Legislaie internaional n domeniul antidrog

Convenii internaionale

Ratificate la nivel naional prin:

Convenia unic asupra

stupefiantelor din 1961, astfel
cum a fost modificat prin
protocolul din 1972;

Decretul nr. 626 din 1973 pentru aderarea Romniei

la Conventia unica asupra stupefiantelor din 1961 i la
protocolul privind modificarea acesteia;

Convenia naiunilor unite din

1971 asupra substanelor
psihotrope;

Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992 pentru aderarea

Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope
din 1971 i la Conventia contra traficului ilicit de
stupefiante i substante psihotrope din 1988;

Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992 pentru aderarea

Convenia din 1988 contra
Romaniei la Conventia asupra substantelor psihotrope
traficului ilicit de stupefiante i
din 1971 i la Conventia contra traficului ilicit de
substane psihotrope;
stupefiante i substante psihotrope din 1988;
Convenia cadru WHO pentru
controlul tutunului, adoptat la
Geneva la 21 mai 2003;

Legea nr. 332/2005 de aderare a Romniei la

Convenia cadru WHO pentru controlul tutunului
(M.Of. nr. 1088/02.12.2005);

Convenia de cooperare
Legea nr. 214/02.07.2007 de aderare a Romniei la
poliieneasc pentru Europa de
Convenia de cooperare poliieneasc pentru Europa
Sud-Est, adoptat la Viena n
de Sud-Est (M.Of. nr. 475/16.07.2007).
data de 5 mai 2006.
"Absentul" reprezint prima campanie naional de prevenire a consumului de
substane psihoactive (impropriu denumite "droguri legale" sau "plante
etnobotanice"), fiind o intervenie rspuns n planul politicilor publice antidrog la
consumul de astfel de substane.
JUSTIFICAREA CAMPANIEI - Studiul naional privind prevalena consumului de
droguri n rndul populaiei generale care evideniaz prevalene ridicate ale
consumului de substane psihoactive de-a lungul vieii (consum experimental), n
ultimul an (consum recent) i n ultima lun (consum actual), la nivel naional dar,
mai ales, n Bucureti.
- Categoria de vrst cu vulnerabilitate crescut (la risc) este 15-24 ani.
- Problematica consumului de substane cu proprieti psihoactive este de dat
relativ recent n toate statele membre ale spaiului comunitar, neexistnd nca un
rspuns eficient n plan legislativ care s contribuie la diminuare fenomenului.
- n aceste condiii, singurele tipuri de programe/proiecte/ intervenii de impact care
pot contribui la diminuarea consumului de substane noi cu proprieti psihoactive o
reprezint cele de prevenire prin: informarea populaiei generale i categoriilor
vulnerabile n legtur cu riscurile consumului i formarea de abiliti de via
sntoase care s determine n timp creterea influenei factorilor de protecie

individiali i sociali i scderea factorilor de risc. Programele alternative de

petrecere a timpului liber (ex. Programele culturale alternative) reprezint o alt
categorie de programe care i dovedesc eficiena n timp.
TITLUL I MESAJUL CAMPANIEI
Titlul campaniei: "ABSENTUL".
Mesajul/sloganul campaniei: "ESTE MUTAREA TA. FR ETNOBOTANICE". Titlul i
mesajul campaniei au fost pretestate n mediul liceal.
Materialele campaniei:
1.Spot video - realizat cu sprijinul Trupei de teatru "CATHARSIS", Colegiul Naional
"Gheorghe incai"
2.Afie
3.Pliante de informare despre riscurile consumului de substane cu proprieti
psihoactive (mituri referitoare la consumul substanelor) i reeaua serviciilor ANA
de asisten medical, psihologic i social destinate consumatorilor de droguri
4.Tricouri personalizate.
5.Bannere.
TIPUL I OBIECTIVUL CAMPANIEI
- Este prima campanie naional din Romnia centrat pe acest tip de substane.
- Tipul programului de prevenire: program naional de prevenire selectiv (adresat
categoriei de vrst 15-24 ani), cu o component universal (adresat populaiei
generale, mai ales prin difuzarea spotului video).
- Perioada de implementare a campaniei: 26 iunie - 31 decembrie 2011.
- Obiectivul principal al campaniei l reprezint sensibilizarea i contientizarea
adolescenilor i tinerilor cu vrste ntre 15 i 24 de ani din unitile de nvmnt,
sistemul rezidenial de protecie a copilului i comunitate, cu privire la riscurile
consumului de substane noi cu proprieti psihoactive.
BENEFICIARII CAMPANIEI
- Grup int principal: adolescenii i tinerii cu vrste ntre 15 i 24 de ani din
unitile de nvtmnt, sistemul rezidenial de protecie a copilului i comunitate,
n general.
- Grup int secundar: populaia general.
Situaia drogurilor n perspectiv
In multe privine, raportul de anul acesta este marcat de
contraste. Pe de o parte, consumul de droguri pare a fi
relativ stabil in Europa. Nivelurile de prevalen rman, in
general, ridicate fa de valorile istorice, ins nu cresc, iar
in unele domenii importante, cum ar fi consumul de canabis
de ctre tineri, exist semne pozitive. Pe de alt parte, exist
indicii ingrijortoare in privina evoluiei pieei drogurilor
sintetice i, la nivel mai general, in privina consumului unei
game mai largi de substane. Policonsumul de droguri,

