Temperamentul

-suntem la scoala intr-o pauza ;stati undeva mai departe si priviti cu atentie la colegii de liceu .Dincolo de agitatia specifica pauzei, veti constata lucruri interesante .Astfel, un elev dup ace are o disputa aprinsa cu alti colegi, pare ca se enerveaza foarte tare, chiar va sari la bataie, apoi se indeparteaza suparat; altul pare sa fie foarte vesel, vorbaret, spune glume; altul este foarte calm, explica ceva cu grija, cu voce masurata; altul sta undeva suparat, ingandurat, pare ca sufera din dragoste. 1.1 Temperamentul cu latura expresiva si dinamico-energetica a personalitatii -putem sa spunem despre acesti colegi de liceu cat de inteligenti sunt, daca sunt sinceri sau mincinosi, daca au o memorie buna sau nu? Nu, nu putem, dar putem spune ceva despre temperamental lor. -primul coleg probabil este coleric, al doilea un sangvinic, al treilea un flegmatic si al patrulea un melancholic -reusim acest lucru pentru ca temperamental e latura expresiva a personalitatii -sa ne amintim si alte trasaturi ale celor patru colegi: colericul pare sa aiba o constitutie atletica, trasaturi mai colturoase; sangvinicul pare sa aiba trasaturi mai armonioase, fata lui este destinsa; flegmaticul arata cam dolofan, se misca mai greoi, figura lui este mai putin expresiva; melancolicul are privirea pierduta, pare rigid, tensionat, fata lui exprima uneori tristete, ingandurare. -corpul, configuratia somatica, figura, expresia fetei, miscarile spun si ele multe despre temperamental omului; de asemenea, energia, activismul, vitalitatea, forta, viteza, miscarile, mobilitatea lor sunt indicatori ai temperamentului. Temperamentul desemneaza latura dinamico-energetica a personalitatii -temperamentul este innascut; particularitatile sale tin de structura somatica, de sistemul nervos, de reactivitate, de resurse energetice -el nu se manifesta in acelasi mod pe tot parcursul vietii, incepand de la nastere -temperamentul evolueaza in raport cu intregul organism si system nervos a.i. trasaturile de temperament se maturizeaza, sunt deplin reliefate la sfarsitul adolescentei, se mentine relative constant pana apare batranetea, cand cunosc un process de aplatizare datorita pierderii vitalitaii, vigoareii, vivacitatii -unele trasaturi devin mai accentuate, se rigidizeaza -trasaturile de temperament nu au un continut psihologic in sine, ele tin de aspecul expresiv dinamico-energetic al conduitei

-temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau idezirabile -cu aceste trasaturi ne nastem si ele se constituie in fundamental personalitatii --pe ele se graveaza celelalte trasaturi, carora le imprima o anumita nuantare, expresivitate, dynamism sau din potriva inhibitie, retragere -temperamentele pe care le vom prezenta nu trebuie luate ca atare pentru ca nu exista temperamente ???? -etimologia latina a cuvantului sugereaza ca tempera-temperare inseamna a amesteca -in mod potential, ele coexista in fiecare persoana, dar se manifesta mai pregnant in unele sau altele -temperamentul real al omului, este o combinatie originala, aparte care il individualizeaza -temperamentul este o particularitate foarte generala a personalitatii, in interiorul unei tipologii sau al unui tip, intre un numar foarte mare de oameni -aceasta a si facut ca tipologiile temperamentale sa prezinte multe puncte commune -acest lucru este normal pentru ca specia umana este unitara in diversitatea ei -in timp, oamenii de stiinta au indentificat si alte aspect care defines temperamental si au elaborate variate tipologii temperamentale -o tipologie cuprinde uun ansamblu de caracteristici temperamentale commune unui numar mare de indivizi -tipul intruneste atributele cele mai caracteristice, este prototipul unei tipologii temperamentale -cand spunem tipul coleric, sangvinic, flegmatic sau melancholic ne referim la tipologia clasica a temperamentelor -dar mai exista si alte tipologii si vom raliza o tecere in revista a principalelor tipologii temperamentale 1.2 Tipologii si portrete temperamentale -trasaturile temperamentale au atras atentia savantilor preocupati sa inteleaga manifestarile psihice ale oamenilor -dar si pentru oamenii obisnuiti manifestarile temperamentale ies cel mai usor in evidenta, sunt cele mai usor de evaluat pentru ca prezintao expresivitate deosebita -prima tipologie cunoscuta este cea realizata de catre medicii antichitatii Hipocrate si Galenus -ei au pus la raza temperametului combinarea a patru umori sau substante primare ale corpului omenesc

