RETARD)

- Sunt două medicamente: procainpenicilina (Efitard) și benzatinpenicilina (Moldamin);

- Procainpeniclina este indicată ,fie în infecții ușoare,fie profilactic;

- Este eficace în uretrita gonococică necomplicată,pe cale im;

- Este potențial alergenă,atât prin penicilina G cât și prin procaină,240 mg la fiecare 600 000UI;

- Benzatinpenicilina este indicată profilactic la cei cu angine streptococice,pentru profilaxia reumatsimului

poliarticular acut,1,2 mil UI /săptămînă,timp îndelungat,chiar și un an;

- Este indicată și pentru tratamentului sifilisului,2,4 mil UI im la fiecare 4-5 zile;

- Poate produce boala serului ca efect advers;

- Ambele peniciline retard sunt contraindicate la cei cu alergie la penicilină,la copii sub 3 ani (Moldamin);

B).PENICILINE ANTISTAFILOCOCICE

- Sunt peniciline derivate ale acidului 6-aminopenicilanic.Sunt active pe majoritatea tulpinilor de

stafilococ;

- Se mai numesc peniciline de tip M pentru că primul reprezentant a fost meticilina;

- Meticilina nu se mai folosește deoarece produce nefrită interstițială;

6
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- 1.Oxacilina

- Prezintă două avantaje față de benzilpenicilină: 1.se poate administra și pe cale orală ; 2.rezistă la
acțiunea penicilinazelor secretate de germenii microbieni;

- Spectrul de acțiune este asemănător cu al penicilinelor naturale.Este activă și pe germeni care secretă
beta-lactamază;

- Indicații terapeutice:

- Pneumonii,bronhopneumonii,abcese pulmonare;

- Osteomielită;

- Endocardite;

- Furunculoză,plăgi infectate,infecții mixte;

- Efecte adverse: tuburări digestive - greață,vărsături și diaree.Uneori rezistență încrucișată cu alte

peniciline antistafilococice.Se impune prudență la nou-născuți,sugari și copii și în caz de suferințe
hepatice;

- Este contraindicată la gravide în primele 4 luni de sarcină;

- Oxacilina se poate administra pe cale orală sau pe cale parenterală (im sau iv);

- Dozele pe cale orală sunt de 250-500 mg la 6 ore la adult și 100-300 mg/kg/zi la copii;

- 2.Cloxacilina

- Are o absorbție digestivă mai bună și un efect mai puternic asupra germenilor penicilinazo-secretori;

- Este indicată în infecții stafilococice pulmonare,stafilococii cutanate,arsuri suprainfectate;

- Efectele adverse constau în tulburări digestive,reacții alergice,suprainfecții cu ciuperci;

- Este contraindicată în caz de hipersensibilitate sau alergii la peniciline și cefalosporine,în caz de

nefropatii,hepatopatii și la nou-născuți;

- Se poate administra pe cale orală și pe cale parenterală ( im);

- Dozele la adult sunt similare cu cele ale oxacilinei.La copii doza este de 50 mg/kg/zi;

- 3.Dicloxacilina

- Are proprietăți similare oxacilinei și cloxacilinei;

7
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Se poate administra pe cale orală sau parenterală;

- 4.Flucloxacilina

- Are proprietăți similare cu oxacilina;

- 5.Nafcilina

- Absorbția pe cale digestivă este incompletă .De aceea se preferă calea parenterală, im sau în perfuzie iv;

- Este foarte activă pe Stafilococul aureu penicilinazo-secretor;

C).PENICLINE CU SPECTRU LĂRGIT

- Sunt tot peniciline de semisinteză.Sunt active mai ales pe bacilii gram-negativi;

- Se mai numesc aminopeniciline ;

- Cele mai importante sunt ampicilina și amoxicilina;

- 1.Ampicilina

- Se absoarbe foarte bine pe cale orală,însă absorbția este relativ lentă;

- Are o bună distribuție tisulară.Se elimină pe cale renală și biliară;

- Spectrul de acțiune este unul lărgit,ceea ce înseamnă că este activă pe cocii gram-pozitiv și gram-negativ
și pe bacilii gram-pozitiv și gram-negativ;

- Sunt sensibili streptococii beta-hemolitici de grup A,streptococul

viridans,enterococul,pneumococcul,gonococcul și meningococul.Este activă pe bacilul
cărbunos,clostridii,Bordetella,Salmonella,Shigella,Brucella și Hemophillus influenzae.Germenii gram-
pozitivi sunt mai puțin sensibili în comparație cu benzilpenicilina.Ampicilina este activă și pe unele
tulpini de Escherichia coli;

- Indicații terapeutice:

- Infecții urinare acute cu colibacili,enterococ,proteus;

- Cistite,pielonefrite;

- Infecții intestinale,colecistite,angiocolite;

- Bronșite cronice,bronșiectazii;

- Abcese,flegmoane,furunculi,infecții chirurgicale,piodermii;

8
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Sterilizarea purtătorilor de bacili tifici în doze de 75-100 mg/kg/zi,timp de câteva săptămâni;

- Este relativ bine tolerată pe cale orală;

- Efectele adverse constau îndeosebi în manifestări alergice,comune penicilinelor .Poate să producă

suprainfecții cu candida;

- Este contraindicată în infecțiile cu germeni rezistenți ,la persoanele cu alergie la peniciline și la gravide
în primele 4 luni de sarcină;

- Ampicilina se poate administra pe cale orală sau parenterală;

- Dozele la adult sunt de 2-6 g/zi pe cale orală și fracționate la 6 ore;

- La copii doza este de 100 mg/kg/zi;

- Ampicilina se poate asocia cu un inhibitor de beta-lactamază denumit sulbactam;

- Ampicilină + Sulbactam = Sultamicilina,pe cale im/iv;

- Proporțiile sunt : 250/500 mg,500/1000 mg și 1000/2000 mg sulbactam/ampicilină;

- Bacampicilina este o proampicilină.Este inactivă până după absorbție și metabolizare.Prin hidroliză

eliberează ampicilină;

- 2.Amoxicilina

- Are structura asemănătoare cu a ampicilinei;

- Se absoarbe foarte bine din tubul digestiv și realizează concentrații crescute în urină,fiind foarte eficace în
infecțiile urinare;

- Are spectrul de acțiune și indicațiile ampicilinei;

- Asocierea cu un inhibitor de beta-lactamază dă naștere la un compus

cu proprietăți antibacteriene marcate;

- Amoxicilina + Clavulanat de potasiu = Augmentin, Amoksiklav;

- Amoxicilină 300 mg,500 mg și 875 mg + Calvulanat de potasiu 75 mg,125 mg și 125 mg /un cp; sirop
312 mg/5 ml; flacoane injectabile de 600 mg (500 mg+100 mg) și de 1200 mg (1000 mg +200 mg);

- Dozele se stabilesc în funcție de severitatea infecției.De obicei un comprimat de 375 mg (250 mg/125
mg) la fiecare 8 ore;

D).PENICILINE ACTIVE FAȚĂ DE PSEUDOMONAS

9
Tetraciclina şi penicilina
Prihotin Luminiţa Clarence
Anul III AMF

- Sunt antibiotice active pe bacterii gram-pozitive,pe foarte mulți germeni gram-negativi . Sunt active mai
ales față de bacilul piocianic sau Pseudomonas aeruginosa;

- Bacilul piocianic este cauza unor infecții intraspitalicești foarte grave,infecții la pacienții cu arsuri pe
mari suprafețe,infecții la pacienții cu imunitatea compromisă (cei care urmează chimioterapie
anticanceroasă);

10