Sunteți pe pagina 1din 3

HARAP ALB DE LA BASMUL POPULAR LA BASMUL CULT. 1Basmul este specia epicii populare si culte, cu lar a raspa!"ire, i!

care se !area#a i!tamplari $a!tastice ale u!or perso!a%e ima i!are, a$late i! lupta cu $orte male$ice ale !aturii sau ale societatii, pe care le &iruiesc i! cele "i! urma. APO'( Basmul cult apare )! paralel cu e$orturile "e $i*are )! scris a &asmului popular, prelu+!" moti,ele i te-!icile !arati,e ale acestuia. .! Po,estea lui Harap-Al& "e 'o! Crea! / pot $i i"e!ti$icate particularitile basmului popular0 opo#i1ia &i!e-r/u, pre#e!tarea u!or )!t+mpl/ri $a!tastice 2i a u!or perso!a%e ima i!are, trium$ul &i!elui asupra r/ului. 3carte ESEUL Motivele literare e*iste!te i! opera lui 'o! Crea! a, su!t speci$ice &asmului popular i!sa recreate i! stilul autorului0 motivul rivalitatii dintre frati, motivul succesiunii la tron, , motivul metamorfozei, calatoria "i$icila a eroului cu multiple o&stacole- motivul fiului de crai lipsit de experienta4 ,iclesu ul cu care este atras "e Spa!, il $ace sa-si piar"a ast$el i"e!titatea- motivul drumului intitiatic in care apare obligatoriu confruntarea cu fortele raului. Aspectul -aotic al p/"urii repre#i!t/ motivul labirintului si toto"ata si un loc de initiere, "e co!$ru!tare cu !umeroase pro&e(motivul probelor5 2i sem!e care "eslu2esc "rumul sau i!"uc )! eroare. A!imalele 6sim&oluri ale ,ie1ii i!sti!ctuale, )l a%ut/ pe erou s/ treac/ "i$erite pro&e, s/ )!,i! / o&stacolele ap/rute )! "rumul s/u, pe!tru ca si el le-a a%utat la ra!"ul lui. O al&i!/ )i "/ aripa sa, o pas/re )i a"uce ,estea cea &u!/, $ur!icile selectea#/ r/me#i "e semi!1e, )! locul eroului(motivul animalelor recunoscatoare5. 7u!ta repre#i!t/ co!sacrarea &i!elui, ultima etap/ "i! maturi#are, )!t+l!irea 2i )mpli!irea iu&irii, ast$el, Harap-Al& se a$l/ acum )! $a1a ultimului mome!t importa!t "i! ,ia1a u!ui om acum el )2i prime2te "repturile, iar maturi#area sa poate $i co!si"erat/ complet/ 8motivul nuntii5. APO'( 9- carte ESEUL. :- carte ESEUL ;u#iu!ea "i!tre real si $a&ulos se $ace $/r/ !ici o pre /tire, $/r/ o "elimitare !et/, ci pri!tro !atural/ co!topire a celor "ou/ pla!uri. ;u#iu!ea "i!tre real si $a&ulos se reali#ea#a )!ca "i! i!cipit. Reperele spatiale su erea#a "i$icultatea a,e!turii eroului, care tre&uie sa a%u! a "e la u! capat la celalalt al lumii4 )! pla! sim&olic0 "e la imaturitatea, la maturitate, o !o! i"e!titate a lui Harap Al&. <-carte ESEUL, APO'( Speci$ic stilului lui Crea! a i! te*tul =Po,estea lui Harap-Al&= i"e!ti$icam re istrul popular, oral care co!$era ori i!alitate te*tului. Oralitatea stilului se reali#ea#a pri! e*presii populare 0 =Po$tim, pu! /, 'a mas/, > Dac/ 1i-ai a"us "e-acas/...= ?-carte ESEUL @-carte ESEUL Perspectiva narativ speci$ica este o&iecti,a o&ti!uta pri! persoa!a a '''-a si !arator om!iscie!t. Conflictul exterior este "etermi!at "e !erespectarea s$aturilor pari!testi, eroul $ii!" !e,oit sa re$aca e*perie!ta tatalui, pe care calul il purtase, i! ti!erete, pri! aceleasi locuri. '!tal!irea cu Spa!ul este, "eci, o reluare a ,es!icului co!$lict "i!tre cele "oua $orte, sim&oluri ale &i!elui si raului. Naratiunea este liniara, re"ata pri! i!la!tuire, cu o constructie antitetica.. APO'( Acarte ESEUL

