Mitologia japoneza.

Un dictionar [Octavian Simu]

11,66Lei

Ghid de conversatie japonez-roman 19,50 lei

Dictionar japonez-roman de Gakushu Kanji 75,00 lei

Mitologia japoneza. Un dictionar

[Octavian Simu]

11,66Lei

Limba: Romana e!crierea editorului: Lucrarea de fata ofera, pentru prima data, cititorului roman, posibilitatea de a cunoaste in profunzime fascinanta mitologie japoneza. Reconstituita dupa stravechile texte nipone, cu grija pastrarii autenticitatii elementelor definitorii, ce dau contur divinitatilor, ritualurilor, simbolurilor traditionale, conceptelor cosmogonice si teogonice, Mitologia japoneza, infatisata de domnul Octavian Simu, sub forma unui dictionar - unic in felul lui in cultura europeana - constituie o fereastra larg deschisa catre lumea japoneza in totalitatea manifestarilor ei. "S#$: 9 !-"#$-% %-& % &'( de pagini % 'nul aparitiei( &))' )edeti si lista completa a titlurilor care au legatura cu Octavian Simu. *operta

*operta

*artea +Mitologia japoneza+ scrisa de Octavian Simu poate fi cumparata la pretul de &&.99 Lei. *artea a aparut la editura S',*-L-. /O.
Lucrarea de fata ofera, pentru prima data, cititorului roman, posibilitatea de a cunoaste in profunzime fascinanta mitologie japoneza.

Reconstituita dupa stravechile te te nipone, cu grija pastrarii autenticitatii elementelor definitorii, ce dau contur divinitatilor, ritualurilor, simbolurilor traditionale, conceptelor cosmogonice si teogonice, !itologia "aponeza, infatisata de domnul #ctavian $imu, sub forma unui dictionar - unic in felul lui in cultura europeana - constituie o fereastra larg deschisa catre lumea japoneza in totalitatea manifestarilor ei.

Mitologia japoneza
Autor(i)% #ctavian $imu Categoria% &eletristica si critica Editura: $aeculum '())*+ Preul% ,,,-- lei

Autor(i)% #ctavian $imu Categoria% &eletristica si critica Editura: $aeculum '()).+ Preul% /,.0 lei

ragonul in imaginarul mitologic

Lumea teatrului japonez

Autor(i)% #ctavian $imu Categoria% 1eatru Editura: 2estala '()).+ Preul% ,-,.( lei

Autor(i)% #ctavian $imu Categorii% "aponez-Roman,Dictionare bilingve,Dictionare si ghiduri Editura: Lucman '())/+ Preul% -,-) /,-( lei Reducere: ()3 4 ,,-5 lei

ictionar japonez*roman

+opa!ul

Autor(i)% #ctavian $imu Categoria% &eletristica si critica Editura: 6artea Romaneasca ',-/*+ Preul% 0,)) lei

#alanta cu umbre
Autor(i)% #ctavian $imu Categoria% &eletristica si critica Editura: 6artea Romaneasca Preul% 7,)) lei

Octavian Simu : Mitologia japoneza

11.,, lei, !toc )

*operta

de(

/.

Opri0an

1Lucrarea de fa23 ofer3, pentru prima dat3, cititorului rom4n, posibilitatea de a cunoa0te 5n profunzime fascinanta mitologie japonez3.

Reconstituit3 dup3 str3vechile texte nipone, cu grija p3str3rii autenticit32ii elementelor definitorii, ce dau contur divinit32ilor, ritualurilor, simbolurilor tradi2ionale, conceptelor cosmogonice 0i teogonice, Mitologia Japonez, 5nf32i0at3 de domnul Octavian Simu, sub forma unui dic2ionar - unic 5n felul lui 5n cultura european3 - constituie o fereastr3 larg deschis3 c3tre lumea japonez3 5n totalitatea manifest3rilor ei.1

66666666666666666666666666666666666666666 *arte ap3rut3 la editura S',*-L-. /.O. 7 $%%8 9 /S:;( 9 !-"#$-% %-&

-ezi .i...
Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

'rhitectura japoneza veche

<ictionar japonez-roman

=erghelia verde

Octavian Simu

Octavian Simu

/ran0 Llo1d

<ragonul in imaginarul mitologic

Shinto - *alea zeilor

>right

Octavian Simu : S2into * 3alea zeilor

&4 lei, !toc &

,ditura( =,R'L< 7 $%%? 9 /S:;( 9 !-&&&-%""-% Limba( Romana @ncadrare( Religie si spiritualitate

Ora0( :ucuresti

-ezi .i...
Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

<ictionar japonez-roman

'rhitectura japoneza veche

=erghelia verde

Octavian Simu

juna 5ojton

/abian 6nton

<ragonul in imaginarul mitologic

)indecarea Aarmei. ,liminati blocajele din vietile trecute. Obtineti dragostea, sanatatea si fericirea

O istorie cronologica a Sfantului .unte 'thos

Octavian Simu :

ragonul in imaginarul mitologic

7.64 lei, !toc '

*operta(

/.

Opri0an

1Lucrarea de fa23 identific3 0i descrie prezen2a dragonului 5n mitologiile celor mai multe popoare 0i civiliza2ii, trec4nd 5n revist3, din diverse perspective( traseul istoric 0i geografic al apari2iei 0i r3sp4ndirii mitului, 5nf32i0area 0i caracteristicile 1fiziologice1 ale personajului fabulos, implicarea lui 5n vechile mituri ale ,xtremului Orient 0i Orientului .ijlociu, precum 0i eflorescen2a sa nea0teptat3 5n mitologiile ,uropei, 'fricii 0i 'mericii sau 5n :iblie, astronomie, alchimie, 5n imaginarul rom4nesc etc. *a urmare a unor asemenea demersuri 0tiin2ifice, i se dezv3luie dragonului semnifica2iile 0i simbolurile cu care a fost 5nzestrat, amprenta pe care a l3sat-o 5n crea2iile de art3, echivalen2ele 0i 5nrudirile sale, cu lumea vie 7biologic39, 5ntr-o viziune sintetic3 menit3 a-i explica permanen2a 5n miturile 0i legendele trecutului, prezentului 0i viitorului.1 7Octavian Simu9

66666666666666666666666666666666666666666 *arte ap3rut3 la editura ),SB'L' 7 $%%" 9 /S:;( 9 !-&$%-%%%-$

-ezi .i...
Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

Shinto - *alea zeilor

=erghelia verde

'rhitectura japoneza veche

Octavian Simu

8enri Landemer

$icolae 32ivule!cu

<ictionar japonez-roman

>affen SS

'rmand *alinescu, om de stat si conducator de tara

Octavian Simu :

ictionar japonez*roman

,., lei, !toc &

,ditura( L-*.'; /S:;( 9 !- $!-&!!-!

Limba( Romana @ncadrare( <ictionare, cursuri si ghiduri de conversatie Ora0( :ucuresti

-ezi .i...
Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

Shinto - *alea zeilor

'rhitectura japoneza veche

=erghelia verde

Octavian Simu

8an! 9. 8o::mann

rago! 3ojocaru

<ragonul in imaginarul mitologic

,ngleza tematica

Chid de conversatie roman-italian

Octavian Simu : 6r2itectura japoneza vec2e

&' lei, !toc (

,ditura( D'/<,/' 7 $%%" 9 /S:;( 9 !-89"-!&#-% Limba( Romana @ncadrare( 'rta, civilizatie si design Ora0( :ucuresti

-ezi .i...
Octavian Simu Octavian Simu Octavian Simu

<ragonul in imaginarul mitologic

=erghelia verde

Shinto - *alea zeilor

Octavian Simu

;or!ten #ro2an

3ri!tian 9ane!cu

<ictionar japonez-roman

<esign classics, &??%-&9!%

.arele mister

.etafizica si *osmologie orientala ERene CuenonF & ,%%Lei

;engu < !piridu!ii japonezi

;engu < !piridu!ii japonezi

"n mitologia japoneza e=i!ta numeroa!e credinte legate de tengu !au ciinii !acri. Sunt mentionate doua :orme de tengu. +rima !i cea mai vec2e e!te 0ara!u !au tengu pa!are, o creatura cu cioc, g2eare !i aripi de pa!are !i corp de om. >amabu!2i !au tengu preoti ai muntelui !int mult mai cuno!cuti. ?i iau in:ati!area unor preoti in vir!ta, cu na!ul e=trem de lung, ce locuie!c in munti !i umbla in picioarele goale. Ma!tile de lemn in:ati!ind ambele :orme de tengu !int e=trem de populare in @aponia. 3ainii !acri din 32ina -a intrebati poate care e!te legatura dintre ciinii !acri !i oamenii pa!ari !au preotii cu na!ul lung. "n mitologia c2ineza e=i!ta o legenda de!pre demonii muntilor, numiti tAien*0ou, denumire care !e traduce prin ciinii !acri !au divini. 3aracterele c2ineze!ti mentionate mai !u! !e pronunta in japoneza tengu. enumirea de tAien*0ou din c2ineza e!te in!pirata de cometele !au meteoritii ce cad pe pamint !i ale caror urme la!ate pe cer !e a!eamana cu cozile ciinilor !au vulpilor. 3u alte cuvinte, ace!te creaturi !int de origine a!trala. Legendele tAien*0ou au patrun! in @aponia in !ecolele -" !i -"". La inceput, ace!ti tAien*0ou erau demoni care :aceau multe rele, ca de e=emplu, rapeau !i mincau copiii, provocau incendii !i ii induceau in eroare pe preoti. e a!emenea !e puteau tran!:orma in barbati, :emei !au copii. e vreme ce*!i aveau !ala!ul in munti, ace!tia puteau !a ia in:ati!area e=centricilor 1amabu!2i Bpreoti care traiau in muntiC. Se credea ca multi dintre preotii 1amabu!2i po!eda puteri magice ce provin dinpracticile a!cetice !i din !acralitatea muntilor in care traiau. e*a lungul timpului, legendele de!pre tengu !i 1amabu!2i !*au ingemanat. ;engu po!eda o varietate de caracteri!tici care depind in principal de per!pectivele i!torice. ;engu erau initial ni!te !pirite male:ice, care de*a lungul !ecolelor !*au tran!:ormat in creaturi

rautacioa!e, dar care ade!ea ii ajuta pe oameni, !pirite protectoare ale muntilor ce luau :orma :ie a unor oameni*pa!are, :ie a unor preoti din munti.

