3/19/2012

1
2

Curs 3
Consumul de droguri stupefiante
Notiuni minimale-barem
Enumerare tipuri de indicatori epidemiologici
Tipuri de consum
Toxicomania.Sistemul integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala.
Recuperare-reinsertie sociala in toxicomanii
Consecintele in planul sanatatii

Definitii.Clasificari
DROGURI: OMS ( n sens amplu)
"Orice substan care, introdus ntr-un organism animal sau uman, poate modifica
una sau mai multe dintre funciile sale"
n sens strict (drog de abuz)
"Orice substan cu efecte psihoactive (capabil s produc modificri de percepie, a
strii de spirit, contiin i comportament) i susceptibil de a fi autoadministrat cu
un uz nemedical"
Drogurile pot fi licite (ex. tutunul, alcoolul, cafeina) sau ilicite (ex. heroina, cocaina,
cannabisul, ecstasy).
n prezent: Se nelege prin "drog" orice substan care ntrunete urmtoarele
condiii:
Este capabil s produc efecte psihoactive
Duce la repetarea consumului din cauza plcerii pe care o provoac (efect de
consolidare pozitiv)
Produce stare proast fizic i/sau psihic la ncetarea consumului
4

Psihotrope: substante cu actiune asupra activitatii cerebrale; clasificare in functie de

efectul principal: anxiolitic, antidepresor, hipnotic, neuroleptic, opiacee,
psihodisleptice, psihonaleptice(stimulante ale SNC).
Stupefiante: substante psihoactive euforizante si narcotice.
Abuzul unui medicament: folosirea sa excesiva, peresistenta sau sporadica,
incompatibila sau fara un raport anume cu vreo utilizare medicala acceptabila.
5

toxicomanul (consumatorul de droguri) - persoana care consum n mod sistematic

droguri pentru a obine contient o anumit stare de plcere;
dependena - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interaciunea organismului cu o
substan din categoria drogurilor, care implica nevoia de a lua substana n mod
repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a evita
suferinele;
sevrajul - stare psiho-fizic ce apare n situaia n care toxicomanul este privat de
drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependen;
tolerana - gradul de rezisten a organismului uman la aciunea unei substane din
categoria drogurilor; creterea toleranei implic mrirea dozei de drog sau a
frecvenei de administrare a acestuia pentru obinerea strii de plcere pe care o
determin;

3/19/2012

determin;
SNPP=substante noi cu proprietati psihoactive (comercializate sub numele de droguri
legale sau etnobotanice)
6

CLASIFICAREA DROGURILOR
Dup regimul juridic al substanelor: legale (alcoolul, cafeina, nicotina) si ilegale.
Dup efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

Produse care deprim activitatea sistemului nervos

Bauturi alcoolice;
Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);
Barbituricele i alte substane utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.);
Solvenii i gazele inhalante (toluen, aceton, butan etc.);
Opiacee (opiu, morfin, codein, papaverin, heroin);
Opioide (mialgin, fortal, metadon).

Produsele care stimuleaz activitatea sistemului nervos

Cocain
Amfetaminele, care au i efect halucinogen (ecstasy, pudra ngerilor)
Hormonii steroizi anabolizani
Cafeina
Tutunul
Produsele care perturb activitatea sistemului nervos :Substane halucinogene
(LSD, Mescalina)
Canabis
Dup originea produsului: Produse naturale (cannabis, etc.);
Produse de semi-sintez (heroina, etc.);
Produse de sintez (ecstasy, LSD, etc.).
Dup dependena generat: droguri ce creeaz dependen fizic;
droguri ce creeaz dependen psihic;
droguri ce creeaz dependen mixt- fizic i psihic

Potrivit Legii nr. 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i consumului

ilicit de droguri, consumatorul de droguri este acea persoan care i administreaz

sau permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire, fumat, injectare,
prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n organism.

Consumatorul dependent de droguri este consumatorul care, ca urmare a administrrii

drogului n mod repetat i sub necesitate ori nevoie, prezint consecine fizice i
psihice conform criteriilor medicale i sociale.
Consumatorul problematic de droguri este acea persoan care consum droguri pe
cale injectabil sau care consum opiacee, cocain sau amfetamine timp ndelungat
sau n mod regulat.
9

Context european si national

10

Aflat n prim planul agendei publice a statelor europene, reducerea ofertei de

droguri se refer la politicile de rspuns n domeniul produciei i al traficului ilicit de
droguri i reprezint, alturi de reducerea cererii de droguri i asistena integrat a
consumatorilor de droguri, o a treia direcie de lupt mpotriva fenomenului drogurilor.