Transmise pe cale oral secole "e-a r+!"ul, &asmele co!stituie u! o&iect "e i!teres literar pri! co!sem!area lor )! scris. Basmul popular a $ost ,alori$icat "e Bmarii clasiciC )! opere ori i!ale, cu!oscute su& !umele "e &asme culte0 'o! Crea! / 8BPo,estea lui Harap-Al&5 Coor"o!atele actiu!ii su!t ,a i, caracteri#ate pri! atemporalitate si aspatialitate ctiunea basmului, un timp fabulos si un spatiu ireal 0DDAmu cica era o "ata i!tr-o tara u! crai care a,ea trei $ecioriDD, Btocmai la o mar i!e a pama!tuluiEC A,+!" u! autor cu!oscut, &asmul lui 'o! Crea! / !u mai i!tru!e2te caracterul anonim al operei populare. Pe l!ng asemnrile evidente cu basmul popular , Po,estea lui Harap-Al& pre#i!t/ o serie "e particularit/1i pri! care se "eose&e2te "e acesta. .! &asmul lui '.Crea! / tema co!$ru!t/rii &i!elui cu r/ul este su&or"o!ata temei ce!trale, 2i a!ume "esti!ul. O tr/s/tur/ a artei "e po,estitor a lui Crea! / este tendina de a dramatiza aciunea prin dialog. La po,estitorul popular, utili#area "ialo ului este urmarea u!ei op1iu!i )!tre stilul i!"irect sau cel "irect. La Crea! /, "ialo ul are $u!c1ie "u&l/, ca )! teatru0 pri! el se "e#,olt/ ac1iu!ea 2i se caracteri#ea#/ perso!a%ele, care tr/iesc 2i se i!"i,i"uali#ea#/ pri! lim&a%. .! &asmul cult, mai mult "ec+t )! &asmul popular =$ii!tele !eome!esti au psi-olo ia lor misterioasaC..! "es$asurarea epicului, perso!a%ele su!t puter!ic umanizate, ceea ce permite individualizarea lor si crearea u!or psi"ologii comple*e, pe care !u le )!t+l!im )! &asmul popular. APO'( 11- caiet DE7'SA #antasticul umanizat. .! &asmul popular, $a!tasticul este i!#estrat cu i!susiri ome!esti , a"ic/ perso!a%ele $a&uloase se comport/, )! e!eral, ca oame!ii, "ar uma!i#area lor este a&stract/, $/r/ particularit/1i psi-ice si sociale. La Crea! /, $a!tasticul !u !umai c/ este umanizat, "ar este $i localizat. Perso!a%ele lui au u! comportame!t, esturi, o psi-olo ie, o me!talitate 2i u! lim&a% care ami!tesc "e lumea "i! Humulesti, "e eroii FFAmi!tirilor "i! Copil/rieGG pri! "etalii realiste, lumea $a&uloas/ co&oar/ )!tr-u! pla! "e e*iste!1/ care poate $i locali#at eo ra$ic 2i istoric, perso!a%ele "e la Harap-Al& la simpaticii mo!2tri care )l )!so1esc, se comport/ 1/r/!e2te 2i ,or&esc mol"o,e!e2te %n cadrul fantasticului umanizat scriitorul co!struieste tipuri "i$ere!tiate $i#ic si moral, tipuri a caror ,iata se "es$asoara co!$orm u!or "epri!"eri si o&iceiuri speci$ice $amiliei tara!esti. Halori$ic+!" su&sta!1a su$letului !a1io!al, 'o! Crea! / i#&ute2te s/ cree#e o oper/ pro$u!" ori i!al/, )!tr-u! stil personal . .! Po,estea lui Harap-Al& se )m&i!