Sunteți pe pagina 1din 2

4. Optiunile tinerilor absolventi pe piata muncii din Romania.

Piaa muncii sau piaa forei de munc poate fi definit ca spaiul economic n care se
ntlnesc, se confrunt i se negociaz n mod liber pe de o parte cererea de for de
munc de ctre deintorul de capital n calitate de cumprtor i ofertantul
reprezentat prin posesorii de for de munc, adica tinerii absolventi. Totodat
aceast pia se prezint i ca sistem al relaiilor i tranzaciilor care asigur prin
mecanisme specifice, nainte de toate, prin intermediul salariului specific al
negocierilor, echilibrarea ofertei i cererii de munc.
Oferta de munc (cererea de locuri de munc) se delimiteaz n cadrul potenialului
demografic printr-o serie de criterii de condiii socio-demografice de optimizare, ale
personalului cu vrsta legal de munc !i apte de munc. "rin urmare, oferta de
munc constituie acele resurse de munc, acel potenial de munc care se
ncadreaz n categoria de ofert pe baza criteriului salarizrii (renumerrii). Oferta
de munc se manifest prin cerere de locuri de munc salariat n anga#area unor
persoane salariate.
$ererea are ca punct de plecare nevoia de serviciu de munc din partea utilizatorilor
acesteia (ntreprinderi, administraii, bnci, etc.). $ondiia general a transformrii
nevoilor de munc n cerere de munc este remunerarea sau salarizarea. %ceasta
se concretizeaz deci n ofert de locuri de munc salariate.
"entru tinerii absolventi munca nu este privit ca o cale important de reu!it n
via, n Romnia. Piaa muncii este foarte dinamic, iar loialitatea este relativ
sczut. In multe cazuri, formarea universitar este negliat n detrimentul
oportunitilor din pia. In !omnia, cele mai vnate funcii sunt n IT, mar"eting,
vnzri, resurse umane i proiectare#design, insa piaa muncii din !omnia ofer
anse reduse pentru absolveni. Implicarea angaatorilor i a partenerilor sociali
relevani este foarte limitat n ceea ce privete planificarea educaiei universitare.
$egturile dintre universiti i industrie#angaatori sunt foarte slabe, spre deosebire
de practica din nvmntul profesional i tehnic.
%in perspectiva relevanei nvmntului superior la cerinele pieei muncii pot fi
&enionate dificulti precum absena unor echivalri clare ntre formarea
universitar i criteriile 'formale i bazate pe competene( de pe piaa muncii,
sistemul nu este corelat cu nevoile unei piee a muncii dinamice, utilizarea unor
pachete educaionale nguste a determinat nefolosirea optim a resurselor
financiare, dificulti n definirea adecvat a normelor didactice i a ngreunat
integrarea adecvat a absolvenilor pe piaa muncii si parteneriatele cu comunitatea
de afaceri sunt insuficient dezvoltate.
Insa, cea mai mare problem cu care se confrunt absolvenii nvmntului
superior este legat de )lipsa de e*perien+. ,ompaniile ncep, totui, s renune la
aceast condiie i ofer locuri de munc atta timp ct tinerii parcurg mai multe
stagii de practic n perioada anilor de facultate.
%up integrarea n -., un pericol pe piaa muncii l constituie migrarea forei de
munc bine pregtite. Integrarea n -. i politicile /uvernului de a atrage angaai
duc la creterea opiunilor tinerilor ctre angaatorii instituionali fcnd, astfel, i mai
acerb lupta pentru talente. 0ursele de tip .rasmus, %aad, burse de performanta,
burse de merit,burse de studiu, burse de cercetare au dus la o deschidere mai mare
si au trecut de la statutul de oportunitate limitata si rezervata la posibilitatea reala
deschisa tuturor.
&iraul muncii n strintate afecteaz, tinerii absolventi. In general, acetia
consider c au mai multe oportuniti n afar dect n !omnia.
,a tanara absolventa a facultatii de !elatii Internationale si 1tudii .uropene din
cadrul -niversitatatii 0abes 0ol2ai din ,lu34apoca, consider ca am oportunitati si pe
piata muncii in !omania pt ca studiez materii ce ma indreapta in mai multe directii,
specializandu3ma astfel in mai multe domenii5 drept, istorie, filosofie, economie, relatii
internationale, negocieri 'diplomatie( si implicandu3ma in proiecte cum ar fi5 6outh in
7ction 'tineret in actiune(, acestea fiind recunoscute pe plan national si mondial si
poti face Intership la Institutul ,onfucius. consider ca numai invatand si muncind din
greu, pentru ca in ziua de azi, e*ista competitie, poti aunge acolo unde iti doresti si
sunt de parere ca pana si in romania iti poti gasi un loc de munca 'poate nu chiar de
la terminarea studiilor(, insa pentru asta trebuie sa3ti dai interesul. Pentru alegerea
unui viitor ob, am mai multe optiuni5 in Institutele ,ulturale din .uropa si nu numai,
&inisterul de .*terne, in ambasade, in Parlamentul .uropean si ,omisia .uropeana,
iar salariul variaza in functie de rolul in institutie.
!eferitor la bursele in strainatate si oportunitatile pe piata straina a muncii, consider
ca acestea sunt o investitie in viitorul meu, si ca ma auta foarte mult in viitoarea
cariera, pt ca este o e*perienta din care ai de invatat, interactionezi cu oameni,locuri
si culturi noi.
In concluzie, eu sunt de parere ca si in !omania tinerii isi pot locuri de
munca, daca isi dau interesul sa participe la cat mai mult proiecte, intership3uri si
stagii de pregatire practica, insa intr3adevar piata straina are mai multe avantae5
plecand de la salariu si aungand la programul de lucru.