10

3/19/2012

n opinia specialitilor, ntr-o politica coerent de lupt mpotriva drogurilor,

reducerea cererii i reducerea ofertei de droguri sunt elemente ce se susin reciproc,
iniiativele din domeniul uneia, avnd de cele mai multe ori impact i asupra
domeniului celeilalte. innd cont de aceast determinare biunivoc, att Strategia
European n domeniul drogurilor, ct Strategia Naional Antidrog 2005-2012 se
fundamenteaz pe o abordare combinat a reducerii cererii i ofertei de droguri, prin
metode integrate, multidisciplinare i echilibrate, avnd drept obiectiv general pe linia
reducerii ofertei de droguri reducerea la un nivel ct mai sczut a infracionalitii n
domeniul drogurilor i a celei conexe, prin eficientizarea activitilor instituiilor
abilitate n combaterea criminalitii organizate n legtur cu drogurile.

11

n ciuda tuturor eforturilor depuse de structurile de aplicare a legii, att la nivel

naional, ct i la nivel UE, traficul de droguri continu s fie o tentaie pentru cei care
care doresc s cunoasc rapid bunstarea economic, ceea ce determin implicarea
unui numr tot mai mare de indivizi n astfel de activiti. Pe de alt parte, datorit
efectelor globalizrii, propagarea acestui model de mbogire facil, precum i al celui
legat de consumul de droguri, se face mult mai repede, pe toate coordonatele lumii i
n toate mediile sociale. Astfel, potrivit analizelor efectuate, cultivatorii, productorii,
transportatorii, furnizorii, distribuitorii i consumatorii de droguri provin din toate
regiunile lumii i pot fi racolai din toate mediile sociale.
Totodat, reelele infracionale implicate n traficul de droguri, caracterizate prin
specializare, diviziunea muncii i o foarte bun organizare, dovedesc un foarte bun
management al resurselor, reinvestind profiturile ilegale obinute din comercilizarea
drogurilor n noi activiti infracionale sau plasndu-le n activiti licite i dnd astfel
un aspect legal afacerilor lor.
n privina Romniei, n perioada postdecembrist, au fost potenai o serie de
factori de risc, precum: poziia Romniei la intersecia principalelor rute tradiionale
utilizate de traficanii internaionali de droguri, intrarea Romniei n UE, corelat cu
stabilirea graniei de Est a Uniunii Europene pe grania de Est a Romniei, dezvoltarea
traficului comercial la frontier, creterea fluxului de imigrani spre Romnia i alte
state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a generat rate semnificative ale
criminalitii n domeniul drogurilor, Romnia devenind att o zon de tranzit pentru
principalele rute ale drogurilor, dar i un teritoriu de depozitare a acestora. Dei cifrele
indic faptul c majoritatea cantitilor de droguri care tranziteaz Romnia sunt
destinate altor piee de desfacere, o mic parte din aceste cantiti merg ctre
consumatorii de droguri din Romnia.
12

13

Agentia Nationala Antidrog (ANA) este o structura guvernamentala ce raspunde

cerintelor europene in domeniu.
Coordoneaza unitar, la nivel national, lupta impotriva traficului si consumului ilicit
de droguri, in baza unor strategii nationale.
Asigura elaborarea, dezvoltarea, promovarea politicilor in domeniul reducerii cererii
si ofertei de droguri.
Colectivul reuneste medici, juristi, psihologi, sociologi, asisteti medicali, farmacisti,
chimisti, specialisti in domeniul educatiei si al prevenirii criminalitatii
Intocmeste annual un raport national.
Politici in ceea ce priveste consumul de droguri stupefiante
Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012 reprezinta principalul

3/19/2012

13

Strategia Nationala Antidrog (SNA) pentru perioada 2005-2012 reprezinta principalul

document strategic al politicii nationale in domeniul reducerii cererii si ofertei de
droguri, prin care Guvernul considera lupta antidrog ca o prioritate nationala.
este elaborata n concordan cu prevederile noii strategii europene n domeniu prin
care se stabilesc obiectivele generale i specifice pentru reducerea cererii i ofertei de
droguri, pentru ntrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem global
integrat de informare, evaluare i coordonare privind fenomenul drogurilor.
Masurile necesare ndeplinirii obiectivelor, sunt cuprinse n Planul de aciune pentru

implementarea SNA.