Legendele tengu ;engu iau na!tere din oua uria!e !i traie!c in munti. +a!arile tengu !e aduna in copacii inalti. "n ultima lor incarnare ca oameni, tengu au :o!t preoti !au !amurai e=trem de aroganti, de aceea ei au na!ul lung !au cioc de pa!are. aca :ac :apte bune, ace!te creaturi !e pot reincarna ca oameni. ;engu, !pre deo!ebire de oba0e Bdu2uriC, !int in:ati!ati avind !i picioare. >amabu!2i au de obicei picioarele zbircite, !emn al vir!tei lor inaintate. 6ripile pa!arilor tengu au de obicei pene obi!nuite. ;otu!i, e=i!ta !ur!e care le de!criu aripile ca :iind !tralucitoare, a!a cum !int cele ale unor !pecii de colibri. 6ce!t a!pect e!te legat de originea lor divina. ;engu pot lua !i in:ati!are umana, de obicei pentru a*i pacali pe oameni. ;anu0i BviezuriiC !i 0it!une BvulpileC po!eda aceea!i putere, in!a :ormele lor reale !int evidentiate prin umbrele !au re:lectiile lor. 6!a ca intotdeauna o 0it!une care a luat in:ati!area unei :emei :rumoa!e va avea na!ul prelung precum al unei vulpi. aca un tengu e!te doborit prin magie !au de un mae!tru in arte martiale, ace!ta !e va tran!:orma ade!ea intr*o mierla ranita.

;engu vorbe!c :ara !a de!c2ida gura, ca !i cum ar comunica prin telepatie. e a!emenea, ei pot !a ii po!ede pe oameni, comunicind prin intermediul lor, !au !a le apara in vi!.

;engu au o ierar2ie bine !tabilita ;engu cu na!ul lung au de obicei in grija pa!arile tengu. Degele pe!te toti e!te Sojobo, un 1amabu!2i tengu in vir!ta !i cu parul alb. ;engu !i credintele ezoterice ?=i!ta numeroa!e credinte re:eritoare la tengu con:irmate de numero!i !peciali!ti in domeniu din @aponia. 6ce!te creaturi nu zboara dintr*un loc in altul, ci di!par dintr*un loc !i apar in!tantaneu in altul. e aceea ei !int de!culti, neavind probabil nevoie de incaltari. Legendele de!pre tengu au multe !imilitudini cu legendele !i miturile din multe alte colturi ale lumii. "ngerii au aripi cu ajutorul carora !e depla!eaza intre cer !i pamint, a!a cum :acea !i zeul grec 8erme! BMercurC, cu toate ca aripile !ale erau pe !andale !i cap. "n religiile popoarelor din 8aEaii, ?gipt !i alte tari, !piritul omului apare !ub :orma unei pa!ari. "maginea unei pa!ari cocotata pe un !tilp e!te ade!ea a!ociata cu !piritul care para!e!te corpul. -aloarea unui mit nu !ta in detaliile !ale populare, ci in ceea ce !imbolizeaza el. ?=i!ta corelatii intre creaturile mitologice japoneze !i meditatia tran!cedentala, care numara multi adepti in @aponia. /ie ca tengu !int prezenti pe ma!ti de lemn, picturi traditionale japoneze !au in vi!e, ei con!tituie un capitol miraculo! din mitologia @aponiei. Bradus din revista

Deci... pentru cei care citesc manga capitolele !"1, !"#, !$"% ati o&servat ca te'nicile (inale ale lui )tac'i sunt *materasu si Susanoo... )n mitologia japoneza acestia doi erau uni dintre cei mai puternici zei... *materasu era zeita soarelui iar Susanoo, (ratele ei, zeul (urtunii si al vantului... *materasu este una dintre cele mai cunoscute zeitati iar ea impreuna cu Susanoo si celalalt (rate al lor +su,i-omi zeul lunii% sunt cei mai importanti zei ai mitologiei japoneze pe langa )zanagi, care este tatal lor...% *cum in timp ce scriam asta mi.a venit o teorie in cap... Daca te'nica lui )tac'i *materasu era ereprezentata de un (oc care arde totul in cale *materasu/Soare/0oc % atunci te'nica Susanoo va (i reprezentata de (urtuna... Se poate o&serva ca Sasu,e a (olosit in (avoarea lui ploaia de a(ara pentru 1irin, deci nu.l poate opri nimic pe )ac'i sa (aca acelasi lucru pentru o te'nica &azata pe vant... Susanoo era un zeu marsav iar tatal lui, epuizat de rautatile comise de acesta, la trimis in taramul morti... deci ne putem astepta la o te'nica interesanta... Si mai era un zeu +su,u-omi totul este inspirat din mitologia japoneza si intr.adevar Susanoo era zeul (urtunii si al apei sau ceva de genu si cred ca in asta consta si Susanoo stiam ca amateratsu si tsu,u-omi erau 2 dintre zei legendari dar nu credeam ca 1is'imoto va (olosi si susanoo

Definiiile lui Nakamura Hajime referitor la caracteristicile principale ale gndirii politice, economice i legale nipone Nu putem discuta despre caracteristicile principale ale gndirii politice, economice i legale ale unui popor fr a lua n considerare conceptele sale filozofice. Acestea se mpart n trei mari categorii predominante: acceptarea realitii, tendina de a accentua o relaie social minuioas i tendinele iraionale. rima, acceptarea realitii, este caracteri!at prin capacitatea indi"i!ilor de tolerare , de nelegere a a#solutului n lumea reala i prin acceptarea

calitilor naturii umane. $ea de a doua, tendina de a accentua o relaie social minuioas, se #a!ea! pe relaiile sociale de mare "aloare %fr a ine cont dac se manifest ntr&un cadru familiar sau de orice alt fel' n centrul crora primea! onoarea. A#ordnd i ultima categorie de caracteristici, putem spune c ea se conturea! datorit a#ilitii sc!ute de a gndii n termenii urmrilor logice. (apone!ii n general ncearc sa gseasc a#solutul n lumea real, astfel c, pe lng natura nconjurtoare ei au regsit si natura uman pe care au ajuns s o respecte, fapt ce poate fi descris ca un mod natural de a pri"i "iaa. )endina de a respecta natura uman %nelegndu&se prin aceasta i oamenii', a dat natere unei *dragoste+ fa de semeni i n "iaa actual. ,deea de *dragoste+ a fost introdusa n (aponia n acelai timp cu religia #udist, dar nu a "enit su# forma actual, ci a e"oluat treptat, odat cu poporul japone!. -n termen mai apropiat acestei noiuni ar putea fi compasiunea sau mrinimia. .ncercarea de a sta#ili o politic, a crei #a!a s fie repre!entat prin religia #udist, a fcut ca aceasta s ai# n "edere compasiunea fa de adepii ei. -n e/emplu l repre!int $onstituia rinului 012toku %345 & 677' care se preocupa de #una starea oamenilor i era indulgent cu acetia. .n $onstituie, oamenii de rnd a"eau un rol important n contiina claselor de la putere. Acest rol nu a fost pierdut pe parcursul timpului, lucru ce poate fi considerat ca primul pas spre democraie. Daca ideea de compasiune a ajuns n politic i n constituie, aceasta nu nsemna c termenul, spiritul n sine nu a e/istat pn atunci. 8l i&a fcut loc i n 01intoism i a fost asociat cu unul din cele trei sim#oluri di"ine ale 9amiliei ,mperiale (apone!e. $ompasiunea s&a impus i n codul samurailor, :us1id2, deoarece nu era suficient ca acestia s fie curajoi i puternici, ci tre#uiau s nutreasc si sentimentul compasiunii i s denote onoare fa de oamenii de rnd. De asemenea, i adepii colilor japone!e confucianiste au tratat acest su#iect, printre care si ;uma!a<a :an!ai, un faimos adept al confucianismului din perioada )okuga<a, care afirma c (aponia *este un trm al compasiunii+. )oate aceste lucruri ne fac s ne gndim c cei care deineau puterea n acea perioad ar fi a"ut ca ideal mrinimia si compasiunea. 0e pare c n (aponia, nainte ca #udismul s ptrund aici, nu ar fi e/istat nici o constrngere n legtura cu pedepsele cu moartea sau a masacrelor. .mpraii i omorau fr nici cea mai mic mustrare slugile sau supuii. $1iar n ca!ul morii premature a mpratului, slugile i cei din jurul lui erau nmormntai de "ii odat cu acesta. Dar totul s&a sc1im#at dup "enirea #udismului n (aponia. A#ia ca au mai urmat e/ecuii sau pedepse crude timp de =3> de ani n era Heian. Dar acestea a"eau s reapar

concomitent cu apariia cretinismul %n perioada ??=@ & ?36>', cu crucificarea si noile sale ideologii. Noiunile de *dragostea+ i compasiune sunt n strns legtura cu pacea i linitea interioar, ct i admiraia pentru frumuseile naturii, care este caracteristica dintotdeauna pentru japone!i. Aceste tendine ne ofer cte"a indicii asupra conceptelor de #a! ale gndirii politice, economice i legale japone!e. Aai tr!iu a fost creat un stat centrali!at dup multe si sngeroase #tlii ntre numeroase tri#uri, fiind urmat de introducerea unui nou principiu n comunitate, i anume, *armonia+. 012toku a accentuat c ntr&un stat e ne"oie de armonie mai ales ntre oameni, astfel ca, el a inclus acest aspect n primul articol din $onstituie. -nii cercettori consider acest articol ca fiind adoptat si puin modificat dup conceptul #udist de *compasiune+. Astfel se urmrea crearea unei comuniti perfecte, c1iar dac se tia c ntre dou comuniti se "a produce cu siguran un incident ce "a duce la deteriorarea relaiilor e/istente. 012toku a fcut in aa fel nct s strecoare ct mai multe trimiteri spre acest concept in toate articolele $onstituiei. Aodul ci"ili!at n care ar tre#ui s se poarte o discuie a fost atins n trecutul ndeprtat. Aitologia (apone!, care reflect societatea primiti"a a rii, reuise acest lucruB !eii participau la o ntrunire di"ina, ntr&un loc sacru, i anume, al#ia unui ru. Aceast tradiie a fost urmat si readaptat de mprai. rinul 012toku a denunat dictatura, susinnd mereu c este ne"oie de discuii i de!#ateri ntre mai muli pentru a se putea lua o deci!ie important. Aceast idee a fost transformat ntr&un decret dup reforma )aika din 653, care denuna orice ncercare de dictatur i faptul c nici o 1otrre nu ar tre#ui luat de ctre o singur persoan, conform mitologiei, aa cum i !eii participau la ntruniri pentru luarea deci!iilor. $1iar i cu acest decret, nu se putea ine o ntrunire reuit, deoarece nu era luat n considerare opinia pu#lic. .n acest fel a reuit monar1ia japone! si ,nstituiile ,mperiale s se de!"olte ntr&o alt form dect cea a dictaturii. rofesorul Nort1rop susine c, atunci cnd un conflict apare ntre dou persoane asiatice, acesta nu se "a sfrii cu deci!ia unui judector, ci, cei doi implicai "or ncerca s i re!ol"e singuri conflictul respecti" mergnd pe calea de mijloc. .n acest fel caracteri!ea! asiaticii noiunea de *lege+, ei e"itand pe ct posi#il tri#unalul, i mai degra# *ncercand s ajung la un compromis stnd la o can de ceai+ %Aon&lin'. Acest lucru nu se ntmpl din cau!a lipsei de respect fa de lege a japone!ilor, ci din moti"e financiare sau de timpB dac ar ajunge n instan, amndoi ar pierde i timp i #ani. Aa c, punnd n #alan toate aceste aspecte, este clar de ce se optea! pentru cale de mijloc. Date e/acte n legtur cu primele legi proclamate le a"em din timpul rinului 012toku, care n 6>5 a proclamat $onstituia cu ?4 Articole. $odul de legi a fost promulgat cu unele adugiri in 64?, care ar fi a"ut 77 de "olume, dar ntregul $od de legi a fost pierdut, aa c nu ne este cunoscut

