Oralitatea ca mod de creatie - ca trasatura specifica pentru opera literara populara, oralitatea se manifesta sub doua aspecte: un mod

de transmitere, de comunicare a operei, dar si un mod de creatie, pentru ca povestitorul nu isi compune inainte opera, ci o realizeaza spontan, pornind de la reguli fixate prin traditie: o schema narativa, secvente tip, anumite personaje, formule. Fiecare specie folclorica respecta un set de reguli proprii. Oralitatea ca mod de transmitere - modul de transmitere direct specific culturii populare, comunicarea de la povestitor catre ascultatori se numeste oralitate. Prezenta destinatarului in acelasi timp si spatiu cu emitatorul mesajului permite comunicarea simultana prin mai multe limbaje (sincretismul de limbaje): pe langa limbajul verbal, si prin limbaje non-verbale - gestica, mimica, miscare muzica, etc. Modaliti de realizare a oralitii stilului in basmul Harap-Alb: dialogul: !- Parc" v-a ie#it un sf$nt din gur", %uminate &mp"rate, zise atunci Fl"m$nzil". '...(- )a l"sa*i, m"i, zise +chil", clipocind mereu din gene.!, !-tunci sp$nul zice &ng$mfat: - .i, mo#ule, ce mai zici/ 0e s" zic, nepoate1 )a, c$nd a# avea eu o slug" ca aceasta, nu i-a# trece pe dinainte. - 2-apoi de ce mi 3-a dat tata de acas"/ 4umai de vrednicia )ui -zise sp$nul - c"ci altfel nu-3 mai luam dup" mine ca s"-mi &ncurce zilele.!, folosirea dativului etic: !5i odat" mi *i-3 &n#fac" cu din*ii de cap, zboar" cu d$nsul &n &naltul ceriului #i apoi, d$ndu-i drumul de-acolo, se face sp$nul p$n" jos praf #i pulbere.!, exclamaii, interogaii, interjec*ii: !5i odat" mi *-o &n#fac" ei, unul de o m$n" #i altul de cealalt", #i hai, hai1... hai, hai1 &n zori de ziu" ajung la palat! !- 6"i, P"s"ril", iac"t"-o-i, ia1! !.i, apoi/ %as"-te &n sama lor, dac" vrei s" r"m$i f"r" cap!, expresii onomatopeice, !#i c$nd s" pun" m$na pe d$nsa. zbrr1...pe v$rful unui munte #i se ascunde dup" o st$nc" (...) #i c$nd s" pun" m$na pe d$nsa, zbrr1... #i de acolo #i se duce de se ascunde tocmai dup" lun"!, !5-odat" pornesc ei, teleap-teleap-teleap, #i cum ajung &n dreptul u#ii, se opresc pu*in.! imprecaii, apostrofe: !4umai de nu i-ar muri mul*i &nainte, s" tr"iasc" trei zile cu cea de alalt"ieri.!, !4a1 a#a trebuie s" p"*easc" cine calc"jur"m$ntul1!, adresare direct": !0e-mi pas" mie/ .u sunt dator s" spun povestea #i v" rog s" asculta*i!, diminutive: !5i dac"-*i putea scoate la cap"t trebu#oara asta, atunci oi mai vedea eu...!, !6", fe*i#oara &mp"ratului ne-a tras butucul (...) s-a pref"cut &n p"s"ric", a zburat ca s"geata pe l$ng" ceilal*i!, formule specifice oralitii: !toate ca toate!,!vorba ceea!, !de voie de nevoie!, !vorba unei babe!, !vorba c$ntecului!, !7orba ceea: 2"-mi, doamne, ce n-am avut,8 9" m" mier ce m-a g"sit!, proverbe i zictori: !0apul de-ar fi s"n"tos, c" belele curg g$rl"!, !0ine poate oase roade, cine nu, nici carne moale!, !4u-i dup" cum g$nde#te omul, ci-i dup" cum vrea 2omnul!, !frica p"ze#te bost"n"ria!, !omul sfin*e#te locul!, !9" nu dea 2umnezeu omului, c$t poate el suferi!. versuri populare sau fraze ritmate: !Poate c" acesta-i vestitul +chil", frate cu +rbil", v"r primare cu 0hioril", nepot de sor" )ui P$ndil", din sat de la 0hitil", peste drum de 4imeril", ori din t$rg de la 9"-3ca*i, megie# cu 0"uta*i #i de urm" nu-i mai da*i.!, !%a pl"cinte,8 &nainte8 5i la r"zboi8 &napoi.!, !7oinic t$n"r, cal b"tr$n,8 :reu se-ng"duie la drum1!. cuvinte i expresii populare, regionalisme: !m-ai b"gat &n toate grozile mor*ii! (m-ai &ngrozit -n.n); !n-ai cui b"nui! (n-ai pe cine da vina ~n.n); !o lua &n porneal"! (se ducea la p"scut - n.n); !a m$na porcii la jir! (a sfor"i - n.n); !hat$rul! (pl"cerea - n.n.); !a se chiurchiului! (a se chercheli, a se ame*i - n.n.);

!farmazoan"! (vr"jitoare, #ireat" - n.n.); !arzuliu! (fierbinte - n.n.); !teleag"! (partea de dinainte a plugului - n.n.);