14

Tipuri de indicatori
indicatori epidemiologici cheie:
1. Prevalenta consumului de droguri in randul populatiei generale
2. Consumul problematic de droguri
3. Admiterea la tratament
4. Decese ca urmare a consumlui de droguri (DRD-drug related death)
5. Bolile infectioase asociate consumului de droguri injectabile

15

A.Indicatori de reducere a cererii de droguri

Prevalenta si stabilirea modelelor de consum de droguri in randul populatiei generale

Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic de droguri
Consumul de droguri in penitenciare
Admiterea la tratament ca urmare a consumului ilicit de droguri
Bolile infectioase asociate consumlui de droguri injectabile
Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Decese ca urmare a consmului de droguri (DRD) si mortalitatea in randul
consumatorilor

16

B. Indicatori de reducere a ofertei de droguri

Infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori
Persoanele cercetate/trimise in judecata/condamnate pentru infractiuni din domeniul
drogurilor si precursorilor
Probatiunea
Situatia confiscarilor de droguri si precursori
Monitorizarea circuitului licit al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope, al precursorilor si substantelor chimice esentiale si a culturilor de canepa
ptr productia industriala
Bunuri si valori confiscate
Pretul drogurilor pe piata ilicita din Romania

17

Tipuri de consum
Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani):

3/19/2012

17

Prevalenta consumului de droguri in populatia generala (grupa de varsta 15-64 ani):

4,3% (calculata pentru anul 2010).
Ptr toate tipurile de droguri ilegale +SNPP: marijuana, ecstasy, inhalante, cocain,
crack, amfetamine,ketamina, halucinogene, heroin sau opiacee, mefedrona, spice,
alte plante etnobotanice.
Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive)
administrate fara indicatia medicului: prevalenta este de 8,3%.
Prevalenta ptr. SNPP: 1,9%
Tipul de drog consumat: canabis (1,6%), ecsatsy (0,7%), heroina (0,3%), cocaina
(0,3%).
Ierarhia in functie de tipul de sb.psihoactiva consumata: 1)sedative si/sau
tranchilizante; 2)canabis; 3)ecsatsy; 4) heroina si cocaina; 5) solventi/ inhalante; 6)
alte droguri.
Consumul problematic de droguri (admin. i.v): estimativ aprox. 19000 in Bucuresti;
cele mai utilizate: heroina; etnobotanice
18

Consumul la femei: predomina sedativele si/tranchilizantele, metadona;

Consumul la barbati: predomina toate drogurile ilegale;
Media varstei de debut: 22 ani (cel mai devreme la 14 ani)
La adulti (45-64 ani):cel mai mare consum de sedative i/ sau tranchilizante i
solveni/ inhalante;
Tineri (15-34 ani): cel mai mare consum de SNPP, canabis i cocain.
Heroina: cel mai mare consum la grupa de varsta 25-44 ani;
Canabis,etnobotanice, ecstasy: se consuma in majoritatea regiunilor tarii.
Heroina, cocaina: mai frecvent in Bucuresti-Ilfov.
Amfetamine, LSD: exclusiv in zona Bucuresti-Ilfov.
Solventi,sb.inhalante,aurolac: mai frecvent in Vest, si Sud-Vest
Ketamina: se consuma in Vest, Sud-Vest si Bucuresti-Ilfov.
Corelatii sociale ale consumului
Impactul social : asupra familiei si comunitatii, sanatatii, educatiei, criminalitatii.
-Excludere sociala: somaj/ lipsa ocupatiei; abandon scolar.
-Infractionalite crescuta.
-Consmul de droguri in penitenciar si probelemele generate.

19

20

Etiologia a comportamentului adictiv este multifactorial, ponderea fiecrui factor fiind

variabil la diferii indivizi;
Administrarea primei doze este determinat de influena de grup, tolerana mediului,
de accesibilitatea la drogul respectiv, climatul familial i valorile sociale, n timp ce
efectele consumului i persistena comportamentului adictiv sunt mai probabil
datorate trsturilor biologice i psihologice ale persoanei.
21

Statutul ocupational in momentul admiterii la tratament (statistica anul 2010 Romania)

-50% someri/fara ocupatie
-14% aveau un loc de munca (cu contract)
-4,6% lucrau fara contract de munca
-10% elevi/studenti
- 9 % inactivi economic (pensionari, casnice)
-o proprortie foarte mica: au fost in arest/in inchisoare.
22

Studiile absolvite (nivel educational scazut)