coninutul. .n 4>? au fost terminate i $odurile juridice si administrati"e, nsumnd ?? "olume, i nc ase "olume $odul penal. Acestea au fost re"i!uite in 4?@ i au rmas cu denumirea de $odul )ai12. n n ??C> acesta rmne $odul de legi doar cu cte"a adugiri i modificri. Dar dup ??C> el a"ea s se sc1im#e, deoarece autoritatea s12gunilor crete, astfel incat fiecare s12gun n parte putnd s iniie!e propriile legi. Dup Destaurarea Aeiji din ?@6@ apare necesitatea punerii n concordan a $odului cu legislatia din lumea modern. rin urmare, n ?@@7 $odul enal este promulgat, urmat de proclamarea $onstituiei n ?@@C, iar n ?C>> a $odului $i"il. n la sfritul celui de al Doilea D!#oi Aondial legile (apone!e erau caracteri!ate de dou principii fundamentale: de su"eranitatea mpratului i de sistemul patriar1al de organi!are a familiei. Dup ce (aponia este nfrnt n al Doilea D!#oi Aondial n ?C56, Noua $onstituie este promulgat iar cele dou principii fundamentale sunt din punct de "edere legal desfiinate, dar c1iar i aa, ele sunt nc "ala#ile. Adesea a fost scos n e"iden faptul c asiaticii au ca #a! social i #a!a moral principii constnd n principal din supunere filial. .n ceea ce pri"ete poporul japone!, acest lucru este ade"rat doar pn la un punctB n (aponia, loialitatea fa de su"eran i cea fa de .mprat n !ilele noastre, dup Destaurarea Aeiji, este mult mai puternic dect supunerea filial. .n (aponia a fost doar o singura familie imperial care i acum i e/ercit atri#uiile. Aceasta dinastie nu a fost a#rogat niciodat n istoria ei ce se ntinde pe mai #ine de dou milenii. Acest lucru se datorea! faptului c n mitologia (apone! .mpratul este nrudit cu di"initile %Amaterasu'. Dominaia statului asupra "ieii indi"i!ilor a fost fa"ora#il pentru (aponia n de!"oltarea sa ctre un stat modern, dup era Aeiji. 0e presupune c (aponia nu ar fi putut ajunge aa de repede la ni"elul actual de de!"oltare fr contiina oamenilor pentru stat i ideologiile acestuia. 8ste #ine cunoscut faptul c religia s1int2, n forma ei primiti", era n strnse legturi cu ritualurile agricole, iar !eii "enerai erau, n mare, !ei ce sim#oli!ea! producti"itatea i fertilitatea, deci putem spune c acti"itatea principal din acele timpuri era agricultura. .n ri precum ,ndia, unde cldura intens, ploile a#undente si fertilitatea solurilor aduc mpreun recolte impresionante, fr a fi necesar prea multa trud din partea oamenilor, #udismul reuete se de!"olte c1iar dac #a!ele acestei religii o repre!int clugrii care nu a"eau "oie s se implice n orice fel de acti"iti economice sau de !i cu !i. :udismul, n forma lui primiti", cel care s&a de!"oltat i a e"oluat in ,ndia, nu era compati#il i aplica#il i n (aponiaB astfel au aprut cele dou "e1icule, HinaEFna si Aa1FEFna, al doilea fiind cel adoptat pn la urma de japone!i. Dar n (aponia situatia este diferita, fora de munc fiind a#solut necesar, astfel ca, un rol important este ctigat de agricultori. -n mare pericol este faptul c toate aceste concepte religioase pot degenera ntr&un utilitarism total, punnd indi"idul pe primul loc, iar scopul tuturor aciunilor de"enind ma/imi!area profitului. 8ste foarte important ca semnificaia a#solutului sa nu fie pierdut.

)ot ceea ce a scris Nakamura Hajime repre!inta pur "i!iunea sa su#iecti". ,nsa, #a!andu&ma pe lecturile si pe e/perienta personala, as indra!ni sa afirm c se fac mult prea multe trimiteri religioase, iar e/plicaiile date sunt moti"ate doar din acest punct de "edere, ceea ce nu cred c poate fi n totalitate corect. -nele aspecte ar putea fi moti"ate nu doar din acest punct de "edere, dar si din perspecti"a cadrului natural, a conjuncturilor, ct i a psi1ologiei umane, care repre!int un punct comun la orice popor. :,G:G,HIDA9,8

Moore 3'arles *., +'e 4apanese Mind. 5ssentials o( 4apanese 6'ilosop'- and 3ulture, Universit- o( 7a8aii 6ress, 7onolulu, 1"69

Soarele i Luna n tradiia romneasc i n tradiia nipon

:ntotdeauna oamenii au sim;it nevoia de a cunoa<te trecutul, dar istoriile evenimen;iale au l=sat deseori goluri >n perioada ?>nceputurilor@. 6opoarele lumii au avut >ns= aici un rol (oarte important, n=scocind legende ce urmau s= umple acele goluri, m=car >ntr.un mod original, c'iar dac= nu o(ereau realit=;i istorice. *ceste legende au >ncercat s= r=spund= la >ntre&=ri eAisten;iale de tipulB ?3um a ap=rut omenireaC@, ?3um a ap=rut 6=mDntulC@, ?3ui >i dator=m &ucuriile <i triste;ileC@, ?3ine este r=spunz=tor pentru ciripitul p=s=rilor <i pentru (lorile >n(loriteC@, ?De unde au ap=rut Soarele <i Luna <i pentru ce avem nevoie de c=ldura primului dintre eleC@. Acest scurt studiu i propune s anali!e!e cte"a legende ce au rspuns mai mult sau mai puin la ntre#area referitoare la 0oare i la Gun i s reali!e!e o paralel ntre dou mituri ce aparin unor culturi total diferite. Hare ne leag ce"a, la ni"elul perceperii minunilor naturii, de poporul japone!, Jpoporul di"in+, i!olat timp de cte"a secole i aflat la mii de kilometri dinstanK $are sunt legendele romneti i care sunt legendele japone!e n ceea ce pri"ete apariia 0oarelui i a GuniiK Au acestea ce"a n comunK Dac aruncm o pri"ire de ansam#lu asupra credinelor populare romneti, "om o#ser"a c majoritatea legendelor solare i lunare se leag strns de religia cretin&ortodo/, e/istena celor dou planete fiind atri#uit n totalitate lui Dumne!eu, iar n cultura japone!, legenda solar i cea lunar fac parte c1iar din religia s1intoist %?'. .n ceea ce i pri"ete pe japone!i, acetia au cre!ut mereu n descendena lor di"in, credina aceasta fiind alimentat de&a lungul secolelor de o serie de istorisiri ce aparin religiei s1intoiste. Aitologia japone! este c1iar implantat n istorie %7', pn n secolul trecut, cnd mpratul a fcut o declaraie r"itoare n rndul poporului, din postura sa, pe care o "a a#andona cel putin aparent, de urma al cuplului primordial. Gegenda n discuie, cea a 0oarelui i a Gunii, este strns legat n cultura japone! de legenda cuplului primordial ,!anami i ,!anagi, Adam i 8"a ai s1intoismului japone!. Aceast po"estire mitic spune c la un moment dat a aprut ntre cer i pmnt o form asemnatoare unei tulpini de trestie. Aceast form a de"enit ceea ce japone!ii numesc ;ami, adic !eu. Gaolalt cu acest !eu au mai aprut nc dou !eiti. Acest trio

