Aspecte caracteristice ale

memoriei, atenției şi
imaginaţiei determinate
de varietatea tipului de
activitate fundamentalã
şi de tipul de relaţii în
procesul de desãvârşire a
Prof. Dorina GAVRILĂ
personalitãţii
 ”Şcoala trebuie să urmărească
tot timpul ca tânărul să
părăsească băncile ei nu ca
specialist, ci ca o personalitate
armonioasă.”

Albert Eistein
 Definirea personalității

Personalitatea reprezintă totalitatea trăirilor și efectelor pe

care le provoacă, în ansamblu, fizicul și intelectul unei persoane. Prin
personalitate înţelegem elementul stabil al conduitei unei persoane sau
ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de alte persoane. Aceasta
îmbină atât trăsături generale, cât şi trăsături particulare. Personalitatea
se formează încă de la naştere şi continuă să se dezvolte pe tot parcursul
vieţii, având la bază ereditatea şi fiind puternic influenţată de relaţiile
interpersonale şi sociale.
.
 Studiul formării personalității

Din perspectiva Din perspectiva stadiilor

următoarelor procese de vârstă:
pshice: 1.Primul an din viață
a. Memoria 2.Vârsta antepreșcolare
b. Atenția 3.Vârsta preșcolară
4.Vârsta școlară mică
c. Imaginația
5.Preadolescența
6.Adolescența
 Primul an din viață

Memoria Atenția Imaginația

- modalitate principală de - conform specialiștilor - poate fi stimulată
echilibrare cu mediul, fetele acordă atenție prin cărți, jucării.
- caracter concret cu rol biologic, chipurilor, în timp ce
- puternic influențată de băieții obiectelor
comportamentele verbale a
celor din jur,
- memoria vizuală: recunoaște
obiecte,
- memoria auditivă: recunoaște
voci, sunete.
 Vârsta antepreșcolară
Memoria
- este spontană, involuntară, mecanică și
haotică,
- copilul memorează aspectele concrete ale
realităţii cu care se întâlneşte foarte des şi
sunt legate de dorinţele şi plăcerile sale,
- este una imediată, concretă, legată de
fapte care s-au repetat de multe ori sau de
nevoile și dorintele copilului,
- se dezvoltă memoria mecanică, motrică
și cea afectivă,
- este de scurtă durată,
- conținutul îl atrage prin tonalitate,
imagine,
- apare repetarea ca proces specific
memoriei.
Atenția Imaginația
- este involutară, superficilă și - poate fi stimulată prin cărți (desen,
instabilă, interactive), jucării.
- pe parcursul a 10 minute
antepreșcolarul îsi abate atenția de 3-4
ori de la activitatea pe care o desfășoară,
- până la sfârşitul stadiului se ajunge însă
la o relativă stabilitate pe durata a 15
minute,
- cuvintele care determină instalarea
atenției sunt: numele sau cerința
expresă de a fi atent, cerința de a privi
ceva.
 Vârsta preșcolară
Memoria
- paralel cu memorarea involuntară
(neintenţionată) se dezvoltă şi cea
voluntară (intenţionată),
- alături de memoria mecanică se
dezvoltă și cea logică,
- conţinutul memoriei este divers:
experienţa explorărilor perceptive,
dialogul, mişcările, trăirile afective, dar
şi poveşti, poezii, reguli de conduită,
- poate memora un volum mai mare,
- devine de lungă durată (își amintește
lucruri după 4-5 luni) ,
- se păstrează o memorie difuză,
nesistimatică, haotică,
- copilul memorează repede, dar si uită
tot la fel de repede.
Atenția Imaginația
- se manifestă foarte activ atenţia - mai activă, intențională și liberă,
involuntară datorită activităţii sale de - stimulată de jocuri, activități, cărți
orientare, explorare, - foarte bogată și diversă,
- la începutul stadiului, atenţia - trecerea cu ușurință din planul realității
loluntară se orientează asupra în cel al ficțiunii,
obiectelor din spaţiul imediat iar mai - se regăsește în activități creatoare:
târziu asupra a ceea ce face adultul (ex. desen, joc, poezie
le studiază ticurile şi apoi îi imită),
- se măreşte volumul atenţiei,
preşcolarul fiind capabil să cuprindă 4
obiecte,
- predomină atenţia involuntară, de
aceea pot fi uşor distraşi de la sarcinile
de îndeplinit.