-predominarea unei umori conduce la reliefarea uni tip temperamental -pentru medicina si psihologie moderna, aceasta clasificare este naiva, dar cele patru tipuri temperamentale au ramas in psihologie -corespondenta propusa era urmatoarea: sange-sangvinic; bila galbena-coleric; limfa-flegmatic si bila neagra-melancolic -mult mai tarziu pe la sfarsitul sec al XIX-lea si inceputul sec XX, s-a impus in medicina si psihologia vremii o oricentare care pune in legatura aspectul somatic si unele manifestari temperamentale -psihologul german Ernst Kretschmer pe baza observatiilor lor clinice, ajunge la concluzia ca o anumita constitutie corporala se asociaza cu anumite manifestari in plan psihologic, afectiv si psihopatologic -picnicul este scund, bondoc, indesat, extrovert, vioi, dynamic, este un ?????, ???? intre tristete si veselie -astenicul este filiform, longilin, este un om interiorizat, asciland intre instabilitate si calm, este un schizotim, cu trairi affective foarte interiorizate -atleticul prezinta o alura sportive, armonios dezvoltata, este un tip direct si deschis in manifestari, cu o mare nevoie de miscare -displastic prezinta malformatii corporale cu efecte variabile in plan temperamental -istoria psihologiei a retinut primele doua tipuri temperamentale care au fost descries mai amplu de catre autor -mergand pe aceeasi linie a biologiei constitutionale, mediul si psihologul American William Sheldom a pornit de la cele trei foite embrionare care stau la baza dezvoltarii diferitelor sstructuri somatice -pornind de la endorm rezulta endomorful ca biotip si viscerotomul ca tip temperamental, care se caracterizeaza prin nevoia de odihna si relaxare, nevoia de confort, placer digestiei, nevoia de a fi consolat de semeni la necaz -a doua foita germinativ embrionara conduce la biotipul mezomorf, greoi, masiv, puternic si la tipul temperamental somatoton, active, energic, direct in manifestari, tipul ????????????? - din foita embrionara ectoderma rezulta tipul ???????, interiorizat, rezervat si izolat, prefer singuratatea, este inhibat si retinut in manifestari Nevrozismul prezinta la un pol note ridicate de stabilitate emotionala, rezistenta la socuri si lovituri morale, calm, echilibru, buna rezistenta la stres; la celalalt pol vorbim de labilitate emotionala, sensibilitate excesiva, rezistenta scazuta la socuri emotionale si stress; autorul ne atrage atentia ca cele 2 dimensiuni trebuie sa die private ca un continuum pe o scala de ?????

de la introversiune la extroversiune si de la stabilitate la instabilitate cu trepte intermediare proprii ambientului si stabilitatii relative -pornind de la cele 2 axe, Eysenck a elaborate o clasificare categoriala a temperamentelor cu ajutorul careia descrie cele 4 tipuri fundamentale de temperament 1.3 Caracterizarea temperamentelor -- pentru a caracteriza temperamental unui om si a elabora portretul lui temperamental, putem apela la tipologiile temporamentale descries, dar trebuie sa avem in vedere si o serie de criteria de diagnosticare -P.P. Neveanu, in urma studierii apofundate a temperamentului, a identificat o serie de criteria dintre care amintim: Rezistenta la oboseala si usurinta recuperari dupa effort Rezistenta la incercari majore ale vietii: accidente, lovituri morale, pericole Viteza de reactive si capacitatea de a reactiona simultan la mai multi stimuli Rabdare, rezistenta la monotonie Autocontrol Echilibru emotional Tempoul, ritmul miscarii si al vorbirii Viteza de adaptare la imprejurari noi Viteza de comutare de la o activitate la alta -avand in vedere aceste criteria si tipologii descries in lectie, vom prezenta ?????? temperamentale ale celor 4 tipuri fundamentale Colericul este predominant extrovert, instabil, excitabil, ractiv, impulsive si foarte active, consuma o mare cantitate de energie nervoasa, se implica in activitati cu mult entuziasm, dar acest consum nervos excesiv il conduce la epuizare, caderi nervoase sau chiar depresii; nu suporta activitatile si ocupatiile monotone, statice, tinde sa ia initiative orientat spre schimbare, dornic sa conduca sis a se impuna Sangvinicul este predominant extrovert, stabil, dynamic, sociabil, prietenos, are nevoie de recunosterea grupului, de aprecierea celor din jur; stie sa se faca placut, este preocupat sa lase o impresie buna; leaga usor prietenii, dar tinde sa fie superficial si inconstant in sentimente Flagmaticul este predominant introvert, stabil, constant, calm, echilibrat, ponderat si prudent; este mai rezistent, leaga greu prietenii, dar e constant in sentimente; e rabdator, perseverant, rareori izbucneste, dar cand o face are manifestari explosive

Melancolicul este predominant introvert, instabil, inclina spre autoanaliza excesiva, neincrezator in sine si in ceilalti, temator, nesigur, inclinat spre ??? cu un slab spirit practice. Modelul este o sursa puternica de afirmare a caracterului -de ce oare? Tinndem sa ne indentificam cu un model, vrem sa semanam, sa imprumutam din calitatile lui, fie ca sunt positive sau negative -modelul poate fi oarecare persoana din anturajul nostru, din familie, din scoala, dintre anumiti colegi dintr-un grup sau gasca -sunt perioade mai ales in copilarie sau adolescent in care suntem foarte ?????? la un model; mai tarziu odata cu maturizarea intelectuala, morala si ?????, suntem mult mai selectivi si mai critici in alegerea modelului -in concluzie, geneza caracterului este legata de lumea in care intra copilul dupa nastere; este o lume plina de reguli, de norme gata date, propria families i societate din care fac parte -vrand-nevrand, va trebui sa le asimileze si sa le respecte, invatand care, ce e bine sau rau, de dorit sau nepotrivit pe baza de recompense si pedeapsa si pe baza exercitatarii autoritatii -apoi modelele vor continua si ele formarea caracterului, pentru ca ???????? omului sa fie capabil de autodeterminare, de alegeri in cunostinta de cauza 1.2 Caracterul ca mechanism integrator al personalitatii -in structura caracterului, vom regasi o varietate de component, el putand fi considerat mecanismul integrator-sintetic cel mai importat al personalitatii -ce sunt onestitatea, bunul-simt, disciplina, respectarea cuvantului dat, ambitie, perseverenta, lenea, neseriozitatea etc? Sunt trasaturi caracteriale, sunt ?????? ce reuneste ansamblul de atitudini valori definitorii pentru profilul ?????? al personalitatii -nu orice manifestare comportamentala este o trasatura caracteriala -trasaturile caracteriale si de personalitate trebuie sa dispuna de anumite attribute -in primul rand , trebuie sa dispuna de Atributul generalitatii care se manifesta in cele mai multe dintre situatiile cu care este confruntat un individ Atributul constatntei, al stabilitatii care se manifesta intr-o maniera constanta, stabile si nu conjuncturala Atributul stabilitatii care permite adaptarea omului la variate situatii, sa nu fie rigid, fixist si in consecinta, sa fie definitoriu pentru om, ????? ca trasaturile de character sunt adevarati invariant de personalitate care permit predictia comportamentelor