originar ar putea fi comparat cu 0fnta )reime din credina cretin, dar spre deose#ire de aceasta, cei trei ;ami au a"ut ca urmai o sumedenie de !ei i !eie. )rioul mai poate fi asemnat ns i cu cele trei elemente din cosmogonia c1ine!, elemente din care au luat natere cele !ece mii de lucruri i fiine. .n cea de&a aptea generaie de !ei, apar ,!anami i ,!anagi, care sunt n acelai timp soi i frai. ,!anami i ,!anagi sunt desemnai de ctre ceilali !ei s co#oare pe pmnt, n imensitatea noroioas, pentru a&i da o form. Ajuns pe pmnt, ,!anagi i cufund sulia n ocean i amestec circular. De pe sulia sa se scurg picturi de ap srat i astfel se leag insulele (aponiei. Gegenda menionea! i numrul e/act al insulelor japone!e: 5.77=. Dup multe peripeii ale cuplului, soia lui ,!anagi ajunge n infern i acesta ncearc s o aduc napoi, dar nu reuete i se ntoarce, fiind urmrit de forele rului. $nd scap, ,!anagi se spal intr&un ru din sud&"estul (aponiei pentru a se purifica. Aoti"ul m#ierii pentru purificare apare n cultura multor popoare ale lumii, c1iar i n po"estirile #i#lice cretine. Dup m#iere, ,!anagi i arunc 1ainele pe malul rului, din 1aine ieind noi !eiti. Gegenda 0oarelui i a Gunii urmea! n acest ir de po"estiri s1intoiste, acetia fiind repre!entai de fiica si fiul lui ,!anagi. Leia 0oarelui, numit Amaterasu se nate din oc1iul stng al lui ,!anagi, iar !eul Gunii i al nopii, )sukuEomi se nate din oc1iul drept al acestuia. Amaterasu a"nd o frumusee inegala#il este aleas de !ei i urcat pe scara $erului, unde "a rmne pentru totdeauna, iar strlucirea sa solar "a fi ndreptat spre pmnt. Aomentul naterii !eiei Amaterasu este cel mai important din mitologia s1intoist. 9ratele !eiei, )sukiEomi, nea"nd o strlucire att de intens precum sora sa, este urcat nsa pe scara cerului, alturi de sora lui, c1iar "iitoare soie. $ertndu&se foarte repede, Amaterasu i arunc fratelui su cu"inte grele i nemai"oind s&l "ad, !eii i despart pentru totdeauna, pentru o !i i o noapte. Aai departe a"em o po"estire ce o are n prim&plan pe Amaterasu alturi de cellalt frate al ei, 0usano&o. Acesta se nate din picturile scurse din nasul lui ,!anagi i de"ine su"eran peste mpria mrii i a lumii su#terane. 8l este foarte in"idios pe sora sa i i reproea! mereu c a fost fa"ori!at. Din cau!a conflictului dintre ei, Amaterasu ajunge s se ascund ntr&o grot cereasc, numit Ame no i<ato, lumea rmnnd n ntuneric. Leii pun la cale scoaterea acesteia din peter. .n primul rnd, aduc la ieirea din grot muli cocoi, cocoul fiind "estitor ai !orilor, ca i la romni, pentru a determina soarele s rsar. -rmtorul pas este plantarea unui copac uria %sakaki', care "a de"eni ar#ore sacru, iar de crengile copacului sunt atrnate trei o#iecte fcute de ctre !ei: o oglind, un sirag de margele i nite fii de pn! al#. Aargelele sunt agate n "rf, iar oglinda mai spre mijloc. Aai este adus i !eia Ame no u!ume %strmoaa dansatorilor comici', aceasta ncepnd s danse!e cu foc. Hrmlaia din faa grotei tre!ete curio!itatea !eiei Amaterasu i ea iese. 8ste tras afar de ctre unul din !ei, intrarea grotei este #locat cu o stnc, acesteia spunndu&i&se apoi c s&a gsit o alt !ei mult mai frumoas. Amaterasu este pclit pri"indu&i propria imagine n oglind. Acest curs a !eilor a readus 0oarele pe cer. ro#a#il c aceast legend a ncercat s e/plice o eclips de soare. :ineneles c i n cultura popular romneasc e/ist legende care au ncercat s e/plice

fenomenele de acest tip, cum ar fi legenda care spune c 0oarele sau Guna, dup ca!ul eclipsei, constituie masa unui "rcolac. Mrcolacul este repre!entarea rului care pertur# ordinea fireasc a lumii, iar orice a#atere de la ordinea sta#ilit de comunitate poate genera un "rcolac. Astfel, "rcolacii, ca i strigoii sau moroii, pot pro"eni din foarte multe surse, cum ar fi: copii ne#ote!ai, nscui cu anomalii, oameni care i&au ucis un frate sau o sor, sau c1iar o aciune contrar unei tradiii poate genera un "rcolac. Hmul&"rcolac se "a transforma n timpul unei eclipse, iar de cele mai multe ori, sufletul su este cel care "a urca n cer i "a mnca 0oarele sau Guna. De altfel, n unele locuri aa sunt e/plicate i fa!ele Gunii, dar e/ist i alte credine n legtur cu acest fenomen. De e/emplu, Guna nou crete !i de !i pentru ca oamenii s poat numra !ilele i lunile. Alt istorisire spune c Guna este om, un copil care crete, caruia i cresc i aripi pn ce de"ine rotund. Apoi m#trnete, se face tot mai mic, urmnd s se nasc din nou. .n cultura nipon legenda lunar nu are o raspandire prea mare, spre deose#ire de legendele romneti, legende ce i&au oferit astrului nocturn un statut de mu! pentru artitii "iitori. .ns, ntr&o situaie similar, partea feminin reuete s capete o atenie sporit, Amaterasu, !eia soarelui, ajungnd n !ilele noastre cea mai important di"initate nipon. Amaterasu are s ajung precum Guna noastr s ser"easc artitilor drept model. $1iar i numele (aponiei, are legatur cu numele !eiei 0oare. ,deogramele folosite n scrierea acestui nume au mpreun sensul de JNara soarelui rsare+, foarte cunoscut n ntreaga lume. Aceste legende japone!e, dei nu sunt nsumate ntr&o carte sfnt, constituie fundamentul religiei s1intoiste. $onfruntnd aceast legend nipon a apariiei 0oarelui i a Gunii cu mitul #i#lic, %cuprins de aceast dat ntr&o carte sfnt, cea a credinei cretine' "om o#ser"a o percepere religioas total diferit n raport cu modelul s1intoist. 0fnta 0criptur spune c n prima !i Dumne!eu a desprit lumina de ntuneric, pentru ca a#ia n cea de&a patra !i s pun Jlumintorii+ pe cer. )ot aici aflm c scopul s"ririi acestor lumintori nu era doar acela de a pune crmuitori pe cerul nopii i pe cerul !ilei, ci i cel de a nfptui deose#irea anotimpurilor, a !ilelor i a anilor. rintre legendele populare romneti, care au n prim plan cele dou astre, regsim cte"a ce merit o atenie special. -na dintre aceste legende spune c 0oarele era un flcu curat i c Guna s&a ndrgostit de el, ns acesta nu "oia s o ia de na"ast. 8a nenelegnd, 0oarele i&a aruncat cu #aleg n fa i tocmai de aceea acum e/ist acele pete "i!i#ile pe Gun. 8ste uimitor modul prin care poporul a ncercat, c1iar a i i!#utit, ntr&un mod mai nai", s e/plice minunile cosmosului. H alt legend foarte interesant referitoare la aceste pete de pe lun %craterele lunare' e/plic n alt sens acest fenomen: n Gun s&ar afla doi frai. Aceti doi frai sunt doi cio#ani, sau $ain i A#el %o#ser"m aici o alt legtura cu un moti" #i#lic', sau fraii care se #at pe lumea aceasta. Oi despre felul cum au ajuns ei n lun e/ist preri mprite. $ au fost pui n Gun de Dumne!eu pentru nedreptile care i le&au fcut sau de ctre ar1ang1elul Ai1ail, aceasta pro#a#il c nu o "om ti niciodat. )oate ca!urile n care poporul s&a agat de cte un moti" #i#lic pentru a e/plica aceste

fenomene ne pot face s credem c n multe dintre ca!uri legendele populare au aprut dup oficiali!area credinei ortodo/e. De"enind la identitatea 0oarelui i a Gunii, putem remarca faptul c n cultura nipon, Guna este #r#at, iar 0oarele este femeie, spre deose#ire de cultura romneasc, unde legendele dau soarelui statut de femeie, de #r#at sau c1iar de entitate ce&i poate sc1im#a se/ul, fiind cnd femeie, cnd #r#at. .ntr&ade"r, unele din legendele romneti spun c 0oarele este "ara femeie, ns iarna este #r#at. Alt credin i are n prim plan pe 0oarele P femeie i Guna P #r#at, cei doi frai cununndu&se, stelele fiind copiii lor, ns n cele mai cunoscute legende, 0oarele este #r#at. Dumne!eu nu a fost de acord cu aceast cununie, deoarece era mpotri"a religiei. Atunci, Dumne!eu i&a desprit pentru toat "iaa i a mnjit&o pe Gun pentru ca 0oarele s nu moar de dorul ei %='. .n tradiia japone! legenda 0oarelui i a Gunii este unic pe tot teritoriul, aceasta c1iar fcnd parte din istoria poporului, n "reme ce n Domnia, pe msur ce tra"ersm de la nord spre sud sau "ice"ersa, apar tot mai multe legende ce e/plic n fel i c1ip apariia astrelor. H alt legend romneasc pleac de la dragostea 0oarelui pentru sora sa, Guna, dragoste ce l c1inuie i l mpinge spre a lua 1otrrea nefast de a se cstori cu sora sa. entru a&l opri de la nfptuirea acestei mari greeli, Dumne!eu se co#oar cu acesta n infern %5' i i arat unde ajung cei care se cstoresc cu surorileQfratii lor. H co#orre n infern am amintit i mai sus, ns de acea dat era "or#a despre ,!anami, jumtatea masculin a cuplului primordial din tradiia japone!, care co#oar n infern n cutarea soiei sale, asemeni lui Hrfeu. De"enind la 0oare, acesta nutrete nite sentimente att de puternice nct este gata s i asume responsa#ilitatea pentru pre!umpti"a greal i s accepte urmrile n lumea de apoi c pn i Dumne!eu se las tul#urat, pemindu&i s se lege pe "ia cu sora sa. $el care ntr&ade"r reali!ea! consecinele nefaste pe care aceast fapt le&ar putea aduce este nimeni altul dect ariciul, cunoscut n cultura noastr tradiional drept un nelept. -n su#strat comun tradiiei romneti i celei nipone este repre!entat de cstoria ntre frai, ce a fost sortit eecului n am#ele ca!uri, dei n legenda japone! aceasta nu a fost inter!is cu deose#ire n rndul familiei regale, considerat urma direct a cuplului primordial %n acest ca! e/ist c1iar dou e/emple: cuplul ,!anami P ,!anagi i Amaterasu P )sukiEomi'. 9oarte interesant este faptul c n religia ortodo/ astrele apar naintea cuplului primordial, spre deose#ire de ca!ul religiei s1intoiste, ca! n care astrele se fac cunoscute dup naterea cuplului primordial, fiind urmaii direci ai acestuia. .ndeprtndu&ne de tot ceea ce nseamn mit i legend, ade"rata e/plicaie, oferit de tiina astronomic este comun peste tot, dar li#ertatea de a crea i&a pus amprenta pe toate tradiiile lumii. .n ansam#lu, se pot remarca cte"a trsturi comune n am#ele culturi, dar i foarte multe difereniatoare, ns cea mai "i!i#il dintre cele comune este c la acea "reme a nceputurilor, lipsii fiind de cunoatere, indiferent de poporul din care fceau parte, oamenii puneau fenomenele ine/plica#ile pe seama di"initilor, fie acestea !ei s1intoiti sau sfini din credina ortodo/.

