Informatie pentru Războiul de 30 de ani

Razboiul de 30 de ani a fost un conflict care a devastat Europa, mai ales Sfantul Imperiu Roman, intre
1618 si 1648 si care s-a prelungi intre Franta si Spania pana in 1659.Sursa acestui conflict este
instabilitatea politica si religioasa a Sfantului Imperiu Roman: pentru a rezista progresului Reformei
catolice, Principii protestanti, dintre care unii au aderat la calvinism, confesiune care nu era recunoscuta
prin Pacea de la Augsburg (1555), se grupeaza intr-o „Uniune evanghelca" in 1608. Principii catolici le
vor opune „Sfanta liga germana" in 1609, condusa de ducele Maximilian I de Bavaria. Protestantii
Boemiei s-au razvratit impotriva Habsburgilor in 1618 prin Defenestratia de la Praga, care a declansat
Razboiul de 30 de ani. Dupa ce Ferdinand Habsburg este instalat pe tron, devenind imparat in august
1619, sub numele de Ferdinand al II-lea, cehii ii dau coroana Boemiei electorului palatin Frederick al V-
lea, insa sunt invinsi la Muntele Alb in noiembrie 1620 de catre trupele Ligii conduse de Tilly. Imparatul
Ferdinand al II-lea conduce apoi o represiune aspra Boemiei si liga ocup Palatinatul care pierde
electoratul in favoarea Bavariei in 1623. Christian al IV-lea, regele Danemarcei, intervine in Saxonia
Inferioara, cu sprijinul principilor protestanti din nord. Dar Wallenstein ii invinge langa Dessau in aprilie
1626 si Tilly il invinge pe Christian al IV-lea la Lutter in august. Danemarca trebuie sa incheie pacea la
Lübeck in mai 1629. Ferdinand al II-lea, care a devenit stapanul Germaniei de Nord, a promulgat un edict
de restituire a proprietatii secularizate in martie 1629. Richelieu, care a ocupat deja Valtellina in 1625,
pentru a preveni o unirea Habsburgilor Spaniei si ai Austriei, a reusit prin intrigile lui sa-l impiedice pe
fiul lui Ferdinand al II-lea sa fie ales rege al Romanilor. Principii catolici ai Ligii, indoindu-se de puterea
imparatului, l-au fortat sa-l destituie pe Wallenstein.Richelieu declanseaza interventia lui Gustav Adolf al
II-lea - rege al Suediei si protestant - in Germania. Victoria acestuia asupra lui Tilly in septembrie 1631 la
Breitenfeld deschide drumul suedezilor spre sudul Germaniei. Rechemat de catre imparat, Wallenstein
nu le poate face fata si este invins la Lützen in noiembrie 1632, batalie in care Gustav Adolf a fost ucis.
Armata suedeza este acum condusa de Bernard de Saxa-Weimar si G. Horn. Wallenstein, care s-a aliat cu
inamicul, a fost asasinat in februarie 1634 din ordinul imparatului. Dupa victoria trupelor imperiale,
spaniole si bavareze, la Nördlingen in septembrie 1634, suedezii s-au retras la nord de Main si Saxonia
semneaza Tratatul de la Praga in 1635. Dezbinarea protestantilor si negocierile de pace il fac pe
Richelieu sa intervina direct impotriva spaniolilor si a imperialistilor. Amenintata pe Somme in 1636,
Franta continua: ocupa Alsacia in 1639, cucereste Arras-ul in 1640, Perpignan-ul in 1642 si obtine
victoria de la Rocroi in 1643. Suedezilor le reuseste o noua campanie in Boemia si Moravia si ameninta
Viena in 1645. Turenne obliga Bavaria sa solicite pacea in 1647. Epuizarea generala si incapacitatea
fiecaruia de a obtine un avantaj decisiv duc la negocieri care au ca rezultat, in 1648, Tratatul de la
Westfalia. Conflictul va continua, totusi, inca zece ani intre Franta si Spania, care va trebui sa accepte
Tratatul de la Pirine in 1659. Dar razboiul de 30 de ani avea sa precipite ruina - inca incompleta, dar
ireversibila – a Sfantului Imperiu Roman. In ceea ce priveste Germania, aproape complet devastata, si-a
pierdut 40% din populatie.
Pacea din Westfalia (1648) reprezintă tratativele de pace duse de către statele europene care au
încheiat Războiul de 30 de ani în oraşele Munster şi Osnabruck, din provincia Westfalia. Tratativele au
început în 1644 şi s-au sfârşit în 1648. Tratativele de la Munster vizau statele europene catolice, iar cele
de la Osnabruck pe cele protestante. La discutiile, care s-au prelungit pe durata a sase ani (1642-l648),
au participat ambasadorii statelor implicate In conflict si peste 550 de delegati, sub supravegherea
nuntiului papal Fabio Chigi. Tratatul de la Munster a fost Incheiat Intre Franta si Imperiul Romano-
German, iar cel de la Osnabruck Intre Suedia si Imperiul Romano-German. Printre prevederile acestora
se numarau: recunoasterea drepturilor Frantei asupra episcopatelor Metz, Toul
si Verdun si asupra Alsaciei, extinderea considerabila a posesiunilor suedeze In dauna Germaniei,
reconfirmarea principiului egalitatii religioase (cuius regia, ejus religio). Imperiul Romano-German (Habs-
burgic), Infrant, este nevoit sa cedeze In fata suprematiei continentale a Frantei.
Totodata, este divizat In 343 de state. De aici Inainte, Austria Isi va asuma propria politica europeana.
Pacea din Westfalia a reprezentat prima intal-nire diplomatica la nivel european (primul congres
european), cu aceasta ocazie fiind consacrate principiile echilibrului politic, al ratiunii de stat si al
dreptului popoarelor.