3/19/2012

22

Studiile absolvite (nivel educational scazut)

<50% studiiprimare/gimnaziale/postliceale
cca 30% studii liceale/postliceale
10% studii superioare/postuniversitare
4% nu au mers niciodata la scoala/nu au absolvit studiile primare
Situatia locativa:
2/3 locuiau impreuna cu parintii (majoritatea barbati)
15% impreuna cu partenerul de viata si/sau copiii
9% singuri/ cu copiii (majorit.femei)
5% in alte locatii/ nu aveau locuinta (detentie/arest; centru de plasament; camin de
elevi/studenti)
Veniturile obtinute (consumatori de droguri injectabile)
-sprijin material acordat de familie
-venituri salariale
-activitati ilegale
-ajutor de la prieteni
-activitatea sexuala comerciala
-vanzarea de droguri

23

24

Consumul de droguri in penitenciar

Cca 10% s-au declarat ca fiind consumatori;
Heroina, canabis, cocaina, ecstasy, medicamente,SNPP, altele;
Majoritatea barbati;
Maj. administrate prin injectare;
Infractionalitatea

25

26

La momentul comiterii faptei:

-70% consumasera alcool
-13%-heroina
-SNPP
-medicamente fara indicatia medicului
Toxicomania
Definite ONU: starea de intoxicatie periodica sau cronica prin care se intelege
consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic. Caracteristici:
Nevoie imperioasa de a continua consumul si sa si-l procure prin orice mijloace;
Tendinta de a creste dozele;
Dependenta psihica si fizica fata de efecte;
Efecte nocive asupra societatii si individului.
Definitie OMS: absorbtia voluntara, abuziva, periodica sau cronica nociva pentru
individ si ptr societate a unui drog natural sau sintetic.

27

Schema evoluiei consumului de drog de la prima administrare i pn la stadiul de

dependen:
a) ncepem s folosim drog cutnd buna dispoziie denumit euforie, sau cutnd
senzaii noi, sau imitnd semenii care ne asigur c "merit s ncerci".
b) Lum drogul, obinnd sau neobinnd tririle ateptate. Este faza aa numitului "uz
recreaional".

3/19/2012

recreaional".
c) Eventual cantitile administrate antreneaz riscuri pentru funcionarea individului ca
membru al societii sau pentru propria sntate.
d) Dup un timp, n cazul unui mare numr de substane se constat o adaptare a
organismului care face necesar administrarea unei cantiti mai mari de drog pentru
a obine acelai efect.
e) Apariia, n sfrit, a incapacitii de a ntrerupe consumul de drog prin voin proprie
semnalez faptul c ne aflm deja n stadiul de "dependent".
f) Dac administrarea este totui intrerupt n mod abrupt, vom tri o suferin cu
simptome mintale i fizice, distincte pentru fiecare clas de substane. Este "sindromul
de abstinen" sau de "sevraj.
28
29
30

Sistemul integrat de asisten a consumatorilor i a consumatorilor dependeni de

droguri reprezint totalitatea serviciilor de sntate i a serviciilor de asisten
psihologic i social asigurate n mod integrat i coordonat persoanelor
consumatoare de droguri, prin unitile medicale, psihologice i sociale, publice,
private i mixte.
Cadru legislativ:
- Hotrrea Nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziiilor
Legii 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de
droguri, cu modificrile i completrile ulterioare
Cadru metodologic:
- Standardele sistemului naional de asisten medical, psihologic i social a
consumatorilor de droguri"

31

Niveluri de asisten:
Nivelul 1 - identificarea, atragerea, motivarea i trimiterea consumatorilor de droguri
spre serviciile specializate, abordarea necesitilor sociale i medicale de baz ale
consumatorilor de droguri i coordonarea necesar cu resursele din nivelul 2 i 3.
Nivelul 2 - este constituit din uniti specializate din sistemul MS i din ANA ce asigur
asisten specializat, monitorizarea i trimiterea spre cel de al treilea nivel ca i
coordonarea necesar ntre toate nivelurile de intervenie. Reprezint nivelul central
pentru ntreg sistemul de asisten.
Nivelul 3 - asigur reinseria social prin intervenii specifice i prin servicii cu nivel
crescut de specializare care sprijin nivelul 2.
32

Tipuri de servicii:
Servicii medicale:
- asisten de urgen.
- dezintoxicare.
- meninere cu agoniti de opiacee (metadon, buprenorfin,naltrexona etc.)
- susinerea abstinenei cu antagonist opiaceu (de tip naltrexon)
Servicii psihologice: consiliere i psihoterapie.
Servicii sociale: reinserie.
Reducerea riscurilor asociate consumului (harm reduction): schimb de seringi.