Gegenda este o repre!entare a realitii creat n interiorul unui popor, repre!entare ce ajut la nelegerea mecanismului de funcionare a culturii acestuia i ajut la compararea tradiiilor orale ale diferitelor popoare. %?' Deligie naional a (aponiei, caracteri!at prin animism, "enerarea unor di"initi ale naturii, cultul eroilor, al strmosilor etc. & Din fr. s1into:isme %7' $ronicile e/istente %;ojiki i Ni1ons1oki' conin po"estiri mitologice i nu fapte reale pn n secolul M,,. %=' Aici apare o nou e/plicaie a petelor de pe Gun. %5' +$o#orrea n infern+ generea! dispariia 0oarelui de pe cer, e/plicaia ulterioar fiind din nou, ecplisa. E)EL)OFG*0)5 1. *HF5L5S3U, Silviu, Legende populare romDne<ti, 5ditura *l&atros, Eucure<ti, 1"$!I 2. Ei&lia sau S(Dnta Scriptur=, 5ditura )nstitutului &i&lic <i de misiune al Eisericii ortodoAe romDne, Eucure<ti, 1"$2I !. 7OHDGU, *ngela, Mituri <i legende japoneze, 5ditura Jictor, Eucure<ti, 1"""I K. 155H5, Donald, Seeds in t'e 'eart, 7enr- 7olt and 3o., He8 Lor,, 1""!I M. 155H5, Donald, +SUHOD*, G-usa,u, Sources o( 4apanese +radition. )ntroduction to oriental civilizations, 3olum&ia Universit- 6ress, He8 Lor, and London, 1"M$.1"91I 6. H)3UL)NO.JOGOH3*, 5lena, Datinile <i credin;ele poporului romDn adunate <i a<ezate >n ordine mitologic=, 5ditura 6olirom, )a<i, 1""$I 9. S)MU, Octavian, 3iviliza;ia japonez= tradi;ional=, 5ditura Ptiin;i(ic= <i 5nciclopedic=, Eucure<ti, 1"$KI $. J*S)L)U, 0lorin, 4aponia. 6agini de istorie, civiliza;ie, cultur=, 5ditura 3orint, Eucure<ti, 2##1

AMATERASU : Zeita soarelui in mitologia japoneza, personificata intr-o pasare. Mitul acesteia si acela al zeului Susanovo, personificare a ploii, sunt nucleul central al mitologiei japoneze, pe care se bazeaza originea lumii; Amaterasu i-a invatat pe oameni cultivarea , orezului, mestesugul tesutului etc. Templul dedicat acestei zeite este cel mai vechi din Japonia, imparatii acestei tari se numesc si astazi ,,nepoti ai soarelui", deci descendenti ai acestei divinitati. .

9radina japoneza

Cradinile japoneze sunt probabil cele mai cunoscute dintre gradinile asiatice. Gaponezii au preluat arta gradinii de la chinezi, dar i-au imprimat disciplina si ordinea ce caracterizeaza acest popor. Cradinile japoneze pot fi organizate in preajma unui templu, a unui pavilion de ceai, al unui palat sau pot sa fie uscate karesansui, cunoscute drept gradini Zen. *ateva elemente sunt tipice acestor gradini( apa 7prezenta reala sau simbolizata cu ajutorul pietrelor9, stancile 7uneori sugerand prezenta unui munte9, lanternele din piatra, podetele arcuite sau in zigzag, insulele care uneori au forme simbolice, pavilioanele simple sau bogat ornamentate. Custul pentru frumusetea pietrelor cunoaste in Gaponia rafinamente deosebite si reprezinta un element esential al ceremoniei ceaiului. Diatra are o robustete impresionanta, care, lustruita si prelucrata, emana stralucirea si eleganta culturii. Bot din piatra sunt realizate felinarele, prezente misterioase in gradina, care fie adaposteau focurile aprinse de credinciosi, fie luminau ceremoniile nocturne de ceai. *u ajutorul pietrelor sunt trasate aleile sinuoase care modeleaza pasii intr-un ritm anume, care sa permita contemplarea peisajului gradinii. <intre elementele vegetale unele sunt nelipsite, asa cum este bambusul sau pinul, simbolul singuratatii. *iresul inflorit, glicina, lotusii, sunt tot atatea motive de incantare si de sarbatoare pentru japonezi. 'titudinea japonezilor fata de flori le-a adus celebritatea si au dat nastere unei arte specifice( ike ana. Dlanta sarbatorita toamna cu tot fastul pe care il merita este crizantema. <esi se spune ca pentru prima data crizantema ar fi aparut in *hina, aceasta floare este asociata cel mai adesea Gaponiei. ,ste firesc sa fie asa daca ne gandim ca timp de &% secole emblema imperiala a Gaponiei a fost o crizantema gal ena cu !" petale# /n octombrie crizantemele sunt venerate de japonezi prin organizarea de expozitii unde adeseori se pot admira aranjamente fanteziste.

$radina Zen este caracterizata prin austeritate, iar elementele componente reprezinta simboluri pline de mister. /n aceasta gradina noi am sugerat muntii cu ajutorul pietrelor, nisipul a fost greblat astfel incat sa aminteasca miscarea valurilor, am gasit cate un loc discret pentru cateva pete de muschi, care va invita la o stare de meditatie profunda si va ganditi ca cel care a dat suflet gradinii este chiar cel ce o priveste. /n aceasta gradina am cautat sa reunim simboluri pretuite de japonezi cu ajutorul unei plante venerate in %ara Soarelui &asare' crizantema. <in aceasta planta am sugerat Muntele (u)i H indragit si temut de )aponezi, $radina Zen reprezentativa pentru relatia speciala a )aponezului cu natura, roasca testoasa sim ol al nemuririi, onsaiul element de arta recunoscut si apreciat pretutindeni. Le-am expus pe toate in acest spatiu, care speram sa ramana pentru fiecare fascinant si misterios. L?9?$ 6 /n mitologia japoneza se spune ca la inceputuri erau atat de multi zei in ceruri incat unii dintre ei, printre care zeul *zanagi si zeita *zanami, au coborat pe pamant pe un pod de nori. Odata ajunsi pe pamant, zeita a creat zei ai vantului, muntilor, marii si alti zei, iar in final a murit dupa ce a creat zeul focului. *zanagi pierzind-o astfel pe *zanami, o urmareste in locul numit +oaptea +eagra, acolo unde ea a ajuns, numai pentru a vedea privelistea jalnica, urmat de ,atrina -ra)itoare a +optii +egre. 'proape ajuns inapoi pe pamant, zeul *zanagi traverseaza un riu pentru a se purifica prin imbaiere. 'colo unde si-a lasat hainele ai acestea au atins pamintul, ele s-au transformat in &$ zei. :ijuteriile lui au devenit flori( o bratara a devenit iris, alta lotus, iar colierul sau a devenit o crizantema gal ena.
-niversitatea 1'lexandru /oan *uza1 /asi Sugestii, comentarii: Webmaster *opIright J$%%? Cradina :otanica /asi. Boate drepturile rezervate.

Jand lucrare de diploma la )storia literaturii japoneze cu titlul

3OSMOFOH)*, +5OFOH)* C) *H+GO6OFOH)* :H M)+OLOF)* 3OM6*G*+CQ

Q [3osmogonia este o ramurC a astronomiei care se ocupC cu studiul originii Ci evoluCiei universului. +eogonia reprezintC totalitatea miturilor care au ca temC originea zeilor Ci genealogia lor. *ntropogonia este o eAplicaCie mistico.religioasC a apariCiei omului.]

3U6G)HS
3uvDnt >nainte 3apitolul 1 Mitologia japonez? Feneza Mitul creaCiei Lomi, tCrDmul >ntunecat al morCilor Soarele, luna si vDntul *materasu Ci SusanR SusanR Ci Oroc'i 6rinCul Snamuji 6rimul >mparat Geligie Ci ritualuri Cintoismul Cintoismul Ci &udismul Cintoismul ca religie de stat 3ei Capte Tei ai Horocului *utomumi(icarea Seppu,u Ci jisatsu S'inigami O&iecte, locuri Ci (iinCe mitice 3omoara )mperialC a 4aponiei Locuri sacre 0iinCe mitice 3apitolul 2 Mitologia egiptean? Feneza Divinitatea autocreatC Mitul principal *lte mituri *pariCia omului DesCvDrCirea creaCiei 3alendarul egiptean Femenii celeCti )sis Ci Osiris Felozia lui Set' Set', zeul rCului )sis >Ci cautC soCul 6rima mumi(icare Set' devine rege 7orus contra lui Set' Decizia lui *tum 3ClCtoria lui *tum Ci metamor(ozele soarelui Ga U +rium(ul solar 3redinCe Ci zeitCCi

 6erioada monoteistC 3eremonia morCiiB :m&ClsCmarea, mumi(icarea Ci pCstrarea 3ei patru (ii ai lui 7orus 4udecata 0iinCe mitice Ci temple 0iinCe mitice Marele S(inA de la Fiza +emple 3apitolul ! Mitologia greac? Feneza 7aosul cosmogonic, dupC 7esiod 6rometeu, creatorul oamenilor Motivul pedepsei supreme 3ompleAul lui Oedip Geligie Ci ritualuri 3rearea lumii Teii din Olimp Marile sanctuare Ci sCr&Ctorile 3ult pu&lic, cult privat 4ocurile Olimpice 3ursC de atleCi 6anateneele 6itia din Delp'i 4er(irea unui porc 3eremonia morCii +anatos, zeul morCii 0iinCe mitice 3entaurii 3er&erul Him(ele 5roii 7arpiile Minotaurii 3iclopii FiganCii Forgonele Sirenele 7idra Legenda pCsCrii 6'oeniA DivinitCCi 3ei doisprezece zei din Olimp *lte divinitCCi +itanii 3apitolul K Mitologia mori Feneza

 SmulCi din >m&rCCiCarea veCnicC :mpodo&irea lumii +Dnjirea dintre 3er Ci 6CmDnt GCz&oiul din cer Geligie Ci ritualuri *doptarea creCtinismului Ci islamismului Geligia tradiCionalC +apu Ci mana +angi'anga, ritualul (unerar 6ovestea lui 7ine.nui.te.pR, gardiana morCii +ama.nui.te.rV, zeul soarelui +V mo,o 0iinCe mitice 7V,uturi +V8'a,i Matu,u.tangotango 6onaturi W'a,atau.pRti,i TeitCCi 3apitolul M - cuprinde compararea celor 4 mitologii. Se intelege de ce nu am putut scrie mai multe detalii... Ei&liogra(ie Bibliografia constine 11 carti i 2 linkuri. ota obtinuta pe ea este 1!. #! )un #$

.in mitologia asiatica /art !

post info
E- dalet'ion 3ategoriesB cultura +agsB asia, cultura, (antome, japonia, mitologie, -uurei *ds &- Foogle

DetoAi(ierea organismului
Scapa de toAinele acumulate in cel mai natural mod posi&ilX DrHatura.ro

*3 6lastiYues 3anada )nc.