inclusiv combinarea drogurilor ilegale cu alcool i, uneori,

cu medicamente i substane necontrolate, a devenit tiparul
dominant de consum de droguri in Europa. Aceast realitate
constituie o problem atat pentru politicile europene in
domeniul drogurilor, cat i pentru rspunsurile la acestea.
In majoritatea statelor membre lipsete inc un cadru politic
cuprinztor pentru abordarea consumului de substane
psihoactive, iar serviciile de tratament trebuie s ii adapteze
practicile pentru a satisface nevoile clienilor ale cror
probleme cuprind mai multe substane. In mod similar, vizarea
i evaluarea impactului msurilor de reducere a ofertei de
droguri necesit luarea in considerare a pieei globale de
substane psihoactive. In lipsa acestei perspective mai largi,
progresele realizate in ceea ce privete un drog pot duce la
o deplasare a consumului ctre alte produse. Prezentul raport
conine numeroase exemple privind dinamismul, inovarea i
rapiditatea cu care piaa european a drogurilor ilegale se
adapteaz atat la oportuniti, cat i la msuri de control.

Introducere

In contextul incheierii, in 2012, a actualei strategii a UE in

domeniul drogurilor, prezentul capitol examineaz evoluia
din ultimii 20 de ani a abordrii comunitare a politicii in
domeniul drogurilor. Strategiile adoptate recent de anumite
ri non-UE sunt analizate in ceea ce privete convergena
cu sau diferenele fa de abordarea comunitar. De
asemenea, sunt examinate pe scurt ultimele strategii in
domeniul drogurilor adoptate in Europa.
Un rezumat al studiilor realizate de statele membre in ceea
ce privete cheltuielile publice, prezentat in capitolul de
fa, evideniaz diferitele moduri de abordare a subiectului
i necesitatea unei mai bune i armonizate colectri
a informaiilor in acest domeniu. De asemenea, in prezentul
capitol sunt examinate modificrile intervenite in rile
europene in ultimii 10 ani in ceea ce privete sanciunile
penale aplicate pentru posesia de droguri, precum i
ultimele evoluii ale cercetrii in domeniul drogurilor.

Evoluii ale politicilor internaionale

i ale UE
Drumul ctre noile iniiative privind politica UE n
domeniul drogurilor
Noul cadru politic in domeniul drogurilor pe care Comisia
European il elaboreaz in prezent va fi unul dintre primele
documente de politic in domeniul drogurilor adoptate in
temeiul Tratatului de la Lisabona (a se vedea OEDT, 2010a).
Activitatea de pregtire include o evaluare extern final
a strategiei UE in domeniul drogurilor pentru perioada
2005-2012. Aceast evaluare are la baz rezultatele
interviurilor cu pri interesate din statele membre, ri tere i
cu organizaii internaionale, precum i analiza documentelor
de politic i a rapoartelor privind evoluiile politicilor. Forumul
societii civile in domeniul drogurilor din cadrul Comisiei

Europene va contribui cu un document de poziie. In plus,

membri ai diferitelor grupuri politice din cadrul Parlamentului
European au organizat reuniuni i audieri pentru a dezbate
politica actual i viitoare a UE in materie de droguri. Aceste
discuii i contribuii diverse, impreun cu evaluarea, vor
contribui la elaborarea unei politici comunitare cuprinztoare
privind drogurile pentru perioada ulterioar anului 2012.
Dou decenii de politic UE n domeniul drogurilor
De la inceputul anilor 1990, Uniunea European a adoptat
opt strategii sau planuri de aciune in domeniul drogurilor (a
se vedea figura 1), modificrile de coninut ale documentelor
succesive reflectand evoluia abordrii europene a problemei
drogurilor. Primele dou planuri europene privind drogurile
au cuprins aciuni care au vizat reducerea atat a ofertei, cat
i a cererii de droguri. Conceptul unei abordri integrate
care trateaz ambele elemente simultan a aprut pentru
prima dat in planul elaborat pentru perioada 1995-1999.
Strategia adoptat in 2000 descria abordarea UE ca
fiind atat integrat, cat i echilibrat, atribuind o pondere
politic similar interveniilor pentru reducerea cererii i celor
pentru reducerea ofertei. Aceast schimbare de abordare
se reflect in titlurile acestor documente de politic ale UE,
in care planurile privind lupta impotriva drogurilor au
fost urmate de documente denumite intr-un mod mai neutru
strategii in domeniul drogurilor i planuri de aciune.