33

3/19/2012

33

Tipuri de centre:
- centru de evaluare, prevenire i consiliere antidrog;
- centru de zi: acord servicii de asisten n regim ambulator, pe o perioad de 12
ore;
- centru tip comunitate terapeutic, locuin protejat, locuin social etc.: acord
servicii de asisten n regim hotelier;
- centru de tratament al adiciilor (centru de asisten integrat pentru adicii): acord
unul sau mai multe servicii de tratament n regim ambulator;
- centre, secii i compartimente de dezintoxicare de tip spitalicesc: acord servicii
medicale de dezintoxicare ntr-o structur aprobat de Ministerul Sntii;
- centru de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri: acord servicii de
reducere a riscurilor asociate consumului de droguri n regim ambulator sau uniti
mobile;
- centru de sntate mintal cu staionar de zi;
- alte categorii de instituii publice sau private, prevzute de lege.
34

Evaluare medical, psihologic i social n vederea ntocmirii Planului Individualizat de

Asisten - PIA.
Servicii medicale:
- Tratament medicamentos n vederea meninerii abstinenei (metadon, suboxon,
naltrexon).
- Testare rapid a drogurilor n urin.
- Testare HIV, HVB, HVC.
Servicii de consiliere psihologic i social n vederea reintegrrii i reabilitrii psiho sociale.
- Individual.
- Grup.
Management de caz - proces de coordonare n vederea implementrii PIA.
35

Etapele serviciilor oferite

- evaluarea
- includerea ntr-un program integrat de asisten (PIT);
- elaborarea planului individualizat de asisten (PIA);
- implementarea i monitorizarea msurilor prevzute n planul individualizat;
- evaluarea implementrii msurilor prevzute n planul individualizat i a rezultatelor
acestora.
Surse de trimitere :
1. Iniiativ proprie
2. Aresturi
3. Penitenciare
4. Probaiune
5. DCCOA
6. DIICOT
7. Ali furnizori de servicii
36

Serviciile oferite de Ministerul Sntii

DEZINTOXICARE
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVI
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVII
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf. Stelian"

36

3/19/2012

Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf. Stelian"

TRATAMENT SUPRADOZ
ADULI
Spitalul Clinic de Urgen Floreasca - secia Toxicologie
Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj-Napoca - Sectia clinica Psihiatrie III (acuti) compartiment toxicomanie
MINORI
Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" - Secia Toxicologie
Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii Cluj-Napoca - Secia toxicomanie copii

CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII

Centrul de Sntate Mintal, sector 4, Bucuresti
Centrul de Sntate Mintal, sector 3, Bucuresti - Spitalul de psihiatrie Titan
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf. Stelian"

37

Dezintoxicare-dupa confirmarea dgn. de dependenta

3 etape:
-evaluare: Inainte de inceperea programului de dezintoxicare, pacientul este investigat
pentru a determina care sunt substantele toxice prezente in sange si in ce cantitate.
In aceasta faza se pot identifica alte probleme de natura medicala sau psihologica.
-stabilizare (incepe programul de dezintoxicare. Aceasta se poate realiza cu sau fara
ajutorul medicamentelor, dar de cele mai multe ori medicatia specifica este utilizata);
scop: elimina simptomele de sevraj.
-indrumare catre un tratament complet (pregatirea ptr recuperare/reabilitare)
Pe termen scurt (maxim 30 zile)
De obicei cu internare in spital.
Criterii de includere n tratamentul de substituie:
a) vrsta peste 18 ani sau peste 16 ani, cnd beneficiul tratamentului este superior
efectelorsecundare i doar cu consimmntul scris al reprezentantului legal;
b) diagnostic DSM IV/ICD 10 de dependen de opiacee;
c) test pozitiv la opiacee la testare urinar sau sangvin.
38

Serviciile oferite de Ministerul Justitiei

Pentru persoanele aflate n stare privativ de libertate (aresturi/ penitenciare)
consumatoare de droguri ;
Administraia Naional a Penitenciarelor a dezvoltat urmtoarele servicii pentru
consumatorii de droguri:
- Servicii de harm reduction - schimb de seringi n penitenciarele Jilava, Rahova,
Giurgiu, Colibai, Craiova.
- Servicii de substituie - metadon n penitenciarele Jilava, Rahova, Giurgiu,
Colibai, Craiova, Trgor , Brila i Spitalele penitenciar Jilava, Rahova i Colibai.
- Servicii de tip comunitate terapeutic n penitenciarele Jilava, Rahova i Trgor.
39