Dual Laminate and 0G6 piping, tan,s 7alarZ(rp, ppZ(rp, cpvcZ(rp, pvd( 888.acplastiYues.com

$u acest articol "oi desc1ide o serie de articole despre cultura si mitologia asiatica, in special cea japone!a. Ge admir foarte mult cultura si "reau sa "a impartasesc cate"a dintre principiile acestui popor. Moi incepe aceasta serie cu un numar de scrieri despre "iata e!oterica, spirituala, a poporului. ,n cultura lor "iata de dupa moarte, puterile paranormale si consecintele directe ale unui spirit asupra lumii concrete sunt doar lucruri cotidiene, in nici un ca! contro"ersate ca in cultura occidentala. entru asiatici a spune ca esti #antuit de o fantoma este doar o pro#lema de cum sa scapi de #lestemul spiritului, nimeni nu isi pune pro#lema ca minti sau ca nu e/ista asa ce"a. Acestea fiind spuse scrise, sa incepem incursiunea in aceasta lume atat de diferita de a noastra. Lumea supranaturala )aponeza cuprinde o gama foarte "ariata de caractere, de la 1aios de #i!are la e/trem de inspaimantatoare. ,n secolul al RM,,,&lea, )oriEama 0ekien a incercat sa categori!e!e multele tipuri de fantome care traiesc in peisajul japone!, atat in cerurile cat si in iadurile saleB re!ultatele eforturilor sale au umplut 5 "olume imense. ,ata o "ersiune a#re"iata a lor. 0 ake, Jfantoma+ japone!a este e/act ceea ce sugerea!a si numele: o este un prefi/ onorific, iar ake este un su#stanti" deri"at din akeru, "er#ul insemnand Jtrecand prin sc1im#ari+. 9antomele japone!e, deci, sunt in esenta transformari. 0 ake nu se supun principiilor "ietii asa cum o intelegem noi. 9antoma japone!a este "aratica. Nu e/ista po"esti terifiante spuse in jurul unui foc de ta#ara. Aiturile despre fantomele japone!e nu "or#esc despre strigoi, sc1eleti intr&un dulap mucegait sau intr&un turn cu clopot parasit. 9antomele japone!e tipice sunt nascute din "remea a#urinda de afara & e/trase din alte lucruri, intr&un moment prielnic si fetid. Aaterialele care nasc o ake sunt foarte multe, si de multe ori o#iectul cel mai familiar si mai la indemana este cel mai suscepti#il catre transformare. H um#rela aruncata intr&un colt poate intra in lumea ciudatului ca un o ake1um rela & a#ur parand sa se emane din 1artia ei ceruita si formand un c1ip fantomatic. 8/ista si un o ake1lampa %c2oc2in' care creste dintr&un candela#ru o#isnuit agatat de ta"an. -neori o ake sunt mai mult dragalasi decat inspaimantatoriB copii desenea!a um#rele cu fete !am#itoare si rad la "ederea unui candela#ru. De cele mai multe ori, o ake sunt inofensi"i. Dar nimeni nu poate fi intr& ade"ar sigur cand "a a"ea loc urmatoarea transformare si ce efecte "a a"ea aceasta. -n mare numar de o ake par sa fie legati de foc. ,n multe societati, focul este "a!ut ca protectorul oamenilor muncitori, dar si ca cea mai mare amenintare a lor. 9ocul este de cele mai multe ori indicatorul e/istentei unor forte supranaturale in preajma. 8/ista mai multe tipuri de o ake care sunt "a!ute in foc, printre care 2i no tama si kitsune i & focul vulpe &. 9ocul este unul dintre elementele cu cea mai mare capacitate de transformare, modifica tot ce atinge, transformand carnea cruda in

mancare comesti#ila, frigul in caldura. Dar focul mistuieste templele si casele pana la cenusa, distruge munca multor maini si rapeste "ieti. 0 ake de foc nu poate fi controlat de nimeni. $u secole in urma in ,ndia, :udd1a spunea ca nimic in lume nu este sta#il, nici o forma de e/istenta nu este mai mult decat un flu/ continuu. Hamenii pot crede ca au un Jeu+, si se pot c1inui sa isi contruiasca un ego, sau se pot ingrijora in pri"inta reputatiei lor, dar aceste pro#leme sunt doar ilu!ii. -n Jeu+ este un produs imaginarB deci, intr&un anumit sens, transformarea este de fapt cea mai reala manifestare a unei fiinte. 0 ake, maestrii ai transformarilor, e"identia!a !adarnicia faptului ca oamenii se simt in siguranta cand lucrurile nu se sc1im#a. 0 ake sunt reflectiile si totodata ceea ce ne reaminteste de continua sc1im#are a lumii din jurul nostru. Aai mult, elementele lumii o#ser"a#ile care sunt predispuse sc1im#arii sunt considerate ca fiind o ake. De e/emplu, "ulpea este si un animal, dar si un akemono & fiinta care se transforma &. ,n "remurile "ec1i in (aponia "ulpile erau foarte rar "a!ute pentru ca erau nocturneB pasari moarte, garduri stricate si sangele puilor erau singurele do"e!i ale e/istentei lor. 8ra dificil sa "e!i o "ulpe sau sa reusesti sa o urmaresti, si de aceea s&a ajuns la conclu!ia ca trec prin transformari fi!ice concrete. 0e credea ca o "ulpe se poate furisa in forma ei normala intr&o ferma, dar iesea intr&o forma total diferita & femeie in "arsta, #aiat, demon sau c1iar printesa. ,n folclorul japone!, e/ista un fel de imagine reflectata a societatii umane, cu domni si domnite in forma de "ulpe, scla"i si muncitori & stand pe picioarele din spate, im#racati cu 1aine normale, derulandu&si ritualurile mistice in mijlocul padurii. Din cau!a puterilor e/traordinare ale acestor animale, s&au ridicat numeroase altare, iar !eul "ulpe, *nari, a de"enit cea mai populara di"initate in mediul rural, onorat cu o #ataie din palme la trecerea pe langa un altar al sau, sau multumit cu flori, sake sau tofu prajit %a urage, se credea ca este mancarea preferata a "ulpilor'. $1iar si asta!i este foarte normal sa "e!i un altar cu o "ulpe de ceramica inconjurata de cadouri care alunga spiritele rele de langa cel care le ofera.

-a urma &estul seriei de articole le gasiti aici# ZZ..[ #K )un

#$

.in mitologia asiatica /art 3

post info
E- dalet'ion 3ategoriesB cultura +agsB (antome, japonia, mit, mitologie, oni, -o,ai, -urei, -uurei $elelalte articole din serie le gasiti aici. Asta!i "om continua incursiunea in lumea supranaturala japone!a. 4n mic reminder despre sursa mea de inspiratie' ,n anii ?4@> carturarul si artistul )oriEama 0ekien a inceput un studiu la#orios pri"ind fantomele si spectrii, in care a incercat sa ofere cititorului o lista completa a tuturor tipurilor cunoscute. roiectul era destul de a#surd, #ineinteles, pentru ca fantomele nu prea pot fi numarate, iar prin insasi natura lor o ake nu pot fi categori!ati. rimul "olum a aparut in ?4@? su# denumirea de J/arada nocturna a celor !55 de demoniJ. )oriEama a pu#licat un al doilea "olum trei ani mai tar!iu, J$eanta ilustrata a !55 de fantome ar itrare+ %$azu 67akki %surezure1 ukuro'. Au urmat alte doua "olume in urmatorii ani, in final alcatuind cea mai cuprin!atoare lista a diferitelor tipuri de fiinte spectrale. 9iecare "olum este ilustrat cu desene monocrome, cate o pagina fiind dedicata pentru particularitatile si descrierea unui anumit tip de fiinta. $artile lui )oriEama au fost e/trem de populare la momentul pu#licarii si au primit numeroase critici. $ele mai multe colectii de carti japone!e rare au macar o copie dupa seria de "olume a lui )oriEama. &evenind la su iectul nostru' Diferitii spectrii, fantome si monstrii pe care )oriEama si&a propus sa ii clase!e poarta denumirea generica de 7okai. ,nsa el a inclus si anumite creaturi care sunt de o#icei considerate a trai in afara taramului 7okai & de e/emplu oni, demonul japone!, im#lanit si a"and coarne, si de o#icei purtand dupa el o #ata spiralata. 0ni sunt in general agresi"i fata de oameniB sunt creaturi de temut care pa!esc portile iadului. ,n fiecare an in pe = fe#ruarie se desfasoara o Jceremonie de alungat oniJ, unde #oa#e de fasole & sim#oli!and #ogatia & sunt aruncate in fata usilor si prin casa in timp ce se recita JHni afara, norocul inauntruS+ %0ni 8a soto9 fuku 8a uc2i'. Dar oni, ca si orice alte creaturi, sunt suscepti#ili de transformareB se spune c1iar ca se pot transforma si in #ine. -nul dintre ei, inclus si in cartile lui )oriEama, si&a permis sa de"ina cel care pa!este o lampa intr&un altar #udd1ist. Dar astfel de oni sunt demoni indiferent de transformarile pe care le sufera si de cele mai multe ori re"in la "ec1ea lor personalitate in momente prielnice, pentru ca nici personalitatea lor rea, dar nici cea #una nu sunt constante. ,ntr&o categorie distincta, separata de 7okai, este un alt tip de fantoma japone!a, 7urei & intr&un articol "iitor "oi trata tema JTurei in filmele contemporane+B J)1e Ding+, J)1e Irudge+ sau J01utter+ toate au ca tema centrala un 7urei. Daca 7okai, desi foarte ciudati, au de cele mai multe ori un element care ii face dragalasi, 7urei sunt de&a

