Vointa reprezinta intreaga viata. Daca ai vrea sa fi fericit, ai fi.

Vointa muta muntii din loc. Vointa este credinta umana.

(Alfred de Vigny)
Vointa puternica nu este numai stiinta de a dori ceva si de a obtine ceva,
ci si stiinta de a renunta la ceva, in caz de nevoie.
(Anton Makarenko)

Vointa este procesul psihic complex de reglare

superioara a activitatii umane ce consta in
mobilizarea si concentrarea fortei si capacitatilor
fizice si spirituale in vederea depasirii
obstacolelor si realizarea scopurilor propuse
constient.
Vointa poate fi inteleasa ca:
modalitate de coordonare a activitatii in general
proces superior de autoreglaj
aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop

constient propus

Trebuintele primare (foamea, setea, eliminarea durerii,etc.) devin impulsuri ce

determina manifestari necontrolate in vederea satisfacerii acestor trebuinte
impetuoase. Astfel de manifestari scapa de sub controlul vointei care are rolul de a
diminua si pune in concordanta manifestarile impulsive cu normele
comportamentale sociale.
Obstacolul din punct de vedere psihologic reprezinta confruntarea dintre
posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii sale. Evaluarea obstacolului
este de mare importanta: subaprecierea = esec / supraprecierea = esec /
reflectarea adecvata = succes; pentru depasirea obstacolelor omul isi mobilizeaza
efortul voluntar (vointa).

Diversitatea scopurilor umane este infinita, fiecare dintre noi

in diferitele momente ale vietii noastre avem diferite
scopuri

Scopurile pot fi: imediate / indepartate & egoiste /

generoase .
Viata omului numai atunci este inaltatoare cand urmareste un
ideal
(L. Rebreanu)

Obstacolele pot fi:

Exterioare lipsa conditiilor, a unor lucruri, refuzul unor persoane,

timpul prea scurt, etc
Interioare lipsa cunostintelor, a abilitatilor sau deprinderilor, lenea,
teama, frica, dezinteresul, timiditatea, neincrederea in sine, etc

Depasirea obstacolelor = efort, lupta pentru a le inlatura; cel

mai greu de depasit sunt obstacolele interioare = efort de
vointa
E inaltator sa-ti alegi un tel si apoi trecand prin foc sa ajungi la
el!

Gandeste-te o secunda la participantii la Paraolimpiade cele pentru persoane cu dizabilitati si

imagineaza-ti ce eforturi de vointa depun ei

Prefigurarea intentiei, a impulsului =

constientizarea impulsului si raportarea lui la un
anumit lucru genereaza formularea scopului si
directionarea actiunii catre realizarea lui (vreau..X..)
si descoperirea cailor posibile de realizare a scopului.
Lupta motivelor = motivele odata elaborate intra in
raporturi de concordanta sau opozitie, ceea ce impune
aprecierea avantajelor si a dezavantajelor alegerii
unuia dintre ele.
Luarea hotararii = alegerea unui motiv si
respingerea /amanarea celorlalte, eventual stabilinduse ordinea realizarii lor.
Aplicarea planului (faza executiei)= operatii
concrete (uneori automatizate) ce sunt controlate
constient (in aceasta faza pot apare obstacole noi si
actiunea sa esueze).
Verificarea si evaluarea performantelor = analiza
rezultatelor in vederea repetarii actiunii, a cresterii
performantei in vederea implinirii altor acte de vointa
in viitor.

Din Antichitate s-a conturat ideea ca vointa este in

stransa legatura cu gandirea rationala. Ratiunea e
implicata in toate procesele luarii de decizie si mai ales
in selectia variantei de actiune cea mai adecvata.
Totodata emotiile si implicarea afectiva influenteaza
luarea deciziilor, deseori eforturile de vointa fiind puse
in slujba sentimentelor.
Jean Piaget considera vointa un reglaj al reglajelor
deorece ea se rasfrange atat asupra proceselor
cognitive cat si cele afective.
vointa apare ca un rezultat intre capacitatile si
disponibilitatile de la un anumit moment dat ale
individului si particularitatile obstacolului ce trebuie
depasit se vorbeste in psihologie de un optim
voliional = echilibru & concordanta intre sarcina de
indeplinit si posibilitatile reale ale individului, folosirea
unui minim de energie;

Perseverenta mentinerea unui timp cat mai lung a efortului e

diferita de incapatanare prelungirea efortului chiar cand e
evident ca nu mai aunt sanse de reusita ; si opusul lor e
delasarea, abandonarea scopului propus de la primul obstacol.

Taria (fermitatea) vointei se manifesta in lupta cu obstacolele,

opiniile contrare fara a abandona cauza; opusul e vointa slaba,
care nu face fata vreunui obstacol, e incapabila de efort.

Independenta si initiativa, originalitatea si autodeterminarea in

urmarirea scopului propus; opusul e sugestibilitatea, inertia,
pasivitatea, adoptarea necritica a altor opinii.

Autocontrolul, stapanirea de sine, cumpatarea, capacitatea de

control a limbajului, rezistenta la tentatii; opusa impulsivitatii,
irascibilitatii, agresivitatii

Promptitudinea si hotararea, capacitatea de a lua decizii; la

polul opus e tergiversarea, nehotararea, incapacitatea de a lua
o decizie.
Calitatile vointei devin trasaturi de caracter, dezvoltarea vointei
contribuie la dezvoltarea personalitatii.

Vointa NU este innascuta, ea se educa, se formeaza si se

antreneaza treptat, pe masura ce se realizeaza confruntari
si depasiri ale obstacolelor.
Cel mai bun exercitiu este munca si implicarea si in actiuni
care NU iti plac!
Supraprotejarea copiilor in familie are un efect negativ,
crescand adulti incapabili sa duca la bun sfarsit ceea ce au
inceput. Viata ordonata, pe baza de program, riguroasa,
fara tergiversari si amanari creste adulti cu vointa
puternica.
Vointa se specializeaza functie de tipul de efort si de
activitate exersate vointa poate deveni mai puternica intrun domeniu decat in altul. Pe masura ce obstacolele sunt
depasite ele isi diminueaza specificul de obstacol, fapt
evident mai ales o data cu inaintarea in varsta (ce parea un
efort la 4 ani e o nimica toata la 6 ani!)
Ai izbutit? Continua!
N-ai izbutit? Continua!
l9