Serviciile oferite de ali furnizori de servicii

CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII ONG/PRIVATE
- Centrul ARENA(ARAS) - Institutul Matei Bal

3/19/2012
39

- Centrul ARENA(ARAS) - Institutul Matei Bal

- Clinica PSYMOTION
- Centrul ANIT - sector 3.
- D&C Medical - sector 2
Reeaua romn de harm reduction (Romania harm reduction network - RHRN) este
nfiinat ca reea informal alctuit din ONG-uri, instituii de stat i promoveaz
reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin creterea
gradului de comunicare ntre organizaiile partenere i mbuntirea calitii serviciilor
pentru consumatorii de droguri, la nivel naional.
CENTRE DE TRATAMENT POSTCUR ONG/PRIVATE
- Asociaia "Crucea Albastr"
- Centrul de Tratament pentru brbai "Nazaret", comuna ura Mic, Sibiu
- Centrul de Tratament pentru femei "Insula Speranei", comuna elimbr, Sibiu
Coaliia mpotriva Abuzului de Substane i a Adiciilor din Romnia (Romanian
Substance Abuse and Addiction Coalition - ROSAAC) reprezint efortul unit al
organizaiilor cretine de diferite denominaii n scopul reabilitrii persoanelor cu
diferite adicii.
40

Masuri complexe
47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog= CPECA ( judetene+6 in
Bucuresti)
5 Centre de Asistenta Integrata a Adictiilor=CAIA (3 in Bucuresti, 1 in Iasi, 1 in
Oradea)
Fiecare CPECA i CAIA are n componena sa o echip terapeutic format din
specialiti n domeniul medical, psihologic i social, cu pregtire n domeniul adiciilor,
ce asigur programe integrate de asisten conform Standardelor Naionale de

Asisten Medical, Psihologic i Social a Consumatorilor de Droguri.

41

Sistemul de Harm Reduction

Activitatea de harm-reduction - reducerea comportamentelor cu risc asociate
consumului de droguri - a fost reglementat prin HG nr. 860/2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a dispoziiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea i
combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Serviciile de harm-reduction sunt furnizate n general de ctre organizaii
neguvernamentale i au ca scop reducerea riscurilor asociate consumului de droguri,
cum ar fi contaminarea cu HIV, hepatita B i C sau bolile cu transmitere sexual.
REEAUA ROMN DE HARM REDUCTION (ROMANIA HARM REDUCTION NETWORK
=RHRN) este nfiinat ca reea informal alctuit din ONG-uri, instituii de stat i
promoveaz reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin
creterea gradului de comunicare ntre organizaiile partenere i mbuntirea calitii
serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel naional
Cele mai importante organizaii nonguvernamentale (care au filiale i n alte orae n
afar de Bucureti)
- Asociaia Romn Anti-SIDA ( ARAS)
- Aliana de Lupt mpotriva Alcoolismului i a Toxicomaniilor ( ALIAT)
- Samusocial Romania.
- Fundaia PARADA.
- Fundaia Familia i Ocrotirea Copilului ( FOC).

42

10

3/19/2012

- Fundaia Familia i Ocrotirea Copilului ( FOC).

- Asociaia Integration.
- Centrul romilor pentru politici de sntate (SASTIPEN)
42
43

Prevenirea
Exista multiple programe de prevenire a consumului de droguri; actual sunt
influentate in principal de aparitia fenomenului generat de SNPP.
Programe/proiecte derulate atat la nivel national, cat si la nivel local, abordand atat
prevenirea universala, selectiva in randul gupurilor si zonelor la risc, dar si indicata.
Obiective: cresterea influentei factorilor de protectie si scaderea factorilor de risc
Mijloace: transferul de cunostinte despre droguri si formarea de abilitati

44

Se desfasoara in:
unitati scolare (prezint avantajul accesului facil la populaia int i condiii bune de
monitorizare i msurare a calitii programelor de prevenire)
penitenciare
familie (vizeaz ntrirea legturilor intrafamiliale, a comunicrii prini-copii,
precum i ntrirea abilitilor educative a prinilor, dezvoltarea abilitilor de
interaciune, stabilirea unui mediu apreciativ, dezvoltarea respectului fa de ceilali
i fa de propria persoan, ncurajarea generozitii, crearea unor deprinderi de
via sntoase)
comunitate (prin programe derulate n mijlocul comunitii sau cu sprijinul
comunitii; vizeaz dezvoltarea atitudinilor pro-sociale i faciliteaz accesul la
activiti de petrecere a timpului liber ca alternative la consumul de droguri.,
medii recreationale (baruri, cluburi, etc).
45