dreptul inspaimantatori. 8i sunt spiritele sufletelor mortilor, si, spre deose#ire de 7okai, au fost o data oameni normali. Aai e/act, 7urei sunt fantomele celor care la momentul mortii nu au a"ut oca!ia sa se impace cu ei insisi si cu soarta lor. Ginistea este necesara pentru a do#andi calmul spiritual necesar pentru a atinge Gumea lui :udd1a. $ea mai frec"enta cau!a care duce la aparitia unui 7urei este moartea #rusca, prin omorare, moarte pe campul de #atalie sau sinucidere din ne#unie. 0ufletul persoanei japone!e desprins prea de"reme de corp plange si duce o e/istenta neagra pana cand este in sfarsit linistit. Dar acest suflet nu "a a"ea liniste pana cand scopul care l&a determinat sa ramana printre cei "ii & de o#icei ra!#unarea & nu este dus pana la capat. $ei mai multi 7urei se ra!#una in cele din urma si e"oluea!a, dar poate dura si secole & iar unii nu sunt niciodata impacati si alinati. se !"oneste ca 0i8a, cel mai faimos 7urei al (aponiei si care a o#tinut ra!#unarea pentru faptele crude ale sotului sau acum =>> de ani, inca mai #antuie regiunea de langa mormantul ei. ,n general 7urei nu #antuie peste tot, ci sunt gasiti in locatii familiare lor & cum ar fi locul in care au murit. -n japone! care se plim#a noaptea %mai ales intre 7 AA si = AA cand 7urei de"in "i!i#ili' si care fara sa isi dea seama trece printr&un loc in care cine"a si&a purtat si&a pierdut "iata sau care tra"ersea!a un pod de deasupra unui rau in care s&a inecat cine"a este foarte pro#a#il sa intalneasca un 7urei. Didicandu&se din intuneric, 7urei rein"ie cu ajutorul pasiunii lor. Aceasta ii face partial umani din nou, pentru ca isi redo#andesc mintea, formele corpului & inclusi" cicatricile si sangele. Dar, spre deose#ire de o persoana in "iata, 7urei sunt concentrati pe un singur scop. Da!#unarea sau redo#andirea onoarei pierdute sunt emotiile care le umplu fiinta. -n 7urei este un scop.

-a urma 1 .etalii despre 7okai si 7urei #M )un #$

.in mitologia asiatica /art :

post info
E- dalet'ion 3ategoriesB cultura +agsB (antome, japonia, mitologie, monstri, -urei, -uurei $elelalte articole din serie le gasiti aici. ,ncepem cu o recapitulare a termenilor din ultimele 7 articole:

obake"bakemono . tradus eAact ca ?(iinta care se trans(orma@. Se re(era la orice tip de (iinta supranaturala. )nclude -o,ai si -urei, si poate (i (olosit pentru a te re(eri in general la orice e ciudat sau grotescI #okai . tradus ca ?aparitie (antomatica. )nclude un spectru larg de monstri, go&lini si spectri . unii dintre ei in(ricosatori, altii amuzanti, dar cei mai multi &izari. Lo,ai apar de o&icei la rasarit si apusI #urei . tradus ca ?spirit plutitorZezotericZneclar@. Sunt spiritele mortilor care raman printre cei vii intr.un scop &ine determinat, de o&icei pentru a se raz&una. Lurei de o&icei apar intre 2 *M si ! *MI oni . tradus ca demoni sau ?ogres?. Sunt creaturi (eroce care au coarne si g'eare si sunt cel mai des intalniti ca pazind portile di(eritelor iaduri &udd'iste. De asemenea, sunt cei care tortureaza oamenii in aceste iaduri.

;ativa 7okai comuni

tengu . un go&lin de munte (oarte puternic, initial portretizat ca avand un cioc lung si aripi, dar apoi devenind din ce in ce mai uman, cu un nas lung in loc de cioc. +engu pot avea di(erite (orme si pot (i protectori plini de onoare sau 'oti cruzi, (urand copii, avand tendinte piromane si c'iar pornind raz&oaieI kappa . un monstru de rau solzos cu un &ot semanand cu un ciocI are de asemenea un (el de vas plat cu apa pe cap care ii da puteri supranaturale. 1appa sunt inselatori periculori, cunoscuti pentru (aptul ca trag oamenii in apa, apoi tragandu.le intestinele a(ara prin anus. 1appa adora castravetii si luptele sumo . dar daca te provoaca la un meci si iti pretuiesti viata, este mai &ine sa il lasi pe ,appa sa castigeI rokurokubi . un monstru (emela cu gatul eAtrem de (leAi&il. )n timpul zilei este imposi&il sa le deose&esti de (emeile normale, dar la apusul soarelui isi intind gatul la orice distanta in cautarea prazii. 3on(orm unei teorii, cauta &ar&ati carora sa le a&soar&a energia vitala.

<Image credit= .etalii despre 7urei $onform credintelor 01into, tuturor oamenilor li s&a dat un spirit sau un suflet, numit reikon. $and o persoana moare, reikon paraseste corpul si se alatura sufletelor stramosilor, daca ritualuarile funerare si post&funerare au fost e/ecutate corect si in intregime. 0ufletele ancestrale sunt o

pre!enta linistitoareB se crede ca protejea!a familia, si sunt primite acasa in fiecare "ara in timpul festi"alului o on# ,nsa daca o persoana moare in mod neasteptat sau cu un e/ces de emotii, sau daca nu i s&a asigurat o inmormantare corespun!atoare, reikon poate de"eni un 7urei, o fantoma c1inuita care ramane printre cei "ii pentru a se ra!#una sau pentru a isi termina tre#urile. Ga inceput, 7urei nu se distingeau "i!ual de aparitia lor umana originala. Apoi, la sfarsitul secolului al RM,,&lea, pe masura ce kaidan %po"esti cu fantome' de"eneau din ce in ce mai populare in literatura si in teatru, 7urei au inceput sa se transforme si au primit trasaturi dinstincti"e folosite si asta!i. 0e spune ca principalul scop al acestor trasaturi distincti"e este sa faca mai usoara deose#irea 7urei in arta si pe scena de personajele o#isnuite, in "iata. Aajoritatea caracteristicilor 7urei pro"in din ritualuri funerare ale perioadei 8do. De e/emplu, apar im#racati in al#, culoarea in care erau im#racati oamenii cand erau inmormantati atunci & intr&o kata ira al#a %un kimono foarte simplu' sau intr&o k7okata ira %o kata ira al#a #rodata cu sutre #udd1iste'. >urei apar si cu o o #ucata triung1iulara de material te/til sau de 1artie pe frunte & de o#icei legata in jurul capului cu o frang1ie & numita 2itaikakus2i %acoperitoare de frunte'. Aceste 2itaikakus2i au fost concepute initial pentru a proteja mortii de spirite malefice, dar, treptat, au de"enit parte din ornamentatia rituala la inmormantarile #udd1iste.

Mai multe detalii despre 7urei si infatisarea lor contemporana intr1un articol viitor# #6 )un #$

.in mitologia asiatica /art ?

post info
E- dalet'ion 3ategoriesB cultura +agsB (antome, japonia, ,a&u,i, mit, o,i,u, -otsu-a, -urei, -uurei Articolele anterioare se gasesc aici. Acesta "a fi ultimul articol despre Eurei pentru o perioada de timp. Am insistat atat de mult pe acest su#iect pentru ca in (aponia sunt cele mai populare forme de manifestare supranaturala in acest moment, poate si din cau!a criminalitatiiUsi a "remurilor. 0unt multe e/plicatii, dar nu acesta este scopul articolului. -n alt moti" pentru care detalie! atat de mult acest su#iect este faptul ca,

din toate po"estioarele si miturile au!ite, precum si dintre toate fantomele pe care le&am urmarit pe micul & si marele & ecran, Eurei au reusit sa declanse!e acel ce"a in mine, sa ma faca sa ma gandesc la un film 1orror & da, sunt fana filme 1orror & dupa ce l&am "a!ut. arca am o teama instincti"a de ei, si nu sunt singura, multi dintre cei care au "a!ut filme japone!e cu Eurei simt fara sa "rea teama si groa!a. )ocmai de aceea "a urma cand"a si un articol cu fenomenul Eurei in cinema %stiu ca "a amenint de ce"a timp cu acel articol, darUnu am dispo!itie sa il scriu'. Am mai gasit cate"a detalii despre Eurei, apoi "oi continua cu doua dintre cele mai cunoscute po"esti din folclorul japone! si care, e"ident, includ Eurei. .etalii Aulti Eurei sunt fantome de gen feminin care au suferit foarte mult in "iata, mai ales din dragoste, si ale caror sentimente foarte puternice de gelo!ie, durere, regret sau in"idie la momentul mortii le&au determinat sa caute ra!#unare impotri"a cui le&a cau!at atat de multa suferinta. Turei de se/ masculin sunt mai putin intalniti, si mai putin pro#a#il cauta ra!#unareB un tip des intalnit este ra!#oinicul care a murit in timpul luptei, dar nu se poate desprinde de e"enimentele istorice la care a luat parte. -n aspect fi!ic interesant al Eurei este faptul ca nu au picioare, a"and urme de fum unde ar fi picioarele unui om normal. A#senta picioarelor se incadrea!a in ideea de non&corporalitate a Eurei, pentru ca toata fiinta lor este o naluca si le lipsesc granitele pielii sau ale sol!ilor care tin alte fiinte "ii intr&o forma #ine definita. icioarele leaga creaturile de pamant, adica radacinile lor sunt in pamant, iar a nu a"ea picioare inseamna a fi de!legat. $am astea ar fi detaliile pe care le&am mai gasit, acum sa trecem la po"esti. /ovestea lui 0kiku ,n piesa de teatru ka#uki :anc1o 0araEas1iki, Hkiku este ser"itoare la "ila samuraiului japone! )essan AoEama. 0amuraiul "rea sa seduca fata, dar ea ii respinge a"ansurile. AoEama foloseste atunci un siretlic. Ascunde ?> farfurii pretioase si o ameninta pe Hkiku ca "a spune ca ea a furat acele farfurii daca nu de"ine amanta lui. ,n disperarea care o curprinde, Hkiku se arunca intr&o fantana si moare. 9antoma lui Hkiku iese in fiecare in noapte din fantana, numara de la unu pana la noua, apoi incepe sa jeleasca si sa urle !gomotos. ,n final AoEama ine#uneste din cau!a aparitiilor. 8/ista e/trem de multe "ariante ale acestei po"esti: Hkiku refu!and sa fie amanta stapanului ei si fiind torturata pana la moarte, apoi aruncata in fantana, Hkiku fiind "ino"ata de spargerea unei farfurii si fiind omorata de stapan, sotia stapanului spargand farfuria si acu!and&o pe Hkiku. H alta "arianta interesanta este cea in care Hkiku il aude pe AoEama planuind sa il omoare pe lordul sauB Hkiku ii spune iu#itului sau samurai de acest plan, care apoi este oprit. AoEama afla ca Hkiku l&a dat in "ileag si o torturea!a pana la moarte dupa care o arunca in fantana.