Trasaturile de character exprima ceea ce este constatnt, relative, ???????????? stabil si definitoriu pentru personalitatea umana Conceptul de atitudine -atitudinea este un raport, o pozitie fata de ceva anume -trasaturile caracteriale se exxprima ca atitudini, valori -atitudinea este construct sintetic in structura careia indentificam urmatoarele component: Component cognitive care ofera atitudinii rationalitate, adaptare in cunostinta de cauza, aticiparea eforturilor. Cand gresim ceva ni se reproseaza ca nu ne-am gandit la urmari. Precumpanirea acestei component conduce la trasaturi caracterizate prin raceala, rationalitate, reflexivitate, prudenta, luciditate Component motivationala ne arata ca intotdeauna atitudinea are o anumita finalitate, izvoraste dintr-o trebuinta, motiv, ideal, aspiratie si este orientate spre atingerea unui scop. Precumpanirea acestei component poate modula caracterul in functie de dominarea cnor trebuinte din piramida lui Maslow. Astfel, vom putea vorbi despre personae orientate preponderant spre implinirea fisiologica, materiala, sociala sau spiritual, despre personae egoiste sau altruiste Component afectiva confera sustinerea enrgetica atitudinii, ne identificam cu atitudinile noastrre, le aparam si le promovam in raporturile cu ceilalti. Precumpanarea acestei component poate conferi caracterului o nata sentimentala, afectuoasa, tandra, empatica Componenta voluntara este considerate din perspectiva psihilogiei germane, dar si a unor psihologi romani, cum ar fi PP Neveanu, drept cea mai importanta in configuratia caracterului; intr-adevar pana aici, prin celelalte 3 componente avem de a face in cel mai bun caz cu o intentie , dar numai prin component volitiva, atitudinea si trasaturile caracteriale vor di puse in actiune.daca primele 3 componente asigura latura orientativa a caracterului, directionandu-l, component voluntara asigura latura reglatorie a caracterului in psihologiea clasica germana, caracterul era definit ca vointa moraliceste organizata. Precumpanire acestei componente comfera caracterului ambitie, perseveranta, fermitate, tarie, tenacitate. Recunoastem aici calitati ale vointei, care prin cristalizarea, sedimentarea, prin educarea si antrenare ajung trasaturi volitive de character -atitudine este intotdeauna raportata la ceva anume, are un obiect -atitudinea prezinta o manifestare polar ace rezulta din componentele ei motivationale si affective -nu putem vorbi despre o atitudine neutral, de fapt este o atitudine de ignorare care mascheaza in realitate refuzul sau necunostinta de cauza

-polaritatea nu este insa absoluta -oamenii nu sunt intotalitate numai buni sau rai , harnici sau lenesi, cinstiti sau necinstiti -trasaturile de personalitate se inscriu pe un continuum care prezinta doua extremitati polare ca intr-o scala cu mai multe trepte de intensitate -astfel, un om poate fi mai putin harnic, dar foarte cinstit, correct, disciplinat, mai putin ambitios, dar foarte independent in actiunile sale s.a.m.d. Caracterul de valoare -psihologul American R. Linto introduce termenul de atitudine-valoare prin care desemneaza o structura complexa de natura socio-culturala in cadrul careia, primul element este forma, iar cel de-al doilea continut -caracterul ca system de atitudini valori, prin atitudine indeplineste functia formala de orientare, directionare si reglare a conditiei, iar prin valoare spunem si de ce facem acest lucru Valoarea confera continut atitudinii -valoarea nu este un dat in sine, ea este rezultatul unei relatii dintre subiect si obiect, al unei relatii concrete in cadrul careia raporturile se pot schimba in functie de experienta subietului, exigentele sociale, traditii, obiceiuri si este intotdeauna trraita pozitiv sau negative -in timp, oamenii isi fixeaza un system de valori sub influenta factorilor sociali, de mediu, familiali si institutionali -acest system de valori ghideaza actiunile noastre, le confera consistenta si coerenta. Sunt : Sisteme de valori proprii familiei din care facem parte: o familie promoveaza cinstea, corectitudinea, loialitatea Sistemul de valori propii unei scoli: valori promovate de directia scolii, de corpul profesoral Sisteme de valori proprii unei institutii: ale armatei: ordine, disciplina, combativitate Sisteme de valori proprii unei societati democratice(pluripartitismul, libertatea presei, asigurarea drepturilor omului etc) sau ale societatii totalitariste(partidul unic, presa obedienta puterii, in situatii care oprima cetateanul) Sistemul de valori generale umane care promoveaza pacea, libertatea, libera comunicare si deplasare a oamenilor, toleranta, iubire etc -toate aceste sisteme de valori isi pun component asupra individului si caracterului se afla in miscare, adaptare in raport cu asumarea unui anumit system de valori -rezultatul este constituirea unui system de valori propriu care reflecta intr-o maniera selective toate aceste sisteme de valori si da continut atitudinilor caracteriale