Capitolul 1
Politici i legislaie

1990
Planul european
de combatere
a_drogurilor Planul de ac_iune al UE
de combatere a_drogurilor
Strategia UE
n domeniul drogurilor
19951999
20052012
Planul de ac_iune al UE
de combatere a_drogurilor
20002004
Planul de ac_iune al UE
n domeniul drogurilor
20052008
Planul european
de combatere
a_drogurilor
1992
Planul de ac_iune al UE
n domeniul drogurilor
20092012
Strategia UE
n domeniul drogurilor
20002004
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
2010 2011 2012

Figura 1: Planificarea documentelor de politic european in domeniul drogurilor

20
Raportul anual 2011: situaia drogurilor n Europa

(1) OSA este o organizaie regional care reunete toate cele 35 de state independente ale Americilor, fiind
principalul forum destinat cooperrii
interguvernamentale.

In ceea ce privete coninutul, una dintre cele mai importante

schimbri din ultimele dou decenii a fost c, in documentele
de politic ale UE in domeniul drogurilor, au fost introduse
obiective de reducere a riscurilor in capitolul referitor la
reducerea cererii.
Analiza i evaluarea politicilor nu erau menionate in primele
dou planuri comunitare, intrucat prioritatea la inceputul
anilor 1990 era crearea unui sistem fiabil de informare
european privind drogurile. Analiza punerii in aplicare a fost
introdus in planul din 1995, ins abia in cadrul strategiei
in domeniul drogurilor pentru perioada 2000-2004 a fost
consolidat evaluarea, ca parte integrant a abordrii UE
in ceea ce privete drogurile. De atunci, toate strategiile UE
i planurile de aciune in domeniul drogurilor sunt supuse
evalurii, iar rezultatele acesteia servesc drept elemente de
orientare pentru documentele de politic ulterioare. Noul
cadru politic al UE in domeniul drogurilor va respecta acest
principiu i, pentru prima dat, se va baza pe o evaluare
extern a strategiei precedente.
Perspectiva internaional
In afara Uniunii Europene, mai multe strategii naionale sau
regionale au fost publicate recent, in special de Australia,
Rusia, Statele Unite i Organizaia Statelor Americane
(OSA) (1). O analiz a coninutului acestor documente
de politic reflect msura in care alte ri imprtesc
caracteristicile abordrii europene.
Strategia SUA privind controlul drogurilor din pentru 2010
este prezentat ca o nou direcie in politica in domeniul
drogurilor, in care consumul de droguri este privit, in
principal, ca o problem de sntate public, iar cererea
de droguri este recunoscut drept prim cauz a problemei
drogurilor in aceast ar. Strategia pune accentul pe
prevenire, tratament i recuperare din dependen i
propune integrarea tratamentului dependenei in medicina
convenional, la fel ca in cazul altor boli cronice.
Strategia SUA se reflect in Strategia emisferic a OSA
privind drogurile (Hemispheric Drug Strategy), in care
dependena de droguri este descris ca o boal cronic
recidivant, care trebuie tratat ca atare. Prima strategie
rus in domeniul drogurilor (2010-2020) se bazeaz pe
recunoaterea dimensiunii pe care a cptat-o problema
drogurilor, caracterizat prin creterea consumului de
droguri ilegale i rolul su in rspandirea bolilor infecioase.
Strategia OSA, cea rus i cea a SUA subliniaz importana
unei abordri echilibrate. Strategia australian in domeniul
drogurilor (2010-2015) are sfera cea mai larg de aplicare
dintre aceste patru documente de politic, acoperind toate
substanele psihoactive capabile s provoace dependen
i probleme pentru sntate: alcoolul, tutunul, stupefiantele
ilegale i alte droguri. Minimizarea riscurilor reprezint
abordarea general in cadrul acestei strategii.
Strategia OSA, cea australian i cea a SUA se
caracterizeaz printr-o abordare bazat pe date concrete
a reducerii cererii, asociat cu evaluarea rezultatelor. rile
care adopt strategia emisferic privind drogurile sunt

hotrate s ii supun politicile i interveniile naionale

unei evaluri periodice independente, ale crei rezultate
s ajute la orientarea alocrii de resurse. Cele 106 articole
ale strategiei SUA in domeniul drogurilor vor fi examinate
i actualizate anual, pentru a atinge scopurile strategiei,
care includ o reducere cu 15 % a prevalenei consumului
de droguri in randul adolescenilor (12-17 ani) i cu 10 %