<Image credit= >otsu7a @aidan TotsuEa ;aidan este po"estea lui Hi<a si a lui ,emon. 8ste pro#a#il cea mai cunoscuta po"este cu fantoma japone!a si a fost adaptata pentru film de peste => de ori. A fost scrisa de )suruEa Nan#oku ,M pentru teatru ka#uki in ?@73. o"estea incepe cu o crima. ,emon, un ronin & adica un samurai fara stapan, deci fara onoare & casatorit cu Hi<a isi omoara tatal socru pentru ca acesta aflase de faptele rele pe care le sa"arsise ,emon. 9ara nici un #an, ,emon este o#ligat sa isi castige traiul ca mester de um#rele din 1artie pentru a isi putea intretine sotia delicata si copilul nou&nascut. Aceasta situatie l&a facut sa o urasca pe Hi<a. ,emon este atras intr&o intelegere pentru a se casatori cu frumoasa nepoata a unui "ecin no#il & si deci #ogat & care s&a indragostit de el. entru a putea sa se casatoreasca, ,emon si "ecinul sau planuiesc sa o omoare pe Hi<a. ,emon o otra"este pe Hi<a su# prete/tul ca ii da un medicament care o "a ajuta sa isi recapete puterea. Htra"a nu o omoara, ci o desfigurea!a, parul ii cade si oc1ii ii secreta o su#stanta ciudata. $and se "ede intr&o oglinda, disperarea cau!ata de ceea ce "ede si faptul ca stie ca a tradat&o sotul ei o fac sa moara de inima rea. $and un ser"itor loial, ;o#ote ;o1ei, isi da seama de crima care a fost comisa, ,emon il acu!a de 1otie si il omoara. Apoi porunceste ca Hi<a si ;o1ei sa fie crucificati pe o usa de lemn care este ulterior aruncata intr&un rau din apropiere. $re!and ca pro#lemele sale se sfarsisera, ,emon planuieste noul sau mariaj. ,n !iua nuntii, ,emon ridica "alul miresei doar ca sa "ada fata sc1imonosita a Hi<ei. H decapitea!a pe loc, doar ca sa isi dea seama ca de fapt isi omorase noua ne"asta. ,ngro!it, fuge catre casa "ecinului ca sa ii marturiseasca fapta. Acolo este intampinat d efantoma lui ;o1ei. Dupa ce injungie fantoma, ,emon isi da seama ca si&a omorat "ecinul, fostul sau Jnou&socru+. ,emon este apoi continuu #antuit. Hriunde se duce, "ede fata ruinata a Hi<ei. $autand sa scape cum"a, se retrage in munti si se apuca de pescuit. ,n loc de pesti, el agata placa de lemn cu corpurile Hi<ei si al lui ;o1ei. Apoi se retrage intr&o ca#ana din He#iEama, unde frang1iile ca#anei se transforma in serpi, iar fumul pro"enit de la foc se transforma in parul Hi<ei. 9ugind si din ca#ana, se intalneste cu fostul sau cumnat & fratele noii no"este & care il ucide pe ,emon si ra!#una toate crimele.

<*mage credit 192 A 3=

Wiki: Shinigami S2inigami % S2inigamiK, n traducere V!eu al moriiV' este numele japone! pentru personificarea morii, mai e/act a morii cu coasa, importat n (aponia din 8uropa n perioada 8rei Aeiji. Aceast imagine a morii a fost adoptat rapid de japone!i, iar la nceput a aprut n opere de art denumite V01inigamiV i Ehon Hyaku Monogatari %cartea cu po!e de ?>> de cu"inte' a lui 01unsen )ake1ara. W?X )ermenul de s2inigami se mai folosete la figurat pentru a se referi la o !eitate a morii. are a fi un termen recent ns, deoarece aparine !eitii 01into i apare rar n folclor. .n pre!ent s1inigami apar frec"ent n ficiune i oper original. ;uprins' ?. Alte !eiti japone!e a morii 7. 01inigami n (aponia contemporan =. ersonaje n media 5. Deferine 3. Gegturi e/terne
Din seria

Mitologia japonez$

.iviniti;ami i Aegami, $ei apte !ei ai norocului Gist de di"initi n mitologia japone! (iine fa uloase A spiriteDragoni, H#ake, T2kai, TYrei, S2inigami Gist de fiine legendare n mitologia japone! /ersona)e legendareA#e no 0eimei, Hidari (ingoro, ;intaro, Aomotaro, Ne!umi ;o!o, )amamo no Aae, )omoe Io!en, -ras1ima )ar2 Locuri mitice A sacreHorai, Auntele Hiei, Auntele 9uji, Das12mon, DEugu&jo, 0u!akumon, )akamaga1ara, Tomi 0 iecte sacreAmenonu1oko, ;usanagi, )on#ogiri $ele trei comori sacre Scrieri;onjaju Aonogatari, ;<aidan, Htogi!os1i, TotsuEa ;aidan S2into i ,udism9esti"alul :on, )ana#ata (olcloritiIlen Irant, Gafcadio Hearn, 01igeru Ai!uki

vizualizeaz= \ discut= \ editeaz=

!# Blte zeiti )aponeze a morii

-rmtoarele snt !eiti japone!e a morii, dar nu snt de regul categorisii ca s1inigami:

%nma -&, -dai&% 5nma, cunoscut <i ca Lama, este o zeitate &udist= care judec= mor;ii <i >i recompenseaz= sau >i pedepse<te >n via;a de apoi 4igo,u.

'zanami

O zei;= din <intoism, nevast= a lui )zanagi. )zanami este o zei;= a crea;iei care mai t>rziu devine a mor;ii.

3# S2inigami n Japonia contemporan

H legend ur#an popular din (aponia este c tunelul 01irogane din Aeguro, )okEo ar tre#ui e"itat, fiindc ar fi poarta folosit de s1inigami ntre trmul "iilor i a morilor. Au e/istat relatri despre fee care ipau aprnd n siluetele stlpilor tunelului.

:# /ersona)e n media
ro#a#il prima apariia a termenului n cultura japone! a fost ntr&o pies rakugo intitulat Shinigami. 0e crede c aceast pies este #a!at pe opera italian ;rispino e la ;omare, care la rndul ei are fundamente pe o po"este german .er $evatter %od culeas de fraii Irimm. ersonajele s1inigami apar des n cultura modern japone!. Aceste personaje snt de regul pre!entate a a"ea puteri supranaturale, fiind uneori capa#ili s aduc sufletele decedailor n lumea morilor. S2inigami apar n urmtoarele opere ficionale: :n Bleach, shinigami tradu<i ca ,,'o;i de su(lete] >n adapt=ri engleze <i romDne<ti% guverneaz= cursul spiritelor dintre lumea celor vii <i lumea spiritelor. 6rintre datoriile lor se num=r= trimiterea spiritelor normale >n Soul Societ- <i puri(icarea 'ollo8.urilor , spirite umane care ><i pierd su(letele <i devin mon<tri care devoreaz= alte su(lete. *paren;a (izic= a unor s'inigami din Eleac' este su& (orm= de oameni n=scu;i >n Soul Societ- sau oameni care au murit >n lumea uman= <i au ajuns acolo, dup= care au urmat cursul academiei pentru s'inigami.

:n Death Note, shinigami tr=iesc >n propria lor dimensiune, dar >n loc s= protejeze oameni ace<tia >i omoar= pentru a<i prelungi via;a. 6entru a omorD pe cineva, ei s'inigami% tre&uie s= scrie numele unui om >ntr.un carnet cunoscut ca Deat' Hote%, <i s= ai&= imaginea victimei >n minte. Singurul mod >n care un S'inigami poate muri >n aceast= oper= este ca acesta s= m=reasc= inten;ionat durata

vie;ii unui om <i ca rezultat a a(ec;iunii pentru acesta, sau ca rezultat a celei mai mari pedepse pentru >nc=lcarea regulilor speciei lor. :n Soul Eater, S(inigami este directorul <colii te'nice S'i&usen pentru maie<tri de arme. Deoarece are un (iu, s'inigami.ul nu mai vDneaz= su(lete, sta&ilindu.se >n Deat' 3it-. 5l este directorul S'i&usen, ad=ugDnd numele su(letelor care tre&uiesc recoltate pe lista sa. *cest s'inigami se aseam=n= mai mult cu moartea cu coas= decDt cu o zeitate normal=, deoarece o&i<nuia s= devoreze su(letele oamenilor r=i.

:n Naruto, S(inigami este o zeitate.monstru, >m&r=cat= >ntr.o ro&= al&=, ce poate (i invocat (olosind o te'nic= cunoscut= drept Dead Demon 3onsuming Seal..

Balada unui Shinigami

?# &eferine
1. Din 4aponiaB ]Frim Geaper] Eoom in Hovels ^ Manga. *ccesat la data de #2. 1#.2##9. ja

C# Legturi eDterne

*rticol despre ]Frim Geaper] ja

)ategorie* Mitologie japonez=, 3ioturi legate de mitologie, 3ioturi anime <i manga, +ermeni japonezi, 5lemente (ictive din manga <i anime +n alte limbi* ms ca de el en eo es (r it no pt ru sv tr ja
*rticolul ]S'inigami] (ace parte din enciclopedia Wi,ipedia. *cesta este disponi&il >n termenii licen;ei FHU 0DL. ]S'inigami] pe situl 8e& Wi,ipedia )storic Discuie Modi(ic= aceast= pagin=

Modi(icatB 2##$.#9.#K 11B29BM"

Acas
WapediaB 6entru Wi,ipedia mo&ilelor