Ceea ce aparam, sustinem si promovam prin trasaturile noastre de character sunt tocmai sistemele de valori interiorizate, structurate si stabilizate Atitudinea fata de societate exprima pozitia fata de societate in care traim, fata de institutiile ei si mai ales fata de ceilalti semeni. Putem vorbi despre cinste, corectitudine, sinceritate, toleranta, bunatate etc, dar si de opusul acestor trasaturi Atitudinea fata d propria persoana exprima raportarea la propriul eu fizic, socialsi spiritual si se pot traduce prin admiratia fata de proriul eu, incredere in sine, obtimism, stapanire de sine etc, dar si opusul acestor trasaturi Atitudini fata de munca exprima raportarea la ropria activitate, la cerintele acesteia, la rezultatele asteptate si realizate si se traduc prin harnicie, exigenta, autoexigenta, disciplina, punctualitate etc, dar si de opusul acestora

Aptitudinile Definire si caracterizare generala -despre oamenii care reusesc sa desfasoare la un nivel de eficienta anumit activitati, spunem ca sunt apti pentru, iar pe cei care nu reusesc sa obtina rezultate ii etichetam a fi inapti pentru, in primul caz, vorbim de prezenta aptitudinilor care favorizeaza succesul in activitate -aptitudinile raspund intotdeauna la intrebarea ce poate sa faca si ce face persoana in mod real in contextual diferitelor carcini si solicitari impuse de existent sa sociala -de aceea, in analiza lor teoretica siorganizarea procesului lor de dezvoltare, se impune delimitarea a doua aspect: a)unul absolut, ce se refera la gradul de disponibilitate a individului pentru o activitate sau alta, pentru o categories au alta de sarcini, relevand in ce masura individual reuseste sa faca fata situatiilor problematice in care este pus si cu cat effort fizic sau psihic b)altul relative, ce se refera la rangul pe care individual dat il ocupa in multime persoanelor care indeplinesc aceeasi activitate raspunzand la intrebarea: cat de mult face si cat de bine in raport cu altii. Definitie. Ansamblul de insusiri de ordin instrumental-operational care diferentieaza oamenii intre ei in ceea ce priveste maniera de desfasurare a diverselor activitati si mai ales in ceea ce priveste randamentul cantitativ si calitativ al acestora -plecand de la aceasta definitie, reiese in mod direct sau indirect o serie de caracteristi ale aptitudinilor:

Nu orice insusire psihica este aptitudine, ci numai aceea care favorizeaza desfasurarea unei activitati cu rezultate suprammedie Aptitudinea diferentieaza indivizii intre ei, elemental principal constituindu-l randamentul cantitativ si calitativ Nivelul de dezvoltare si functionare a aptitudinilor poate fi analizat si evaluat dupa urmatorii inticatori ai comportamentului actional: rapiditate, volum, precizie, originalitate, eficienta Aptitudinea se deosebeste de alte component ale psihice ale personalitatii desi si acestea au un rol in realizare unor tipuri de activitate. De exemplu: cunostinte, priceperi, deprinderi. Desigur, ele sunt integrate impreuna cu aptitudinile in latura instrumental operational a personalitatii -aptitudinile se realizeaza prin procese psihice, functionalitatea acestora constituind ca mai generala explicatie psihologica a lor(PPNeveanu) -unele aptitudini se realizeaza prin procese psihice mai numeroase si mai variate, altele din contra printr-un numar redus de procese -pe de alta parte, putem afirma ca un anumit process psihic, privit din perspectiva randamentului cantitativ si calitativ, ne apare ca aptitudine Astfel: Cele care reproduce correct si fidel doarte multa informative da dovada ca este posesia unor aptitudini mnezice, ramanem efectiv impresionati de unii dintre colegii nostril care reusesc sa retina cantitati mari de informatii dara eforturi deosebite si care le reproduc oricand cu lux de amanunte Despre persoanele care reusesc sa indentifice sis a diferenieze cu usurinta diferiti stimuli, spunem ca sunt in posesia unor aptitudini sensorial-perceptive, de exemplu, in planul discriminarii cromatice, cei care au aptitudini diferentiaza foarte mult nuante de culori Cei care rezolva usor si intr-o maniera originala anumite situatii problematice detin aptitudini intelectuale -nu trebuie sa se traga concluzia ca aptitudinile se indentifica cu procesele psihice, acestea din urma avand un rol bine determinat in cadrul vietii noastre psihice -uneori, atat in psihologie cat si in limbajul obijnuit, se foloseste si termenul de capacitate, atunci cand se face referire la componentele instrumental-operationale ale personalitatii -nu se poate pune un semn de egalitate intre aptitudine si capacitate, insa intre ele ca realitati psihologice exista o foarte stanza interdependenta -aptitudinile reprezinta insusirile potentiale ce urmeaza a fi puse in valoare atunci cand sunt asigurate conditii optime, iar capacitatile sunt aptitudini implinite care s-au consolidate prin exercitiu si s-au imbogatit de cunostinte adecvate