Memoria
- copilul conştientizează treptat că memoria
şi mai ales memorarea este o activitate
fundamentală pentru invăţare, iar repetiţia
este suportul de bază al acesteia,
- păstrează ceea ce subliniază încărcătură
afectivă a acestui proces,
- are caracter spontan, predominant
involuntar,
- memoria devine mai organizată, creşte
electivitatea şi natura sistematizatoare a
memoriei,
- activitatea şcolară stimulează formarea şi
dezvoltarea unor deprinderi complexe şi
multiple de muncă intelectuală, de învăţare,
de memorare, adică se cultivă în mod activ,
conştient, păstrarea, recunoaşterea şi
reproducerea,
- concomitent, se dezvoltă şi caracterul
logic al memorării, în opoziţie cu memoria
mecanică, imitativă, bazată pe reproducerea
textuală,
- se dezvoltă calităţile memoriei: trăinicia
păstrării, exactitatea reproducerii,
promtitudinea şi rapiditatea reactualizării,
volumul memoriei,
- memoria de scurtă durată devine foarte
activă după 8 ani, iar cea de lungă durată, la
rândul său, devine mai consistentă.
Vârsta școlară mică
Atenția
- evoluția acesteia este sustinută de
maturizarea funcțională a sistemului
nervos, organizarea programului școlar,
accesibilizarea și atractivitatea solicitărilor
școlare, de nivelul celorlalte procese și
însușiri psihice,
- la începutul micii şcolarităţi, capacitatea
de concentrare este încă redusă, ca şi
volumul atenţiei,
-- condiţiile muncii şcolare determină
creşterea treptată a volumului atenţiei,
- un rol important îl dețin cititul și scrisul,
- durata atenției la începutul școlii este de
aprox. 20-25 min, iar la sfârșitul clasei a
IV-a poate ajunge la 40-50 min,
- mobilitatea – capacitatea de a trece cu
ușurință de la o activitate la alta, depinde în
mare masură de mobilitatea proceselor
nervoase,
- distragerea – incapacitatea de concentrare
se manifestă în moduri foarte diferite: unii
sunt în permanentă agitație, alții vorbesc cu
colegii, alții își găsesc ocupații diferite sau,
dimpotrivă, stau nemișcați.
Imaginația
- este instrumentul prin care micului şcolar i
se crează primele aspiraţii în cadrul realului
şi posibilului.
- intrarea în şcoală creează o serie de condiţii
esenţiale pentru dezvoltarea imaginaţiei:
diverse domenii, resurse materiale și umane,
deprinderi motrice, scris-citit etc.
- cuprinde 2 stadii: inițial (cls. I-II
spontaneitate, superficialitate) și organizat
(cls. III-IV coerență, dinamicitate),
- imaginaţia reproductivă este mult solicitată,
şcolarul fiind pus în situaţia de a reconstitui
imaginea unor evenimente istorice, a unor
plante, animale, figuri geometrice pe care nu
le-a cunoscut niciodată; îsi imaginează
schematic, uneori difuz, trecutul istoric,
- întâmpină dificultăți în imaginarea
peisajelor și personajelor din textele literare,
mai ales atunci când este pus să citească cu
voce tare,
- imaginaţia creatoare este stimulată de
povestire, compunere, joc, desen, cu
valorificarea gândirii şi a memoriei logice.
 Preadolescența
Memoria Atenția Imaginația
- prin reproducere se realizează - se dezvoltă atenţia voluntară, - se vorbește de exuberanța
comunicarea, - atenţia involuntară şi cea imaginativă a preadolescentului,
- perioada constituirii unui stil de postvoluntară îşi modifică - imaginația reproductivă este mult
memorare și intensificarea aspectul, devin mai eficiente, antrenată în însusirea diverselor