/ armo!ios eleme!tele "e ori i!e popular/ cu cele speci$ice artei narative inconfundabile a po,estitorului -umule2tea!. &asmul cult respect convenia de oralitate din basmul popular , "ar !aratorul i!ter,i!e )! te*t pri! come!tarii 2i pri! participarea afectiva, reflecii personale si comentarii, particip+!" la po,estire. Scopul relat/rii este mai pu1i! "i"actic 2i mai mult "e "electare0 BDar ce-mi pas/ mieI Eu su!t "ator s/ ,/ spu! po,estea 2i ,/ ro s/ m-asculta1iC. 'ralitatea stilului se reali#ea#a pri! e*presii populare "e tipul0 =a-si i!cerca !orocul=, =a se lasa i! stirea lui Dum!e#eu=, pri! e*presii o!omatopeice0 =si o"ata por!esc ei teleap, teleap=, pri! i!ter%ectii0 =ia iacata=, =ei,ei= etc. (rudiia paremiologic e ,i#i&il/ )! toat/ opera lui Crea! /. El citea#a la tot pasul, cu pl/cere, pro,er&e, #ic/tori, ,or&e "e "u- luate "i! te#aurul "e )!1elepciu!e popular/ 2i le i!tro"uce )! te*t pri! e*presia =Hor&a aceea...=. Ele se potri,esc per$ect )!t+mpl/rii po,estite, p/r+!" scoase "i! co!"i1ia mome!tului. Te*tul a&u!"/ )! ast$el "e citate 0 BCapra

sare masa, ia"a sare casa B4 BHor&a lu! /, s/r/cia omuluiC 4 BD/-i cu ci!stea s/ pear/ ru2i!eaC. Dac/ )! &asmul popular !u se poate ,or&i "e o amprent stilistic a!ume, )! Po,estea lui Harap-Al& !ara1iu!ea se caracteri#ea#/ pri! comicul, optimismul $i umorul specific lui Creanga pri! alu#ie la ,iata sociala rea0 0 S-u! pacat "e po,estariu,> ;ara &a!i i! &u#u!ariu.=. Umorul este i!teles mai mult ca %o,ialitate, ras i! a"uitor, si mai puti! satiric De aseme!ea, Crea! / "e,i!e ori i!al pri! a&u!"e!1a detaliilor speci$ice, pri! i!siste!1a asupra aspectului particular pri! !ua!1area mi2c/rilor, a esturilor. Naratiunea este la persoa!a a '''-a cu u! !arator om!iscie!t, i!sa !u total o&iecti,, iar coloratura subiectiva obtinuta se resimte din alternarea persoanei a %%%)a cu persoana % si a %%)a, i!trucat i!ter,i!e a"esea pri! come!tarii sau re$lectii 0 =;iul craiului, &o&oc i! $elul sau = J !ai,K. Basmul pre#i!ta conflictul interior, "e#,oltat pe sc-ema tra"i1io!al/, care este mai complicat "ec+t )! ca#ul mo"elului popular, pri! implicarea perso!a%elor comple*e 2i pri! "ime!siu!ea psi-olo ic/. A,+!" u! autor cu!oscut, &asmul lui 'o! Crea! / !u mai i!tru!e2te , viziunea colectiva asupra omului si a vietii a operei populare, iar viziunea asupra lumii "i$era. Crea! a )mpartaseste i"ealul "e &i!e, a"e,ar si $rumos speci$ic me!talitii populare, "ar &asmul sau su&li!ia#a e$ortul si "i$icultatea a$irmarii lor, c-iar "aca meca!ismele suprauma!e $u!ctio!aea#a i! $a,oarea eroului. #ilosofia "e &a#a a &asmului este "e ori i!ea pro$u!" populara0 e*perie!ta, ,iata practica, este cea care i!struieste, care-l $ormea#a pe om, propulsa!"u-l pe scara ,alorilor, iar !u aparte!e!ta sociala 8 !u $aptul ca e $iu "e crai il $ace sa a%u! a urmas la tro!ul u!c-iului sau, ci cu!oasterea, "isti! erea &i!elui "e rau5.