-capacitatea este aptitudinea plus castigul ei in calitate, venit prin exercitiuFl. StefanescuGoanga -forma superioara de dezvoltare a aptitudinilor, precum si combinarea lor originala care asigura creatia de valori noi si originale reprezinta talentul -nivelul cel mai inalt de dezvoltare a aptitudinilor manifestate intr-o activitate creatoare de importanta istorica pentru viata societatii si progresul cunoasterii il reprezinta geniul -d.p.d.v. static, dintre cei dotati cu aptitudini, mult mai putini au si talent si extreme de putini devin geniali 1.2 Rolul ereditatii si mediului in formatea si dezvoltarea aptitudinilor -intrebarea daca aptitudinile sunt innascute sunt dobandite a fost pusa mereu de-a lungul timpului, dar raspunsurile au fost destul de diferite -ele pot di grupate in jurul urmatoarele pozitii 1. Aptitudinile sunt innascute -printre autorii care au sustinut foarte mult acest punct de vedere se remarca F. Galton, autorul lucrarii Caractrul ereditar al geniului, in cadrul careia contesta dependent aptitudinilor si talentelor de conditiile obiective de viata a indivizilor umani -metoda folosita era cea a genealorilor si ea consta in stabilirea numarului persinalitatilor de seama din cadrul descendentilor unor persiane cu un inalt statut social 2. Aptitudinile sunt dobandite, un rol deosebit avandu-l activitatea de invatare -metoda folosita este cunoscuta ca metoda gemenilor sau metoda gemelara. -este vorba de studiul gemenilor atat univitelini cat si bivitelini care au fost crescuti in aceleasi contitii sau in conditii diferite de mediu si educatie in vderea evidentierii mai ales a deosebirilor pe linie inelectuala si de personalitate 3. Aptitudinile, desi depend si de ereditate, sunt influentate in mare masura de factori de mediu si de educatie -pentru psihologul francez R. Zazzo, aptitudinile depend in proportie de 1/5 de ereditate si in proportie de 4/5 de factorii de mediu, deci raportul este de 4 la 1 in favoarea mediului 1.4 Temperamentul si raporturile lui cu celelalte laturi ale personalitatii -temperamentul ca latura dinamico-energetica si expresiva a personalitatii interactioneaza cu aptitudinile si caracterul, influentand si fiind influentat -temperamentul purcede celelalte manifestari ale personalitatii care se vor dezvolta pe acest fundament

-temperamentul isi va pune amprenta specifica asupra aptitudinilor si a caracterului, dar fata a le determina in continutul lor psihologic, ci doar in forma si expresivitatea lor -aptitudinile simple, derivate din capacitatile innascute ale sistemului nervos si analizatorilor, vor suporta o influenta de particularitatile dinamico-energetice ale temperamentului -aptitudinile complexe, ca inteligenta, nu sufera influente din partea tipului temperamental -aptitudinile simple si specific care solicita dinamica energetica a activitatii nervoase tinde sa accentueze unele trasaturi temperaentake, fara a le putea modifica -caracterul nu suporta influente din partea temperamentului; se poate vorvi cel mult de nuantare sau pata de culoare -desi temperamental nu e incarcat valoric, nu sunt temperamente bune sau rele, totusi iamenii tind sa aprecieze in relatiile interpersonale oamenii cu un temperament comunicativ, deschis sociabil, oameni veseli, destinsi decat oameni tristi, rezervati, prea exigenti. -deseori cadem prada acestor erori de evaluare si acest lucru se intampla chiar si celor care trebuie sa adopte decizii, cum ar fi manageri sau chiar profesori -cunosterea temperamentului este importanta pentru ca prin intermediul trasaturilor moralvolitive de character putem incerca sa influentam modul de manifetare a unor insusiri temperamentale -temperamentul nu poate fi modificat, dar constientizand anumite trasaturi si implicare lor in activitate-omul poate incerca sa exercite un anumit autocontrol al unor manifestari prea explosive sau sa activeze unele manifestari prea passive -in anumite limite, temperamental poate si trebuie luat in stapanire -nimeni nu ne poate ierta daca ne manifestam agresiv, violent si apoi sa ne scuzam spunand ca avem un temperament volcanic 4. Punctual de vedere al psihologiei moderne este cel ce ia in considerare interactiunea factorilor ereditari si a factorilor de mediu . Factorii ereditari nu au un rol de determinare, ci de conditionare a aptitudinilor si ei se refera la ansamblul de dispozitii sau predispozitii, cum ar fi: Particularitatile morfo- functionale ale organelor de simt Tipul de system nervos Plasticitatea scoartei cerebrale Capacitatea scoartei cerebrale de a forma reflexe conditionate Particularitati ale aparatului fonator Particularitati ale sistemului osteomuscular