Principalele intervenii de prevenire a consumului de droguri pot fi:

Universale
- se adreseaz ntregii populaii i conine mesaje prin care se urmrete reducerea i
prevenirea abuzului de droguri, inclusiv alcool i tutun,
- grup int - populaia general sau subgrupuri ale populaiei generale (exemplu:
populaia colar)
- furnizeaz informaii i abiliti necesare prevenirii (ntrzierii sau blocrii) debutului
consumului ;
Exemple: campanii de contientizare a riscurilor asociate consumului de droguri,
programe colare de educare cu privire la droguri, etc.
Selective
- se adreseaz segmentelor de populaie care prezint risc crescut de abuz, (ex: tineri
infractori, tineri n situaie de abandon colar, studeni care nu au finalizat studiile,
copii/ tineri din familii de consumatori de droguri, persoane care aparin unor medii
socio-culturale cu nivel economic sczut care n care se promoveaz consumul etc);
- se realizeaz n special prin dezvoltarea abilitilor de coping i promoveaz
alternativele de petrecere a timpului liber;
- vizeaz grupuri la risc sau subgrupuri din populaia general (minoriti etnice
marginalizate, familii vulnerabile sau delincveni juvenili);
- pune accent pe formare de abiliti de via sntoas.
Indicate
- au ca scop reducerea abuzului de substane la persoanele care prezint semne de

11

3/19/2012

- au ca scop reducerea abuzului de substane la persoanele care prezint semne de

consum de droguri, conform Manualului de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor
Mentale - DSM IV, ns la nivel preclinic. n urma identificrii acestor persoane se
realizeaz programe specifice ariei de consum/ problemelor de comportament;
- se adreseaz tinerilor identificai drept consumatori activi sau care au predispoziie
fa de consum i care prezint tulburri diagnosticate de un specialist (ex. ADHD)
Exemplu: ntrirea intraciunii printe-copil n cazul tinerilor consumatori de droguri.

46

Prevenirea in penitenciare

Distribuire de pliante/brosuri/carti de joc si afise cu continut informativ privind

consecintele consumului de droguri.
Expozitii tematice
Iesiri in comunitate
Emisiuni TV
Articole in revistele penitenciarelor.
47

Prevenia primar vizeaz realizarea unuia din urmtoarele obiective sau combinaia lor:
diminuarea accesibilitii la substanele psihoactive. Este un fapt dovedit astzi ca
scderea consumului este direct proporional cu reducerea locurilor de vnzare i
invers proporional cu preul;
diminuarea motivaiei iniierii consumului la tineri (grupele de vrst de risc maxim
sunt 10-20 de ani) prin mesaje adecvate i vectori eficieni, credibili;
diseminarea n opinia public a unor ct mai relevante informaii privitoare la
consecinele devastatoare ale adiciei;
promovarea alternativelor sntoase, non-drog.
48

Prevenia secundar se regsete n conceptul de harm reduction reducerea utilizrii

nocive sau a gradului de nocivitate a uzului de droguri ilegale, viznd ameliorarea
integrrii sociale a utilizatorilor, normalizarea existenei lor n condiiile n care
abstinena rmne mai mult sau mai puin un deziderat ( dac o persoan care
folosete droguri nu este capabil s renune la ele, ea trebuie asistat pentru a o
determina s reduc nocivitatea consumului asupra sa sau a altora)

49

50

Prevenia teriar implic prevenirea recderilor n cadrul unei boli sau limitarea efectelor
nocive ale consumului de droguri ntr-o faz precoce a acestuia. Aceast form de
prevenie este de obicei strns legat de interveniile terapeutice.

Recuperare, reinsertie socio-profesionala la adulti/ scolari in toxicomanii

Este obiectivul final.

Recuperare, reinsertie socio-profesionala la adulti/ scolari in toxicomanii

Asigurarea accesului la un adapost stabil si mentinerea acestui adapost (sunt oferite
de catre autoritatile locale/ONG-uri); durata de sedere poate varia, iar accesul poate fi
conditionat (absenta drogurilor, monitorizare din partea personalului care asigura
tratam.)
Educatia-obtinerea unui nivel educativ suficient pentru a intelege si participa la viata
sociala.