achiziţiilor de cunoştinţe, resimţită - creşte capacitatea de cunoștințe,
în creşterea capacităţii de concentrare (până la 2 ore). - imaginația creatoare este mai bine
înţelegere, - sse dezvoltă spiritul de relaționată cu gândirea, dar poate
- preadolescenţii încep să observaţie. încă să alunece, din când în când în
memoreze mai uşor laturile fantezie.
abstracte şi generale ale
cunoştinţelor,
- preadolescenţii au o atitudine mai
activă faţă de păstrare şi
conştientizează valoarea
repetărilor şi au iniţiative
personale în realizarea lor,
- reproducerea întrece
recunoaşterea.
 Adolescența
Memoria Atenția Imaginația
- reprezintă un fel de stâlp a psihicului, - atenţia este subordonată gândirii, - imaginația reproductivă se desfăşoară
contribuind la formarea identității culturale, - volumul atenţiei creşte datorită din ce în ce mai uşor şi mai bine şi este
sociale, profesionale, a intereselor, opţiunilor, capactităţii de înmagazinare investită în învăţare, în activităţile
- atingere volumul cel mai înalt care asigură sistematică şi critică menită să curente, în realizarea lecturilor de diverse
însuşirea cunoştinţelor din variate domenii şi
elimine ceea ce este neutil, feluri.
construirea bazelor culturii generale şi a celei
- creşte capacitatea de concentrare - imaginația reproducativă este antrenată
profesionale,
- domină memoria logică fără de care (până la 4 ore). şi în domeniul matematicii, în stabilirea
adolescentul nu ar putea face faţă solicitărilor relaţiilor dintre datele problemei şi
şcolare şi extraşcolare variate şi numeroase, exprimarea grafică a acesteia,
- creştere capacitatea de a memora aspectele
abstracte şi generale ale cunoştinţelor, care
- imaginaţia creatoare implicată în
diverse activităţi, tehnice sau artistice
permit formarea unor structuri cognitive ce
integrează uşor noi informaţii şi le asigură este propulsată de afectivitatea ce poartă
păstrarea îndelungată, amprenta acestei vârste, adică este
- domină memoria logică, tumultuoasă, intensă, profundă, nuanţată.
- reproducerea activă a cunoştinţelor, adică - se remarcă printr-un grad mai mare de
selecţionarea corespunzătoare a materialului originalitate,
ce trebuie actualizat, şi reorganizarea în altă - este înclinată spre reverie.
formă, adaptată sarcinilor de rezolvat,
- se dezvoltă mai mult activităţile de triere,
stocare, de organizare a acestora în sisteme
complexe care au şi funcţia de control al
proceselor de recepţie ulterioare cât şi de
control al deciziilor şi reacţiilor,
- memoria de lungă durată se resistematizează
în funcție de preferințe.
 Concluzie

În concluzie, cunoştinţele despre personalitate din perspectiva

memoriei, atenției și imaginației ajută ajută cadrul didactic să constate
dacă elevii săi evoluează normal, să ştie care sunt cerinţele educative şi
care este traiectoria logică a dezvoltării spre perioada următoare, îi permit
să organizeze activitatea elevilor conform cerinţelor perioadei respective şi
să pregătească trecerea lor spre un nou stadiu.
 Surse

Barna, Andrei; Antohe, Georgeta, Curs de pedagogie, Editura Fundației

”Dunărea de Jos”, Galați, 2006;
Vrabie, Dumitru; Știr, Corina, Psihologia educației, Editura Fundației
”Dunărea de Jos”, Galați, 2004;
https://pdfcoffee.com/memoria-atentia-imaginatia-pdf-free.html
https://odoras.md/copii/dezvoltare/cum-e-imaginaia-copiilor-la-diferite-vars
te/
www.wikipedia.org