-dotarea ereditara poate ajuta sau dimpotriva ingreuna formarea aptitudinilor -in cea de subordonare, invatarea este impiedicata mai mult, iar in caz de supradotare invatarea este mult ajutata, conducand la formarea aptitudinilor so la obtinerea unor rezultate remarcabile -dotarea ereditara nu prezinta o aceeasi importanta pentru orice tip de activitate umana -daca in domeniul activitatii artistice este necesara o dotare superioara, pentru alte activitati este necesara o dotare potential-ereditara normal -faptul ca existent unor insusiri innascute favorizeaza dezvoltarea unor aptitudini specifice este sustinuta de cazul unor mari personalitati creatoare in domeniul artistic care au devenit ???? deosebit de timpuriu in dezvoltarea si evolutia lor individuala -astfel G. Enescu canta la vioara la 4 ani si la 7 ani intra la Conservatorul din Viena, Mozart compunea la 5 ani, Nicolae Grigorescu isi castiga existent cu iconite pictate de el pe la varsta de 7-8 ani, Voltaire citea current la 3 ani, N.Labis infiinta un cenaclu literar la 13 ani -exista si cazuri de mari personalitati creatoare care au inceput sa produca mult mai tarziu -primul volum de versuri al lui T.Arghezi apare la varsta de 47 ani, Cervantes termina de scris Don Quijote la varsta de 62 de ani, G.Bell a rezolvat problema stabilitatii echilibrului la avioane la 70 de ani, V. Tizian realizeaza celebra panzaBatalia de la Lepanto la 95 de ani -aceste exemple demonstreaza rolul deosebit al activitatii sustinute, al angajarii personalitatii pe linia activitatii creatoare 1.3 Clasificare aptitudinilor -aptitudinile se pot clasifica in functie de urmatoarele criteria: a)structura si gradul lor de complexitate b)specificul activitatii solicitante a)dupa structura si gradul lor de complexitate avem:-aptitudini simple -aptitudini complexe Aptitudinile simple se refera la o serie de insusiri dezvoltate peste medie care permit desfasurarea cu un randament sporit a unor activitati. De exemplu: sensibilitatea kinestezica, acuritate vizuala, distributia atentiei etc. Aptitudinile complexe rezulta din imbinarea si organizarea specifica a unor aptitudini simple si nu doar din insumarea acestora. Pe masura ce individual desfasoara un anumit tip de activitati se realizeaza o perfectionare continua a aptitudinilor simple, insa lucrul cel mai important eeste ca acestea sunt integrate in formatiuni psihologice mai complexe, cu o organizare specifica in care regasim preluate interiorizate si generalizate moduri de actiune si operatii specific acelui tip de activitate

b) dupa specificul activitatii solicitante avem: -aptitudini special -aptitudini generale Aptitudinile special sunt necesare pentru desfasurarea unei anumite forme de activitati cu o arhitectonica operational-functionala specifica. Astfel, pot fi differentiate: aptitudini tehnice, stiintifice, artistice, sportive, matematice, literare etc. Aceste aptitudini prezinta o istorie strans legata de istoria implicarii ????????????? intr-o forma de activitate si a prelucrarii modelului structural-operational al acesteia Aptitudini pedagogice -poate fi definite ca fiind tipul de aptitudini ce se manifesta in activitatea cadrului didactic si care se refera la ansamblul de calitati necesare pentru exercitarea cu success a acestei profesii -sub aspectul continutului si functionalitatii, aptitudinea pedagogica implica mai multe tipuri de competente: -competenta psiho-morala, care este asigurata de ansamblul de component ce confera o buna functionalitate a conduitei psiho-morale a cadrului didactic -competenta professional-stiintifica, asigurata de ansamblul de component necesare cunoasterii unui anumit obiect de invatamant -competenta psiho-pedagogica, asigurata de ansamblul de component necesare pentru constructia diferitelor subsisteme ale personalitatii elevilor -competenta psiho-sociala, asigurata de ansamblul de competente necesare optimizarii reletionarii inter????? -intre aceste component exista o stansa interdependenta Aptitudini sportive. Ele pot fi impartite in doua subcategorii: a)aptitudini sportive generale, caracteristice oricarei activitati de educatie fizica si sport: simtul orientarii si echilibrului, rezistenta la effort, dorinta de intrecere etc b)aptitudini specific practicarii unui anumite ramuri de sport, cum ar fi: simtul plasamentului la jucatori, sesizare intentiilor adversarului la scrima si lupte, calm si stapanire de sine la tir, viteza de reactive la box si atletism etc -aptitudinea psihosomatica constituie una dintre conditiile esentiale privind eficacienta in sport, insa ea nu este suficienta pentru obtinerea unor performante inalte fara sprijinul unor aptitudini intelectuale, cum ar fi spiritual de orientare devoltat, atentia buna, capacitate de formare rapida a unor deprinderi si de a acumula cunostinte, inteligenta -pentru activitatea sportive de inalta performanta, la toate acestea, se mai adauga in calitatea de cerinta:

-atitudine pozitiva fata de activitatea sportiva -motivatie puternica pentru domeniu Aptitudini tehnice. Procedand la o analiza structural a aptitudinilor tehnice, A.Rosca si B.Zorgo disting 3 componente fundamentale care sub aspect evolutiv se suprapun ce etajele, iar sub aspect functional se intrepatrund: 1 etajul functional inferior ce cuprinde anumite configuratii ale functiilor senzorio-motorii 2 etajul al doilea, bazat pe primul, cuprinde structura perceptiilor si reprezentarilor spatiotemporale: reprezentare de figure, miscari etc 3 etajul superior care se bazeaza pe primele doua, dar mai ales pe al doilea, reprezinta nivelul gandirii tehnnice formale realizate cu ajutorul simbolurilor verbale, cifrice, literale, figurale Aptitudini scolare Ph.E.Vernon considera in urma analizei structurale a aptitudinilor scolare ca nucleul lor central este format de inteligenta generala, de factorul verbal-educational si de motivatie, atitudine, interes -daca de exemplu, la un elev inteligenta generala, aptitudinea verbal sau factorul verbaleducational, interesul, atitudinea fata de activitatea scolara, perseverenta si alti factori de personalitate se prezinta la un nivel inalt de dezvoltare, sansele ca el sa obtina rezultate bune sunt foarte mari; in cazul in care insa, mai ales ????????????????????? s-ar confrunta aproape sigur cu esecul scolar -din cadrul aptitudinii scolare mai fac parte si alti factori, cum ar fi cum ar fi factorul spatial-????, factorul verbal sic el numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii etc, care pot conditiona obtinerea succesului in activitatea scolara, insa ele au o pondere mult mai mica decat ceilalti factori. Aptitudini generale sunt cele care prticipa si ajuta la desfasurarea cu success a mai multor forme de activitate. Private din perspectiva genetica aceste aptitudini se perfectioneaza si ele pe baza functionarii si dezvoltarii aptitudinilor special -aptitudinile ca formatiuni psihice dinamice se afla intr-o continua dezvoltare, in continuu process de interactiune, sistematizare, integrandu-se intr-un sisteminstrumental-aptitudinal in interiorul careuia exista mereu relatii de ?????????????, compensare, complementaritate -se poate sublinia faptul ca dezvoltarea aptitudinilor se poate realiza atat spontan, cat si dirijat, cea mai mare contributie avand-o actiunile si influentele organizate, sistematizate, dirijate -din acest punct de vedere, scolii in revin sarcini deosebita -nivelul de dezvoltare si functionalitatea aptitudinilor elevilor constituie unul dintre cei mai importanti indicatori ai caracterului formative al procesului de invatamant 1.4. Aptitudinea si succesul profesoral -aptitudinile favorizeaza obtinerea succesului professional