12

3/19/2012

sociala.
Formarea profesionala: dezvolatera si imbunatatirea cunostintelro si
tehnicilorprofesionale ( cu sprijinul ANOFM)
Angajare-cautarea si obtinerea unui serviciu remunerat (duce la rezultate mai bune
ale tratamentului si are impact pozitiv asupra sanatatii si calitatii vietii, reducand
comportamentul infractional)
Stabilizarea situatiei juridice (penala si civila).
51

52

Consecintele consumului de droguri in planul sanatatii

Boli infectioase asociate consumului de droguri injectabile (CDI) sunt unele dintre cele
mai serioase consecinte asupra sanatatii CDI si pot determina cresteri importante ale
costurilor pentru sanatate
Statistica anul 2010:
HIV/SIDA (4,1%-in crestere)
Hepatite virale (B,C) ( HVB 13,1%; HCV 63,9%)
Boli cu transmitere sexuala
Tuberculoza ( rezistenta la tuberculostatice)
Alte tipuri de comorbiditate infectioasa: leziuni buco-dentare (deficit de igiena si
malnutritie); complicatii legate de prezenta asepsiei; principalii germeni incriminati:
Staf.aureus, streptococul, BGN, Candida, Aspergillus; infectii ale pielii: furuncule,
abcese,celulite, limfangite, flebite, tromboflebite septice, piomiozite, necroze,
gangrena, embolii gazoase,
Tulburari de comportament, depresie, anxietate, tulburari psihotice.
Urgente non-fatale ca urmare a consumului de droguri

Urgente non-fatale ca urmare a

consumului de droguri

53

Intoxicatie acuta cu sb.etnobotanice

Intoxicatie acuta medicamentoasa
Intoxiactie acuta cu sb.necunoscute
Intoxicatie acuta policonsum
Intoxicatie acuta cu heroina/opiacee; cannabis/marijuana
Sdr.de sevraj la opiacee / sb.psihoactive/policonsum/etnobotanice
Etilism acut
Coma
Supradoza opiacee
Recoltare probe biologice
Intoxicatia acuta cu cocaina/solventi chimici volatili (aurolac prenandez)/
metamfetamine/ketamina

Consecinte
tentativa suicidara;
autoagresiune;
accidente rutiere;
traumatisme cerebrale;
tulburari comportamentale sau de personalitate;
sdr depresiv;
agitatie psihomotorie;
atac de panica;

13

3/19/2012

54

55

atac de panica;
tahicardie;
vertij;
boli infectioase;
stop cardio-respirator;
insuficienta respiratorie acuta;
plagi infectate post injectare, etc.

Decesele ca urmare a consumului de droguri

Supradozaj
Suicid: datorita disperarii provocate de circumstantele vietii/ datorita efectelor sdr. de
abstinenta
Accidente fatale sub influenta drogurilor.
Decesele ca urmare a consumului de droguri
1.Decese directe : prin supradozaj (DRD-drug related death)
2.Decese indirecte: asociate consumului de droguri
-Din cele aprox.20000 autopsii efectuate in anul 2010 la institutiile medico-legale, s-au
inregistrat 34 de DRD si 15 decese indirecte.
-multe cazuri sunt subraportate.

56

1.Supradoza: benzodiazepine, heroina-morfina, metadona, anticonvulsivante, tramadol,

barbiturice, amfetamine/metamfetamine, antidepresive, Ketamina, canabis; 2 cazuri
SNPP (de fiecare data in combinatie cu alte substante).
Ex.toxicologic: compus unic; in combinatie cu alte opioide+/- alcool; compusi
multipli+/-alcool;
57

2.Decese indirecte:
datorate patologiei asociate / consecintelor consumului cronic de droguri
In principal patologie septica:
Pneumonie, bronhopneumonie
Celulita la locul de injectare
Furunculoza
Meningita
Hepatite cronice severe
Endocardita infectioasa
58

59

Factori asociati mortalitatii:

-bolile infectioase asociate consumului de droguri (HIV, HVB, HCV)
-factori socio-economici:
-status marital : necasatoriti
-nivel educational: maxim 8 clase
-status ocupational: someri
-practicile de consum (varsta de debut, sex,calea de administrare-frecventa, istoricul
de injectare); barbatii au risc relativ de 2 ori mai mare decat femeile; varsta de debut
>29 ani prezinta risc relativ mai mare deces fata de cei cu debut<29 ani.
Intrebari

14