-ele se constituie in cerinte obligatorii pentu exercitarea unei profesii -specialistii efectueaza sudiul psihologic al unei activitati de munca, al unui post de munca in baza caruia se alcatuieste psihograma -este vorba despre un document care cuprinde aptitudinile pe care trebuie sa le detina cel ce vrea sa imbratiseze o anumita profesie -pentru a di un bun sofer sunt necesare aptitudini, precum: -capacitatea de concentrare si de distributie a atentiei -capacitatea de discriminare a culorilor -capacitatea de coordonare a miscarilor -rapiditate si precizie in reactii -o buna reprezentare spatiala

-perceptia corecta a obiectelor si persoanelor in miscare si a vitezei de deplasare a acestora 1.4 Caracterul ca mechanism relational -caracterul pune omul in relatie cu lumea prin intermediul sistemului de aititudini-valori -in timp, atitudinile se organizeaza, se structureaza, se ierarhizeaza a. i. caracterul capata o dimenisune sistematica si o specificitate individuala -la baza caracterului se afla mii de dispozitii, trasaturi circumstantiale, conjuncturale modalitati de a denumi multiple manifestari ale personalitatii -acestea sunt trasaturile secundare -in cursul maturizarii intelectuale, affective, sociale, in conditiile confruntarii cu variate situatii de viata se structureaza un set de trasaturi principale in numar de 10-15 -aceste trasaturi sunt deja caracteristice, pot fi recunoscute cu usurinta la un individ -confruntarea in continuare cu situatii de viata mai complicate conduce la filtrarea selective unui numar foarte strans de trasaturi, in numar de 2-3 care sunt definitorii pentru o persoana: trasaturi cardinal -acest model este sugestiv atat pentru madul cum se dezvolta si maturizeaza trasaturile caracteriale, cat si pentru modul, cum sunt ele dispuse in structura personalitatii -in psihologia moderna, exista tendinta de a reduce numarul facturilor care desciu personalitatea

-aceasta tendinta o regasim si la oamenii obisnuiti -cand nu se cere sa caracterizam pe cineva, nu vom emite un listing de insusiri, ci vom utiliza una, doua, maxim trei insusiri -chiar daca vom caracteriza oamenii printr-un numar restrains de insusiri, acestea nu unseamna ca vor fi unii identici cu altii -spre exemplu: un om a carui trasatura cardinal este disciplina, nu este identic cu toti oameni care au aceasta trasatura pentru ca ea intra in combinatii particulare cu alte trasaturi -in plus, modul cum se impune o trasatura, cum devine ea in istoria unui individ este proprie acestuia -relatiile dintre atitudini se structureaza si in raport cu obiectul atitudinii fata de ce anume se exprima, se raporteaza -fiecare om e caracterizat de anumite atitudini fata de societate, fata de munca, fata de propria persoana -vorbim aici de principalele categorii pentru ca altfel am putea vorbi despre zeci de atitudini

Caracterul 1.1 Caaracterul ca profil psihomoral al personalitatii Daca temperamental ese neutral, nu implica orientari valorice, in schimb caracterul este incarcat valoric, deseori profilul psihomotoral al omului Daca temperamental este innascut, caracterul se dobandeste prin modelare socio-culturala Caracterul este alcatuit din trasaturi care se desfasoara pe un continuum, de la pozitiv la negative; toti oamenii au character, dar orientat valoric intr-o maniera diferita Puterea caracterului este data de forta convingerilor, de taria cu care le aparam si sustinem, de constanta si persistenta lor in timp si in imprejurari variate, si nu de incarcatura lui valorica

Caracterul nu este imuabil, neschimbator, el se poate modifica in timp sub influenta unor factori de mediu, socio-culturali 1.2 Formatea caracterului -daca trasaturile caracteriale se dobandesc, care cum se formeaza? -geneza caracterului debuteaza in copilarie imediat dupa nastere in procesul invatarii sociale pe cai foarte variate -in primul rand familia, parintii var incuraja comportamentele dezirabile si le vor sanction ape cele indezirabile -copilul invata repede ca un anumit comportament ii adduce recompense, lauda, aprecierea celor din jur, iar alt comportament provoaca reprosul, pierderea unor beneficii sau chiar sanctiuni mai aspre -acesta este mecanismul conditionarii care au effect in fixarea unor comportamente mai simple, in primii ani de copilarie -mecanismul autoritatii constituie o sursa important a formarii caracterului -autoritatea adultului se impune de la sine, el este purtatorul adevarului suprem, ceea ce decide el este litera de lege, iar nerespectarea se lasa cu sanctiuni -exercitarea autoritatilor merge mana-n mana cu mecanismul conditionarii -pe masura ce copilul creste, autoritatea trebuie exercitata cu prudenta pentru ca va creste nevoia de autoritate a copilului, dar mai ales a adolescentului -autoritatea trebuie sa treaca spre coparticiparea, antrenarea adolescentului la viata familiei sau a scolii, la luarea deciziilor prin consultare si nu la impunerea lor fortata -se adauga apoi mecanismul imitatiei si al modelului -copilul va imita si va adopta modelele de conduit din mediul lui familial, al parintilor, bunicilor, fratilor sau surorilor -se produce un progre de imprimare, de intiparire, de asimilare a acestor modele ce isi pot prelungi efectul pe toata viata -biotipologiile constitutionale sunt suggestive, dar nu li se poate acorda credit deplin -exista variante tipuri intermediare si influente de ordin socio-cultural care pot mmodifica manifestarile descries -la inceputul sec XX in Rusia, filosoful I.P.Pavlov a intreprins ????? minutioase asupra dinamicii activitatii nervoase superioare urmarind 3 indicatori: forta, echilibrul si mobilitatea proceselor nervoase fundamentale excitatia si iritatia

Forta este criteriul principal de caracterizare a tipului de ANS si desemneaza amplitudinea modificarilor electro-chimice de la nivel neuronului; se exprima prin rezistenta la oboseala nervoasa rezistenta la solicitari interioare, la factori majori de stress in raport cu forta, Pavlov stabileste doua tipuri: puternic si slab Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia exprima dinamica raporturilor dintre acestea, usurinta cu care se trece dintr-o stare in alta, rapiditatea cu care se instaleaza unul sau altul dintre cele doua procese; mobilitatea se manifesta mai ales in viteza trecerii de la o activitate la alta, rapiditatea si flexibilitatea adaptarii la situatii noi, in raport cu acest criteriu sunt stabilite tipurile: mobil si inert Echilibrul exprima raportul de forta intree excitatie si inhibitie; daca domina forta excitatoare, atunci vorbim despre impulsivitate, daca domina forta inhibitory atunci vorbim despre inhibitie, iar daca forta celor doua procese este aproximativ egala, vorbim despre echilibru, pornind de la acest criteriu s-au stability 2 tipuri: echilibru si neechilibru, care la randul lui se subdivide in neechilibru excitabil si neechilibru inhibat -prin combinarea tipurilor care rezulta din manifestarile de forta, echilibru si mobilitate, I.P.Pavlov stabileste 4 tipuri de ANS carora le-a atasat denumirile in tipologia clasica intrucat a consiiderat ca exista o corespondenta acceptabila -tipologia lui Pavlov a constitui un progress fata de cele anterioare, dar i se poate reprosa excesul de fiziologizare precum si lipsa de nuantare dd.p.d.v. psihologic -in psihologia moderna, s-a impus contributia lui C.G.Yung si a lui H.Eysenck care au introdus criteria psihologice in evaluarea si descrierea temperamentelor -savantul elvetian C.G.Yung propune abordarea temperamentului in functie de ????? subiectului spre lume sis pre propria persoana; cele doua tipuri majore sunt extrovertul si introvertul Extrovertul este orientat spre exterior, este sociabil, cauta emotii puternice, isi asuma riscuri, actioneaza sub imboldul momentului, este impulsive, ii place schimbarea, este un optimist, ii plac distractiile, sa fie in miscare, sa actionze, este superficial in sentimentele sale Introvertul este linistit, introspective, izolat, rezervat, distant, prudent, prefer o viata organizata; isi controleaaza si cenzureaza puternic sentimentele, este rareori egoist, inclinat sa fie pessimist, foarte stabil in sentimentele sale -cele doua tipuri generale se asocieaza cu alte 4 tipuri functionale prin raportare la gandire, sentiment, senzatie si intuitive -senzatia este funcia realului, gandirea este functia ratiunii, sentimental este functia simtamantului, iar intuitia este functia intelegerii spontane -din combinarea tipurilor majore cu cele functionale rezulta 8 tipuri temperamentale

-psihologul englez H.Eysenck si-a dedicate intreaga viata elaborarii unei teorii coerente si a unor instrumente de investigare a temperamentului -pornind de la teoria lui Yung, Eysenck a adaugat la dimensiunea extraversiune-intraversiune dimensiunea stabilitatii-instabilitatii ????????????????? -in cazul in care nu sunt prezente asemenea capacitate, vorbim de existent unor inaptitudini si ele bor constitui piedici serioase pentru practicarea profesiei. Ele se constituie in constrangeri si pot fi de 2 feluri: a) absolute- prezenta lor impiedica fundamental buna desfasurare a activitatilor b)relative- prezenta lor nu impiedica in mod fundamental, nici cantitatea si nici calitatea prestatiilor -de exemplu, cineva nu poate fi professor daca este balbait si nu se intelege mai nimic din ceea ce spune; pentru altcineva , prezenta unei deficient locomotorii nu il impiedica sa fie un bun professor -psihograma este doar o parte a uni document mult mai extins, ce prezinta o anumita profesiune, numita profesiograma. Ea este utilizata in activitati precum Orientarea si consilierea scolara Orientarea si consilierea vocationala Selectia profesionala Formarea profesionala